Tag Archives: victor ponta dna

Interceptari DNA Ghita-Moisescu : “Bă, fă-ţi labă ţie, nu mie!”

Sursa: Radu-Tudor.ro

Anchetatorii în dosarul primarului Andrei Chiliman au interceptat discuţii telefonice între Vlad Moisescu şi Sebastian Ghiţă, care îi spune acestuia, în campania electorală din 2014, că ”şi-a băgat puţin coada în sectorul 1” şi că şi-a adus ”prostul” nepregătit în emisiune.

Procurorii prezintă în dosarul în care sunt reţinuţi Andrei Chiliman şi Vlad Moisescufragmente din interceptările unor discuţii telefonice între Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, şi Sebastian Ghiță, care au avut loc în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014.

Astfel, una dintre discuţii a avut loc în 31 octombrie 2014:

”GHIŢĂ SEBASTIAN – Ai văzut că mi-am băgat niţel coada în sectorul 1? Cred că m-ai simţit!

MOISESCU VLAD – Cu ce?

GHIŢĂ SEBASTIAN – Un pic, aşa, cu campania! Şi eu, acolo, un om-doi, o de-aia, o convingere, o door-to-door, o..
MOISESCU VLAD – Aaa, da! Nu e…Foarte bine, ce..!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Dar nu exagerat! Că şi voi aţi făcut. Nici să nu fac acolo fără să …(n.n. – nu continuă) Cât vezi scorul? Că, eu am alea de la exit poll-uri şi e 41- 29.
MOISESCU VLAD – Da. Exact.
GHIŢĂ SEBASTIAN – Deci, aşa ne-au ieşit.. Tu ai făcut cu ăia ai tăi, cu GSS-ul sau…?
MOISESCU VLAD – Da, da, da. Şi naţional şi … (n.n. – vorbesc simultan)
GHIŢĂ SEBASTIAN – Şi noi la fel. Am făcut calibrările la exit poll.
MOISESCU VLAD – Da, aşa e”.

Un alt fragment prezentat de procurori este dintr-o convorbire telefonică între Moisescu şi Ghiţă în 11 noiembrie 2014:

”MOISESCU VLAD – Da, mă, da. Ce?
GHIŢĂ SEBASTIAN – Hai, mă, ia-ţi prostu’ şi dă-l în p—a mea! Hai, că mă enervezi!
MOISESCU VLAD – 15 minute am… acuma … (n.n. – vorbesc simultan) Următoarele 80 …s-a dus dracu’.
GHIŢĂ SEBASTIAN – Auzi, mă? Auzi, mă? Ştii ăla cu…ăia doi de se culcă în pat unul lângă altul, şi ăla îi zice: bă, fă-ţi labă ţie, nu mie!
MOISESCU VLAD – Bă, bă, să vii nepregătit în halul ăsta, în p…a mea!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Bă, omule, păi ăsta a stat patru ore şi s-a pregătit. VLADE, s-a pregătit, mă, omul! Îţi dau cuvântul meu! Dar, mă enervezi! Am mers la el acasă, am stat, suntem prieteni toţi…Da’ mai du-te-n p—a mea cu sectorul 1 al tău, că mă enervezi! O sun pe IOANA! Oricum nu vreau să vorbesc cu tine!
MOISESCU VLAD – Hai, bă! E de mândrie, bă!
GHIŢĂ SEBASTIAN – E de mândrie, pe dracu’ să te pieptene! O sun pe IOANA şi te torn la ea. O să-I zic: “IOANO, uite ce face nesimţitul de MOISESCU, fir-ar al dracului să fie!”
MOISESCU VLAD – Da, bine, toarnă! …Auzi? Mai sunt două de-astea, stăm acasă, în p—a mea! Două emisiuni…îmi bag p—a!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Păi, dacă au făcut ăia mişto – tineret, mândria ţării – au făcut mişto de voi cu găinile şi l-aţi trimis pe ăsta la emisiune! (n.n. – râde)
MOISESCU VLAD – Da, pe bune, nene! Sinistru!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Da…Mă enervezi! Mâine să dai un whisky, ca să negociem!
MOISESCU VLAD – Bine!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Hai! Pa!
MOISESCU VLAD – Pa!”

O altă convorbire telefonică între cei doi a fost interceptată în data de 8 decembrie 2014:

”GHIŢĂ SEBASTIAN – Azi m-am văzut cu ATANASIU I-am zâmbit aşa… I-am zâmbit şăgalnic, aşa, c-a zis că dacă vrea să pierd alegerile, apelează la mine.
MOISESCU VLAD – Eh, un dobitoc! Stai liniştit, că nu mai are nici el mult!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Eu, îţi dai seama! Eu ce să zic? Am vrut să-i zic: „Şi domnu’ BIJBOACĂ e la comisie?”. Ha, ha, ha!
MOISESCU VLAD – He, he, he, he, he, he, he!
GHIŢĂ SEBASTIAN – Dar eu nu … (neinteligibil – n.n.) că ştii că eu nu sunt răzbunător.
MOISESCU VLAD – Da, da, da!”

În 11 noiembrie 2014, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale a avut loc, la Realitatea TV, o confruntare dintre Victor Ponta şi Klaus Iohannis, iar în 12 noiembrie Ponta şi Iohannis au avut o altă dezbatere electorală, la B1 TV.

Vlad Moisescu şi Ioana Costescu sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, iar Andrei Chiliman şi Ion Brad, de constituirea a unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă.

Procurorii DNA i-au reţinut pe cei patru şi au cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lor preventivă, propunerea fiind judecată vineri.

Tagged , , , , , , , , , ,

Cat de tampit sa fii sa dai bonusuri “de performanta” la Transelectrica ?

Care performanta?

Transporta Transelectrica mai mult sau mai putin curent in functie de creierul managementului?

Cand e clar pentru toata lumea ca “cea mai buna afacere e monopolul” si ca in orice tara civilizata sau necivilizata consumul de curent indica gradul de dezvoltare a economiei….

Macar de am fi vorbit de productia de curent dar vorbim de un transportator, unicul….pe care nu poti sa-l sari, nu poti sa-l ocolesti si nici in competitie directa cu altcineva nu-l gasesti….

Mai incet cu pianul pe scari PSD

Ministrul Energiei spune ca nu da bonusuri ca nu s-a realizat planul de investitii… Decizie buna, argumentatie proasta…

Nu da bonusuri la managementul activitatilor monopoliste domnule ministru….te faci de ras…


Sursa: Realitatea.net

“Nu s-a realizat planul de investiţii în totalitate. Este unul dintre motivele pentru care eu i-am criticat şi nu sunt foarte încântat de realizările Transelectrica. Nu se dau bonusuri datorită faptului că mandatul pe care eu l-am dat a fost de îndeplinire cumulativă a indicatorilor de performanţă. Acestea sunt timpul mediu de întreruperi, profitul companiei – acestea sunt în regulă. La total investiţii, sunt de acord nu şi le-au respectat. Până nu şi le respectă şi nu le duc la îndeplinire, nu îşi vor lua bonusurile, cât sunt eu ministru”, a spus Tudose, la REALITATEA TV.

Mai mult, pentru anul 2014, Transelectrica nu a realizat programele de investitii şi mentenanţă, iar acest lucru poate afecta siguranţa sistemului energetic naţional, după cum afirmă ministrul Economiei.

Lucian Bode, fost ministru al Economiei, a vorbit despre moțiune simplă privind Transelectrica, respinsă de Camera Deputaților.

Moţiunea “PSD curentează banul public – bonusuri uriașe, contracte cu dedicație și secrete de stat la Transelectrica”, depusă de către grupul nostru parlamentar, a fost respinsă. Au fost 107 voturi în favoarea acestei moţiuni. Un amănunt: un vot pentru această moţiune de la un parlamentar PSD. M-a surprins plăcut, domnul Anghel Stanciu. Dincolo de aspectul politic al acestei moţiuni simple, vreau să vă reamintesc faptul că în urmp cu 2 luni de zile am depus o moţiune simplă pe minerit. Solicitam atunci anumite lucruri. Din păcate, în două luni de zile tot ce am spus noi, azi se adevereşte. România nu are în continuare o strategie energetică în Parlament, în continuare managementul în companiile miniere este puternic politizat, corupt şi ineficient. În continuare vedem că firmele de casă ale PSD sunt abonate la contracte cu aceste companii, Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia. Din păcate, separarea activităţii de minerit de cea de energie va duce la falimentul mineritului în Valea Jiului. România are nevoie de o viziune în ceea ce priveşte sectorul energetic. De trei ani de zile această strategie este amânată lună de lună. Sunt sectoare întregi, cum este sectorul minier, care se află pe marginea prăpastiei”, a spus Bode.

Fostul ministru a explicat cum s-a derulat operaţiunea “Bonusul”.
plexul energetic oltenia
“Sunt cinci membri în directoratul Transelectrica şi şapte membri în Consiliul de supraveghere. Avem un sistem dualist. Oameni de casă ai PSD, ca să nu mai avem nicio surpriză. Cum s-a derulat acţiunea “bonusul”? În 23 martie 2015, AGA, mandatată de domnul ministru, dă mandat către consiliul de administraţie. Consiliul de administraţie stabileşte cadrul general şi limitele pentru fiecare membru al consiliului de supravefgere şi al directoratului pentru acordarea acestor bonusuri. În 29 aprilie 2015, tot printr-o hotărâre a consiliului de administraţie, se stabilesc aceste limite, între 30.000-200.000 de euro pentru fiecare membru al consiliului de supraveghere, respectiv al directoratului“, a mai arătat Bode.

Potrivit unor documente obţinute de Realitatatea TV, membrii din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica ar fi urmat să primească, aferent anului 2014, sute de mii de lei sub formă de bonusuri.

Schema acordării acestor prime este una simplă. Sursa de venit a companiei Transelectrica este tariful de transport al energiei electrice, iar acesta este regelementat de ANRE în fiecare an pentru anul următor.

Această sumă se stabileşte în funcţie de cheltuielile pe care compania le estimează că le va avea pentru investiţii şi mentenanţă.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

3 dosare DNA in moarte clinica

Sursa: Comisarul.ro

3 dosare se află în acest moment în moarte clinică la DNA. Și opinia publică aproape că a uitat că aceste dosare au fost deschise. 

Luat cu mare tam-tam și speranțe din partea românilor de la Parchetul General, Dosarul Diaspora este, până în acest moment, un mare fâs.

Un alt dosar uitat este Dosarul Bechtel. Nici până în ziua de astăzi poporul român nu a aflat dacă mai există sau nu în posesia statului român contractul original. Foarte ciudat, nu? Ca și în cazul returnării garanției de 10 milioane de euro către firma lui Gruia Stoica, tot Dan Șova a fost în funcție și la momentul îngropării, cu plata de compensații, contractului cu americanii de la Bechtel.

Dosarul disjuns al lui Ilie Sârbu. Cu, din nou, Dan Șova băgat și el printre înregistrări.

Senatorii Ilie Sârbu și Dan Șova sunt cercetați penal de DNA într-un dosar disjuns din cel în care a fost trimis deja în judecată Viorel Hrebenciuc

Procurorii spun că Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta că și-ar fi folosit influența în partid, prin prisma funcției de conducere pe care o are, pentru a obține pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite. De asemenea, senatorul Sârbu este acuzat că a sprijinit grupul infracțional organizat al lui Viorel Hrebenciuc.

Acesta este dosarul din care s-au dat poporului și celebrele stenograme cu ,,suntem beliți”. Adică dialogul dintre Șova și Hrebenciuc.

HREBENCIUC VIOREL: Sigur, e corect așa. Și cum am vorbit cu tine la faza cu președintele și modernizezi puțin – adică să mai fie și activitate la partid. Clar că te impui. Orice aprobă partidul. Ai forță imensă, Dane, ascultă ce spun! Nu sunt nebun. Cel mai mare partid! Solid, e solid, ascultă-mă ce spun! Nu contează că dispare un baron sau altul, nu contează, Dane!

ȘOVA DAN: Partidul merge.

HREBENCIUC VIOREL: Și mai e legea 78. Boss, legea 78/2000, că aici aceeași chestie spune. Aia e lege făcută de Stoica în 2000, atunci am aprobat-o ca tâmpiții. Până acum câțiva ani lumea nu băga în seamă, nici procurorii nu se uitau la ea. Năstase a fost prima victimă a acestei legi. E un articol 13 care spune așa: influențarea în calitate de șef – nu șef…

ȘOVA DAN: De partid.

HREBENCIUC VIOREL: …de partid, nu știu ce, organizație și altele, nu numai partid, influențarea și luarea deciziilor, cum e trecut acolo, pentru obținerea de foloase necuvenite, bani sau bunuri pentru sine sau pentru altul.

ȘOVA DAN: Așa l-au băgat și pe Liviu cu referendumul.

HREBENCIUC VIOREL: Exact. Și atunci, boss, ăsta este un articol doborâtor: orice telefon care îl dăm – că eu am zis asta în Biroul Permanent și Mediafax a preluat-o anul trecut, înțelegi? Am zis, domne, pe această lege, Dane, orice telefon îl dai, este influențare. Dacă eu sun pentru un primar din colegiul, noi trebuie să lămurim ce facem ca parlamentari, care e rolul nostru. Eu, dacă mă bat pentru un primar să îi dau bani la drum – că pe urmă mă văd oamenii acolo, nu? Mă iau de guler că nu rezolv cu drumul. E, în momentul acela e influențare!

ȘOVA DAN: Da, da.

HREBENCIUC VIOREL: Deci, automat, suntem beliți.

ȘOVA DAN: Toți!

HREBENCIUC VIOREL: Deci ascultă ce spun, aia nu e o chestiune…

ȘOVA DAN: Nu, codul integrității…

HREBENCIUC VIOREL: Trebuie puse la punct astea pentru că, îți spun, suntem degeaba. Tot așa, mă chemase pentru asta acum câțiva ani și zic: Domne, dar vedeți că e așa? Și zice:Domnule Hrebenciuc, nu eu am făcut legea. Ce să îi spun? Ce să îi spun? Aici, uite, la asta, la Brașov și la acesta, la Sârbu și la mine, e trecută asta.

ȘOVA DAN: Vreau să vă spun un lucru: când am vorbit cu câțiva judecători – că sunt prieten, sunt 15 ani de bară – Voi sunteți nebuni? Și mi-au spus: Puișor, dăm ce ați reglementat voi. Voi ați scris, noi aplicăm.

HREBENCIUC VIOREL: Exact.

ȘOVA DAN: Modificați legea.

HREBENCIUC VIOREL: Nu, trebuie făcută o chestiune foarte clară.

ȘOVA DAN: Dar trebuie pornită de la Ministerul Justiției cu inteligență.

Tagged , , , , , ,

The New York Times: Campania anticorupţie a României, o cruciadă meschină

Sursa: Dobrogea TV

Prestigioasa publicaţie The New York Times şi- a îndreptat atenţia asupra campania anticorupţie la nivel înalt fără precedent ce se derulază în prezent în ţara noastră. The New York Times publică la secţiunea „comentarii” o analiză a celor mai recente arestări pentru corupţie la nivel înalt făcute în ţara noastră. Americanii se întrebă dacă nu cunva valul de arestări care a umplut puşcăriile cu demnitari şi oaqmeni de afaceri face mai mult rău decât bine societăţii româneşti, măcinate de corupţie, dar avidă după linşaj mediatic. Urmăriţi mai jos întreg materialul.

mascati

„Cu bulevardele sale cu 3 benzi şi clădirile cu aer de Belle Epoque, oraşul era cunoscut, mai demult, sub numele de “Micul Paris.” Astăzi, capitala României păstrează mai degrabă aerul Revoluţiei Franceze şi este tulburat de o conducere a terorii. În luna noiembrie, liderul Partidului Naţional Liberal (de centru-dreapta), Klaus Iohannis, a fost ales preşedinte graţie unei platforme populiste anticorupție, succedându-i în funcție lui Traian Băsescu, de la Partidul Democrat Liberal, mai conservator. Lunga luptă anticorupție a lui Traian Băsescu a fost relativ lipsită de rezultate. Pentru Băsescu a fost un instrument politic util pentru a-şi ataca oponenţii, dar şi pentru a-i calma pe criticii americani şi europeni ai modului în care era condusă România. Dar mişcarea sa a fost făcută târziu. Odată cu victoria lui Klaus Iohannis, efortul anticorupţie a intrat în vrie”, arată The New York Times.

Dacă autoritatea executivă rămâne la premierul Victor Ponta, liderul PSD, Preşedinţia poate fi o platformă puternică de luptă anticorupţie. După ce li s-a negat dreptul la justiţie zeci de ani, întâi de către dictatură, apoi de nişte democraţi ineficienţi, acum românii sprijină entuziaşti cauza anticorupţie. După ce o măturare judiciară care a început sub Băsescu a dus la peste o mie de condamnări ale politicienilor şi oamenilor de afaceri numai anul trecut, în campanile aceasta s-a dovedit o temă electorală-cheie. Acum totul s-a transformat în pur populism. Canalele de televiziune relatează fără încetare despre orice mișcare greşită. Cu instanţele care pronunță condamnări în cazul a peste 90 la sută din cazuri, zeci de politicieni din principalele partidele au intrat în dizgraţie. România nu mai are locuri în închisori. Cu condamnări la CEDO, închisorile Bucureştiului sunt disperat de supraaglomerate. Ministerul Justiţiei a anunţat recent că încearcă să obţină finanţare europeană pentru a deschide câteva noi penitenciare. Aproape nimic altceva nu se mai construieşte în prezent. Oameni de afaceri au devenit îngrijoraţi de parteneriatele public-privat, pentru că văd aceste aranjamente ca fiind posibile premise pentru eventuale acuzaţii de corupţie, mai scrie publicaţia.

Corupţia, un cancer naţional

justitie_coruptie

Corupţia este, de fapt, endemică în viaţa României: politica oglindeşte pur și simplu normele sociale. Toată lumea în politică şi afaceri este un presupus vinovat de ceva. Majoritatea românilor admit că le pasă prea puţin de neajunsurile proceselor, fie că e vorba de dovezi rizibil de şubrede, fie de o tutelă a procurorilor asupra judecătorilor atunci când e vorba de verdicte. Ridicarea unui stat al procurorilor îi ameninţă pe procurorii înşişi. În luna noiembrie, un fost procuror de top, Alina Bica, ce a fost numit de Victor Ponta în fruntea departamentului de investigație a crimei organizate, department din cadrul Guvernului, a fost el însuși arestat sub acuzația că ar fi primit mită în timpul mandatului. Alina Bica a participat chiar la elaborarea noului Cod Penal. Citându-l pe Traian Băsescu: „Nimeni nu este mai presus de lege”. Este o obişnuinţă ca suspecţii să fie presaţi să dea nume în schimbul unei posibile clemenţe. Este, de asemenea, o rutină ca membrii aceleiași familii să fie arestaţi, ca o pârghie suplimentară în mâna procurorilor. O măsură deosebit de orwell-iană este utilizarea arestării preventive, care prevede reținerea unor suspecți de rang înalt, acuzați de așa numite crime “cu mâinile curate”, pentru a-i opri de la a comite acte asemănătoare în viitor. În pofida negărilor de la nivel oficial, toată lumea ştie că instanţele nu sunt atât de independente din punct de vedere politic pe cât ar trebui să fie. O parte dintre cei arestaţi au legături cu interesele financiare ruse, ceea ce înlesneşte portretizarea lor ca oameni care servesc o putere străină, şi, în ochii multor români, constituie o ameninţare, arată The New York Times.

Ponta, păpuşarul DNA?

Înainte de alegerea sa, în 2012, Victor Ponta a spus că DNA este versiunea modernă a Securității ceaușiste, iar când opinia publică a fost favorabilă DNA-ului şi prim-ministrul a schimbat tonul. Acum este un fel de promotor al celor care susţin lupta anticorupţie, ceea ce îi permite să-şi ţintească adversarii incomozi din media. La scurt timp după ce Ponta s-a confruntat cu Adrian Sârbu, deţinătorul trustului Mediafax, acesta a fost arestat sub acuzaţia de evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare. Omul de afaceri a negat acuzaţiile. Şi cazul lui Dan Adamescu, deţinătorul ziarului independent România Liberă, este la fel de problematic. Victor Ponta l-a acuzat de deturnare de fonduri de la propria sa companie de asigurări, cu scopul de a finanţa campania electorală a lui Traian Băsescu. Adamescu a fost găsit vinovat şi a primit o sentinţă de peste 4 ani de închisoare. O altă consecință neintenţionată a campaniei anticorupţie este că a alimentat sentimentul antiamerican. Pentru că Departamentul american de Stat și-a exprimat temerea că o Românie coruptă ar putea deveni următoarea Ucraină, cu o furie populară și o oligrahie conducătoare ce ar duce la dezordine, unii români privesc acum legiunea condamnaţilor în grabă ca o încercare nefericită de a impresiona Statele Unite, scrie The New York Times.

 

„Dosariada” procurorilor pune în pericol democraţia

catuse-

În timp ce Bruxelles-ul nu a ameninţat niciodată România cu suspendarea finanţării, la Bucureşti a existat temerea că un eşec al reformei justiţiei ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al României. Ca arbitri ai bunei guvernări, nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu ar trebui să tacă în privinţa abuzului guvernamental asupra puterii de punere sub acuzare. Sigur, o Românie mai puţin coruptă ar fi o membră mai bună a Uniunii Europene şi un aliat NATO mai de încredere, dar ar fi o greşeală să fie acceptat volumul mare de acte de justiţie în locul calității acestora ca o unitate măsurabilă a succesului. Campania anticorupţie a României s-a metastazat într-o cruciadă meschină. Apetitul insaţiabil al publicului pentru justiţie nu face decât să exacerbeze amenințarea la adresa viitorului democratic al ţării. Guvernele american şi european ar trebui să-i felicite pe români pentru noua lor hotărâre de a combate corupţia, dar acum încurajează o schimbare în modul de abordare a guvernării. Dezvoltarea democratică a României ar fi mai bine servită de un proces public în care faptele greşite din trecut să fie recunoscute, documentate şi apoi iertate. Numai un proces comprehensiv ce recompensează dezvăluirile cu amnistia va permite românilor să înceteze să mai privească în spate, figurativ şi literal. Sub o monitorizare media internaţională, o comisie a adevărului ar afişa o poziţie puternică, a unei Românii democratice care va pedepsi ferm viitorii paşi greşiţi, dar într-o manieră transparentă, nepartizană şi judicioasă, concluzionază publicaţia americana.

Tagged , , , , , , , , ,