Tag Archives: virgil magureanu

Plangere penala impotriva Guvernatorului. Este vinovat Mugur Isarescu de trafic de influenta?

Sursa: Sfin.ro

Alina Petre, fosta nora a lui Virgil Magureanu, a depus plangere la Directia Nationala Anticoruptie impotriva lui Mugur Isarescu si impotriva altor persoane publice. Printre acestea se numara si Crin Antonescu,  Virgil Magureanu, Adina Valean si prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov, Gheorghe Mihai.

Continutul denuntului il puteti citi mai jos.

Catre D-na Procuror Sef a Directiei Nationale Anticoruptie

Laura Codruta Kovesi

Doamna Procuror Sef,

In fapt, in cursul anului 2008, subsemnata Magureanu Alina Ioana am aflat prin intermediul sotului meu, Magureanu Marian, faptul ca socrul meu, numitul Magureanu Virgil, a decis sa construiasca o fabricuta de procesare a prunelor si altor fructe de padure in localitatea lui de bastina, anume Giurtelecul Hododului. In acest sens a inceput demersurile in vederea obtinerii de fonduri europene nerambursabile in valoare de 2 milioane de Euro pentru firma sa, S.C. Afinul SRL. In vederea aprobarii proiectului finantat din fonduri europene, Magureanu Virgil i-a cooptat pe Marinescu Gabriel, inginer care lucrase in domeniul industriei alimentare, si pe Suteu Ramona, in calitate de expert contabil si a carei sora lucra in sistemul bancar. Cei trei au elaborat si depus un proiect de accesare de fonduri europene, iar Magureanu Virgil a intervenit la conducerea FDAR din acea perioada in vederea aprobarii cat mai urgente a solicitarii sale. Documentatia depusa initial la FDAR a fost complet modificata pe parcursul derularii proiectului, rezultand o fabrica cu capacitate industriala de procesare fructe si legume, mult peste valorile inscrise in proiectul initial.

In vederea asigurarii cofinantarii necesare finalizarii proiectului, Magureanu Virgil i-a solicitat lui Isarescu Mugur Constantin sa intervina la conducatorii bancilor Veneto Banca (cumparata ulterior de Unicredit Tiriac Bank) si Banca Transilvania, astfel incat sa i se aprobe sumele necesare, in valoare de 2 milioane de Euro. Subsemnata Magureanu Alina Ioana am asistat personal la cateva discutii telefonice intre Magureanu Virgil si Isarescu Mugur Constantin avand ca subiect aceste solicitari. Din cunostintele mele, ulterior discutiilor cu Isarescu Mugur Constantin, Magureanu Virgil si-a exprimat satisfactia privind rezultatul interventiilor, explicandu-ne mie si sotului meu ca Isarescu Mugur Constantin i-a sunat personal pe presedintii a doua bancii si ca in cateva zile i s-a rezolvat favorabil solicitarea de credite. Nu am cunostinta despre vreo suma de bani sau alte cadouri pe care Magureanu Virgil le-ar fi dat lui Isarescu Mugur in schimbul acestor interventii.

Ulterior aprobarii proiectului si alocarii fondurilor europene, precum si ulterior obtinerii creditelor de la cele doua institutii bancare, Magureanu Virgil a intocmit mai multe documente false si situatii contabile, ajutat de catre Suteu Ramona si Marinescu Gabriel, astfel incat sa justifice cheltuirea sumelor de bani si deturnarea lor. D-na …………………………….. intocmea documentele bancare, ridica banii din banca si ii preda lui Magureanu Virgil.

In cursul anului 2013 Magureanu Virgil a intampinat dificultati economice in punerea in functiune a fabricii AFINUL SRL si a intrat in incapacitatea de returnare a creditelor contractate. In acest sens a apelat din nou la Isarescu Mugur Constantin pentru ca acesta sa intervina la conducerile celor doua banci in vederea aprobarii rescadentarii creditelor si majorarii valorii acestora. Subsemnatul Ghiulbenghian Florin Mihai am asistat personal la doua astfel de discutii si de asemenea l-am condus, in calitate de sofer temporar, pe Magureanu Virgil pana la sediul BNR in vederea unor intalniri cu Isarescu Mugur Constantin. Ulterior uneia dintre intalniri m-am deplasat impreuna cu Magureanu Virgil la sediul Unicredit Tiriac Bank din B-dul Poligrafiei unde, in cursul intalnirii cu functionari bancari, a fost evident faptul ca presedintele respectivei banci, Rasvan Radu, fusese contactat de catre Isarescu Mugur Constantin si dispusese rezolvarea favorabila a cererilor lui Magureanu Virgil.

In cursul lunii noiembrie 2014 subsemnatul Ghiulbenghia Florin Mihai am fost anuntat telefonic de functionari bancari de la Unicredit Tiriac Bank si de la Banca Transilvania – sucursala Zalau in privinta faptului ca Magureanu Virgil depusese documente false in vederea rescadentarii creditelor si majorarii valorii acestora. Verificand cele comunicate de functionarii bancari, am constatat ca acestia aveau dreptate, i-am anuntat ca imi dau demisia si plec de la Magureanu Virgil si le-am comunicat ca voi face plangeri penale in privinta acestor aspecte, lucru pe care i-am sfatuit si pe ei sa faca. Cu acea ocazie am constatat de asemenea ca Suteu Ramona si ……………………….., la cererea lui Magureanu Virgil si in stransa colaborare cu Marinescu Gabriel, au intocmit si depus la cele doua banci situatii financiare falsificate ale SC Afinul SRL.

Subsemnata Magureanu Alina Ioana stiu ca in cursul anilor 2011-2012 fabrica de la Cehul Silvaniei a fost data in folosinta si a produs cantitati limitate de produse (in special sucuri de mar si de afine) in perioada probelor tehnologice. In mod normal, desi normele impun distrugerea produselor rezultate din probe tehnologice, Magureanu Virgil a decis sa vanda acele produse si acest lucru a continuat, din cate am cunostinta, si in cursul anului 2014. Produsele aveau termen de garantie de 6 luni, astfel incat Marinescu Gabriel a procedat la scoaterea etichetelor originale de pe produse si aplicarea de noi etichete, cu o noua data de fabricatie, astfel incat produsele sa para vandabile. Aceste produse cu garantie expirata au fost livrate si catre firma MegaImage, ocazie cu care aceasta a refuzat cateva loturi din cauza aspectului neconform al sucurilor imbuteliate. In operatiunea de falsificare a datei de valabilitate a produselor, Marinescu Gabriel a fost ajutat de cativa angajati ai fabricii de la Cehul Silvaniei care pot depune marturie in acest sens.

Avem suspiciuni rezonabile ca Magureanu Virgil se face vinovat de cosntituire de grup infractional organizat, fals intelectual si uz de fals in acte publice, trafic de influenta, cumparare de influenta, spalare de bani si comercializarea de produse alterate.

Avem suspiciuni rezonabile ca Marinescu Gabriel, Suteu Ramona si ………………………. se fac vinovati de aderare la grup infractional organizat, complicitate la fals intelectual si uz de fals in acte publice, complicitate la spalare de bani si complicitate la comercializarea de produse alterate.

Avem suspiciuni rezonabile ca Isarescu Mugur Constantin se face vinovat de trafic de influenta.

Avem suspiciuni rezonabile ca cei doi reclamati au comis urmatoarele infractiuni:

Art. 99 din Legea 303/2004

Constituie abateri disciplinare:

n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;

Art. 29 din Legea 656/2002 privind combaterea spalarii banilor:

Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri ori in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

Articolul 323: Uzul de fals

Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, cand inscrisul este sub semnatura privata.

Articolul 326: Falsul in declaratii

Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Articolul 367: Constituirea unui grup infractional organizat

Incepand cu 08-iul-2014 Art. 367 din partea II, titlul VIII, capitolul I a fost in legatura cu Decizia 12/2014
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.

(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin. (1)-(3) inlesneste, in cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Articolul 291: Traficul de influenta

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Articolul 358: Comercializarea de produse alterate

(1) Vanzarea de alimente, bauturi sau alte produse cunoscand ca sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depasita, daca sunt vatamatoare sanatatii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.

In drept, ne intemeiem prezenta plangere pe dispozitiile Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Art. 29 din Legea 656/2002 privind combaterea spalarii banilorsi Art. 291, 367, 323, 326 si 358 din Noul Cod Penal.

Doamna Procuror  Sef, fata de cele descrise mai sus, tinand cont de pericolul social extrem pe care il prezinta faptele descrise, de perioada lunga de timp pe parcursul carora au fost comise, de mijloacele dolosive folosite de magistrati cu pregatire specifica in cauze penale si de numarul mare de persoane implicate, de impactul social pe care il va avea aducerea la cunostinta publica a acestor fapte descrise mai sus, va rugam sa dispuneti masurile legale corespunzatoare.

Cu respect,

Florin Ghiulbenghian                                                      Magureanu Alina Ioana

Tagged , , , , , , , , ,

Misu Pricopsitu’ si fratele Moisescu

Sursa: Comisarul.ro

Sunt frați. Nu-i știți. Sau, dacă i-ați văzut prin ziare sau pe la televizor, nu i-ați reținut. Unul mai apare pe la televizor, ori mai face declarații șocante. Sau mai apare prin revistele de scandal. Unul, Dan Cristian Popescu, e deputat liberal! Celălalt, fratele, Mihai Popescu, supranumit Mișu Procopsitu’, a fugit de bună voie în State. Sau în Cuba, după alte surse…

Declarația de avere a deputatului Dan Cristian Popescu. De remarcat că a dat cu împrumut 1.200.000 euro și a declarat investiții de aproape 4 milioane lei!!!

Amândoi posedă averi fabuloase, proprietăți, colecții de bijuterii, colecții de ceasuri, conturi nefirești și case și apartamente prin SUA.

Amândoi sunt niște nimeni care put hidos a Servicii, niște scule de extras banul public din ecuație.

Mihai Popescu a fost șef la București Turism S.A. Legenda spune că a făcut o avere considerabilă din vânzarea fostului hotel București, actualul Radisson, o furăciune care l-a ajutat să își cumpere proprietăți în Statele Unite. Apoi a devenit mâna dreaptă a lui Ludovic Orban în ministerul Transporturilor și în conducerea CNADNR. Cică, pe la chefuri, se lăuda că el e Orban… El a plecat.

Dar a rămas fratele, Dan Cristian Popescu. Care a intrat în Parlament candidând de-a dreapta lui Mihai Răzvan Ungureanu!!! De mână cu celebruța fostă pesedistă Magda Bistriceanu. Domnița care a postat pozele cu Ponta la Miami, în vacanță… Nu-i așa că sună interesant? Mai ales că ziarele de can-can au relatat despre aventura dintre cei doi foști soldăței ai lui MRU. Să mai pomenim că recent au apărut poze cu acest Dan Cristian Popescu și fosta noră a lui Virgil Măgureanu cărând niște tablouri și alte chestii din fosta vilă a norei și a băiatului lui Măgureanu.

Era să uităm. Dan Cristian Popescu și Sebastian Ghiță, bineînțeles, controlează aproape toată piața de panotaj outdoor din România. Cei doi dețin câte o jumătate din  Euromedia, cel mai mare operator de panotaj din țară!

Asta e așa, ceva pe foarte scurt, ca să nu vă enervați prea rău. Pozele de mai jos sunt și ele destul de explicite. Ălea de la Can-can sunt cu Mișu Procopsitu’.

Galerie foto











Tagged , , , , , , , ,

Dinel Staicu-doctor in infractiuni. Pacat ca nu si-a dat doctoratul cu Oprea. Cum care Oprea?

Sursa: Evz.ro

Lăcomia fostului miliţian ajuns doctor în economie subterană l-a uluit pănă și pe Virgil Măgureanu, partenerul lui Dinel în afacerea cu Abdullah al Iordaniei.

Dinel Staicu, unul dintre cele mai controversate personaje ale capitalismului românesc post-decembrist, a privatizat în Oltenia tot ce a vrut de la FPS, controlând total SIF Oltenia. Mogul dovedit, Dinel a fost în stare să ducă un război economico-infracţional cu Vîntu pentru Banca Internaţională a Religiilor şi a câştigat.

Despre Dinel – doctor în economie subterană – au curs râuri de cerneală. Fost miliţian în regimul trecut, el a reuşit ce n-a reuşit statul român în totalitate, în cei 25 de ani de după Revoluţie. Cu o îndemânare diabolică a reuşit să bulverseze nu doar mediul de afaceri, ci şi sistemul de justiţie românesc. Abilitatea de a înşela într-un mod de-a dreptul mafiot, nu numai statul, dar şi pe unii dintre camarazii cu care derula afaceri, l-a făcut pe Dinel să se îmbogăţească rapid, prin intermediul SIF-ului controlat de el.

De la măruntele afaceri cu mici şi prune derulate prin târgurile Olteniei, în anii 90,  sau de la aducerea minerilor la Bucureşti, Dinel a ajuns unul dintre cei mai potenţi afacerişti ai ţării, care oricând avea la dispoziţie un milion de euro cheş. Deşi par de domeniul fantasticului, ingineriile financiare dovedite sau nu, sunt recunoscute de specialişti ca fiind printre cele mai inteligente metode de infracţiuni economice de natură mafiotă.

Acuzat de practici mafiote

În perioada când era şef peste SIF Oltenia, spun surse judiciare, Dinel a pus la cale cu fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu o afacere în urma căreia le-ar fi intrat în conturi sume fabuloase la acea vreme: ARO Câmpulung, singurul producător de autoturisme de teren din Romania.

Societatea a fost cumparată în 2003 de firma americană Cross Lander cu 150.000 de dolari. Pentru că nu şi-a onorat obligaţiile asumate prin contractul de privatizare de a investi 15 milioane de dolari şi a vândut o parte a activelor cu 2,7 milioane de dolari, deşi nu avea voie, firma a fost dată în judecată de statul român pentru recuperarea banilor.

Dinel & Măgureanu, fără număr de la Abdullah al Iordaniei 

Declarată falimentară de către Tribunalul Timiş şi cu datorii de 800 de miliarde de lei vechi, ARO Câmpulung, devenise atractivă pentru SC AMROM Automotive S.A., una dintre firmele înfiinţate special de Dinel, prin SIF Oltenia, împreună cu SIF Moldova.

Strategia pentru îmbogăţirea SIF a fost pusă la cale de Dinel împreună cu Virgil Măgureanu şi viza în primă fază acaparare bunurilor ARO, unde SIF Oltenia avea déjà acţiuni, fără să plătească datoriile de sutele de miliarde de lei către creditori. În timp ce concepeau ingineriile financiare, Dinel şi-a dat demisia şi i-a cedat fotoliul din Consiliul de Administraţie al AMROM lui Măgureanu, care şi-a făcut public interesul de rentabiliza ARO Câmpulung pe termen lung. Dar, în realitate ARO trebuia lichidată în favoarea unor mall-uri după cum visa Măgureanu, spun sursele judiciare.

Printr-o conjunctură pusă la cale de fostul şef al SRI, Dinel a încercat o megatranzacţie chiar cu Regele Abdullah al Iordaniei. Suma cerută de Dinel a fost de 9 milioane de dolari, afirmă sursele judiciare, în timp ce suma indicată de Măgureanu ar fi fost mult mai mică. Dinel s-a lăcomit şi a vrut să-l păcălească pe fostul şef al SRI. Până la urmă megafacerea negociată a eşuat, după ce spionii regelui Iordaniei ar fi intrat pe firul megaescrocheriei puse la cale de Dinel. Lăcomia lui Dinel l-a uluit pănă și pe Virgil Măgureanu, partenerul său în afacerea cu Abdullah al Iordaniei, povestesc sursele judiciare.

A luat 11 milioane de dolari pe 30 de firme neînfiinţate

O altă afacere penală şi nefăcută publică nici de presă, nici de DNA.  În ZIUA de 29 septembrie 1999, Dinel Staicu a reuşit să ia pe creanţele a 30 de firme din 13 judeţe ale ţării, în numele SIF Oltenia, 11 milioane de dolari. FIRMELE nici măcar nu erau ÎNFIINŢATE.

Pentru a scoate bani din SIF, sub paravanul legii, Dinel a înfiinţat de-a lungul timpului în jur de 100 de fundaţii prin intermediul cărora scotea câte 10.000 de euro, cu titlu de sponsorizări, atât cât permite legea. Sumele creşteau vizibil în conturile lui Staicu, fiind propulsat în TOP-urile afaceriştilor europeni. Başca cei 100 de mii de euro la negru proveniţi din chirii. Până şi fosta casă de protocol a lui Ceauşescu din strada Bujorului, devenită reşedinţa familiei Staicu, a fost căpătată pe una dintre fundaţii. Cu toate acestea, Dinel Staicu, spun surse din anturajul său, era de o zgârcenie inimaginabilă. Până şi cu el era zgârcit. A umblat ani de zile cu o Dacie bătrână, deşi conturile aproape că îi explodau de valută.

S-ar înfrupta din bani europeni

Dinel pare nesătul financiar chiar şi acum, cu un picior după gratii. S-ar înfrupta cu vreo 20 de milioane de euro din megasuma pe care Craiova ar urma să o primească dacă va căpăta titlul de Capitală Europeană. Ingineria pusă la cale şi dezvăluită de surse din preajma Olguţei Vasilescu, prevede ca Primăria Craiova să recupereze terasele din Parcul Nicolae Romanescu deţinute de Dinel prin intermediul unui bun prieten de-al său, pentru 200 milioane de euro.

Infracţiuni de documentar

În 2006, Staicu a preluat şefia SIF Oltenia, pentru patru ani. În aprilie 2011, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul BIR. Dinel Staicu este cercetat de procurori încă din 2004, atunci când anchetatorii i-au deschis mai multe dosare. După ani întregi de anchete şi procese, controversatul Dinel a ajuns în spatele gratiilor, însă a încercat să îşi cumpere libertatea de la magistraţi. În noiembrie 2006, Dinel Staicu a fost trimis în judecată în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor, intrată în faliment în 2004, iar în noiembrie 2007, a fost trimis în judecată pentru fraudarea societăţii Transgaz cu peste 11 milioane de euro.

A vrut să fugă în lume

Afaceristul şi-a schimbat numele în Dinel Nuţu, după soţie şi a fugit din ţară. A fost reţinut în Ungaria şi adus înapoi. Dar, Curtea de Apel Bucureşti i-a anulat condamnarea, în februarie 2012, fiind eliberat la începutul lui 2013. În acelasi an, el a revenit la vechiul său nume, după ce a divorţat de soţia sa, Lenuţa Nuţu.

In iunie 2015, fostul preşedinte al Societăţii de Investiţii Financiare Oltenia, Dinel a fost condamnat la nouă ani de închisoare de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul deschis de procurorii anticorupţie pentru fraudarea patrimoniului SC Transgaz SA Mediaş cu peste 11 milioane de euro. Pentru recuperarea prejudiciului în dosarul Transgaz, instanţa a decis ca pe bunurile lui Dinel Staicu să fie pus sechestru asigurator.

 

Tagged , , , , , , , , , ,

Busca aka Walter

Sursa: Comisarul

Tăcerea mormântală care s-a așternut pe dispariția așa-zisului om de afaceri Florian Walter, fost Bușcă, ascunde, în off, un scandal de proporții. Care depășește ancheta DIICOT. Personajul este dispărut de 6 zile.

Serviciile, spun surse bine informate, l-au făcut scăpat pe Walter/Bușcă. Printr-o acțiune concertată. Care a inclus chiar intoxicarea procurorilor DIICOT. Și s-au mai și călcat în picioare.

Iată ce se spune. Americanii au avertizat discret SRI că sunt scurgeri de informații din anumite zone unde angajați ai Romprest desfășoară activități. Iar informațiile merg spre un serviciu secret dintr-o țară vecină și de acolo spre agenți ruși. Dealtfel, neștiind nimic despre aceste operațiuni paralele, procurorii DIICOT au și furnizat, fără să vrea, câteva nume. În afacere au intrat însă, ca musca-n lapte și șmecherii din DIPI, fostul Doi și-un sfert, aflat în raza de influență a lui Gabriel Oprea. Din DIPI a fost avertizat Florian Walter/Bușcă despre descinderi.

Așa că Florian Walter/Bușcă a fost recuperat, cu nervi și disperare, în ultima clipă, de pe drum, de SRI. Dacă este tot la SRI sau a fost împrumutat puțin la americani, pentru debrifare, nu vom afla, probabil, niciodată…

Cine este personajul DAT DISPĂRUT de 6 ZILE

Numele lui e Walter. Florian Walter. Înainte îl chema Buşcă. Şi-a schimbat numele pentru CV. Este cumătrul senatorului PSD Miron Mitrea.El l-a scos din ţară pe ţeparul Mihai Necolaiciuc. Nu a fost cercetat pentru asta.

Înainte de 1989, Florian Buşcă vindea butelii la un centru din Pantelimon, acolo unde era coleg de “vândut butelii pe sub mână” cu Borcea. Prietenia celor doi avea să se consolideze şi să devină reciproc avantajoasă în anii de după căderea regimului comunist.

În 1997, Buşcă s-a pus pe făcut bani. Una din primele sale afaceri a fost transportul ilegal la muncă în Italia şi Austria a sute de oameni care munceau la negru în aceste două ţări. Buşcă a făcut şi închisoare pentru asta, atunci când autorităţile austriece au intrat pe fir, şi, la sfârşitul unei urmăriri spectaculoase pe o autostradă – mai ceva ca în filmele poliţiste -, omul de afaceri a fost arestat. Presa austriacă a anului 1997 a consemnat pe larg atât cazul, cât şi arestarea răsunătoare a lui Buşcă. După ce a ieşit pe cauţiune, din arest, Florian Buşcă a pus bazele unei firme de protecţie şi pază, SC Beretta, împreună cu Marian Măgureanu, fiul fostului director al SRI Virgil Măgureanu. Buşcă şi fiul lui Măgureanu au mai făcut afaceri în acea perioadă şi cu mobilă, materiale de construcţii, gresie şi faianţă.

În acele vremuri, în care era asociat cu fiul fostului director al SRI, Florian Buşcă l-a cunoscut şi pe fostul ministru pesedist al Transporturilor Miron Mitrea, pe care l-a susţinut financiar în campania electorală din 2000. Drept recompensă, Buşcă a fost sprijinit de PSD şi a ajuns consilier general PSD în Consiliul General al Primăriei Bucureşti. Amiciţia strânsă dintre Mitrea şi Buşcă a făcut ca politicianul să devină şi naşul de botez al unuia dintre cei doi copii din a doua căsătorie a afaceristului. Relaţia strânsă dintre cei doi nu s-a limitat doar la biserică şi familie…

Firmele lui Walter/Bușcă au încasat de-a lungul vremii sume importante din paza şi salubrizarea Aeroportului Otopeni sau din afacerile cu ANL, CFR şi Metrorex. La vremea respectivă, Buşcă şi fostul său asociat Mihai Sireteanu (fost deputat PSD între 2001 şi 2004) erau cercetaţi penal sub acuzaţiile de înşelăciune şi cămătărie. Cu toate acestea, Walter Buşcă a obţinut unul dintre cele mai bănoase contracte pentru firma Romprest în timp ce era urmărit penal de procurorii DNA pentru cămătărie. Astfel, în 2001, Buşcă împreună cu pe atunci deputatul PSD de Prahova, Mihail Sireteanu, l-au împrumutat pe Ion Georgescu, directorul economic al Agrozootehnica SA Dră­gă­neşti, pentru ca acesta să cumpere în numele lor pachetul majoritar de acţiuni de la IAS-ului prahovean. Cei trei au semnat un “contract de împrumut cu dobândă” prin care deputatul Mihai Sireteanu şi omul de afaceri Florian Buşcă îl împrumutau pe Ion Georgescu cu 1,46 miliarde de lei, cu o dobândă de 0,5% pe zi, pe termen de un an, adică mai mare decât la orice bancă. Totul ar fi mers conform planului celor trei dacă aceştia nu intrau în conflict cu directorul general al Agrozootehnica SA Drăgăneşti, Aurel Anghel. Du­pă privatizare, cei trei, adică Sireteanu – Buşcă – Georgescu, l-au scos din cercul decizional pe Anghel, preluând întreaga conducere a societăţii prahovene. Pentru a se asigura că Anghel va tăcea, Sireteanu a făcut o plângere la Parchet împotriva acestuia, pe motiv că ar fi devalizat societatea. La rândul său, Anghel a sesizat Parchetul în legătură cu neregulile întreprinse la privatizarea Agro­zootehnica SA.

Cu toate că, în timpul guvernării Năstase, Florian Buşcă era deja cercetat de procurori pentru faptele de înşelăciune şi cămătărie comise în complicitate cu deputatul PSD Mihai Sireteanu, a înfiinţat compania Romprest Service. Ac­ţio­na­riatul societăţii a fost unul bizar încă de la început. Asta pentru că nu a existat nicio persoană fizică drept acţionar, ci doar trei companii, dintre care două străine. Acţionar majoritar era firma ame­ricană Detaco LLC, care avea 60% din acţiuni, 30% erau de­ţinute de o companie din Ma­rea Britanie, 3I Grup PLC, iar statul român era reprezentat de Aeroportul Internaţional Otopeni, cu 10% din acţiuni. Compania a preluat, la scurt timp de la înfiinţare, serviciile de curăţenie de pe Aeroportul Otopeni. Un contract de o valoare foarte mare şi, în condiţii normale, destul de dificil de obţinut de o companie nou înfiinţată.

De la acest punct înainte, obiectivele pe care şi le-a fixat firma de salubritate a lui Buşcă au devenit din ce în ce mai înalte. Odată intrată pe Aeroportul Otopeni, următo­rul obiectiv a fost acela de a înlocui Jandarmeria, care asigura paza instituţiei, cu serviciile de securitate oferite de Romprest Security, o divizie a Romprest Service, înfiinţată special pentru a obţine şi acest contract de pază. Fireşte că Romprest Security a primit contractul pentru paza aeroportului, fără licitaţie. Singurii avantajaţi de acest contract au fost deţinătorii companiei Romprest. Asta pentru că reprezentanţii statului român au ales, din motive lesne de înţeles, să plătească milioane de euro din bani publici pentru un serviciu care putea fi prestat gratis, în continuare, de Jandarmerie. Imediat după obţinerea acestui contract, Buşcă-Walter a vrut să continue pe acelaşi tipar, de această dată pentru a înlătura de pe Otopeni şi Brigada Antiteroristă din cadrul SRI (care lucra gratis), dar încercarea a eşuat. Conform Programului Naţional de Securitate Aeroportuară, SRI este singura instituţie cu atribuţii privind controlul antiterorist pe principala poartă aeriană a României; aşa că ministrul de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, a fost nevoit să o lase mai moale, mulţumindu-se doar să îşi numească o protejată din minister (Daniela Mincu) în Consiliul de Administraţie al companiei. Florian Walter-Buşcă a reuşit să obţină în compensaţie pentru contractul pierdut pe mâna lui Ludovic Orban un alt contract de la o altă firmă păstorită de Ministerul Transporturilor. Este vorba despre un contract în valoare de 18 milioane euro între firma Romprest şi celebra gaură neagră a economiei româneşti, CNADNR, compania ce administrează autostrăzile şi drumurile naţionale din România. Contractul de 18 milioane euro vizează întreţinerea şi salubrizarea aşa-ziselor autostrăzi din România.

Buşcă şi americanii. Devine Walter

Buşcă dorea să impună Romprest Service la o licitaţie organizată de Armata Statelor Unite pentru serviciile de salubritate în bazele militare de la Kogălniceanu şi Babadag. Pentru aceasta, compania avea nevoie de un aviz de secu­­ritate de la Ministerul Apărării Naţionale, însă petele din cazierul lui Buşcă îl împiedicau în obţinerea avizului. Ca atare, în august 2006, omul de afaceri şi-a schimbat numele în Florian Walter, obţinând documentul necesar pentru a participa la licitaţia organizată de Armata Statelor Unite, pe care de altfel a şi câştigat-o, oferind cel mai mic preţ.

O altă societate controlată de Buşcă a mai obţinut fonduri importante de la bugetul Ministerului Transporturilor în timpul ministeriatului pesedistului Miron Mitrea. Astfel, societatea Antrepriza Construcţii-Montaj 4 (ACM 4) apare în contracte cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe, dar şi în contracte semnate direct cu CFR-ul condus de Necolaiciuc, cel pe care Walter, fost Buşcă, l-a ajutat să fugă din ţară via Chişinău, conform celor spuse chiar de el, în septembrie 2007.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,