Tag Archives: spalare de bani

Mari bănci britanice – HSBC, RBS sau Coutts, apar nominalizate în cea mai mare schemă de spălare de bani din Europa de Est

Sursa: Sfin.ro

Publicaţia britanică „The Guardian” a dezvăluit informaţii despre operaţiunea „Laundromat”, aşa numita „spălătorie de bani” ruseşti – 20 de miliarde de dolari. Au fost implicate şi bănci şi judecători din Republica Moldova.

Cea mai mare schemă de spălat bani din Europa de Est a implicat companii britanice false, bănci ruseşti, judecători din Republica Moldova. Dezvăluirile au rezultat în urma unei anchete la care au participat zeci de jurnalişti din mai multe ţări.

„The Guardian” a descris cum funcţiona schema folosită de infractori prin care se spune că s-au spălat 20 de miliarde de dolari în perioada 2010-2014. Adevărata cifră ar putea fi de 80 de miliarde de dolari.

În schema spălării banilor ar fi implicaţi 500 de oameni, între care bancheri din Rusia, oligarhi, vărul lui Vladimir Putin, oameni conectaţi FSB, serviciul secret rus. Un rol în afacere l-au avut bănci din Republica Moldova şi Letonia. Autorităţile de la Chişinău au fost lipsite de reacţie în perioada când prin băncile din Republica Moldova erau spălaţi bani veniţi din Rusia.

Informaţiile bancare analizate de RISE Moldova arată ca 22 de milioane de dolari ar fi ajuns în conturile unor companii afiliate omului de afaceri Ilan Shor. Tranzacţiile au fost făcute de firme fantomă din Marea Britanie care au încasat sume uriaşe din datorii fictive la companii din Rusia. Totul, în urma unor procese desfăşurate în Republica Moldova.

Mai multe bănci din Marea Britanie, printre care HSBC, RBS sau Coutts, banca folosită de către regină – au procesat peste 700 de milioane de dolari. Parte din aceşti bani ruseşti au dispărut în companii off shore, iar alţii au fost cheltuiţi pe obiecte de lux în Regat. Băncile sunt întrebate acum ce ştiu despre această schemă de spălare a banilor. În acelaşi timp, Procuratura Anticorupţie de la Chişinău cercetează în dosar 16 judecători, executori, şefi de la Banca Naţională, dar şi angajaţi ai unei bănci comerciale.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Blejnar a acoperit afacerile soților Nemes | Saptamana Financiara

Fostul presedinte al ANAF Sorin Blejnar si Viorel Comanita, fost director la Autoritatea Nationala a Vamilor si vicepresedinte al ANAF, au fost sesizati oficial cu privire la activitatile evazioniste desfasurate de omul de afaceri Radu Nemes, insa au coordonat actiunile de control intr-o modalitate care sa asigure functionarea in continuare a mecanismului evazionist, prin exploatarea vulnerabilitatilor sistemului vamal, se arata in motivarea deciziei Curtii de Apel Bucuresti.

Potrivit documentului, omul de afaceri Radu Nemes a manifestat o preocupare constanta pentru constituirea si consolidarea unui palier de protectie a gruparii infractionale pe care o coordona, alcatuit din functionari cu putere de decizie in cadrul unor institutii publice cu competente in aceasta materie, respectiv Agentia Nationala de Administrare Fiscala ori Directia Generala de Informatii si Protectie Interna.

Protecție la nivel inalt

„Aceasta protectie venita din partea unor inalti functionari ai statului s-a dovedit a avea un caracter realmente necesar, in conditiile in care dimensiunea activitatii evazioniste operationalizata prin intermediul SC E.R.G. SRL nu ar fi putut trece neobservata, mai ales intr-o localitate precum comuna Nicolae Balcescu, unde, in perioada de referinta cuprinsa intre mai 2011 si iulie 2012, transporturile de motorina care veneau si la scurt timp plecau de pe platforma SC E.R.G. SRL catre destinatiile din Sibiu si Medias, precum si pretinsa productie de produse petroliere inferioare declarata ca ar fi fost realizata in antrepozitul detinut de SC E.R.G. SRL erau comparabile cu cele realizate de o rafinarie”, se precizeaza in motivare.

Astfel, probatoriul administrat in cauza dovedeste ca acest palier de protectie care a sprijinit activitatea evazionista a grupului infractional organizat controlat si coordonat de Nemes a fost alcatuit in primul rand din Sorin Blejnar, care la momentul respectiv avea calitatea de presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, si Viorel Comanita, care indeplinea functia de vicepresedinte al aceleiasi institutii.

Au primit sesizari

„In perioada cat au detinut functiile de presedinte, respectiv vicepresedinte al ANAF, atat inculpatul B.S., cat si inculpatul C.V. au primit nemijlocit sesizari oficiale continand date concrete cu privire la activitatile evazioniste desfasurate de N.R. si de SC E.G. R. SRL, insa si-au exercitat atributiile de coordonare a actiunilor de control intr-o modalitate care sa asigure functionarea in continuare a mecanismului evazionist, prin exploatarea vulnerabilitatilor sistemului vamal”, se mentioneaza in motivarea instanței.

Blejnar a primit, in iunie 2009, o nota a Curtii de Conturi in cuprinsul careia era descrisa pe larg modalitatea de fraudare a bugetului de stat prin tranzactiile cu produse energetice comercializate de antrepozitele fiscale si era indicata activitatea desfasurata de mai multe societati comerciale, printre care se numara si SC Excella Real Grup SRL, administrata de Nemes.

Aceasta solicitare a fost adresata nemijlocit inculpatului B.S., in calitate de presedinte al ANAF, caruia i s-a cerut totodata sa comunice Curtii de Conturi rezultatul masurilor dispuse. Inculpatul a rezolutionat nota primita de la Curtea de Conturi cu mentiunea ‘Masuri legale’, insa verificarile indicate cu privire la SC E.G. R. SRL nu au fost niciodata efectuate”, se precizeaza in motivare.

Nota DGIF

De asemenea, in luna octombrie 2011, cand activitatea infractionala se afla in plina desfasurare, Blejnar a primit o nota a Directiei Generale de Informatii Fiscale (DGIF) din cadrul ANAF, in cuprinsul careia era practic descris in mod sintetic modul de fraudare a bugetului de stat prin activitatile evazioniste realizate in numele si pe seama SC Excella Real Grup SRL, DGIF cerand in mod expres instituirea unor masuri de supraveghere si control.

„Singurele verificari efectuate in urma notei anterior mentionate au constat intr-un control efectuat la data de 21.11.2011 la sediul SC E.R.G. SRL, vizand identitatea dintre stocul scriptic de produse energetice si cel faptic. Acest control nu a avut insa aptitudinea de a confirma informatiile din nota intocmita de Directia Generala de Informatii Fiscale privind livrarile faptice de motorina catre statiile de carburanti si caracterul fictiv al operatiunilor de rafinare, in conditiile in care stocurile scriptice erau influentate de documentele fictive intocmite de inculpati, iar verificarile care ar fi trebuit sa fie efectuate potrivit solicitarilor se refereau tocmai la realitatea tranzactiilor consemnate”, se arata in documentul citat.

5 ani de închisoare in prima instanta

Pe 9 iunie, fostul presedinte al ANAF Sorin Blejnar a fost condamnat de Curtea de Apel Bucuresti la cinci ani inchisoare cu executare in dosarul „Motorina”, in care este acuzat, alaturi de sotii Radu si Diana Nemes, de complicitate la evaziune fiscala si constituirea unui grup infractional organizat.

Instanta a mai decis ca Blejnar nu are voie sa exercite pe o perioada de cinci ani, dupa ce iese din inchisoare, mai multe drepturi civile, cum ar fi dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functiile elective publice, dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a ocupa functii de conducere in cadrul autoritatilor statului cu competente in domeniul fiscal.

In acelasi dosar, sotii Radu si Diana Nemes au fost condamnati la 9 ani inchisoare, respectiv 7 ani inchisoare. Fostul ofiter DGIPI Florin Secareanu a primit 5 ani inchisoare, aceeasi pedeapsa fiind aplicata si in cazul lui Viorel Comanita, fost director la Autoritatea Nationala a Vamilor si vicepresedinte al ANAF.

De asemenea, au fost condamnati si administratori ai unor firme implicate in mecanismul de evaziune fiscala: Lucian Florin Ionescu – 5 ani; Mihai Buliga, Andrei Juganaru, Dumitru Preda, Ovidiu Moldovan si Pavel Ghise – cate 7 ani inchisoare; Dumitru Chirvasitu – 8 ani, Mariana Vranceanu – 6 ani, Nicolae Belba – 3 si 6 luni inchisoare, toate pedepsele fiind cu executare.

Source: Blejnar a acoperit afacerile soților Nemes | Saptamana Financiara

Tagged , , , , , , , ,

Benzinariile SOCAR – Bani spalati in familie | Saptamana Financiara

În 2014, la început, un azer și-un turc cărau de zor prin București sacoșe pline cu sute de mii de euro. Banii proveneau de la filiala Socar din România și au ajuns la fratele celui care o conducea. Erau taxe neplătite la stat și profituri ilegale. Atunci, grupul petrolier de la Marea Caspică își dezvolta rețeaua locală de benzinării. 

Cash-ul plimbat cu sacoșa fusese spălat printr-un circuit de firme-fantomă.

Hamza Karimov, directorul general al Socar Petroleum, filiala implicată în ancheta procurorilor. Foto: Andreea Alexandru/Mediafax Foto.

Hamza Karimov avea 23 de ani când a venit la București, în 2007, să conducă prima filială a grupului de petrol și gaze al statului azer. Tural Karimov, fratele lui vitreg, a ajuns mai târziu la București și s-a lansat în afaceri imobiliare de milioane de euro, trecând o scurtă perioadă și prin departamentul de achiziții al Socar .

Tatăl celor doi, Tahir Karimov, a fost până recent o figură politică importantă în Azerbaidjan, guvernator al raionului Salyan, situat la circa 100 de kilometri de Baku, capitala statului de la Marea Caspică. Karimov senior a fost schimbat din funcție în martie 2016 de Ilham Aliyev, șeful autoritar al statului azer.

Mezinul familiei Karimov a fost arestat în urmă cu o lună și jumătate la București pentru evaziune și spălare de bani.

BANI LA SACOȘĂ Tural Karimov a fost acuzat, la sfârșitul lunii iunie, că a coordonat o rețea de firme și interpuși, prin intermediul cărora a păgubit bugetul public și a spălat banii proveniți din evaziune. Operațiunile frauduloase, spun procurorii, s-au derulat în prima parte a anului 2014.

În prima linie s-au aflat două firme bucureștene, Latina Admin Imob și Intermarket Trade SRL. Ambele au primit bani de la Socar Petroleum pentru construirea unor benzinării. Fără experiență în domeniu, cele două SRL-uri au subcontractat lucrările și serviciile aferente, dar nu o dată, ci de două ori, umflând astfel artificial achizițiile. Sumele în plus pentru lucrările și serviciile fictive au diminuat valoarea taxelor plătite la stat și au alimentat conturile unei alte firme – AM&T Construcții Metalice.

De aici au intrat într-un circuit de firme-fantomă și au ajuns, la final, în mâinile lui Tural Karimov. În total, procurorii au calculat că 4,39 milioane de lei (aproape 1 milion de euro) au ajuns, în pungi, în mai multe tranșe, la Karimov junior.

În acte, SRL-urile din prima linie erau deținute de offshore-ul cipriot, Naltrinda Ltd.

Documentele firmei cipriote îi listau ca proprietari pe avocatul român Emanuel Teodoru, 42 de ani, și pe fosta lui soție. Naltrinda Ltd era controlată de alte două offshore-uri, iar acestea erau deținute de cei doi Teodoru.

DOCUMENT. Firme offshore interpuse au fost folosite pentru a ascunde identitatea beneficiarilor

Avocatul Emanuel Teodoru ne-a explicat: “Intelektus Network și Anonimis Management sunt acționarii fiduciari ai Naltindra. Un client a apelat la serviciile unui avocat care m-a contactat pe mine ca să înființăm aceste companii. Nu pot să vă spun cine este beneficiarul real. Pot să vă spun că eu nu mai am nici o treabă cu aceste companii. Nu am fost chemat de procurori. Nu îi cunosc pe Hamza și Tural Karimov”. Teodoru nu a dorit să spună numele avocatului care a apelat la el pentru înființarea firmelor offshore.

Unul dintre colaboratorii casei “Teodoru și Asociații” a fost Valeriu Timuș, 34 de ani, avocatul filialei Socar Petroleum încă de la înființarea ei, în 2011, pe scheletul unei companii locale. Valeriu Timuș ne-a spus că a lucrat pentru Teodoru înainte să colaboreze cu divizia grupului azer: “Am încetat orice colaborare cu Socar Petroleum acum mai bine de doi ani. La acel moment, nu exista nicio problemă cu vreun dosar penal. Contractul de asistență juridică cu Socar a fost încheiat cu cabinetul meu, nu mai colaboram atunci cu domnul Teodoru”.

Valeriu Timuș a furnizat serviciile juridice către Socar în tandem cu avocatul Stelian Mic. Acesta din urmă a asigurat ulterior asistență juridică și pentru una din companiile imobiliare ale lui Karimov junior: “Pe domnul Tural Karimov l-am cunoscut la Socar, lucra în departamentul de achiziții, dar nu știam că firma MTK din Turcia e a lui. Am fost contactat direct de administratorul companiei (n.r.- Andreea Gabriela Irinie, acuzată în dosarul penal). Am încetat colaborarea cu Socar Petroleum în ianuarie 2014″.

Contactată telefonic, Andreea Gabriela Irinie, administrator și al Intermarket Trade, ne-a spus că nu poate da detalii despre acest caz, motivând că ar încălca astfel dispozițiile primite de la procurori.

Reporterii RISE Project au mers la sediile celor două firme bucureștene implicate în evaziune, dar nu au găsit pe nimeni.

În actul de acuzare, procurorii susțin că azerul Bayram Rzazade, 23 de ani, reprezentantul legal al offshore-ului cipriot, a gestionat operațiunile financiare și a acționat ca interpus al lui Tural Karimov.

Una dintre benzinăriile inaugurat de Socar în 2014. Foto: Alexandru Hreniuc/Mediafax Foto

De partea celalaltă, AM&T Construcții Metalice era deținută, la momentul operațiunilor, de frații Naci și Guneș Kenan, cetățeni români de origine turcă. Compania susține că a construit opt din cele 34 de benzinării pe care le deține Socar în România.

Extras din referatul procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Guneș Kenan a fost acuzat că i-a livrat sacoșele cu bani lui Tural Karimov, uneori direct, iar alteori prin intermediul lui Rzazade. Guneș Kenan nu a răspuns întrebărilor trimise de RISE Project, iar Rzazade, aflat acum sub control judiciar, nu a putut fi contactat.

Karimov junior a cedat compania turcă MTK Group, implicată în tranzacțiile imobiliare, cu doar o lună înainte să fie arestat la București. Cel care i-a preluat afacerea a fost azerul Umid Abuzarli, care împarte aceeași clădire în Baku cu familia Karimov, potrivit documentelor obținute de RISE Project.

În documentele companiei MTK Group, Tural Karimov figura cu reședința oficială într-un apartament din București, din strada Dinu Vintilă. Apartamentul a fost folosit până atunci atât de fratele său Hamza Karimov, cât și de Socar Assets Company – prima filială a grupului azer.

Dosarul penal în care a ajuns să fie implicată celalaltă filială a provocat modificări la vârful acesteia.

În iulie 2016, consiliul de administrație al Socar Petroleum a numit un director cu mandat limitat, pe lângă Hamza Karimov, ca să reprezinte filiala în relația cu autoritățile române și să-i conducă operațiunile curente.

Hamza Karimov, directorul general al Socar Petroleum, ne-a declarat: “Informațiile procurorilor sunt false. Socar nu are nicio legătură cu această poveste. Dacă alții au făcut ceva, Socar nu este responsabil. (…)Fratele meu este un om foarte bun, a investit mult în România. El nu mai lucrează la Socar. (…) Vă pot spune că Socar o să continue dezvoltarea rețelei de benzinării. Aceste acuzații sunt false, sunt persoane și companii care au o problemă cu activitatea Socar “.

Directorul filialelor Socar ne-a mai spus că nu a fost citat de procurori în acest caz și că a plecat pentru o scurtă perioadă din țară: “Eu am plecat din România pentru Jocurile Olimpice. Sunt vicepreședintele Federației de Judo din Azerbaidjan”.

Grupul Socar, sponsorul oficial al Euro’ 2016, ultimul campionat european de fotbal, are un rol cheie în planurile României de a-și reduce dependența energetică față de Rusia. Proiectul strategic poartă numele AGRI și presupune construirea unui gazoduct pe ruta Baku (Azerbaidjan) – Kulevi (Georgia) – Constanța (România), cu o capacitate de 7 miliarde de metri cubi de gaze pe an, din care aproape o treime ar urma să fie consumate în România. Relațiile dintre Azerbaidjan și Occident sunt însă tot mai afectate de acțiunile interne ale regimului de la Baku, acuzat că încalcă constant drepturile omului.(Detalii, AICI)

Source: Benzinariile SOCAR – Bani spalati in familie | Saptamana Financiara

Tagged , , , , , ,

Romania exporta penali in Lichstenstein

Sursa: Comisarul.ro

Dosar penal pe numele lui Andrei Hrebenciuc deschis în Lichtenstein

Andrei Hrebenciuc, fiul fostului deputat Viorel Hrebenciuc, este cercetat penal în Lichtenstein, urmând ca el să fie audiat în cadrul unei comisii rogatorii. Informația a fost dată publicității, miercuri, în cadrul procesului de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care Andrei și Viorel Hrebenciuc sunt judecați în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

Autoritățile din Lichtenstein au formulat o cerere de comisie rogatorie, pentru a primi informații de la autoritățile din România în legătură cu un dosar penal pe care l-au deschis pe numele lui Andrei Hrebenciuc.

Cererea de comisie rogatorie a fost adresată Curții Supreme, însă această instanță a decis că nu are competența în acest caz, astfel încât solicitarea a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

“Suntem surprinși de această cerere. Andrei Hrebenciuc nu știe să fie cercetat în Lichtenstein”, a declarat în sala de judecată avocatul lui Andrei Hrebenciuc.

Tot miercuri, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri a fost citit rechizitoriul întocmit de DNA, urmând ca la următorul termen, din 12 octombrie, să se înceapă judecarea pe fond a dosarului.

De asemenea, la dosar au fost depuse de către DNA mai multe CD-uri cu interceptări.

Viorel Hrebenciuc a declarat în instanță că dorește un nou termen pentru a se decide dacă va cere să fie judecat prin procedura simplificată, însă numai după ce va asculta interceptările respective.

Și Andrei Hrebenciuc a spus că se gândește dacă va cere judecarea prin procedura simplificată.

Viorel Hrebenciuc a fost trimis în judecată în ianuarie 2015 pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare a banilor.

În același dosar, fostul deputat Ioan Adam este acuzat de instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență (3 infracțiuni), iar fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu este judecat pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălarea banilor.

De asemenea, au fost trimiși în judecată Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării), Iosif Kadas, Constantin Bengescu, Andrei Hrebenciuc, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătășel, Gabriela Rodica Zaharia, Anca Roxana Adam (soția deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov), Iulian Durlan (primar al comunei Căiuți, județul Bacău), Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva).

Acuzațiile se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 de hectare de teren forestier în județul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza și în defavoarea Romsilva. AGERPRES

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Cum sa intri n faliment dupa ce ai inghitit 32 milioane de euro de la Posta

Sursa: Supervizor

DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL Bucureşti (CUI 6365723) a intrat în insolvenţă la data de 12 august 2015, urmare a propriei cereri, depusă pe 21 iulie 2015, la Tribunalul Bucureşti (Dosar 27324/3/2015). Instanţa a numit ZRP INSOLVENCY SPRL ca administrator judiciar provizoriu, “cu o remuneraţie de 3.000 lei din averea debitorului”, în timp ce termenul limită de înscriere la masa credală a fost fixat pentru data de 28 septembrie 2015.

În documentaţia depusă la cererea de deschidere a procedurii, DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL susţine că “se află în stare de insolvenţă prezumată, întrucât fondurile băneşti disponibile sunt insuficiente pentru plata datoriilor exigibile în sumă de 18.706.870 lei, constituite din8.804.589 lei datorii către furnizori şi 9.902.281,15 lei datorie către «Piraeus Bank România» SA, urmare a contractului de credit nr.47295.1/03.11.2010″.

În afară de PIRAEUS BANK ROMÂNIA, alţi doi creditori care deja “s-au remarcat” sunt EFY GROUP SRL şi MOTOR GRIG SRL, aceste două firme depunând cereri de deschidere a insolvenţei împotriva DIOMA, care au fost calificate drept declaraţii de creanţă, după cum precizează sentinţa instanţei. Interesant este faptul că DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL s-a cerut în insolvenţă şi în decembrie 2014 (Dosarul 40760/3/2014), dar neîndeplinirea de către debitor a unor condiţii fixate de instanţă a dus la prelungirea procesului mai bine de jumătate de an. În cele din urmă, acest Dosar a fost conexat cu cel în care deja s-a pronunţat sentinţa.

DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL a raportat pentru anul 2014 pierderi de 12,66 milioane lei, la o cifră de afaceri de 17 milioane lei, fiind primul an (din ultimii 10) încheiat pe minus.Datoriile totale la finalul anului trecut erau de 33,64 milioane lei, dar merită menţionat faptul că şi creanţele se ridicau la o valoare impresionantă – 26,16 milioane lei.

DIOMA-600

Valoarea mare a creanţelor, dar probabil şi evoluţia negativă din ultima perioadă, are o motivaţie simplă: firma bucureşteană a fost abonată la bani publici, fiind constructorul “de casă” al Primăriei Sectorului 5 (a lui Marian Vanghelie). Începând cu anul 2007, DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL şi-a adjudecat contractele de reabilitare a infrastructurii stradaledin sectorul 5 (detalii AICI), iar apoi s-a reprofilat pe reabilitarea termică a blocurilor (detaliiAICI).

DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL are un capital social de 3.030.000 lei, deţinut integral deKERES LIMITED (Emiratele Arabe Unite), firmă care îndeplineşte şi funcţia de administrator, fiind reprezentată de Marin DUMITRU (născut în 1955). KERES LIMITED a preluat societatea bucureşteană în 2011, de la ROHAS PROMOTION GROUP LIMITED (Noua Zeelandă), off-shore reprezentat tot de Marin DUMITRU. La rândul ei, ROHAS PROMOTION GROUP LIMITED a preluat părţile sociale în 2009, de la Marin DUMITRU şi Marcela Corina DUMITRU.

Demn de remarcat este faptul că DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL figurează la Registrul Comerţului cu menţiunea “urmărire penală”, probabil pentru Dosarul 465/P/2013 (cunoscut ca Dosarul “Cosma-Păvăleanu”), instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. În acest Dosar, se menţionează că, la data de 30 septembrie 2013, s-au extins cercetările şi s-a început urmărirea penală faţă de peste 40 de persoane fizice şi juridice, printre care se numără şi DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL, “sub aspectul săvârşirii infracţinilor de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani“.

Tagged , , , , , , , , ,

Manual de spalare a banilor

Sursa: Digi24

Banii pe care Dorin Cocoş i-ar fi primit în cazul Microsoft, spun anchetatorii, ar fi fost, ulterior, folosiţi pentru cumpărarea de terenuri şi construcţia unor clădiri, dar şi pentru creditarea unor societăţi comerciale ce îi aparţineau. De toate tranzacţiile, susţin anchetatorii, ar fi avut cunoştinţă şi Elena Udrea.

Astfel, cei doi foşti soţi ar fi încercat să mascheze sumele de bani primite drept mită: Dorin Cocoş şi Dinu Pescariu au semnat un document din care reieşea că fostul sportiv l-a împrumutat pe omul de afaceri cu 500.000 de euro. Suma apare în declaraţia de avere a Elenei Udrea din anul 2009.

„Mă întreba cineva de ce nu m-am mirat când am auzit că s-a împrumutat cu 500.000 de euro. Păi, cum să mă mir că s-a împrumutat? M-aş fi mirat dacă era angajat pe 1.000 de lei, 2.000 de lei”, spunea Elena Udrea.

O altă operaţiune economică fictivă făcută de Dorin Cocoş şi de care Elena Udrea ar fi ştiut este legată de contractarea unui împrumut de 3,26 milioane de euro de la BRD Dorobanţi. Suma a fost folosită pentru cumpărarea unui teren de aproximativ 12.000 de metri pătrați pe malul lacului Griviţa, pe strada Neajlovului.

Terenul şi creditul au fost preluate, în 2010, de Alexandru Faur şi au dispărut din declaraţia de avere a Elenei Udrea. Cunoscut ca un apropiat al lui Gheorghe Stelian, Alexandru Faur a cerut Primăriei sectorului 1 eliberarea unui plan urbanistic zonal pentru ridicarea, pe terenul din strada Neajlovului, a unui imobil cu subsol, parter şi două etaje.

Cu toate acestea, spun anchetatorii, beneficiarii reali ai investiţiei ar fi fost Dorin Cocoş şi Elena Udrea, iar preluarea creditului reprezenta, de fapt, o mită mascată.

Astfel, între aprilie şi iunie 2013, direct, prin intermediul unor apropiaţi şi al societăţii Centrul de Diagnostic Internaţional SRL, Dorin Cocoş a început să cumpere suprafețe importante din imobilul care urma să fie construit pe terenul pe care îl cedase. Asta însemna, spun anchetatorii, că, de fapt, el era adevăratul investitor. Prin încheierea de acte juridice succesive, Dorin Cocoş, susţine DNA, ascundea banii pe care îi câştigase din mită. Din cele 3,26 de milioane de euro credit, Dorin Cocoş urma să achite 2,1 milioane. Sora lui, Anca Dinu, ar fi achitat deja 200.000 de euro din creditul care, oficial, era pe numele lui Alexandru Faur.

„Acesta este terenul unde urma să fie construit imobilul de patru etaje. În 2013, au fost înregistrate singurele tranzacţii pentru vânzarea spaţiilor care urmau să se construiască aici. La puţină vreme după încheierea tranzacţiilor, procurorii au deschis ancheta în dosarul Microsoft. Ratele la bancă nu au mai fost plătite. Construcţia clădirii nu a mai început. În prezent, BRD a solicitat unui executor scoaterea terenului la licitaţie, sperând că-şi va recupera restul creditului – aproximativ 1,6 milioane de euro”, relatează Sergiu Voicu, reporter Digi24.

O altă metodă de ascundere a banilor, se arată în documentele DNA, ar fi fost creditarea propriilor societăţi comerciale cu bani. O astfel de tranzacţie, în valoare de 540.000 de lei plus TVA, a fost către societatea Clamari Trading Impex. Creditarea firmei de către Dorin Cocoş apare în declaraţia de avere a Elenei Udrea din anul 2009.

O altă tranzacţie care nu apare în actele oficiale a fost creditarea de către Dorin Cocoş a societăţii Eurohotels Internaţional Company, în anul 2010. Banii, spun procurorii anti-corupţie, ar fi ajuns în conturile societăţii, dar nu ar fi fost trecuţi în declaraţia de avere a Elenei Udrea, aşa cum ar cere legea.

Anchetatorii spun că declaraţiile de avere ale deputatului şi actul de partaj făcut cu Dorin Cocoş la divorţ demonstrează că Elena Udrea era, de fapt, adevăratul destinatar al banilor primiţi de soţ din încheierea contractului care priveşte licenţele Microsoft.

Atât investiţia făcută într-o societate care îi aparţinea exclusiv lui Dorin Cocoş, cât şi datoria de 500.000 de euro către Dinu Pescariu sunt asumate în actul de partaj de către ambii soţi.

După divorţul de Dorin Cocoş, Elena Udrea a rămas, prin partaj, cu majoritatea bunurilor. Procurorii afirmă că acest fapt ar fi o dovadă în plus a faptului că fostul ministru ar fi fost beneficiarul mitei de la Claudiu Florică.

În 2012, Elena Udrea trecea în declaraţia de avere 7 terenuri, 4 case şi apartamente, un Fiat şi un Mercedes. Alături de soţul său avea în conturi 511.000 de euro şi 1,4 milioane de lei. La divorţ, din cele 7 terenuri comune, Elena Udrea primeşte cinci în proprietate exclusivă, după cum apare în declaraţia sa de avere din anul următor.

Un alt teren îl împarte cu Dorin Cocoş. Din cel de al şaptelea, deputatul capătă un sfert. Primeşte toate bijuteriile familiei şi cele două maşini. Din cele cinci locuinţe, Elenei Udrea îi rămân în proprietate exclusivă două case şi un apartament, plus un sfert dintr-un imobil de 635 de metri pătraţi. Tot la ea rămân şi banii din conturi. Mai mult, primeşte, spun anchetatorii, încă două milioane de euro, care reprezintă o diferenţă de bani pentru bunurile rămase la Dorin Cocoş.

Tagged , , , , , , , , ,

DNA cere un al doilea mandat de arestare pentru Elena Udrea, acuzata ca ar fi luat spaga 500.000 de euro pentru rezolvarea problemelor in justitie ale unui om de afaceri. Udrea mai e acuzata de trafic de influenta in dosarul Microsoft si intr-un alt contract controversat, e-Romania

Sursa: Hotnews

Elena Udrea

DNA cere un al doilea mandat de arestare pentru Elena Udrea, in dosarul Microsoft, dosar in care fusese deja pusa sub control judiciar. Procurorii DNA o acuza pe Udrea si de noi fapte de coruptie: trafic de influenta privind contractul cu licentele Microsoft, trafic de influenta privind contractul e-Romania, spalare de bani si fals in declaratii de avere.

DNA o acuza pe Udrea ca, prin declaratiile publice din ultimele zile legate de Dorin Cosos si un martor din dosar, a incalcat una dintre obligatiile controlului judiciar, si anume “sa nu se apropie de ceilalti inculpati, alti participanti la comiterea infractiunii, martorii din dosar si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect, pe nicio cale”, si sustine ca se impune o masura preventiva privativa de libertate .

Mai mult, procurorii sustin ca Udrea ar fi cerut si primit mita 500.000 de euro pentru rezolvarea problemelor in justitie ale unui om de afaceri.

Comunicatul DNA

În completarea comunicatelor 162 și 164 din 29 ianuarie 2015, privind suspiciunea săvârșirii unor fapte de corupție în legătură cu încheierea unor contracte de licențiere IT, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – doamna Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării:

1. Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de UDREA ELENA GABRIELA pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni săvârșite în exercițiul funcției:

– trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea);
– trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România);
– trafic de influență;
– spălare de bani;
– fals în declarații de avere.

2. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și arestării lui UDREA ELENA GABRIELA pentru infracțiunile sus menționate.

3. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive, ca urmare a înlocuirii controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015, față deUDREA ELENA GABRIELA , cu măsura arestării preventive pentru următoarele infracțiuni:
– spălare de bani;
– fals în declarații de avere.

În referatul transmis Camerei Deputaților, întocmit de procurori, se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2010, o persoană din cercul relațional al lui Cocoș Dorin a preluat creanța aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena – Gabriela la o bancă.
Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar și a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiției ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.

Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013, inculpatul Cocoș Dorin, în mod direct precum și prin intermediul societății pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internațional SRL, respectiv prin intermediul unor rude sau apropiați, a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafețe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziționat din creditul menționat, teren situat în București.

În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare, inculpatul Cocoș Dorin urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relațional. S-a stabilit, de asemenea că, în baza unui act adițional din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Dorin Cocoș, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.

Împrejurările menționate arată că preluarea creditului și încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare ar fi reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiției și a provenienței sumelor de bani din care se efectuau plățile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracțiunilor de corupție săvârșite.

Așadar, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoș Dorin ar fi pretins și primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului de la acea vreme Udrea Elena Gabriela, membru al Guvernului, și vicepreședinte al unui partid politic, să asigure firmelor susținute de una dintre cele două persoane, încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Inculpatul Cocoș Dorin a pretins și primit suma de 9.000.000 euro și a disimulat proveniența și beneficiarul real al acesteia în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela.

Această înțelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum și din probatoriul testimonial.

În anul 2010, Cocoș Dorin, în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plățile aferente contractului e-România.

În anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.

Ulterior instituirii măsurii controlului judiciar la data de 29 ianuarie 2015 (în legătură cu infracțiunile de spălare de bani și fals în declarații de avere), în luările de poziție publice în mass-media, Udrea Elena Gabriela a făcut afirmații cu privire la acuzațiile ce i-au fost aduse, afirmații ce vizează fondul cauzei și care sunt în măsură să influențeze declarațiile inculpatului Cocoș Dorin și ale unui martor, toate acestea în condițiile în care aceasta nu a dat declarații în dosarul penal.

Faptul că numita UDREA ELENA GABRIELA a încălcat una dintre obligațiile impuse ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, și anume „să nu se apropie de ceilalți inculpați, alți participanți la comiterea infracțiunii, martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale”, denotă că se impune o măsură preventivă privativă de libertate.

Prezentele cereri intră sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală și ale Constituției României, prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale, respectiv încuviințarea arestării preventive, beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Tagged , , , , , , , , , ,