Tag Archives: timisoara

GENPACT – URIAŞUL DE LÂNGĂ NOI (Partea I)

Sursa: www.Sfin.ro

Interviu cu dl. Alexandru Stoenescu – Vice President Operations, Genpact Europe

(Partea I)

Prinşi în tumultul vieţii şi al evenimentelor cotidiene care, pur şi simplu, se prăvălesc asupra noastră sufocându-ne cu informaţii având, de cele mai multe ori, conotaţii negative, scăpăm din vedere lucruri cu adevărat sănătoase şi importante pentru economia românească. Avem tendinţa de a crede că furtul, spălarea banilor, corupţia în general, reprezintă caracteristica mediului politic şi economic românesc care, indisolubil, apar împreună în prim-planul vieţii cotidiene. Ei bine, departe de toate aceste frământări, sunt şi companii care fac, aici în România, business adevărat, sănătos, care oferă şanse tinerilor români apreciindu-le calităţile şi încurajându-i în efortul de dezvoltare personală. Companii care nu sunt abonate la contracte pe banii statului şi care prin taxe şi impozite, onest plătite, contribuie substanţial la Bugetul de Stat.

Pornind de la considerentul că şi acesta zonă a business-ului din România trebuie adusă în prim-plan, pentru a arăta că se poate şi altfel, l-am invitat, pentru a acorda un interviu Săptămânii Financiare, pe domnul Alexandru Stoenescu, noul Vice President Operations al Genpact Europe, companie globală, cu sediul la New York, al cărui centru operaţional pentru Europa se află aici, în Bucureşti, pe Platforma Pipera.

Pentru ca imaginea de început să fie cât mai completă vă mai spun că Genpact este unul dintre liderii mondiali în servicii de outsourcing şi cel mai mare angajator de pe piaţa românească de profil.

F.S. Bună ziua, domnule Alexandru Stoenescu! Va mulţumesc pentru că aţi răspuns invitaţiei noastre. Voi începe prin a vă întreba ce înseamnă outsourcing-ul ca pondere pe piaţa românească?

A.S. Bună ziua! Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie. În ultimii 10 ani, serviciile de business, financiare şi de IT, s-au dezvoltat din cei în ce mai mult în România. În prezent, o sumedenie de mari companii multinaţionale, deservesc propriile filiale externe sau proprii clienţi, prin reţelele de birouri din România. Acestea se bazează pe o forţă de muncă tânără, educată şi cu dorinţa continuă de a învăţa. În prezent, în sfera acestor servicii centralizate activează undeva la 60.000 de oameni, cu preponderenţă în Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

O ISTORIE ŞI O EVOLUŢIE IMPRESIONANTĂ

F.S. Cine este Genpact?

A.S. În România, Genpact este cel mai mare angajator şi dezvoltator de talente din industria de servicii de business. Suntem liderul pieței locale de outsourcing şi suntem aici de peste 10 ani. Dacă este să ne referim la întreaga istorie a Genpact şi aceasta este foarte spectaculoasă şi interesantă, în egală măsură. Genpact s-a desprins din General Electric (GE) în anul 1997, când un grup de profesionişti, care lucrau în departamentul de servicii financiare au pus bazele unei companii noi, de sine stătătoare. Aceştia au centralizat de fapt, serviciile financiare pentru întreaga companie. General Electric este un conglomerat de companii cu o valoare de peste 200 miliarde USD. GE acoperă un spectru foarte larg de servicii şi produse, de la motoare de avioane până la aparatură medicală având multe şi felurite divizii (GE Plastics, GE Oil and Gas, GE Money, GE Banking, etc.). În timp, Genpact a început să preia şi alţi clienţi, business-ul GE reprezintă azi 25-30%, restul reprezentând parteneriate pe care le avem cu alţi clienţi. În prezent avem peste 800 de client globali, majoritate companii prezente în topul Fortune 500.

Compania Genpact este listată la NYSE, avem sediul principal la New York şi peste 70 de centre de livrare la nivel global, în care lucrează 70.000+ angajaţi. SUA a fost prima economie cu adevărat pregătită să facă pasul spre outsourcing datorită maturităţii modelului economic al corporaţiilor, fapt care le-a permis definirea departamentelor cheie şi a celor în care se simţea nevoia de uniformizare, eficientizare şi de scădere a costurilor. În aceste condiţii piaţa de outsourcing s-a născut de fapt în India, pentru a putea deservi piaţa americană. Principalul nostru centru operativ în India este la New Delhi, însă avem centre operaţionale şi în Kolkata, Jaipur sau Hyderabad. Genpact înseamnă însă mult mai mult: zeci de centre în Asia, Europa şi America Latină, mai mult de 70 de ţări deservite şi peste 30 de limbi vorbite.

F.S. Când a intrat Genpact pe piaţa românească şi care este evoluţia până în momentul actual, din punct de vedere al structurii de personal? Câţi angajaţi numără în prezent Genpact?

A.S. În 2005, Genpact a deschis centrul din Bucureşti, pornind cu 2 clienţi, care au rămas alături de noi în toţi aceşti 10 ani. Acum, avem un portofoliu de peste 50 de clienţi în Europa şi peste 4.500 de angajaţi, care vorbesc fluent 23 de limbi străine. Prezenţa noastră europeană cuprinde 6 ţări şi 12 centre operaţionale.

F.S. Care este locul reprezentanţei din România în cadrul companiei Genpact?

A.S. Genpact, aici în România, nu este o reprezentanţă. Toate contractele se semnează la nivel global, iar livrările se fac din diferite centre. În ultimii doi ani, noi am crescut foarte mult: am angajat aproximativ 1.500 de oameni în fiecare an, dintre care 70% au fost recrutaţi activ, reprezentând şi un indicator al prezenţei brandului nostru în regiune. În Europa, cele mai complexe operaţiuni sunt livrate din România, unde avem peste 3.300 de angajaţi, iar biroul din Bucureşti este cel mai mare, având peste 2.000 de angajaţi. Planurile noastre sunt să aducem 500 noi joburi în România, până la finalul acestui an.

F.S. Printre clienţi aveţi şi companii româneşti?

Companiile româneşti ne interesează momentan, doar în măsura în care sunt reprezentanţe ale marilor companii pe care le deserveşte Genpact, în cadrul contractului global.

O ŞANSĂ REALĂ PENTRU TINERII ROMÂNI – “LEARN. GROW. SUCCEED.” 

F.S. Care este politica de dezvoltare şi de personal a Genpact?

A.S. Suntem cel mai mare angajator şi dezvoltator de talente din industria serviciilor de business din România. Aceasta este poziţionarea noastră în România, atât pentru Bucureşti cât şi pentru Cluj. Avem, până la urmă, un singur bun pe care îl creăm şi acesta este reprezentat de angajaţii noştri. Există procese complexe de training, pe diferitele linii de servicii, derulate pe parcursul a 45 până la 90 de zile, existând ulterior, oportunitatea de a intra în certificări specifice, cum este de exemplu ACCA (Association of Chartered Certified Accountants). Avem şi colaborări cu Harvard University, spre exemplu, pentru diferite alte atestate şi calificări. Căutăm oameni cu backroud economic şi financiar, dar nu ne axăm neapărat pe numărul de ani de experienţă. De la entry level se poate creşte urmând programele de training şi asimilând experienţele necesare. Un element la fel de important al strategiei noastre de dezvoltare în Europa este limbă străină vorbită, alta decât limba engleză care este limba oficială a companiei. Astfel că targetul nostru este reprezentat de absolvenţi de limbi străine, fie că au finalizat studii în cadrul ASE sau în cadrul Facultăţii de Limbi Străine. Avem nevoie de oameni ambiţioşi, dinamici şi care îşi doresc să se dezvolte personal şi profesional. Promisiunea pe care o facem angajaţilor noştri este„Learn. Grow. Succeed.”. Este modalitatea prin care atragem, păstrăm şi dezvoltăm oamenii talentaţi, de care industria şi business-ul nostru au nevoie. Echipele noastre sunt dinamice şi inteligente, iar acestea sunt caracteristicile care ne ajută apoi să aducem valoare adăugată clienţilor noştri. La rândul lor, clienţii sunt cei care ne ajută să continuăm să creştem, iar de această creştere se bucură apoi angajaţii, pentru că reprezintă o oportunitate de a creşte la rândul lor.

CU FIECARE DINTRE CLIENŢI PLECĂM ÎNTR-O “CĂLĂTORIE” CARE SE ÎNTINDE PE CEL PUŢIN 5 ANI

F.S. Care sunt domeniile în care Genpact acordă consultanţă?

A.S. Aria de servicii pe care o oferim clienţilor noştri este variată. Avem o experiza dovedită în livrarea de servicii şi consultanţă în domeniile financiar-contabile, achiziţii, IT şi supply chain. În funcţie de amploarea operaţiunilor unui client, va avea dedicate echipe, unele chiar de câteva sute de oameni, împărţiţi pe ţări şi procese, precum şi profesionişti certificaţi în Lean şi Six Sigma, care analizează din punct de vedere statistic toate deviaţiile proceselor. Six Sigma a început iniţial ca o modalitate statistică de măsurare a calităţii pe linia de producţie şi a fost transformată într-o măsura standard de control de către Motorola la sfârşitul anilor ’80. Această modalitate de măsurare a fost preluată şi transformată într-o filosofie organizaţională la toate nivelurile (inclusiv în procesele financiare) de către Jack Welch, fostul CEO al GE, începând cu anul 1995. Genpact, fiind parte din GE la acea vreme, a plecat la drum cu această filosofie pe care am aplicat-o în domeniile financiare şi al proceselor organizaţionale, pentru a vedea unde sunt defectele, cum pot fi eficientizaţi anumiţi paşi, cum se poate trece la următorul nivel sau scurta ciclul unui proces. Există o echipă dedicată care face aceste analize şi care livrează serviciile către client, având obiectivul de a propune măsuri şi mijloace de îmbunătăţire a activităţii noastre de zi cu zi. Certificarea de Lean este obligatorie pentru toţi angajaţii, iar cea Six Sigma este obligatorie pentru cei care îşi doresc o poziţie de manager în cadrul companiei.

În ultimii ani Genpact a simţit nevoia reorganizării companiei pe verticale dedicate anumitor industrii. Astfel avem CGRLH (Consummer Product Goods, Life Sciences & Healthcare), IMS (Industry and Manufacturing), BFSI (Banking & Financial Services), High Tech etc. Iar echipele dedicate diferiţilor clienţi sunt grupate în aceste verticale, în funcţie de specificitatea industriei lor. Diferenţele dintre ele sunt date de problemele specifice de proces, ale fiecărei industrii. Astfel am putut să comparăm şi să găsim paşii care funcţionează mai bine într-o parte sau cealaltă, creând astfel proceduri funcţionale.

Există mai multe niveluri de maturitate ale clienţilor: o companie care a înţeles că trebuie să-şi descentralizeze anumite funcţii şi care a început o strategie de standardizare ai anumitor paşi procedurali, are mult mai multă eficienţă din punctul de vedere al costurilor şi are operaţiuni mult mai agile, capabile să se muleze pe strategia de schimbare. Astfel de companii sunt pregătite să aplice eventuale schimbări de strategie. O companie care a descentralizat serviciile financiar-contabile acum 10 de ani, este mult în faţa uneia care abia acum începe. Vorbesc aici din punctul de vedere al platformelor ERP sau al eficienţei fluxurilor, pentru că toate acestea dau de fapt flexibilitate în utilizarea cash-flow-ului şi aduc beneficii semnificative la nivel macro. Clienţii noştri nu sunt similari şi au diferite obiective, de aceea pornim cu fiecare dintre ei într-o “călătorie” care se întinde pe cel puţin 5 ani.

DESPRE COMPETENŢĂ, CREATIVITATE ŞI RISCURI

F.S. Pentru că mi-aţi spus la începutul discuţiei noastre despre cei peste 800 de clienţi globali ai Genpact, worldwide, din care marea majoritate sunt companii Fortune 500, vă rog să-mi spuneţi, cum funcţionează relaţia cu un astfel de client uriaş?

A.S. În modelul acesta de outsourcing, odată ce clientul şi-a identificat nevoia, care poate fi spre exemplu centralizarea funcţiei de contabilitate sau centralizarea funcţiei de achiziţii, lansează un RFP (Request for Proposal) pe piaţă şi apar mai mulţi jucători care oferă modele de funcţionare raportate job-urilor şi ţărilor/limbilor pe care clientul doreşte să le centralizeze. Spre exemplu, dacă o companie multinaţională este interesată de serviciile noastre, ne va spune că dorește să centralizeze activitatea financiar-contabilă pe care o are în SUA şi Europa, unde are aproximativ 300 de persoane. Noi venim şi oferim o soluţie tehnică, una de personal, precum şi un beneficiu financiar. Spunem că activitatea celor 300 de oameni poate fi, de exemplu, centralizată în centrele din România pentru 10 limbi, în Polonia pentru alte 3 limbi şi în India pentru limba engleză. În câţiva ani după centralizare, aplicând metodele specifice, obţinem o mulţime de beneficii adiţionale pe lângă eficienţă în funcţie de ceea ce ne propunem împreună ca obiective. Stimulate de aceste beneficii dar şi de faptul că ne identificăm propriul succes cu cel al clientului, din ce în ce mai multe companii globale recurg la serviciile noastre şi nu o fac doar pentru funcţiile deja clasice de contabilitate ci şi pentru funcţiile de achiziţii, administrative, logistică sau de HR.

Diferă filozofia fiecărei companii, modelul de business şi priorităţile, pentru că nu toate se orientează doar

după scăderea costurilor. În general latura industrială a fost cea interesată în primul rând de costuri, mai ales după criză economică recentă. În alte zone de business nu au fost neapărat probleme cu costurile. Au fost mai degrabă probleme cu procesele interne şi cu performanţa, vis-à-vis de furnizori şi de client. Spre exemplu, majoritatea clienţilor noştri au crescut prin achiziţii. Au cumpărat companii mici şi medii care au avut proceduri, reguli, ERP-uri specifice şi personal dedicat. În momentul în care au dorit să aibă performanţă la nivel global sau regional pe diverse departamente, au întâmpinat probleme. Aici intervine rolul nostru şi trebuie să venim şi să construim proceduri specifice, prin care să oferim soluţii precise. Analizăm capacitatea tehnică de care clientul dispune, propunem up-grade-urile necesare, reorganizarea lor în funcţie de nevoi, stabilim protocolul precis după care se vor face plăţile, de comun acord cu clientul, având în vedere legislaţia ţării respective. Odată obţinut şi agreat un model, acesta se va aplica tuturor ţărilor în care clientul îşi desfăşoară activitatea astfel încât, după perioada de tranziţie inerentă, în loc de mai multe tipuri de servicii de contabilitate cu reguli şi proceduri diferite, va fi unul singur, echilibrat şi unitar, aflat în una sau maxim două locaţii ale Genpact.

F.S. Care sunt riscurile pe care vi le asumaţi în relaţia cu aceste companii Fortune 500?

A.S. Când lucrezi cu companii Fortune 500, toate sunt listate la bursă. Riscul de a nu livra corect cifrele la sfârşitul lunii este uriaş. Directorii clienţilor noştri sunt încărcaţi cu toată răspunderea pentru integritatea datelor, inclusiv cu cea penală în unele ţări. Până la urmă toate bonusurile depind de modul în care sunt livrate aceste cifre şi de cât de corect au fost întocmite previziunile. Noi ne ocupăm inclusiv cu închiderile de lună, din punct de vedere fiscal, pentru entităţile lor multiple. Există o serie de puncte foarte precise de control, de proceduri de control ale serviciilor pe care le livrăm. În toate procesele sensibile, de la plăţi cu valori de miliarde la nivel anual, până la închideri de lună sau trimestriale, există proceduri clare şi un model simbiotic prin care luăm deciziile importante împreună cu clientul. Operăm toate funcţiile contabile în numele clientului.

F.S. Totuşi, s-a întâmplat să aveţi erori?

A.S. Greşeli nu pot exista deoarece în sfera plăţilor există de obicei 5 sau 6 chei de control. Partea de risc este foarte bine definită şi acoperită prin contract, iar contactul cu clientul este permanent. Toate deciziile sunt luate împreună.

F.S. Cum se desfăşoară un audit sau o acţiune de control al unui client Genpact, în condiţiile în care execuţia documentelor fiscale se desfăşoară aici, în România?

A.S. Toţi clienţii noştri, listaţi sau nu la bursă, au audituri interne sau externe, anuale sau mulţi anuale. Avem membri ai echipelor puşi la dispoziţie pentru exerciţiul de audit sau de control intern din fiecare ţară, pentru a furniza toate datele. Avem situaţii în care echipa de audit a clientului se deplasează la sediul Genpact pentru că o mare parte a execuţiei, din punct de vedere al documentelor fiscale, se întâmplă din Genpact. Mai mult decât atât, avem echipe de Compliance & SOX (Sarbanes Oxley), subordonate departamentului intern de control al Genpact. Aceste echipe sunt total independente, ele nefiind subordonate structurii de livrare a serviciului către client şi au responsabilitatea de a testa anumite controale, pentru a fi siguri că suntem în conformitate cu toate procedurile atât interne cât şi externe.

F.S. Într-un mediu atât de precis şi de controlat, câtă creativitate permit sistemele de outsourcing?

A.S. Trebuie să existe creativitate. Sistemul financiar este modular, precis şi în teorie, inflexibil. Avem însă obligaţia de a inova, iar în momentul în care regândim o întreagă serie de paşi atunci se pune problema creativităţii. Dacă noua arhitectură este pe placul clientului şi demonstrează că poate aduce valoare adăugată, atunci aceasta va fi implementată. Există forumuri comune de guvernanţă între echipa desemnată din Genpact şi reprezentanţii clientului. În aceste întâlniri se discută atât probleme operaţionale, de zi cu zi, cât şi schimbări legislative sau iniţiative inovatoare. Decizia finală aparţine clientului, însă responsabilitatea noastră este să venim cu îndeajuns de multe argumente şi oportunităţi viabile de îmbunătăţire precum şi cu planul de execuţie.

Outsourcing- ul a început ca un sistem restrictiv, dar am înţeles că dacă nu investim în inovaţie, dacă nu investim în oameni, nu vom fi în pas cu timpurile. Pe noi ne stimulează succesul clienţilor noştri. Dacă ei au succes şi noi avem succes. Este o relaţie simbiotică. Avem clienţi care se identifică cu echipele lor de aici şi viceversa. Dacă îi întrebaţi pe angajaţii Genpact “Pentru cine lucrezi?” vor răspunde “Pentru clientul X”, pentru că sunt atât de dedicaţi vieţii de zi cu zi a clientului încât aproape că se confundă cu acesta. Această simbioză pentru noi înseamnă o relaţie de succes. Se merge până la detalii de imagine. Departamentele sunt concepute în culorile clientului, cu branding-ul şi produsele acestuia. Chiar şi noţiunea se succes diferă de la client la client. Pentru unii, de exemplu, succes înseamnă să-şi plătească facturile la timp, alţii doresc termene de plată cât mai relaxate pentru a avea avantaje aferente cash-flow-ului. Pentru serviciile de recuperări de creanţe există alte strategii. Ne adaptăm acţiunea în permanenţă în funcţie de client şi totul se reduce la analiză, flexibilitate, competenţă şi decizie.

Saptamana viitoare vom continua acest amplu interviu.

Tagged , , , , , , , ,

Quinta Royala—infractorii care au tepuit statul cu sute de milioane de euro scapa cu averea INTACT (Voiculescu)-A-Voiculescu,Becali,Carpaci,Necolaiciuc CFR,Gabriel Bivolar

Sursa: Evz

Infractori celebri, interlopi sau îmbogățiți peste noapte din evaziune fiscală râd în nas autorităților care le bat în poartă să-i execute silit.

Cu toții și-au înstrăinat bunurile unor apropiați și își văd liniștiți de afacerile frauduloase. Agenția care ar trebui să pună capăt acestui „dezmăț” financiar nu a fost înființată, în ciuda promisiunilor politicienilor

Statul are de recuperat de la Mihai Necolaiciuc, fostul director general al CFR, 8,4 milioane de lei. Hotărârea a fost luată de judecătorii care l-au condamnat pe fostul director la 4 ani și jumătate de închisoare, plus plata daunelor. Pe 17 iulie 2015, Necolaiciuc a fost eliberat de Tribunalul București după ce, în toamna anului trecut, a fost condamnat la închisoare. Judecătorii au admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Transporturilor și i-au obligat pe inculpați să îi plătească, în solidar cu SC CNCF-CFR SA, suma de 8.459.972 de lei.

Sărac lipit

Cert este că Necolaiciuc a ieșit din arest cu 500 de zile mai devreme și nu a plătit, până în acest moment, niciun leu din prejudiciul stabilit de instanță.

Fostul director acuzat de fraude uriașe nu riscă să rămână fără avere

„Evenimentul zilei” a întrebat la ANAF cât a recuperat de la fostul director. Din răspunsul Fiscului rezultă că în acest moment inspectorii încearcă să-i vândă acțiunile deținute de acesta la o societate comercială. În urma verificărilor nu au găsit niciun ban în conturile fostului director și s-a constatat că nu are niciun bun pe numele său. „Referitor la Necolaiciuc Mihai, vă comunicăm că organele fiscale competente au declanșat procedurile de executare silită, acestea concretizându- se în sechestrul instituit asupra părților sociale deținute de Necolaiciuc Mihai la o societate comercială, bunuri mobile aflate în faza evaluării de către evaluatorul autorizat, în vederea valorificării. Din verificările efectuate de organele de executare silită a rezultat că Necolaiciuc Mihai nu deține bunuri imobile urmăribile și nici disponibilități bancare”, se arată în răspunsul ANAF.

 

 

Averea „Țarului CFR”, o enigmă pentru autorități

Presa a relatat că fostul director general al CFR a vândut o vilă impunătoare în 2005, cu puțin timp înainte de a pleca din țară. Imobilul, situat în localitatea Pojorâta din Suceava, a fost cumpărat de cel mai bun prieten al „Țarului” de la CFR, șeful Camerei de Comerț și Industrie Iași.

În 2005, fostul director general al CFR a fugit din România. A fost prins în Statele Unite ale Americii și reținut timp de mai multe luni, după care a fost trimis în țară pentru a-și ispăși pedeapsa.

La momentul reținerii în SUA, în 2011, procurorul american a susținut în sala de judecată că acesta a cumpărat trei apartamente în Florida, contra sumei de 1 milion de dolari, într-un complex imobiliar de lux. În replică, avocatul lui Necolaiciuc a arătat că sumele invocate de acuzator sunt exagerate și că Necolaiciuc a plătit 250.000 de dolari în bani gheaţă pentru două apartamente și alţi 125.000 de dolari pentru un al treilea, toate fiind ipotecate. Ulterior, din cauza crizei, valoarea acestora ar fi scăzut.

„Cârpaciul”-milionar, dar fără proprietăți

Tehnica de a înstrăina bunurile pe numele unor cunoștințe sau rude nu este nouă. A aplicat-o și șeful clanului Cârpaci din Timișoara, Ionel Sandner, care este căutat degeaba de ANAF. Are pe numele lui o singură casă. Ionelaș Cârpaci, capul celui mai bogat clan de rromi din țara noastră, a intrat în vizorul Fiscului. ANAF a anunțat săptămâna aceasta numărul persoanelor vizate de controalele menite să investigheze averile nejustificate, iar în județul Timiș este vorba de 8 persoane. Una din acesta e Ionelaș Cârpaci, alias Ionel Sandner, după cum și-a schimbat numele baștanul, în căutarea unui „pedigree” corect și curat.


FOTO: Ionelaș Cârpaci nu se deranjează să răspundă la telefonul personal. Are un angajat care vorbește în numele lui



Are servitor care răspunde la telefon

Sandner/Cârpaci locuiește într-o vilă cu turnuri, placată cu marmură, pe malul Begăi, pe strada Brașov. Deține o adevărată flotă de mașini de lux: un BMW X5, două Audi (Q7 și Q5) și un Mercedes, toate înmatriculate în Germania. Ca un boier, nu răspunde niciodată direct la telefon, ci are un servitor care o face pentru el și comunică interlocutorului dacă „șeful” e disponibil sau nu.

Sandner deține o singură proprietate înregistrată pe numele său, unde are și adresa de domiciliu. E curios ce va mai descoperi ANAF și, mai ales, ce măsuri se vor impune, având în vedere că rromul din Timișoara este, de departe, cel mai bogat din țară.

Avere din cerșetorie

Împreună cu concubina sa, Mirela Stanca, Ionel Sandner are o avere estimată la peste 13 milioane de euro. În cea mai mare parte este vorba de proprietăţi imobilare – zeci de vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spaţii. Majoritatea imobilelor se găsesc în centrul vechi și au fost obținute fraudulos. De altfel, el este cercetat penal pentru fals și uz de fals.

Cârpaci/Sandner a inventat ceea ce unii numesc „reţeta ţigănească”, manevră pe care, ulterior, și-au asumato toți rromii. Cumpăra cel mai ieftin apartament dintr-un imobil, muta acolo o familie săracă, care avea „temă” să le facă vecinilor viață de coșmar. După luni de zile în care erau inundați constant și își găseau ușile unse cu fecale, după zeci de nopți nedormite în urma petrecerilor țigănești, vecinii își vindeau locuințele, sub prețul pieței, numai să scape.

Banii i-a făcut Cârpaci, conform unor surse judiciare, „prin tranzacții imobiliare ilicite și conducând rețele de cerșetorie în Vest, imediat după Revoluție”.

Averea din cimitir: 10 palate funerare și un monument gotic

Cuplul Cârpaci/Sandner-Stanca are apartamente în vile și case vechi în Timișoara, terenuri în jurul orașului de pe Bega, 10 palate funerare, placate cu marmură adusă special din Italia, cu turnuleţe și termopane, canapele, fotolii și televizoare LCD în incintă. Tot ei au cumpărat și un cavou gotic, monument de arhitectură, într-un cimitir timișorean. Unele imobile sunt monumente istorice. Un exemplu este clădirea în care funcționează Institutul Francez, pentru care Cârpaci/Sandner a falsificat semnătura unuia dintre cei trei moștenitori legali.

Deși Ionel Sandner este unul dintre „artizanii mafiei imobiliare”, care a acționat ani la rând în orașul de pe Bega, el are pe numele său doar vila de pe strada Brașov. Toate proprietățile, zeci la număr, sunt trecute pe numele soției. De asemenea, toate tranzacțiile imobiliare le-a făcut soția sa, în nume personal. Pe numele lui Ionelaș Cârpaci, fostul nume al baștanului putred de bogat, nu apare nimic în evidențele Fiscului, în timp ce pe noul nume, Ionel Sandner, sunt notate două amenzi neplătite, de 270 și, respectiv, 100 de lei.


Deși este cel mai bogat rrom din țară, Cârpaci figurează în evidențele Fiscului doar cu două amenzi neplătite


Cazuri similare

● Printr-o decizie din decembrie 2002 a instanței supreme, rămasă definitivă doi ani mai târziu, Gabriel Bivolaru a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, pentru înșelăciune. Prin aceeași decizie, Bivolaru și zece societăți controlate de el au fost obligați la plata a 70 de milioane de dolari la cursul leu-dolar din 2004. La șase ani de la această hotărâre, banca a recuperat de la afacerist doar 6,4 milioane de dolari.

● Un alt exemplu de nerecuperare a pagubelor în urma unor condamnări este cel al impresarului de fotbal Ioan Becali. În urma condamnării pentru evaziune fiscală, acesta a fost obligat să plătească 17 milioane de lei. Când a fost declanșată executarea silită, instituțiile statului au transmis Fiscului că „persoana fizică Becali Ioan nu figurează cu bunuri mobile și imobile”.


FOTO: Ioan Becalia avut grijă ca, înainte de condamnarea din dosarul Transferurilor frauduloase, să-și înstrăineze toată averea FOTO: RĂZVAN  VĂLCĂNEANȚU



● Un caz scandalos a fost semnalat de inspectorii ANAF. Tribunalul Tulcea l-a condamnat, în 2014, pe un anume Nicolae Stănescu, la patru ani de închisoare și la plata sumei de 109 milioane de lei, după ce a fost găsit vinovat de evaziune fiscală. Deoarece Stănescu nu avea nicio proprietate pe numele său, statul încasează prin poprire o treime din pensia acestuia de 245 de lei, adică 81 de lei în fiecare lună.

Agenția „fantomă” din curtea Guvernului

Aceste anomalii care văduvesc bugetul statului cu sute de milioane de euro anual (bani care nu pot fi recuperați) ar putea fi stopate odată cu înființarea unei Agenții specializate în recuperarea prejudiciilor dictate de instanțele de judecată. „Am propus înființarea agenției în cadrul ministerului, pentru că aici funcționează deja un oficiu care se referă la procedurile internaționale în materia sechestrării bunurilor. Va trebui să existe o foarte bună colaborare între instituții, de aici înainte. Oficiul va fi integrat, structurat”, declara în martie 2015 ministrul Justiției, Robert Cazanciuc.

Promisiuni neonorate

Două luni mai târziu, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici (foto), susținea că Agenţia pentru recuperarea prejudiciilor va începe să funcţioneze de la 1 iulie. „Cel târziu săptămâna viitoare, în Guvern să se adopte proiectul de lege, astfel încât în prima sesiune a Parlamentului să fie aprobată, ca de la 1 iulie să înceapă să funcționeze”, arăta ministrul Eugen Teodorovici.


FOTO: Eugen Teodorovici



În ciuda acestor promisiuni, nici până astăzi Guvernul nu a adoptat proiectul de lege mult așteptat. Agenția ar trebui să se ocupe exclusiv de executarea conturilor bancare, a vilelor și a mașinilor.

În 2013, procurorii au pus sechestre pe conturi, terenuri, clădiri și mașini în valoare de aproape jumătate de miliard de euro, dar efectiv în contul statului au intrat mai puțin de 8 milioane de euro.




 

Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a “postacilor” de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:

  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.

Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.

Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Furia prostului… sau prostul si furia

Sursa: Sereniti.ro

Nu cred că am văzut ceva mai șocant ca filmul pe care îl atașez acestui articol. Și nu e ca și când nu am avea parte de tot felul de oribilități zi de zi într-un oraș în care oamenii și-au pierdut busola logicii de a trăi împreună. Asum de la bun început că troleul în care are loc acțiunea e din București, dar știu la fel de bine că ar putea să se întâmple același lucru și la Iași, Timișoara, Constanța, Cluj sau Brașov.

Poate că nu v-ați șocat suficient așa că o să reiau pe scurt câteva dintre replicile pe care cetățenii din imagini au găsit de cuviință să și le arunce unii altora. Vă reamintesc pe scurt că vorbim de niște cetățeni normali, care probabil se întorceau la casele lor. Protagoniștii sunt două doamne de cca 40 de ani, doi pensionari și mai mulți călători de diverse vârste. Așadar, replicile de la care începe scandalul și care merită citite și răscitite indiferent cât de rău vi se face atunci când intrați în contact cu ele: ”Nu poți să stai cinci minute fără să fumezi. E nesimțită. E drogată. Și miroase și a băutură”, ”Ești un boșorog pedofil.”, ”Ești o curvă, mă. O bagaboantă ești. Ești o curvă.”, ”Taci dracu din gură bagaboanta naibii. Taci că îți dau cu ăsta în cap. Sunt bolnav. Eu nu pot să suport așa ceva.”. Iar de aici încolo începe Iadul.

Scenele se petrec ziua în amiaza mare, într-un troleu aglomerat și din imagini se vede clar că erau și adolescenți la fața locului, care nu găsesc nimic mai bun de făcut decât să râdă de bătaia și înjurăturile pe care și le adresează maturii călători. Dincolo de agresivitatea fără măsură din cuvintele și actele celor care se bat, ne rămân multe întrebări și concluzii care ne fac să tremurăm de teamă și silă.

De ce nu cheamă nimeni poliția?

În cultura noastră urbană Poliția nu joacă niciun fel de rol. Conflictele se rezolvă fără intervenția autorității pentru că pur și simplu nu credem că ea ne poate ajuta cu ceva. Ultimul gest de a rezolva un conflict este cel de a apela la o autoritate superioară nouă. Cel mai des, credem că ori putem să îi tragem o mamă de bătaie celuilalt ca să îl învățăm minte, ori dacă nu ne simțim superiori o luăm la fugă și îl mânjim cu vorbe urâte de la distanță, ca să nu ne lăsăm demnitatea umilită complet.

Nu știm să trăim împreună

Din filmul de mai sus reiese clar că nu avem nicio idee a ceea ce înseamnă spațiul comun, public, cel pe care îl împărțim cu toții. În mod obișnuit, ori credem că ne aparține în totalitate, ori nu dăm niciun ban pe el, că doar nu ne aparține. Așa ajungi să vezi șoferi care conduc de parcă șoseaua e a lor și oameni care sunt în stare să strice bunurile publice pentru că nu le aparțin. Habar nu avem să fim o societate, dar avem pretenții până la cer și toți ne închipuim că ar trebui să trăim ca în Germania în timp ce scuipăm pe ceea ce ne aparține.

Respectarea spațiului privat

Așa cum nu știm să respectăm ceea ce împărțim, așa nu știm nici să respectăm ceea ce aparține altcuiva. Intervenim abrupt și violent fără a respecta intimitatea și bunurile celuilalt fără pic de simpatie, emoție sau bun simț. Ni se pare că avem dreptul de a face și de a spune orice, fără a ține cont dacă jignim sau rănim. Insulta este peste tot.

Toată lumea vrea respect fără să priceapă ce înseamnă să respecți

E plină țara de oameni care cred că merită să fie respectați pentru ce au făcut ei și poate unii dintre ei chiar merită acest lucru. Dar înainte de a cere respect de la cineva ar trebui să știi că respectul presupune să îl respecți pe celălalt și chiar și pe tine. Respectul ține de o stare interioară și gesturile publice sunt doar recompense a ceea ce ești pe interior.

Venim de niciunde și mergem nicăieri

Oamenii din film nu au nicio secundă reflexul de a se întreba dacă e normal ceea ce fac și dacă prin ceea ce fac îi afectează pe cei din jur, mai ales că e posibil să se afle și copii care pot foarte ușor să fie traumatizați de ceea ce văd. Se reduc singuri la condiția de animale, de instincte necontrolate, de emoții fără rațiune. Înainte de a ne învăța copiii tot felul de probleme de matematică, fizică și mai știu eu ce, înainte de a-i ține la orele de religie ca să fie buni creștini, înainte de orice ar trebui să îi învățăm că civilizația presupune capacitatea de a trăi împreună.

Ceea ce am văzut în film este șocant și rușinos. Sunt oameni dezlănțuiți pe care dacă i-ai întâlni pe stradă ți-ar spune că ei merg la biserică și că respectă toate tradițiile pentru că sunt buni creștini. Ți-ar spune că sunt triști că trăiesc într-o țară care nu îi respectă și că sunt furioși pe propriile neputințe. Dar nu și-ar spune niciodată singuri aceste adevăruri pentru că mereu așteaptă ca altcineva să facă totul în locul lor. Și atunci când înțeleg cât de vinovați sunt pentru propriile frustrări ajung să facă ceea ce știu mai bine: să se răzbune pe lume.

Tagged , , , , , , ,