Tag Archives: sif moldova

Tendite de profitabilitate in 2016

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Ca idee generala, ultimele scaderi de preturi de pe Bursa de Valori Bucuresti, nefiind bazate pe elemente fundamentale, au potential sa reprezinte puncte importante de intrare pe anumite actiuni, care se vor ajusta in sus odata cu disiparea panicii implementate de problemele economice ale Chinei si scaderea masiva a pretului la petrol.

De asemenea, datorita scaderii preturilor la actiuni, randamentele de dividend (dividend yield) sunt mai ridicate.

Romgaz <SNG>:
–       Odata cu anuntul referitor la cat gaz natural se poate extrage si comercializa din Marea Neagra (Exxon + OMV Petrom), unde si Romgaz are optiunea de a cumpara o participatie de 10% din descoperirile comerciale din Midia Deep, adiacenta la Blocul Neptun. Daca se descopera cat gaz se estimeaza ca ar fi acum, atunci volumele ar fi de ajuns sa alimenteze Romania pentru urmatorii 10-15 ani. Cifrele variaza mult insa pentru ca sunt foarte greu de calculat fara date exacte.
–       Problemele cu ELCEN (datorie de c. RON 445.7mn, din care c. RON 260mn sunt restante, din care c. jumatate sunt provizionate) par sa se rezolve. Se amana, temporar si succesiv, oprirea furnizarii de gaze pe baza de contracte pe termen scurt (c. 1 luna). In acelasi timp, statul a aprobat un imprumut pentru principalul datornic al ELCEN, RADET, care ii va permite acesteia din urma sa stinga datoria catre ELCEN, iar aceasta va putea, la randul ei, sa stinga datoria catre SNG (impact destul de mic pe profit in orice eventualitate).
–       Compania este obligata sa dea minim 50% din profit ca dividend, pentru ca are participatie semnificativa a statului in actionariat. Noi estimam, la preturile curente, c.  9% randament al dividendului in 2016.

Electrica <EL>:

–       Consumul de electricitate a crescut cu 5.9% YoY la Noiembrie 2015, ceea ce sustine estimarile noastre de c. RON 500mn profit pentru 2015.
–       Compania s-ar putea sa se inteleaga cu Fondul Proprietatea si sa cumpere participatiile din cele 3 subsidiare dedistributie si una de furnizare de la fond, ceea ce ar fi bine pentru ambele companii.
–       Schimbari majore la nivel de management genereaza un impuls pozitiv pentru investitori.
–       Compania este obligata sa dea minim 50% din profit ca dividend, pentru ca are participatie semnificativa a statului in actionariat. Noi estimam, la preturile curente, c.  9% randament al dividendului in 2016.

Transgaz <TGN>

–       Compania este si ea beneficiar direct ar inceperii exploatarii gazului din Marea Neagra, asteptand evaluare comerciala pentru a demara investitii de infrastructura necesare transportului catre continent.
–       TGN a devenit una dintre cele mai eficiente si profitabile companii de stat datorita managementului independent si a scaderii pierderilor din sistem dupa investitiile in infrastructura.
–       Compania este obligata sa dea minim 50% din profit ca dividend, pentru ca are participatie semnificativa a statului in actionariat. Noi estimam, la preturile curente, c.  9% dividend yield in 2016.

Transelectrica <TEL>

–       Compania beneficiaza direct de pe urma cresterii consumului de electricitate si rezultatele la 9M15 arata o crestere mica a profitului net, care ne asteptam sa fie confirmata si in 4Q15.
–       Compania este obligata sa dea minim 50% din profit ca dividend, pentru ca are participatie semnificativa a statului in actionariat. Noi estimam, la preturile curente, c.  11.8% randament al dividendului in 2016.

<BRD>:

–       Din semnalele pe care le interpretam noi, se pare ca legea darii in plata ori nu va trece, ori nu va trece intr-o forma care sa impacteze bancile foarte mult. BRD se poate proteja usor de anumite efecte negative ale legii crescand dobanzile si comisioanele in tandem cu piata, iar cresterea volumelor nu ar fi semnificativ afectata din moment ce consumul se estimeaza a fi pe crestere.
–       Pe datele financiare, banca este pe trend de revenire dupa ani de zile de pierderi, iar investitorii sunt entuziasmati de dividend. S-ar putea sa distribuie pe la 20-30% din profitul de pe 2015 (estimat de noi la RON 468mn), ceea ce ar insemna c. 1.3% – 2% dividend yield.

Fondul Proprietatea <FP>:

–       Fondul tocmai a anunta accelerarea celui de-al 6-lea program de rascumparare de actiuni (430mn actiuni, c. 3.8% din capitalul social), aproape dublu fata de ultimul ABB de la cel de-al 4-lea buyback. Daca se mentine interesul pentru actiune, alocarea ar putea ajunge la c. 3.8%, ceea ce ar insemna un plus de c. 1% pentru investitorii care subscriu. De asemenea, continuarea programului  (cu cele c. 300mn actiuni ramase) va sustine intr-o anumita masura pretul.
–       Negocierile asteptate a fi incheiate cu Electrica ar fi benefice si pentru FP, mai ales ca evaluarea participatiilor a generat o valoare mai mare la ultimele actualizari. De asemenea, FP n-ar mai trebui sa se implice in niste participatii intr-un grup de companii ce ar fi mult mai eficient gestionate de Electrica.
–       Fondul este asteptat sa continue sa distribuie RON 0.05/actiune catre investitori, ceea ce ar duce la un randament al dividendului de c. 7%.

SIF Oltenia <SIF5>:

–       E printre cele mai lichide SIF-uri,
–       Sunt printre cei cu cele mai putine probleme legale,
–       Sunt printre putinii care au profit mai bun decat in 2014 (c. RON 133mn, fata de RON RON95mn).
–       Au o detinere de c. 6% in BCR care s-ar putea sa fie valorificata la un moment dat la un pret mai bun decat ce au platit pe ea. Daca totusi, nu o valorifica, BCR este si ea pe un trend de revenire, si ar putea sa inceapa sa plateasca dividende, ceea ce e foarte pozitiv pentru SIF5.
–       S-ar putea ca in 2016 sa se rezolve intr-un final cu pragul de detinere la SIF-uri de 5%. in cazul in care se elimina sau se ridica acest prag, atunci sunt multi investitori care abia asteapta sa puna mana pe controlul si, implicit, pe activele catorva dintre SIF-uri, iar SIF5 e printre acestea din urma.
–       La SIF5 ne asteptam la un randament al dividendului de c. 11% in 2016.

De asemenea, din categoria instrumentelor financiare cu venit fix obligatiunile pe 3 ani emise de International Investment Bank in luna Octombrie 2015 pot fi achizitionate la un randament de 3.9% si au atasat un cupon platibil anual de 4.1%.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Dinel Staicu-doctor in infractiuni. Pacat ca nu si-a dat doctoratul cu Oprea. Cum care Oprea?

Sursa: Evz.ro

Lăcomia fostului miliţian ajuns doctor în economie subterană l-a uluit pănă și pe Virgil Măgureanu, partenerul lui Dinel în afacerea cu Abdullah al Iordaniei.

Dinel Staicu, unul dintre cele mai controversate personaje ale capitalismului românesc post-decembrist, a privatizat în Oltenia tot ce a vrut de la FPS, controlând total SIF Oltenia. Mogul dovedit, Dinel a fost în stare să ducă un război economico-infracţional cu Vîntu pentru Banca Internaţională a Religiilor şi a câştigat.

Despre Dinel – doctor în economie subterană – au curs râuri de cerneală. Fost miliţian în regimul trecut, el a reuşit ce n-a reuşit statul român în totalitate, în cei 25 de ani de după Revoluţie. Cu o îndemânare diabolică a reuşit să bulverseze nu doar mediul de afaceri, ci şi sistemul de justiţie românesc. Abilitatea de a înşela într-un mod de-a dreptul mafiot, nu numai statul, dar şi pe unii dintre camarazii cu care derula afaceri, l-a făcut pe Dinel să se îmbogăţească rapid, prin intermediul SIF-ului controlat de el.

De la măruntele afaceri cu mici şi prune derulate prin târgurile Olteniei, în anii 90,  sau de la aducerea minerilor la Bucureşti, Dinel a ajuns unul dintre cei mai potenţi afacerişti ai ţării, care oricând avea la dispoziţie un milion de euro cheş. Deşi par de domeniul fantasticului, ingineriile financiare dovedite sau nu, sunt recunoscute de specialişti ca fiind printre cele mai inteligente metode de infracţiuni economice de natură mafiotă.

Acuzat de practici mafiote

În perioada când era şef peste SIF Oltenia, spun surse judiciare, Dinel a pus la cale cu fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu o afacere în urma căreia le-ar fi intrat în conturi sume fabuloase la acea vreme: ARO Câmpulung, singurul producător de autoturisme de teren din Romania.

Societatea a fost cumparată în 2003 de firma americană Cross Lander cu 150.000 de dolari. Pentru că nu şi-a onorat obligaţiile asumate prin contractul de privatizare de a investi 15 milioane de dolari şi a vândut o parte a activelor cu 2,7 milioane de dolari, deşi nu avea voie, firma a fost dată în judecată de statul român pentru recuperarea banilor.

Dinel & Măgureanu, fără număr de la Abdullah al Iordaniei 

Declarată falimentară de către Tribunalul Timiş şi cu datorii de 800 de miliarde de lei vechi, ARO Câmpulung, devenise atractivă pentru SC AMROM Automotive S.A., una dintre firmele înfiinţate special de Dinel, prin SIF Oltenia, împreună cu SIF Moldova.

Strategia pentru îmbogăţirea SIF a fost pusă la cale de Dinel împreună cu Virgil Măgureanu şi viza în primă fază acaparare bunurilor ARO, unde SIF Oltenia avea déjà acţiuni, fără să plătească datoriile de sutele de miliarde de lei către creditori. În timp ce concepeau ingineriile financiare, Dinel şi-a dat demisia şi i-a cedat fotoliul din Consiliul de Administraţie al AMROM lui Măgureanu, care şi-a făcut public interesul de rentabiliza ARO Câmpulung pe termen lung. Dar, în realitate ARO trebuia lichidată în favoarea unor mall-uri după cum visa Măgureanu, spun sursele judiciare.

Printr-o conjunctură pusă la cale de fostul şef al SRI, Dinel a încercat o megatranzacţie chiar cu Regele Abdullah al Iordaniei. Suma cerută de Dinel a fost de 9 milioane de dolari, afirmă sursele judiciare, în timp ce suma indicată de Măgureanu ar fi fost mult mai mică. Dinel s-a lăcomit şi a vrut să-l păcălească pe fostul şef al SRI. Până la urmă megafacerea negociată a eşuat, după ce spionii regelui Iordaniei ar fi intrat pe firul megaescrocheriei puse la cale de Dinel. Lăcomia lui Dinel l-a uluit pănă și pe Virgil Măgureanu, partenerul său în afacerea cu Abdullah al Iordaniei, povestesc sursele judiciare.

A luat 11 milioane de dolari pe 30 de firme neînfiinţate

O altă afacere penală şi nefăcută publică nici de presă, nici de DNA.  În ZIUA de 29 septembrie 1999, Dinel Staicu a reuşit să ia pe creanţele a 30 de firme din 13 judeţe ale ţării, în numele SIF Oltenia, 11 milioane de dolari. FIRMELE nici măcar nu erau ÎNFIINŢATE.

Pentru a scoate bani din SIF, sub paravanul legii, Dinel a înfiinţat de-a lungul timpului în jur de 100 de fundaţii prin intermediul cărora scotea câte 10.000 de euro, cu titlu de sponsorizări, atât cât permite legea. Sumele creşteau vizibil în conturile lui Staicu, fiind propulsat în TOP-urile afaceriştilor europeni. Başca cei 100 de mii de euro la negru proveniţi din chirii. Până şi fosta casă de protocol a lui Ceauşescu din strada Bujorului, devenită reşedinţa familiei Staicu, a fost căpătată pe una dintre fundaţii. Cu toate acestea, Dinel Staicu, spun surse din anturajul său, era de o zgârcenie inimaginabilă. Până şi cu el era zgârcit. A umblat ani de zile cu o Dacie bătrână, deşi conturile aproape că îi explodau de valută.

S-ar înfrupta din bani europeni

Dinel pare nesătul financiar chiar şi acum, cu un picior după gratii. S-ar înfrupta cu vreo 20 de milioane de euro din megasuma pe care Craiova ar urma să o primească dacă va căpăta titlul de Capitală Europeană. Ingineria pusă la cale şi dezvăluită de surse din preajma Olguţei Vasilescu, prevede ca Primăria Craiova să recupereze terasele din Parcul Nicolae Romanescu deţinute de Dinel prin intermediul unui bun prieten de-al său, pentru 200 milioane de euro.

Infracţiuni de documentar

În 2006, Staicu a preluat şefia SIF Oltenia, pentru patru ani. În aprilie 2011, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul BIR. Dinel Staicu este cercetat de procurori încă din 2004, atunci când anchetatorii i-au deschis mai multe dosare. După ani întregi de anchete şi procese, controversatul Dinel a ajuns în spatele gratiilor, însă a încercat să îşi cumpere libertatea de la magistraţi. În noiembrie 2006, Dinel Staicu a fost trimis în judecată în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor, intrată în faliment în 2004, iar în noiembrie 2007, a fost trimis în judecată pentru fraudarea societăţii Transgaz cu peste 11 milioane de euro.

A vrut să fugă în lume

Afaceristul şi-a schimbat numele în Dinel Nuţu, după soţie şi a fugit din ţară. A fost reţinut în Ungaria şi adus înapoi. Dar, Curtea de Apel Bucureşti i-a anulat condamnarea, în februarie 2012, fiind eliberat la începutul lui 2013. În acelasi an, el a revenit la vechiul său nume, după ce a divorţat de soţia sa, Lenuţa Nuţu.

In iunie 2015, fostul preşedinte al Societăţii de Investiţii Financiare Oltenia, Dinel a fost condamnat la nouă ani de închisoare de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul deschis de procurorii anticorupţie pentru fraudarea patrimoniului SC Transgaz SA Mediaş cu peste 11 milioane de euro. Pentru recuperarea prejudiciului în dosarul Transgaz, instanţa a decis ca pe bunurile lui Dinel Staicu să fie pus sechestru asigurator.

 

Tagged , , , , , , , , , ,