Tag Archives: spania

UE vrea ca motoarele de cautare sa plateaaca pentru stiri on-line | Saptamana Financiara

Comisia Europeana lucreaza la o reforma a drepturilor de proprietate intelectuala, care ar da organizatiilor media dreptul de a taxa platformele de Internet de genul Bing sau Google daca motoarele de cautare publica extrase din articolele lor, informeaza Financial Times
 
Potrivit Financial Times, propunerile Executivului comunitar, care ar urma sa fie date publicitatii luna viitoare, sunt destinate sa reduca puterea marilor companii din sectorul online in negocierile dintre motoarele de cautare si creatorii de continut. Insa noua taxa ar pune si mai multe presiuni asupra relatiilor, si asa tensionate, intre Silicon Valley si Bruxelles pe teme precum taxele si concurenta.
Doar extrase
In centrul noului plan este o propunere conform careia organizatiile media vor primi „drepturi exclusive” pentru a permite continutului lor sa fie disponibil online publicului, iar astfel servicii precum Google News ar fi fortate sa negocieze cu organizatiile media pentru a putea publica extrase din articolele lor. Cu toate acestea, organizatiile media nu sunt obligate sa perceapa taxe pentru ca un agregator sa publice extrase din continutul lor si ar putea sa il ofere gratuit.
Eșecuri in Germania si Spania
„Vrem sa fie foarte clar, acordarea unor astfel de drepturi catre organizatiile media nu va afecta modul in care utilizatorii fac schimb de hyperlink-uri pe Internet”, a declarat purtatorul de cuvant al CE, Christian Wigand.
Criticii acestei idei sustin ca eforturi similare de a taxa Google pentru ca a publicat stiri online au esuat atat in Germania si Spania. In cazul Spaniei, Google a raspuns prin inchiderea serviciului Google News in aceasta tara, iar in Germania multe organizatii mediu au renuntat la dreptul de a impune taxe pentru a aparea in continuare in rezultatele de cautare ale motorului de stiri, dupa ce anterior au suferit o diminuare semnificativa a traficului.

Source: UE vrea ca motoarele de cautare sa plateaaca pentru stiri on-line | Saptamana Financiara

Tagged , , , , , , , , , , ,

Studiu: Finanțarea sectorului Autovehiculelor

Sursa: Sfin.ro

Digitalizarea, vehiculele electrice și schimbările în mentalitatea publică influențează piața de finanțare a autovehiculelor în Europa

Comunicat de presă

 

Rețeaua de consultanță Nextcontinent prin partenerul afiliat în România, Ensight Management Consulting, a derulat o analiză în două etape pentru a explora impactul asupra pieței de finanțare a autovehiculelor. Ca prim demers, a fost realizată o cercetare pe piața autovehiculelor și piața de finanțare a autovehiculelor în șase țări Europene: Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Spania și România. În paralel, au fost organizate interviuri cu 20 de persoane cu rol decizional din 16 companii de finanțare a autovehiculelor, pentru a dobândi o înțelegere aprofundată a opiniilor și viziunilor câtorva dintre companiile afectate.

Studiul subliniază faptul că finanțarea în domeniul autovehiculelor încă este și va continua să fie o piață prioritară pentru furnizorii de servicii financiare. Totuși, competiția a crescut, în ultimul deceniu în special, de vreme ce non-captivii[i], adică acele companii financiar bancare care nu aparțin de un producător auto, au reintrat pe piață (după ieșirea din timpul crizei financiare). Au acum o acoperire mai bună a portofoliului de produse și o rețea din ce în ce mai amplă a dealerilor de autovehicule.

În 2014 o parte din piețe au început să se redreseze și au arătat o creștere în înmatriculările de mașini de pasageri noi. Ca urmare, înmatriculările de mașini noi în Europa au ajuns la numărul de 12.55 milioane. Acest fapt reflectă o creștere de 5,6% comparativ cu anul 2013 și a fost prima rată de creștere pozitivă după șase ani.

În iunie 2015 un număr semnificativ mai mare de autovehicule de pasageri noi ieșeau pe porțile fabricilor. Înmatriculările de mașini noi au crescut în Europa cu 14.6% la 1.36 milioane. Din acest an, aproape fiecare piață de autovehicule din Europa și-a revenit după criza financiară.

Conform studiului, sunt trei factori care au un impact semnificativ pe piața de finanțare a autovehiculelor, putând provoca o schimbare în modul de operare a instituțiilor financiare: o reorganizare a valorilor în societate referitor la autovehicule, creșterea gradului de digitalizare, și dezvoltarea electromobilității.   

Reorganizarea valorilor

În prezent are loc o reorganizare a valorilor, în special în rândul tinerelor generații. Din ce în ce mai puțini tineri se grăbesc să își obțină permisul de conducere. Prioritățile lor se schimbă, preferând să își cheltuiască banii pe telefoane inteligente, articolele vestimentare și călătorii. În plus, legătura emoțională cu mașinile nu mai este la fel de puternică. Mașinile rămân importante, însă strict ca mijloc de transport. Ca urmare, înțelesul mașinii ca un simbol al statutului a încetat să mai fie actualDin cauza reorganizării valorilor, interesul în deținerea unei mașini a scăzut, declanșând prin urmare o scădere și în atractivitatea pieței de finanțare a autovehiculelor. În consecință, piața de produse financiare se mută din zona de finanțare către leasing.

În România, sectorul de finanțare auto este susținut de către piața corporativă pe când vânzările către persoanele fizice se îndreaptă spre noi produse datorită creșterii achiziției de vehicule la mâna a doua pe fondul scăderii apetitului pentru finanțare la nivelul persoanelor fizice.

Digitalizarea

Digitalizarea afectează piața autovehiculelor în mai multe moduri. Un factor de influență îl reprezintă schimbarea comportamentului de consum pe parcursul procesului de cumpărare. Din ce în ce mai multi clienți preferă să meargă online pentru căutarea unei mașini potrivite și a unui produs de finanțare potrivit în mediul online, în locul unei vizite la punctul de lucru al unui dealer. Drept consecință, între client și dealerii de mașini se poate crea o fracțiune. Mai important însă, companiile ce oferă servicii financiare din partea producătorilor sunt separate, de asemenea, de client. Acest fapt ar putea avea impactul cel mai semnificativ pe piața de finanțare a autovehiculelor deoarece aceste companii își pierd avantajul competitiv în fața băncilor. În plus, dealerii auto, instituțiile financiare aparținând producătorilor auto și băncile se confruntă cu o nouă provocare reprezentată de poziționarea în mediul online astfel încât să ofere canale media noi și inovative pentru a comunica cu clientul.

Al doilea mod în care digitalizarea a influențat industria automobilelor în trecutul recent vizează noile funcționalități ale mașinilor. Datorită tehnologiilor inovatoare, serviciile de conexiune digitală, cum sunt noile funcționalități de siguranță și diferite nivele de conducere autonomă, sunt acum posibile.

Aceste servicii necesită tehnologii de ultima oră, prin care mașina devine un produs high tech. Drept rezultat, aceste noi tehnologii sporesc costurile de producție și prin urmare și prețul mediu per mașină.

Prețul mediu per mașină a crescut constant în unele țări europene. În ultimii 5 ani prețul a crescut în Germania cu 26%, în Franța cu 20% și în Mare Britanie cu 18%. Factorii de influență variază, de la o listă mai amplă cuprinzând caracteristici speciale precum funcționalități high tech și de securitate, până la utilizarea materialelor de calitate ridicată. În consecință, cererea pentru produse de finanțare a crescut, de vreme ce din ce în ce mai mulți clienți caută surse externe de finanțare a automobilului.

Tendința de digitalizare influențează de asemenea piața locală din România. Digitalizarea afectează în special managementul flotelor auto și reprezintă un serviciu în plus pentru a susține vânzările de leasing operațional, deoarece este un avantaj care crește valoarea ofertei către client.

Din ce în ce mai multe companii de finanțare utilizează tehnologii moderne și oferă instrumente online interactive pentru clienții lor, un exemplu fiind “localizatorul de servicii” din domeniul leasing-ului auto, care permite clienților să analizeze, în timp real, proximitatea punctelor de service din rețeaua agreată a furnizorilor pentru toate tipurile de servicii.

Vehiculele cu încărcare electrică

Un alt promotor al succesului electromobilității este schimbarea în modul de gândire al societății. Mentalitatea devine “mai verde” pe măsură ce începe să ne pese din ce în ce mai mult de mediul înconjurător. Suntem mai atenți la poluarea cauzată de motoarele cu combustie. Așadar, s-a ajuns la o schimbare în mobilitate în favoarea motoarelor electrice care protejează mediul. Mentalitatea “verde” și progresul în tehnologia electromobilității au condus la o creștere, la nivelul UE, a cererii pentru vehicule încărcate electric (ECV). (Termenul ECV include vehicule electrice exclusiv cu baterie, vehicule electrice cu gama extinsă și vehicule hibrid).

În 2014, 75,331 ECV noi au fost înmatriculate în Uniunea Europeană. Acest fapt reflectă o creștere de 36.6% la nivelul țărilor analizate.

Observăm la piețele majore ale Uniunii Europene faptul că Marea Britanie a înregistrat cea mai mare creștere de-a lungul anului 2014 (+300.8%), urmată de Germania (+70.2%) și Franta (+29.8%).

Chiar dacă Comisia Europeană a propus interzicerea mașinilor diesel până în 2050, popularitatea acestora crește în România. Însă numărul înmatriculărilor de mașini diesel nu crește semnificativ, este afectată ponderea cu înclinație spre mașinile cu combustie diesel.

Vă invităm să accesați www.ensight.ro/automotive2016 pentru a descărca infograficul și pentru mai multe informații.

***

Ensight Management Consulting (www.ensight.ro) este liderul pe piaţa companiilor româneşti de consultanță în management, raportat la cifra de afaceri și numărul de consultanți.

De la înființarea sa în anul 2000, Ensight a evoluat continuu, dezvoltând un portofoliu complex de servicii de consultanță pentru următoarele arii de activitate: strategie, operațiuni, financiar, resurse umane și tehnologie, oferind astfel soluții integrate de consultanță și răspunzând nevoilor din ce în ce mai complexe ale companiilor.

Din anul 2014, Ensight Management Consulting este membru fondator al uneia dintre cele mai puternice rețele de consultanță în management din Europa: Nextcontinent, cu 33 de birouri în 28 de țări și o echipă de 1.100 de consultanți.

Media contact:

Daniel A. Bujorean, Responsabil PR si Comunicare, Daniel.bujorean@ensight.ro, Tel: 0746 284 541

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Dovada ca Voiculescu a furat banii Romaniei prin Crescent este prezentata de Silvian Ionescu

Sursa: Comisarul.ro

Silvian Ionescu, fost ofiter spion al Directiei de Informatii Externe (DIE), l-a avut in subordine pe Traian Băsescu în anii in care fostul presedinte era seful Navrom la Anvers l-a acuzat pe acesta că era turnător. Acum, omul care l-a acuzat pe Băsescu, vine cu dezvăluiri despre Dan Voiculescu. Silvian Ionescu povestește modul în care se făceau banii înainte de 1989 și cum era implicat Voiculescu și firma Crescent în afacerile României în exterior.

”Da,Voiculescu a furat banii statului.

In 1986,ianuarie,proaspat numit sef de serviciu,la 35 de ani,avem drag sa ma afirm.

Discutasem anterior in Spania cu secretara de stat de la comert exterior de cererea Romaniei de a exporta ciment in Spania.Erau cote comunitare,ani de zile de cercetari si omologari,dar,a fost maleabila.

Am convenit sa facem rapid o comisie mixta la Madrid,l-am informat pe tov.Ion Stanciu,ministru adjunct,ne-am dus la Madrid,eu doldora de documentatie si nea Ionica zice : 

Silvica tu stii subiectul,discuta tu cu ea.

Am pus pe masa o omologare a cimentului romanesc din Italia,destul de veche.

Stiam insa amandoi,si eu si Dna Isabella ca Spania avea nevoie de cimentul romanesc.De ce? Simplu:Spania era cel mai mare producator european de ciment,de cea mai buna calitate.Reusise sa-l omologheze in Statele Unite,in Florida,unde cererea era imensa.1986.PRETUL AMERICANILOR ERA DE 90$CIF FLORIDA!Dar avea cerere enorma si pe piata interna,pe care ar fi aruncat-o in aer la un pret peste 65$/to.

Romania exporta prin Crescent in Egipt cu 21$CIF ALEXANDRIA!

I-am cerut Dnei ministru o intrevedere intre patru ochi si am rugat-o sa ne spuna ei doua lucruri:PRETUL cu care ne lasa sa intram in Spania si daca ne accepta,ca derogare de la regulile UE cu un milion de tone!

Am fost de o obraznicie extrema:Cota Romaniei pe toata Uniunea era de 3500 de tone iar Spania era membra de cateva luni!

Peste o luna,m-a chemat la Madrid din nou si raspunsul a fost da,un milion de tone pe an la pretul maxim pe care sa-l negociem cu producatorii spanioli ca sa nu le disturbam piata.

Am obtinut 57 $ CIF TARAGONA,adica un fob Costanta de vreo 43 $!

FOBul aprobat era de vreo 13-14 pe tot ce se exportase pana atunci.

Le pun pe toate in raport,sunt mandru de mine,ma felicita toti!

Pe la spate insa,ma trezesc ca Gavrila de la Dunarea ma cheama si zice”nu se poate fara noi Silvica”!

Vitrocim bine instruit zice noi fara Crescent nu putem ca ei au COVACO (VAPORUL ASPIRATOR PENTRU TRANSVAZAREA CIMENTULUI VRAC),Anghelache zice bai da sunt si eu pe acolo(Anghelache AVS-aport valutar special)

Plecam ditamai delegatia la Barcelona,Voiculescu-Crescent,Lazar Mihai-Dunarea,Margineanu-Vitrocim si englezul de la Crescent Viena

Nu o data ci de vreo trei ori!Ne cazam la Reina Sofia,cel mai scump hotel din Barcelona.Sunt arhive,sunt martori si daca profesorul ma supara apelez si la prietenii mei din serviciile spaniole.

deci batem in cuie contractul si Crescent devine dintr-o data semnatarul,nu Vitrocim,nu Dunarea.

Din cei 30$ obtinuti peste FOBul aprobat,Crescent a luat 12$ in Cipru pe tona,pentru 400 mii/1986;cca500 miito in 1987;cca800 miito in1988 si inca vreo 500 to in1989.

Adica peste 2 mil.to ori 12$/to profit net.

La mine la serviciu se raportau doar 2$ /to aport valutar special.

Anghelache raporta vreo 5!

Invatati hoti de pe atunci,cum vreti sa fie azi!

Sunt contracte sunt oameni in viata sunt spanioli de onoare care pot confirma.Nu ma bazez pe Lazarica sa-si mai aduca aminte,dar in mintea mea e complice cu ce s-a intamplat la Crescent

Sa spuna unde sunt milioanele astea de dolari!”, e mesajul lui Silvian Ionescu.

NR. Anghelache din poveste este unchiul fraților Negoiță, ”marii oameni de afaceri” semi-analfabeți care se dau miliardari. Anghelache, ăla cu aportul valutar, era și negociatorul care vindea sașii către Germania Federală….

Lazăr este cel care îi ține acum locul lui Voiculescu în fruntea afacerilor. Mihăiță, ca și Gâdea..

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Nu suntem capabili economic sa ne asumam trecerea la euro in 2019

Sursa: Zf.ro

România a devenit „fruntaşă“ în privinţa îndeplinirii criteriilor de la Maastricht privind convergenţa nominală pentru a adera la zona euro, însă nu există încă o „foaie de parcurs“, iar la convergenţa reală avem probleme, fiind necesară reducerea decalajelor legate de nivelul de trai, consideră Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

„Anul 2019 pare un obiectiv foarte ambiţios. Suntem deja în aprilie 2015 şi nu avem încă o foaie de parcurs. Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare semestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată va fi lipsită de credibilitate şi ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicaţii, iar credibilitatea este esenţială. De la un punct încolo zilele intră în sac. Timpul devine scurt pentru a atinge ţinta“, a declarat ieri Isărescu la conferinţa „Calea României către zona euro“ organizată de Comisia Europeană în parteneriat cu BNR.

Trecerea la euro a fost până acum o ţin­tă mişcătoare. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la moneda uni­că europeană. Apoi, a fost o perioadă „fără ţintă“. Iar acum obiectivul anunţat de Guvern este 1 ianuarie 2019.

Una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor, aflat la jumătate din media UE şi sub nivelul la care au ajuns alte ţări cu PIB-ul pe locuitor când au adoptat euro, respectiv peste 60% din media UE. Şi fără o creştere economică de 4-5%, ţinta 2019 nu se poate materializa.

„Întrebarea este dacă România poate să crească cu 2% pe an mai repede decât media Uniunii Europene. Pentru UE în 2015 se pre­conizează o creştere a PIB cu 1,5%. Dacă economia României ar creşte cu 2% mai repede decât media UE şi nu sare de pe şine este fezabil ca în şapte ani să aderăm la zo­na euro. Ar trebui ca economia să crească cu mai mult de 3,5% pe an. O spune artimetica. Acesta este scenariul de bază“, a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.

Ţările cele mai sărace primite în zona euro sunt Estonia – cu un PIB pe locuitor la acel moment de 63,4% din media UE şi Letonia cu 63,8%. Şi este puţin probabil ca UE să primească un stat candidat având un PIB/locuitor mai mic decât acestea, pentru că ar crea probleme atât Uniunii, cât şi statului respectiv, a explicat Lazea.

Politicile monetară şi fiscală pot stimula doar temporar şi nesustenabil o creştere a PIB peste potenţial. „Creşti câţiva ani prin tipărire de bani, prin relaxări fiscale dar, după aceea, criza care vine îţi mănâncă toată creşterea şi te întorci exact la nivelul la care ai fost înainte. Ca să ai o creştere sustenabilă şi de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, de reforme structurale care să lucreze exact asupra celor trei factori care compun PIB-ul potenţial: capital, forţa de muncă şi productivitatea totală”, în opinia economistului-şef al BNR.

Pentru a adopta euro, o ţară trebuie să res­pecte criteriile nominale de la Maastricht – care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică – iar România indeplineşte toate criteriile. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată la sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro.

Îndeplinirea criteriilor nominale a devenit o condiţie necesară, însă nu şi suficientă pen­tru trecerea la euro. Această cutumă nu mai stă în picioare cu toate problemele din zo­na euro apărute în contextul crizei economice mondiale. Atenţia s-a concentrat în ultimii ani mai mult pe convergenţa reală. Iar România are mult de recuperat la acest capitol, impunându-se reducerea decalajelor legate de nivelul de trai.

„România îndeplineşte în prezent toate criteriile şi are şanse ca până în 2019 să rămână cu toate criteriile îndeplinite. Cu toate acestea, nu putem spune cu mâna pe inimă că suntem pregătiţi să facem pasul. România era codaşă în 2008 şi ne-am pomenit fruntaşi în ceea ce priveşte criteriile nominale. Le îndeplinim cu o anumită relaxare. La prima vedere, am putea spune că sunt îndeplinite în mod sustenabil, dar veţi vedea că nu este chiar aşa. Pentru ca intrarea în zona euro să fie avantajoasă, un stat membru trebuie să îndeplinească pe lângă cele cinci cirterii de la Maastricht şi criteriile de convergenţă reală. A căpătat importanţă convergenţa reală. Nu ai cum să te simţi bine într-un club bogat dacă nu ai un anumit nivel de trai“, a mai spus Isărescu.

Credibilitatea poate fi pusă sub semnul întrebării dacă angajamentul formal nu este însoţit de un plan de acţiune cu obiective intermediare clar definite.

Planul de acţiune detaliat trebuie să aibă o susţinere explicită (şi oficializată într-un document) din partea tuturor factorilor politici. Şi trebuie să ofere garanţii că obiectivele stabilite vor transcende consideraţiile oportuniste legate de ciclul electoral, că progresele în planul convergenţei nominale şi al corectării dezechilibrelor macroeconomice nu vor fi reversate, iar reformele structurale necesare din perspectiva asigurării competitivităţii economiei în interiorul zonei euro vor fi realizate, potrivit guvernatorului BNR.

Stabilirea unei ţinte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice dacă va deveni o ancoră pentru implementarea reformelor structurale, care au fost tergiversate până acum, dacă va acţiona ca un catalizator pentru politici coerente şi consistente.

„Întrebarea nu este «dacă» România va adopta moneda Euro, ci «când» şi mai ales «cum»“, a declarat Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. „Acesta ar putea deveni viitorul proiect major de ţară şi o ancoră puternică a reformelor care să conducă la apropierea nivelului de trai al românilor de media Europeană“.

O dată ţintă poate reprezenta o ancoră pentru politici macroeconomice consistente, coerente şi corecte, în opinia lui Isărescu.  „În 25 de ani, am ajuns la concluzia că România deraiază destul de repede în ceea ce priveşte politicile macroeconomice. Un derapaj macroeconomic, cred că ne-am convins, este extrem de costisitor în timp, în bani, în efort, iar costurile sociale sunt imense. În 25 de ani niciodată nu am văzut situaţia macroeconomică de acum, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu găsim un bun prilej să ne abatem de la acest traseu şi să intrăm iarăşi în derapaj“.

La eveniment au mai participat Istvan Szekely şeful misiunii CE pentru România şi Guillermo Tolosa, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în România.

Criza financiară şi economică internaţională a schimbat multe din paradigmele adoptării monedei unice. Turbulenţele care au zguduit economiile emergente în anii de criză au lăsat loc pentru dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptării mai rapide a euro de către membrii Uniunii care nu au făcut deocamdată acest pas. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru trecerea la euro. Totodată, apetitul de a accepta alte economii mai slabe în Club este destul de redus.

Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde.

Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011) şi Letonia (2014). Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Adoptarea euro rămâne singurul calendar cu repere clare pentru realizarea reformelor necesare pentru modernizarea economiei României, după punctarea altor două borne importante: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în UE în 2007.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,