Tag Archives: universitatea nicolae titulescu

Aventurile profesorului (de) penal Neagu

Sursa: Ziuanews.ro

«”Miron Cozma începuse să aibă probleme cu justiţia şi avocatul Ion Neagu, care îl reprezenta, i l-a recomandat pe Gabriel Oprea”, povesteşte un martor al epocii. “Am un băiat de ispravă, militar, ia-l consilier!”, i-a spus Neagu lui Miron Cozma.»

Este un mic fragment din textul lui Cătălin Tolontan, un foarte util articol de remember despre cum a început ascensiunea lui Gabriel Oprea.

Puţină lume îşi mai aminteşte acum cine este avocatul Ion Neagu, “profesorul Neagu” cum i se spune. Într-adevăr, Neagu l-a reprezentat pe luceafărul huilei, Miron Cozma, în procesul mineriadei din 1991. După ce s-a retras, Cozma a fost apărat de senatorul PRM Viorel Dumitrescu.

Pe scurt, despre profesorul Ion Neagu

Oldies, but goldies. Ion Neagu a fost, poate încă mai este, un rechin judiciar de apă adâncă. Fost asistent la Şcoala de ofiţeri de miliţie în anii “60, profesor la Drept, formator a generaţii de magistraţi şi avocaţi, rector la universitatea particulară Nicolae Titulescu, fost deputat PSD de Bucureşti din trupa lui Dan Ioan Popescu şi Vanghelie, preşedinte al Comisiei juridice din Cameră pe vremea lui Năstase, şef al Departamentului Justiţie al PSD (Gabi Oprea era şef la Apărare; Ion Neagu i-a predat ştafeta la şefia departamentului Justiţie lui Dan Şova), preşedinte al Fundaţiei Nicolae Titulescu înaintea lui Năstase, avocat al marilor penali pesedişti, legendar prin prisma miturilor care circulă despre el.

Pe cine a mai apărat avocatul Neagu şi, mai ales, ce farmece a reuşit să facă. A obţinut o decizie favorabilă scandaloasă de la judecătorul corupt Florin Costiniu în cazul confiscării unui milion de euro din averea lui Dan Ioan Popescu. Deczia a fost greşită. Şi nu o spunem noi, ci completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a casat decizia lui Costiniu. Neagu l-a reprezentat pe DIP împreună cu Ana Diculescu Şova, mama vitregă a senatorului Dan Şova.

Profesorul Ion Neagu i-a apărat şi pe sponsorii PSD, magnaţii Ovidiu Tender, Marian Iancu şi Corneliu Iacobov, aflaţi acum toţi în puşcărie. După 7-8 ani de bătălii juridice, “Iancu de Hundeoara”, patronul echipei de fotbal Poli Timişoara, Marian Iancu, a fost pînă la urmă condamnat la 12 ani şi, respectiv, 14 ani de închisoare în dosarele Rafo şi Carom. Neagu a obţinut la un moment dat ştergerea prejudiciului din dosarul Rafo. Doctorandul lui, judecătorul Cristian Jipa, a anulat expertiza procurorilor DIICOT care constata paguba în cazul Rafo. Jipa este soţul senatoarei PSD Ruxandra Jipa, cea care l-a miruit pe Şova în Parlament în ziua în care senatorii au respins cererea de arestare a fostului ministru în dosarul Turceni-Rovinari. Judecătorul Jipa, acum pensionar, a fost anchetat alături de colegul lui de la Înalta Curte, Florin Costiniu, în dosarul senatorului Cătălin Voicu, însă până la urmă a scăpat din lipsă de probe. Jipa era bun prieten cu senatorul corupt, aflat acum în puşcărie pentru 7 ani.

În cazul lui Iacobov, Neagu a obţinut o achitare scandaloasă de la judecătoarea Niculina Alexandru. Sentinţa a fost considerată greşită de magistraţii de la Curtea de apel Bucureşti care l-au condamnat definitiv pe Iacobov la 7 ani de detenţie. Judecătoarea Alexandru a trimis şi dosarul lui Ovidiu Tender la Curtea Constituţională, adică a contribuit la tergiversarea procesului început în 2006 şi finalizat abia în 2015, cu o săptămână înainte de prescriere. Pentru aceste servicii, judecătoarea a fost promovată rapid de la Tribunal la Curtea de apel şi apoi la ICCJ. Acum, este pensionară.

Personaje vechi şi noi. Profesorul Neagu s-a intersectat în situaţii cel puţin interesante cu personaje, acum de prim-plan, precum premierul Victor Ponta şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, arestată în cel de-al 3 lea dosar penal. În 2000, procurorul Ponta de la Parchetul general l-a anchetat pe kurdul Fatih Kesser, acuzat de un prejudiciu de 35 de milioane de dolari, apărat de Neagu. Kesser a cumpărat Nitramonia Făgăraş, împreună cu Gheorghe Boeru, în calitate de reprezentanţi ai unei firme din SUA. Gheorghe Boeru este patronul Romair Consulting, anchetat acum de DNA Ploieşti în dosarul primarului sectorului 1 Andrei Chiliman şi al fostului trezorier a PNL sector 1, Vlad Moisescu. Profesorul Neagu s-a mai intersectat cu Ponta în 2006. Neagu era avocatul lui Marian Iancu, iar Ponta al lui Tender. Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, este procuroarea de caz din dosarele lui Iancu şi Tender. Ea i-a trimis în judecată pe cei doi. Deşi Ion Neagu era avocatul fraţilor Iancu, Bica a vrut să își facă teza de doctorat cu el.

Aventurile profesorului Neagu în marile dosare penale. Varianta pe larg

Neagu l-a apărat pe marele DIP (Dan Ioan Popescu), de neatins de Justiţia română, ca şi finul său, Bogdan Buzăianu, “cel mai mare băiat deştept din Energie”. E vorba de Dan Ioan Popescu, fostul ministru PSD al Industriilor de pe vremea autoputernicului Năstase. Ultima ştire despre DIP a apărut în hotnews.ro săptămâna trecută şi a arătat că numele fostului greu PSD şi al finului Buzăianu sunt inscripţionate în vitrina celui mai scump magazin din lume. Jurnaliştii vechi pe Justiţie îşi aduc aminte cum Dan Ioan Popescu venea la proces, la Înalta Curte, cu cămăşi pe care era inscripţionată marcă: “DIP”.

Iată un fragment din campania “Anticorupţia la romăni. De ce nu avem corupţi” desfăşurată de TVR în 2010, pe vremea când nu erau condamnări în cazurile de corupţie. Abia în 2012 s-a spart gheaţa odată cu condamnarea istorică a fostului premier Adrian Năstase:

«O decizie curajoasă a marcat începutul lui 2006: comisia de cercetare a averii demnitarilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de judecătorul Mihai Nucă, a constatat că fostul ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, nu poate justifica un milion de euro în perioada cât a fost membru al cabinetului Adrian Năstase. Comisia a dispus sechestrul asigurător pe 8 terenuri din Azuga şi pe un apartament din zona Kiseleff ale familiei fostului demnitar.

Comisia reprezenta însă “acuzarea”, decizia trebuia luată de un complet special format din judecătorii: Nicoleta Florea – preşedinte, Constantin Brânzan şi Carmen Sârbu. Dan Ioan Popescu a apelat la avocaţii Ion Neagu şi Ana Diculescu Şova.

În septembrie 2006, procesul este suspendat, iar dosarul trimis la Curtea Constituţională. Avocaţii lui DIP au susţinut că averea acestuia nu poate fi confiscată, întrucât se încalcă Legea fundamentală, care, la articolul 44, spune:

“Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”

Jumătate de an mai târziu, în martie 2007, cu majoritate de voturi, Curtea nu dă dreptate avocaţilor lui DIP. Trei dintre judecători fac însă opinie separată în sensul admiterii cererii. Este vorba de judecătorii Şerban Viorel Stănoiu – soţul Rodicăi Stănoiu, colegă de partid şi fostă colegă de cabinet cu DIP, Petre Ninosu – fost parlamentar PDSR şi fost ministru al Justiţiei în Guvernul Văcăroiu şi Acsinte Gaspar – fost deputat PSD şi fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul în Guvernul Năstase.

Apare Costiniu. În răstimpul în care dosarul stă la Curtea Constituţională, judecătoarea Nicoleta Florea, preşedintele Completului special, se pensionează. Preşedintele de atunci al ICCJ, Nicolae Popa, desemnează un alt preşedinte de complet: Florin Costiniu, preşedintele Secţiei Civile a ICCJ.

Dosarul lui DIP e îngropat. La 17 septembrie 2007, avocaţii Ion Neagu şi Ana Diculescu Şova cer clasarea cazului pe motiv că nu există venituri care să nu poată fi justificate de familia Popescu. Două săptămâni mai târziu, la 1 octombrie, completul prezidat de Florin Costiniu răspunde cererii formulate de apărare şi închide dosarul cu următoarea concluzie:

“ICCJ constată că nu există niciun element de discrepanţă, diferenta ori element care să ateste dobândirea ilicită a unor bunuri.”

Decizia a fost greşită. Acest lucru îl spune Completul de 9 judecători al ICCJ unde Parchetul a făcut recurs şi a avut câştig de cauză în 2008. Cei 9 magistraţi au casat decizia dată de completul lui Costiniu, pe motiv că acesta nu a făcut o cercetare judecătorească aşa cum ar fi trebuit şi, în mod eronat, a inclus milionul de euro lipsă la capitolul venituri licite pe care familia Popescu l-ar fi cheltuit, de asemenea, legal.

“Trebuia să se stabilească cum au putut fi achiziţionate bunuri în anii 2000, 2001, 2002, 2003 şi în perioada 1 ianuarie 2004 – 1 decembrie 2004 cu venituri încasate în cursul lunii decembrie 2004”, se arată în decizia Completului de 9 judecători.

Cine sunt protagoniştii? Dan Ioan Popescu a fost ministrul Economiei în Guvernul Năstase şi preşedinte al PSD Bucureşti până în iulie 2006. A demisionat din PSD două luni mai târziu şi s-a înscris, apoi, în PC.

Avocatul acestuia, Ion Neagu, este profesor universitar de drept procesual penal la Facultatea de Drept Bucureşti şi rector al Universităţii particulare Nicolae Titulescu. A fost deputat PSD din 2000 până în 2004, membru al organizaţiei PSD sector 5, condusă de Marian Vanghelie.

Ana Diculescu Şova este mama actualului senator PSD Dan Şova. Acesta din urmă l-a înlocuit pe profesorul Neagu de la conducerea departamentului Justiţie al PSD şi a fost asociat cu actualul preşedinte al PSD, Victor Ponta, în firma de avocatură “Sova şi asociaţii”.

Nicolae Popa a fost preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Curţii Constituţionale, numit de fostul preşedinte Ion Iliescu. A fost decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu, al cărei rector este profesorul Neagu. În prezent, Nicolae Popa este coordonator de doctorat la această facultate. El l-a desemnat pe judecătorul Florin Costiniu în completul care a închis, în mod greşit, dosarul averii lui DIP.

Judecătorul Florin Costiniu este inculpat pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul senatorului arestat Cătălin Voicu. Costiniu a fost el însuşi arestat preventiv pentru 3 zile la începutul lunii aprilie. Este prieten cu senatorul Voicu, după cum cei doi au declarat în faţa anchetatorilor DNA. “Precizez că aveam o relaţie de mai mulţi ani, din 1990, cu dl. Florin Costiniu şi ne întâlneam în repetate rânduri. Aveam o relaţie de prietenie…”, a declarat Cătălin Voicu în faţa procurorilor în data de 30 martie 2010, potrivit rechizitoriului DNA.

“În virtutea relaţiei de amiciţie de aproape 20 de ani cu Voicu Cătălin, am acceptat să mă uit, în calitatea atribuită de domnia sa, de specialist, peste o hotărâre judecătorească şi poate şi pe motivele de recurs”, a declarat judecătorul Costiniu în faţa anchetatorilor DNA în data de 8 aprilie 2010, potrivit rechizitoriului trimis instanţei.

Florin Costiniu a fost preşedintele Secţiei Civile a Înaltei Curţi şi este soţul judecătoarei Viorica Costiniu de la Curtea de Apel Bucureşti, preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România.

Legături suspecte. Înainte de a fi arestat, senatorul Cătălin Voicu a primit interdicţia de lua legătura cu Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie şi Dan Ioan Popescu. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, interdicţia de a vorbi cu DIP a fost motivată de faptul că, în cursul anului trecut, fostul ministru al Economiei a avut mai multe întâlniri cu Cătălin Voicu la restaurantul Select, locul de taină al senatoului PSD.

În rechizitoriul DNA apare următorul fragment dintr-o interceptare ambientală a unei convorbiri dintre Cătălin Voicu şi Florin Costiniu, din data de 17 septembrie 2009:

“Voicu Catalin: Vreau să vă spun, vă pune ăştia de jos vreo etichetă de gât acuma, face vreo conexiune cu familia Neagu şi iese altceva.
Costiniu Florin: Da, da, sigur!
Voicu Cătălin: Nu avem nevoie de aşa ceva!”

Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, familia Neagu în legătură cu care se temeau cei doi să nu se facă o conexiune este chiar familia profesorului Ion Neagu, avocatul lui DIP. Avocatul Neagu, senatorul Cătălin Voicu şi primarul Marian Vanghelie provin din organizaţia PSD sector 5, iar şeful lor pe linie de partid era chiar Dan Ioan Popescu.

Alte legături. Un alt membru al completului care a închis dosarul averii lui DIP este judecătorul Constantin Brânzan. Acesta este director al Institutului Naţional al Magistraturii. Potrivit unor surse din rândul judecătorilor, Brânzan este un apropiat al fostului preşedinte al CSM, Dan Lupaşcu. Înainte de a fi judecător la Înalta Curte, Brânzan a fost judecător-inspector şi purtător de cuvânt al Curţii de Apel Bucureşti, unde preşedinte este Dan Lupaşcu (auto-suspendat pe durata mandatului de membru CSM). Brânzan a fost numit director al INM în martie 2008, după ce Consiliul a obţinut modificarea legii cu ajutorul fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, asfel încât conducerea INM să nu mai fie numită de Consiliul ştiinţific, ci de CSM.

Dan Lupaşcu este membru CSM şi profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Nicoale Titulescu. Şi-a dat doctoratul în drept procesual penal în 2001, sub coordonarea profesorului Neagu, la Universitatea Bucureşti.»

Este ceea ce publica www.stiri.tvr.ro în 2010. Între timp, procesul privind confiscarea averii nejustificate a lui DIP a continuat, dar nu a ajuns la un final. Pe 22 decembrie 2014, Curtea de apel Bucureşti a decis să îi confişte doar 200.000 de euro. Decizia nu e definitivă, fiind contestată de DIP la Înalta Curte. Procesul are termen pe 8 octombrie 2015.

Profesorul Neagu a făcut minuni şi în cazul lui Marian Iancu, “Iancu de Hundeoara”, aşa cum îl prezentau Jurnalele de ştiri sportive pe fostul patron de la Poli Timişoara, condamnat acum la 12 şi 14 ani de închisoare în dosarele Rafo şi Carom.

Iată un alt fragment din campania “Anticorupţia la români. De ce nu avem corupţi” desfaşurată de TVR în 2010:

«Judecătorul Cristian Jipa, doctorandul lui Neagu, şterge un prejudiciu de 25 de milioane de euro. Avocatul lui Dan Ioan Popescu, Ion Neagu, este şi apărătorul patronului Poli Timişoara, Marian Iancu, şi al fraţilor acestuia, judecaţi încă din 2005 pentru un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro în dauna Rafo Oneşti. Dosarul fraţilor Iancu a fost trimis Tribunalului Bucureşti în august 2005, iar dosarul a ajuns pe masa judecătorului Cristian Jipa.

Motive de îngrijorare. Parchetul i-a cerut magistratului să se abţină de la judecarea acestui dosar pe motiv că nu poate fi imparţial în condiţiile în care a fost doctorand al profesorului Neagu. Trebuie adăugat că, doi ani mai târziu, în octombrie 2007, fiica magistratului, Alexandra-Cristina Jipa, a devenit preparator şi, apoi, asistent universitar la Facultatea de drept a Universităţii Nicolae Titulescu, unde rector este Ion Neagu.

Lovitura de graţie. Cristian Jipa nu a ţinut cont de cererea parchetului şi a continuat să judece dosarul. În septembrie 2006, judecătorul a preluat cu copy-paste susţinerile apărării şi a anulat din condei expertiza procurorilor care constata un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro. Motivul: proba a fost obţinută ilegal întrucât, pe 8 iulie 2005, procurorul a convocat experţii la sediul parchetului, fără să cheme şi inculpaţii şi a suplimentat obiectivele expertizei, fără să ofere inculpaţilor şansa să facă observaţii.

“Acest mod de a proceda la efectuarea expertizei constituie o încălcare flagrantă a dreptului la apărare al inculpaţilor, cu consecinţe directe asupra modului de calcul al prejudiciului presupus a fi cauzat, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea expertizei efectuate în această cauză”, a conchis judecătorul Jipa în încheierea de şedinţă din 28 septembrie 2006.

Fără drept de apel. Procurorul nu poate ataca o astfel de decizie. În zadar a încercat să explice Parchetul că judecătorul a greşit întrucât nu au fost suplimentate obiectivele expertizei, iar avocaţii şi experţii inculpaţilor au putut să facă obiecţiuni la raportul de expertiză contabilă timp de 20 de zile începând cu 19 iulie 2005. Tot ce i-a rămas procurorului a fost să se plângă, fără folos, la CSM cu privire la conduita judecătorului Jipa.

Noua expertiză, plătită de inculpaţi. Judecătorul Cristian Jipa a dispus o nouă expertiză în dosar. Oricât de ciudat ar părea, legea spune că expertiza este plătită de cel care o solicită, aşadar expertiza care ar trebui să constate dacă şi cu cât au prejudiciat fraţii Iancu Rafo Oneşti este plătită de fraţii Iancu!!

Cine e judecătorul Jipa? După ce a anulat proba-cheie a procurorilor, judecătorul Cristian Jipa s-a retras din dosar. El este cel de-al doilea judecător anchetat pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul senatorului arestat Cătălin Voicu. Judecatorul Jipa e cel chemat la ordin de Voicu la restaurantul Select şi căruia senatorul îi încredinţează misiunea de a afla cine sunt magistraţii care judecă plângerea lui Radu Mazăre împotriva anchetatorilor săi. Soţia judecătorului este Ruxandra Jipa, fostă deputat PRM, actual PSD, aleasă în circumscripţia 42 din sectorul 5, la fel ca şi senatorul Voicu. (Ruxandra Jipa este senatoarea care l-a miruit pe fostul ministru Dănuţ Şova în ziua în care Parlamentul a respins solicitarea DNA de arestare a lui Şova în cazul Turceni-Rovinari în care este judecat şi premierul Victor Ponta – n.r.)

Voicu şi Jipa se cunosc de 20 de ani, dupa cum a declarat chiar Voicu în faţa instanţei. În faţa Secţiei pentru judecători a CSM, care l-a sancţionat cu 15 la sută din salariu pentru o lună, judecătorul Jipa a susţinut că senatorul Cătălin Voicu i-a salvat viaţa în urmă cu trei ani. Magistratul a povestit că a avut o criză de colecist şi a fost internat de urgenţă. Din pricina că spitalul nu avea dotarea necesară, exista riscul să moară. Soţia judecătorului a apelat atunci la senatorul Voicu, iar acesta a reuşit să-i aranjeze transferul la alt spital, unde a fost operat în regim de urgenţă.»

Articolul integral îl puteți citi pe romaniacurata.ro

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,

In sfarsit romanii incep sa NU mai cumpere diplome

Incepe sa se inverseze trendul financiar al universitatilor private din Romania care scoteau pana acum pe banda rulanta tot felul de “Dottore”….Oamenii isi dau seama ca nu foloseste nimanui o diploma cumparata si care nu are finalitate si acoperire intr-un loc de munca sau care nu are nici o utilitate evidenta…Orgoliile se duc odata cu banii topiti in criza financiara iar lumea se aseaza pe baze normale schimband valorile inca odata din temelii…

Sursa: Economica.net

Universitatea Româno-Americană şi Universitatea Spiru Haret au intrat anul trecut pe pierdere, rezultatele continuând tendinţa începută încă din 2009. Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti, Universitatea Danubius din Galaţi, Universitatea Vasile Goldiş din Arad au avut anul trecut profitabilitate sensibil mai mică decât în 2013, dar mult sub nivelul anului 2008. Universitatea Ecologică şi Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti au avut anul trecut un reviriment însemnat al marjei de profit, dar mult sub nivelurile anului 2008. Majoritatea universităţilor private acreditate mari au mers semnificativ mai prost decât în anul de glorie 2008.

Numărul studenţilor înscrişi în anul I de studii la universităţile private (la programe de licenţă), în anul universitar 2013/2014 a fost de şase ori mai mic decât în 2007-2008.

Concret, numărul studenţilor înscrişi în anul I, la universităţi private a scăzut de la 144.269 în anul universitar 2007/2008, la 22.251 în anul universitar 2013/2014, potrivit informaţiilor publicate în Strategia Guvernului privind învăţământul terţiar 2015-2020.

Evoluţia numărului de studenţi

Sursa: INS, pentru datele privind învăţământul universitar privat (raportarea pentru începutul anului universitar); CNFIS, pentru datele privind învăţământul universitar public (pe baza raportărilor realizate de universităţi, cu data de referinţă 1 ianuarie a fiecărui an universitar, actualizate pentru ianuarie 2014 si 2015).

Iată cum se vede în afacerile universităţilor private această scădere accentuată a numărului studenţilor care le finanţează

Universitatea Româno-Americană (URA) şi Universitatea Spiru Haret au intrat pe pierdere în 2014, continuând tendinţa de scădere anunţată încă din 2009.

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti, Universitatea Danubius din Galaţi, Universitatea Vasile Goldiş din Arad au avut anul trecut profitabilitate mai mică decât în 2013. Marjele de profit ale acestor instituţii s-au prăbuşit cu peste 15 de puncte procentuale faţă de nivelurile din 2008.

Trei universităţi private acreditate au avut anul trecut profitabilitate mai mare decât în 2013, dar sub nivelurile din 2008 ale indicatorului. E vorba de Universitatea Hyperion, Universitatea Ecologică şi Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti. Două dintre universităţile antemenţionate au avut anul trecut marje de profit semnificativ mai mici decât în 2008.

Universităţile particulare acreditate care au revenit/intrat pe profit în 2014 sunt Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, respectiv Universitatea Sapienţia din Cluj. Universitatea Titu Maiorescu revine pe profit, după ce marja s-a înscris pe o pantă descendentă din 2010 încoace. Universitatea clujeană Sapienţia intră pe profit, după doi ani consecutivi în pierdere.

E devreme să ne pronunţăm dacă revirimentul acestora e conjunctural sau se înscrie într-o tendinţă de creştere coerentă.

Precizări
ECONOMICA.NET a analizat performanţele financiare ale universităţilor particulare acreditate, cu venituri totale de cel puţin 12 milioane lei în anul fiscal 2014.
Am calculat marjele de profit funcţie de valorile absolute ale indicatorilor financiari, de pe mfinante.ro, iar evoluţia veniturilor totale funcţie de valorile rotunjite ale indicatorilor financiari din tabelele de mai jos.

Prăbuşirea celor doi grei din învăţământul superior particular acreditat: Universitatea Spiru Haret şi Universitatea Româno-Americană

Universitatea Spiru Haret a intrat pe pierdere în 2014, după patru ani de scădere anuală, semnificativă a profitabilităţii, urmată de o revenire anemică a marjei de profit (în 2013) care nu s-a menţinut în anul următorul.

Universitatea Spiru Haret (USH) a raportat în 2014 pierderi de 12,75 milioane de lei, după ce închisese anul 2013 cu marjă de profit de 2,42%.
2013 a fost singurul an din intervalul 2008-2014 în care USH a avut un uşor reviriment al profitabilităţii şi excedentului.

Veniturile totale ale USH au scăzut sistematic din 2010 încoace. Doar în 2014, veniturile totale ale USH au coborât cu peste 39% faţă de anul 2013, şi au fost de peste cinci ori mai mici decât cele cu care a încheiat anul 2008.

USH în 2014: pierderi de 12,75 milioane lei, venituri totale de peste cinci ori mai mici decât în 2008

Spiru Haret 2008 2014

Universitatea Româno-Americană (URA) a intrat pe pierdere în 2014, după ce profitabilitatea a coborât dramatic din 2009 încoace.

Din 2012, veniturile totale ale Universităţii Româno-Americane continuă să scadă de la an la an.
Doar în 2014 veniturile totale ale URA au scăzut cu 22.33% faţă de nivelul anului 2013, şi cu peste 49% faţă de valoarea din 2008 a indicatorului.

URA: de la profitabilitate de 35,27% în 2008, la pierderi de 5,27 milioane lei în 2014

URA 2008 2014

Universitatea Creştină Partium din Oradea continuă pe pierdere în 2014. E al şaselea an consecutiv în care instituţia din Cluj a mers în pierdere.
Totuşi, pierderile raportate în 2014 sunt cu 41% mai mici decât în anul 2013.

Partium 2008 2014

Instituţiile particulare de învăţământ superior acreditate cu profitabilitate mai mică decât în 2013, şi în prăbuşire faţă de nivelurile din 2008 ale indicatorului

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti în 2014: profitabilitate şi venituri totale mai mici decât în 2013.

Concret, veniturile totale ale Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Bucureşti au scăzut cu circa 8,67% faţă de nivelul anului 2013, şi cu aproape18,5% faţă de valoarea veniturilor din 2008.

Profitabilitatea Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Bucureşti a scăzut în 2014 cu 4,78 puncte procentuale faţă de nivelul din 2013, şi cu 15,78 puncte procentuale faţă de valoarea din 2008 a indicatorului.

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Bucureşti: de la 28,23% marjă de profit în 2008, la 12,45% – în 2014

U Dimitrie Cantemir Bucuresti 2008 2014

Universitatea Danubius din Galaţi în 2014: cea mai mică marjă de profit din anul 2008 încoace.

Profitabilitatea instituţiei s-a prăbuşit de la nivelul de 25.2% în 2008 şi a ajuns la 0,71% în 2014.

Marja de profit a Universităţii Danubius este în scădere continuă din 2009 încoace, dar mai mică decât la începutul intervalului analizat.

Danubius 2008 2014

Universitatea Vasile Goldiş din Arad în 2014: profitabilitatea continuă să scadă şi atinge nivelul de 0,5%; e în scădere accentuată faţă de nivelul din 2008, de peste 22%.

Universitatea Vasile Goldiş din Arad pierde anul trecut 21,73 puncte procentuale la marja de profit faţă de nivelul anului 2008.

Vasile Goldis 2008 2014

Universităţile particulare acreditate care au revenit/intrat pe profit în 2014 sunt Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, respectiv Universitatea Sapienţia din Cluj.

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti în 2014: a revenit pe profit, după un an în pierdere, şi a raportat o profitabilitate de 22.6%.

Revirimentul din 2014 vine în contextul în care profitabilitatea Universităţii Titu Maiorescu s-a aflat pe o pantă descendentă din 2010 încoace.

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a revenit pe profit, după ce în 2013 intrase pe pierdere de 2,32 milioane lei. Profitabilitatea şi excedentul Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti depăşesc în 2014 nivelurile din 2012 ale celor doi indicatori.

Veniturile totale din 2014 ale Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti sunt în scădere uşoară faţă de nivelul anului 2013, dar cu peste 19% mai mari decât cele din 2008.
Profitabilitatea Universităţii a scăzut în 2014 cu 13,94 puncte procentuale faţă de nivelul din 2008.

Titu Maiorescu 2008 2014

Universitatea Sapienţia din Cluj intră pe profit în 2014, după doi ani consecutivi în pierdere.

Sapientia 2008 2014

Universităţile private acreditate care au avut anul trecut profitabilitate mai mare decât în 2013, dar sub nivelurile anului 2008. 

Universitatea Hyperion a raportat în 2014 profitabilitate mai mare decât în 2013. Veniturile totale ale Universtăţii Hyperion continuă să scadă de la an de an, din 2011 încoace.
Profitabilitatea Universităţii Hyperion e la 0,12 puncte procentuale distanţă în 2014 faţă de nivelul anului 2009, şi doar 0,03 puncte procentuale faţă de cea din 2013.

Hyperion 2009 2014
Universitatea Ecologică închide anul 2014 cu profitabilitate şi venituri mari mari decât în 2013.

Concret, marja de profit a Universităţii Ecologice a urcat în 2014 cu peste 5 puncte procentuale faţă de nivelul anului 2013, iar veniturile totale ale universităţii au fost cu 2,42% mai mari decât cele din anul precedent (2013).

Profitabilitatea Universităţii Ecologice, de cel puţin două ori mai mică în 2014 decât în 2008

Ecologica 2008 2014

Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti a avut anul trecut marjă de profit şi venituri totale peste cele raportate în 2013

Veniturile din 2014 ale Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti le depăşesc pe cele din anul precedent, după trei ani consecutivi în care s-au înscris pe o pantă descendentă.

Profitabilitatea Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti a urcat cu 5 puncte procentuale în 2014 faţă de 2013.

Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti pierde anul trecut 15,9 puncte procentuale la marja de profit faţă de nivelul din 2008

Nicolae Titulescu 2008 2014

E devreme să ne pronunţăm dacă performanţele anului 2014 se vor înscrie într-o tendinţă coerentă de creştere în anii care vin, sau sunt nişte vârfuri conjuncturale. 

Universităţile particulare acreditate cu afaceri totale sub 12 milioane lei în 2014 care nu au fost incluse în analiză şi care au continuat să meargă în pierdere în 2014 sunt: Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Universitatea Avram Iancu din Cluj, Universitatea Bogdan Vodă din Cluj, Universitatea George Bariţiu din Braşov, Universitatea Athenaeum din Bucureşti. Pentru primele trei (Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Universitatea Avram Iancu din Cluj, Universitatea Bogdan Vodă din Cluj) e al patrulea an consecutiv în care merg în pierdere. 

Marja de profit a Universităţii Constantin Brâncoveanu din Piteşti a scăzut sistematic din 2009 încoace, de la nivelul de 9,94% în 2008, iar în 2011 instituţia a intrat pe pierdere. Totuşi, pierderile cu care a încheiat anul 2014 sunt mai mici decât cele din 2013.

Universitatea Avram Iancu din Cluj continuă pe pierdere, dar mai mică decât în 2013.

Anul trecut Universitatea Bogdan Vodă din Cluj a avut pierderi aproape duble faţă de 2013.

Universitatea Athenaeum din Bucureşti a avut anul trecut pierderi de aproape 19 ori mai mari decât cele din 2013 (220.958 lei, faţă de 11.640 lei).

Prăbuşire spectaculoasă a marjei de profit a unei universităţi acreditate de talie medie

Universitatea Bioterra din Bucureşti a intrat pe pierdere în 2014, după scăderi semnificative ale marjei de profit din 2010 încoace. Profitabilitatea Universităţii Bioterra s-a prăbuşit de la nivelul de 46,49% atins în 2008.

Universitatea Bioterra din Bucureşti închide anul 2014 pe pierdere, după ce a înregistrat o revenire consistentă a profitabilităţii în 2013, faţă de anul 2012 (marjă de 4,3%, faţă de 0,7% în 2012).

Veniturile totale ale Universităţii Bioterra au coborât sistematic şi semnificativ din 2010 încoace. De exemplu, veniturile totale din 2014 ale Universităţii Bioterra au scăzut cu peste 29% faţă de cele din 2013, şi cu aproape 52% faţă de cele raportate în 2008.

Tagged , , , , , , , , , , , ,