Monthly Archives: August 2015

26 August 2015
News

Razboiul Rozelor

Sursa: Comisarul

Este război total între Dragnea și Ponta după ce Penalul a ieșit la RTV Ghiță și a spus că toate hotărârile pe care le ia Dragnea sunt luate în acord cu el. Dragnea i-a dat un SMS în care i-a transmis să nu mai vorbească în numele lui, să joace corect și să nu-i mai submineze autoritatea. După acest SMS, Ponta l-a sunat dar Dragnea nu i-a răspuns la telefon. Dragnea i-a transmis, tot prin SMS că de-acum încolo, se vor întâlni instituțional!

“Toate discuțiile și toate declarațiile domnului Dragnea legate de Guvern au fost stabilite împreună cu mine. Și acum, în vacanță, ne-am auzit în fiecare zi. Toate lucrurile pe care le-a declarat Liviu Dragnea au fost stabilite împreună cu mine. Eu sunt cel care ca președinte am introdus în Statutul PSD faptul că miniștrii PSD trebuie să participe la Biroul Permanent Național, pentru că au un suport politic, ei nu au doar suportul meu și n-au venit cu funcția de acasă. E un lucru absolut normal, începând cu toate democrațiile europene. Miniștrii sunt politici”, a spus Ponta, la România TV. Aceasta a fost declarația care l-a enervat pe Dragnea…

Tagged , , , , , ,
26 August 2015
News

De fapt economia nu prea merge…avem bani pentru ca nu facem nimic in investitii si consum

Sursa: Zf

România se confruntă în acest moment cu o deflaţie, adică scăderea preţurilor, cu date macroeconomice bune, dar cu un climat la nivel microeconomic în continuare destul de dificil. Companiile mari şi-au revenit din criză, dar companiile mici continuă să sufere. Scăderea TVA propusă de premierul Ponta, de la 24% la 19%,  ar vrea să rezolve problemele din microeconomie, dar va crea probleme la nivel macro, dacă ar fi să-i ascultăm pe economişti.

Paradoxal, scăderea preţurilor din economie, care a intervenit ca urmare a reducerii TVA la alimente şi ar urma să aibă un impact major dacă se reduce TVA pentru toate bunurile şi produsele, ajută companiile mari şi mai puţin pe cele mici. Firmele mari pot susţine căderea preţurilor pentru că vor avea volume de vânzare mai mari, dar firmele mici nu pot face acest lucru. Deflaţia şi reducerea TVA vor întări şi mai mult poziţia companiilor mari şi vor slăbi poziţia financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În acest moment, România are nevoie de mai multe companii mici şi mijlocii pentru că firme mari are îndeajuns. Pe datele din 2014, România avea cel mai scăzut ritm de înfiinţare de noi locuri de muncă din economie. Asta înseamnă că firmele mari şi-au consolidat poziţia, nu mai investesc deloc ca să-şi conserve lichidităţile. Pentru că firmele mari nu mai investesc, nici firmele mici şi mijlocii nu mai au comenzi şi, în consecinţă, nu mai angajează oameni.

Guvernul Ponta aici ar trebui să intervină prin măsuri de relaxare reale, nu prin scoaterea ştampilei, cea mai mare realizare la nivel micro.

Creşterea economică cu care ne lăudăm toţi vine din strângerea curelei la nivel macro şi nu din relaxarea la nivel microeconomic, la nivel de antreprenori  mici şi mijlocii.

Sistemul bancar românesc, care a marcat pierderi în perioada de criză, începe să-şi revină, dar mai puţin din îmbunătăţirea semnificativă a activităţii microeconomice şi mai mult din jocul provizioanelor şi revenirea pieţei imobiliare.

Guvernul Ponta mizează pe reducerea taxelor pentru a susţine economia, dar se uită mai puţin la reducerea birocraţiei din administraţie, care continuă să fie o frână în creşterea afacerilor. Companiile mari se descurcă bine în această birocraţie pentru că au pârghiile necesare de a fi în antecamera guvernului. În schimb, firmele mici şi mijlocii trebuie să cerşească pe la uşile administraţiei. Vicepremierul Oprea întăreşte aparatul de forţă al statului pe care se sprijină partidul lui, dar premierul Ponta şi niciun alt ministru nu susţin afacerile micro. Iar liberalii, cei care vor să vină la putere, nu pun nimic pe masă decât “Jos Ponta!”.

Guvernatorul BNR s-a apucat să arate cu degetul lista reformelor de pe piaţa muncii, lipsa de noi locuri de muncă în economie, programa şcolară care scoate numai manageri. Dar între timp a înfinţat un comitet de macroprudenţialitate, care ar trebui să vadă din timp  apariţia altor crize, în loc să înfinţeze un comitet de microeconomie, mai ales că antreprenorii sunt primii care simt pe pielea lor că vine o criză.

 

Tagged , , , , , , , , , , , ,
25 August 2015
News

Minciuna si frivolitatea lumii politice

Sursa: Zf.ro

Fără să fie o premieră, pentru că de mai mulţi ani numeroase discursuri publice suferă degradări semnificative din cauza abuzului de minciuni şi frivolităţi, vedem cum dezbaterea legată de proiectul de lege privind Comitetul de Macrostabilitate a alunecat în acest sens rău de tot. Pe panta degradării, desigur.

Să judecăm. Am intrat deja în a doua săptămână de când un proiect de lege elaborat de Guvern – vizând înfiinţarea în România a unui Comitet care să asigure „coordonarea în domeniul supravegherii sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale“ – a stârnit dezbateri înfocate. Totul plecând de la o stipulaţie: aceea că onorabilul Comitet – ce va fi condus de un Consiliu din care vor face parte guvernatorul BNR, prim-viceguvernatorul, doi viceguver­natori şi econo­mistul şef al BNR, preşedintele şi prim-vicepre­şedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi doi reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de premier – îl va avea ca preşedinte pe guvernatorul Băncii Naţionale. Fapt asociat cu închipuirile unor cunoscuţi analişti, care, fără să fi citit proiectul de lege, au comentat public ce au auzit prin „telefonul fără fir“. Şi anume: 1) că respectivul Comitet va emite „recomandări obligatorii“ pentru Guvern; 2) şi că, în consecinţă, guvernatorul Mugur Isărescu va fi „deasupra Guvernului“.

De aici, de la aceste afirmaţii neadevărate, a început nebunia. Alţi analişti şi comentatori, cărora li s-au adăugat oameni politici din partide parlamentare, unii deţinând funcţii la vârf, care de asemenea n-au citit proiectul de lege, dar au auzit ce au comentat alţii, s-au aruncat în vâltoarea acestei înfocate dezbateri. Şi astfel publicul, îndeobşte derutat şi confuzat, a aflat că:

  • guvernatorul BNR va putea cenzura iniţiativele incomode ale Guvernului, precum mult disputatul cod fiscal;
  • înfiinţarea acestui comitet „reprezintă o încercare transparentă de subminare a suveranităţii naţionale“;
  • „se pare că acest Comitet preia conducerea şi nu numai că poate împiedica, dar poate să impună decizii Guvernului“;
  • „un monstru juridic precum acest Comitet Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială denaturează grav sistemul instituţional democratic românesc, deoarece respectivul Consiliu devine un organism deasupra acţiunii şi controlului puterii legislative, ceea ce nu poate fi acceptat“;
  • „nu pot nouă oameni, cât ar fi de buni şi de bine intenţionaţi, să decidă tot, deasupra Guvernului, deasupra Parlamentului“…

Vă propun să citiţi cu atenţie proiectul de lege. Este publicat şi pe site-ul BNR. Şi vă veţi convinge că niciuna dintre aceste afirmaţii greu de calificat nu există în acest document.

În acest caz, dacă oameni ei înşişi buni şi bine intenţionaţi, unii având responsabilităţi importante în mari partide parlamentare, au făcut în spaţiul public astfel de afirmaţii fără nicio legătură cu prevederile proiectului de lege, explicaţia nu poate fi decât una singură: s-au lăsat înşelaţi de cei care s-au grăbit să intoxice opinia publică. Unii inventând pur şi simplu stipulaţii pe care legea nu le cuprinde. Alţii, creduli, au umflat afirmaţiile celor dintâi. Şi aşa a pornit „telefonul fără fir“.

Ce remarc? Un şir modest de minciuni – şi probabil că sunt minciuni din moment ce analişti care au citit ceva în proiectul de lege spun cu totul altceva în comentarii făcute la TV, la radio ori scrise în ziare şi mai cu seamă pe bloguri. Şi un şir lung de frivolităţi – pentru că nu cred că există un alt cuvânt mai potrivit care să definească discursurile lipsite de seriozitate şi, în ultimă instanţă, de temeinicie născute din prestaţia uşuratică a unor analişti (aşa îşi spun ei) ce vorbesc cu dezinvoltură despre un document (proiectul de lege privind Comitetul de Macrostabilitate) pe care nici nu l-au citit şi nici nu ştiu nimic despre cum s-a născut acest document, care îi sunt rădăcinile şi care îi sunt cu adevărat scopurile. Dar îl „analizează“;  de fapt, îl înfierează. Au prins câte un crâmpei de informaţie din discursurile altora (nici ei bine documentaţi) şi încearcă să reconstituie întregul univers al proiectului de lege din cioburi exprimând puţina lor imaginaţie. Numai aşa s-a putut ajunge la o frază, pe care am citit-o marţi într-un comentariu al domnului Dan Coste, a cărei explicaţie e imposibil de dat. Citez: „Comitetul acela stupid de macrostabilitate (că de ce nu-şi fac şmecherii respectivi o fundaţie, dacă tot vor să aibă păreri?), care a stârnit controverse cu duiumul“…

Mult mai departe cu închipuirea ajunge însă profesorul Radu Golban, care scrie: „În timp ce întreaga lume fuge de Statul Islamic, liderii de la Bucureşti au adoptat prin înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprundeţială un model de guvernare al înţelepţilor de pe Lipscani din templul economiei, cunoscut doar în statele teocratice“… Domnul Golban nu se dezminte. Aşa cum singur se prezintă, s-a născut la Timişoara, a emigrat în Germania în 1988, dobândind cetăţenia germană, apoi s-a stabilit în Elveţia. Publicul din ţara noastră îl cunoaşte din câteva dezbateri televizate, în care a vorbit despre o datorie istorică a Germaniei către România, pe care domnia sa ar fi descoperit-o în arhivele Băncii Reglementelor Internaţionale de la Basel. A tot povestit şi repovestit propria versiune a datoriei Germaniei faţă de România, deşi la Banca Naţională s-a întâlnit cu guvernatorul şi cu alţi specialişti, i s-au arătat documente şi i s-au dat explicaţii detaliate. Mai mult, Banca Naţională a organizat şi o dezbatere comună cu Academia Română, în care a fost analizată detaliat această problemă. Domnul Golban nu a renunţat însă la versiunea domniei-sale. Ceea ce mă face să cred că nu va renunţa nici la versiunea privind Comitetul de Macroprudenţialitate.

Adevărul însă nu are nimic comun cu astfel de născociri. Şi, mai ales, Comitetul în cauză nu se va ocupa cu „supravegherea a orice“ , cum am citit ieri într-un comentariu din www.ziarulnatiunea.ro. Un lucru e cert: Comitetului de Macrostabilitate îi revin 11 atribuţii, toate subordonate unui obiectiv fundamental: „salvgardarea stabilităţii financiare“. Având dreptul să emită recomandări adresate BNR şi ASF, dar şi Guvernului. Interesant de observat că în ceea ce priveşte Guvernul, recomandările vor fi emise în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative în scopul menţinerii stabilităţii financiare. Dar toate cele trei autorităţi, către care se vor îndrepta astfel de recomandări, vor fi obligate fie să dea curs recomandărilor, fie… să comunice Comitetului motivele pentru care nu consideră aplicabilă recomandarea. De unde, atunci, ideea cu supraguvernul?

Apropo de afirmaţia profesorului Golban, care scrie că modelul Comitetului de Macrostabilitate ar fi cunoscut doar în state teocratice, merită să subliniez apăsat că şi modelul, şi rădăcinile lui sunt europene. Iar către un astfel de model au condus lecţiile crizei. În Uniunea Europeană sunt 28 de state. Dintre ele, în 24 de state astfel de Comitete funcţionează deja. Numai în patru state, între care şi România, lucrurile nu sunt încă finalizate. Sunt însă deja elaborate proiectele de lege. Voi remarca, de asemenea, că în fiecare dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene modelul a căpătat anumite particularităţi, fiind astfel adaptat specificului organizării supravegherii financiare dintr-o ţară sau alta. Dar pretutindeni băncii centrale îi revine un rol extrem de important.

În 13 state (Belgia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia, Regatul Unit) Comitetul funcţionează în cadrul băncii centrale. În două state (Finlanda şi Suedia) îşi are baza în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Iar alte 13 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovenia, Spania şi România) au optat pentru Comitete care să funcţioneze separat, reunind însă specialişti din banca centrală, ASF şi Guvern. În ceea ce priveşte preşedinţia, în Germania bunăoară revine Ministerului de Finanţe, dar guvernatorul are drept de veto. La fel în Franţa, însă numai guvernatorul băncii centrale are puterea de a propune activarea de măsuri. În celelalte ţări, preşedinţia revine băncii centrale.

Dincolo de graniţele Uniunii Europene, în Elveţia, ţara care l-a adoptat pe domnul Golban, banca centrală, Autoritatea de Supraveghere şi Guvernul colaborează deja pentru  întărirea stabilităţii financiare, tendinţa fiind înfiinţarea unui Comitet Naţional.

Şi dacă acesta este adevărul, în ce scop opinia publică din România este informată că modelul Comitetului de Macrostabilitate, în curs de formare, ar fi un monstru cunoscut doar în state teocratice?

Tagged , , , , , , , , , ,
25 August 2015
News

Arestarea lui Tariceanu- de ce zac dosarele finalizate?

Sursa: B1

Gelu Vișan, unul dintre liderii PMP, a declarat joi, în cadrul emisiunii “X-Press”, moderată de Sabin Orcan și difuzată pe B1 TV, că șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va fi arestat până pe 14 septembrie 2015, cererea de arestare urmând a fi înaintată în sesiunea parlamentară.

“Ieri am primit ultima confirmare, care spune că până pe 14 septembrie 2015, în sesiunea parlamentară, va fi înaintată cererea de arestare în dosarul “M”, să îi spunem așa,  în urma unor denunțuri ce există de cel puțin 3 luni de zile”, a spus Vișan.

Întrebat de Sabin Orcan de unde are informația aceasta, Vișan a spus că dintr-o sursă sigură.

“O am dintr-o sursă sigură, nu mi-a spus o păsărică. Este un dosar închis de peste o lună și jumătate. Se așteaptă până în 14 septembrie. Dacă nu a mers demisia cu Ponta se va încerca doborârea Guvernului Ponta în Parlament. Este o singură problemă: de ce este blocat de o lună și jumătate dosarul? Astăzi, când eu știu de acest dosar, de ce nu a fost pusă în aplicare decizia? Asta înseamnă că mai avem un jucător pe scena politică”, a mai spus liderul PMP.

Vișan a mai precizat că dosarul se bazează pe niște denunțuri, precizând că nu se mai primesc probe la dosar.

Liderul PMP a făcut, miercuri, afirmații surprinzătoare la adresa lui Călin Popescu Tăriceanu, acesta declarând că șeful Senatului este vizat într-un dosar aflat la DNA și urmează să fie reținut de procurorii anticorupție.

”Călin Popescu Tăriceanu va fi arestat. DNA pregătește arestarea lui Tăriceanu. Asta se va întâmpla peste maximum 3 săptămâni. Se pregătește o lovitură extrem de dură la adresa democrației. I se face un dosar pentru a-l scoate de la guvernare”, a spus Vișan la România TV. (Detalii AICI)

Gelu Vișan (PMP): Am primit ultima confirmare care spune că până pe 14 septembrie 2015 va fi înaintată cererea de arestare a lui Călin Popescu Tăriceanu.

 

Tagged , , , , , , , , , , ,
24 August 2015
News

Directorii din CNADR au case precum palatul de la Versailles

Sursa: Gandul

„Dacă se ia şpagă în CNADNR?”. Sigur că a înţeles întrebarea, Alin Goga, directorul care a fost suspendat că a mers într-o emisiune TV, fără a avea aprobarea şefilor, răspunde fără să ezite: „Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul şi au lucrat toată viaţa lor la stat”. „Mai e o problemă”, adaugă, „au gestionat contracte care şi-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe nişte caiete de sarcini doar la anumite firme, adică erau făcute caiete de sarcini mănuşă, pentru anumite firme”.

Alin Goga este director adjunct de investiţii al Regionalei din Craiova a Companiei de Autostrăzi, şi în trecut director juridic în structura centrală, şi primul dintre şefii CNADNR care vorbeşte public despre ilegalităţile din Companie. Aceasta a anunţat marţi că Goga va fi suspendat ca urmare a unei apariţii într-o emisiune TV în care a reclamat neregulile din instituţie. CNADNR şi-a motivat sancţiunea prin faptul că Goga „a furnizat informaţii în legătură cu activitatea companiei fără a fi împuternicit sau fără a avea mandat de la conducerea CNADNR”.

Într-un interviu acordat gândul Alin Goga detaliază neregulile din Companie, susţinând că şeful acesteia, Narcis Neaga, este „mai puternic decât un ministru”. Un tablou scandalos în ţara în care autostrăzile au rămas doar pe hârtie, iar drumurile naţionale sau judeţene sunt în multe cazuri distruse.

În interviul acordat gândul Alin Goga vorbeşte despre firme pentru care se fac caiete de sarcini „mănuşă”, susţinând că lucrurile sunt atât de evidente încât, dacă se uită într-un caiet de sarcini de la licitaţiile organizate de CNADNR , poate preciza, cu o “probabilitate de 70-80%” care este firma care va câştiga contractul pentru execuţia de lucrări. Întrebat dacă a sesizat faptele de corupţie despre care vorbeşte şi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), el spune că a mers la DNA în calitate de martor şi că „spre deosebire de alţi colegi ai mei, eu nu am nici un dosar penal”.

Consideră că „este foarte important care va fi semnalul” care va fi dat de autorităţi în cazul dezvăluirilor pe care le face. „Dacă mie o să mi se întâmple ceva şi o să mi se închidă gura, oamenii or să zică, ‘ dom’ne, ai văzut, ce a păţit ăla, n-are rost, frate’. Este foarte important care va fi semnalul”, crede Goga.

Directorul afirmă că la nivelul companiei ilegalităţie sunt cunoscute, dar sunt acoperite. „Sunt nenumărate exemple şi nenumărate agenţii de control şi încasare pe care le-au verificat domnul Liviu Costache şi domnul Calmus Lucian( directori în CNADNR- n.r.) şi au făcut rapoarte şi au rămas cu rapoartele. În rapoarte se spunea că fenomenul fraudei depăşeşte posibilităţile de stopare ale CNADNR-ului. Şi tu ştii lucrurile astea de ani de zile şi nu faci nimic? Credeţi-mă, nu mă bate gândul decât că există o gravă complicitate şi complicitatea aia nu este pe ochi frumoşi. Nu este că sunt eu prieten cu cineva. Este interes. Te protejez ca să îmi dai ceva”, afirmă Goga.

Cele mai importante declaraţii:

– Dacă se ia şpagă în CNADNR? Eu am informaţii de următorul tip. Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul şi care au lucrat toată viaţa lor la stat. Mai  e o problemă. Au gestionat contracte care şi-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe nişte caiete de sarcini doar la anumite firme, adică erau făcute caiete de sarcini mănuşă, pentru anumite firme. 

 – Mă uit un pic la cum e făcut caietul de sarcini şi pot să spun cu o probabilitate de 70-80% cine câştigă un contract. Şi vă spun dumnevoastră acum că am precizat în anumite cazuri cu mult înainte cine o să câştige şi s-a confirmat.

– În rapoarte se spunea că fenomenul fraudei depăşeşte posibilităţile de stopare ale CNADNR-ului. Şi tu ştii lucrurile astea de ani de zile şi nu faci nimic? Credeţi-mă, nu mă bate gândul decât că există o gravă complicitate şi complicitatea aia nu este pe ochi frumoşi. Nu este că sunt eu prieten cu cineva. Este interes. Te protejez ca să îmi dai ceva.

– Nu pot să cred că, atunci când tu ştii de ani de zile şi nu iei nici o măsură, protecţia e gratuită. Nu există protecţie gratuită.

– Ştiu colegi de-ai mei care au fost chemaţi de acasă,  erau preşedinţi de comisie, astfel încât să dea contractul către o anumită firmă. Şi alte contracte…Pentru că directorul general este Dumnezeu şi nu îndrăzneşte nimeni să-i spună că face nişte lucruri nelegale stă 7 luni cu un raport pe masă până se pierde finanţarea.

– Am un raport de 78 de pagini care a stat pe masa domnului Narcis Neaga şi nu s-a luat absolut nici o decizie. Salariaţii respectivi au furat, apoi au pus banii la loc şi sunt în continuare salariaţi.

– CNADNR are 2 miliarde de euro, Narcis Neaga e mai puternic decât un ministru, îşi bate joc de tot ceea ce aşteaptă oamenii.

Prezentăm mai jos interviul acordat gândul de Alin Goga, director adjunct de investiţii la regionala din Craiova a CNADNR

Gândul: Recent aţi făcut unele dezvăluiri privind fapte de corupţie în CNADNR.  Ce v-a făcut să vorbiţi acum?

Alin Goga: Nu încerc să mă poziţionez într-un erou sau într-un Făt Frumos sau într-un înger care acum a coborât pe pământ. Eu am încercat să fac nişte lucruri care au ţinut de mine, de-a lungul timpului, din interiorul companiei. M-am săturat să urlu în pustiu şi să nu mă bage nimeni în seamă. Am făcut rapoarte, am făcut hârtii, le-am arătat cum ar putea să îmbunătăţească nişte lucruri, oamenii au râs în nas. Presa e singura care a reuşit să schimbe lucruri din temelii. La politica de personal pe care o duce CNADNR-ul unde fiecare îşi angajează rudele pe cele mai bănoase posturi fără nici un fel de concurs, în condiţiile în care avem mai puţin de 10% ingineri de drumuri, dar găsim toţi fluturii exotici şi toţi papagalii….Să mă dea în judecată cine se simte atins. Asta intenţionează conducerea. Să determine angajaţii să mă dea în judecată.

Eu am câştigat în instanţă împotriva CNADNR. Se găsise un director care m-a detaşat să fac afişe pentru roviniete. Au încercat să mă umilească, nu m-am dus, m-au dat afară şi am câştigat in instanţă.

CNADNR are 2 miliarde de euro, Narcis Neaga e mai puternic decât un ministru, îşi bate joc de tot ceea ce aşteaptă oamenii. Sunt acum în Grecia, am trecut graniţa din Bulgaria în Grecia pe la Kulata. Nu am recunoscut, faţă de cum era acum 3-4 ani. Veniţi să vedeţi ce înseamnă planeitate la autostradă. Îmi este ruşine că lucrez în CNADNR când văd ce lucrări, ce rosturi de 2 lei pun (constructorii n.n.), ce planeitate de 2 lei şi colegii mei recepţionează în continuare lucrările ştiind că sunt proaste. Noi râdem de bulgari. Trebuie să ne fie ruşine, am ajuns în urma lor.

Aţi făcut acuzaţii foarte grave, privind fapte de corupţie în CNADNR. Aţi făcut rapoarte pentru a anunţa aceste probleme? Aţi mers la DNA pentru a le sesiza ce se întâmplă în CNADNR?

Eu am fost chemat în general ca martor. Spre deosebire de alţi colegi ai mei, eu nu am nici un dosar penal. Sau nu m-a anunţat nimeni că am vreun dosar penal pentru fapte de corupţie. Sunt unii care au 7-8 dosare penale şi toţi sunt în conducere, cred că nu este o întâmplare.

Se ia spagă în CNADNR pentru contracte? Aveţi astfel de informaţii?

Dacă se ia şpagă în CNADNR? Eu am informaţii de următorul tip. Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul şi care au lucrat toată viaţa lor la stat. Mai  e o problemă. Au gestionat contracte care şi-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe nişte caiete de sarcini doar la anumite firme, adică erau făcute caiete de sarcini mănuşă, pentru anumite firme, şi eu cred că lucrurile acestea sunt în cercetare la DNA. O să se şi probeze. Nu mai durează mult. CNADNR este, alături de Primăria Capitalei, instituţia unde nu a desantat DNA-ul.

Când o să vină eu mă rog şi dacă sunt vinovat mă duc şi eu alături de colegii ceilalţi,  dar eu cred că o să scape de acolo doar şefii de serviciu. Până la şefii de serviciu trebuie mers, ca să fie făcută o schimbare majoră în CNADNR.

La fel este şi în Romgaz, Transgaz, Transelectrica. Oamenii nu vorbesc pentru că le este frică, au rate şi au copii. “Dom’ne, aş vorbi, dar mă dau ăştia afară”. Ei pot fi un exemplu pozitiv sau negativ. Dacă mie o să mi se întâmple ceva şi o să mi se închidă gura, oamenii or să zică, dom’ne, ai văzut, ce a păţit ăla, n-ar rost, frate. Este foarte important care va fi semnalul.

“Mă uit un pic la cum e făcut caietul de sarcini şi pot să spun cu o probabilitate de 70-80% cine câştigă un contract”

S-a tot vorbit că în companie se ştie de la început care este câştigătorul la licitaţii.

Da, mă uit un pic la cum e făcut caietul de sarcini şi pot să spun cu o probabilitate de 70-80% cine câştigă un contract. Şi vă spun dumnevoastră acum că am precizat în anumite cazuri cu mult înainte cine o să câştige şi s-a confirmat. Acolo unde trebuie am confirmat.

Adică aţi informat autorităţile?

Eu spun doar că mi-am făcut datoria. Cum prevede legea, atât cât pot eu şi cât ştiu eu. Dacă o fac prost, să mă ierte Dumnezeu.

Cum arată schema clientelismului în CNADNR? Se poate vorbi de aşa ceva?

Este un subiect care este atât de vast şi mi-este greu să iau persoană cu persoană din CNADNR să trag aşa, liniuţe, la anumite firme. Există o asemenea schemă. Au lucrat pentru anumite firme italiene ca şi consultanţi şi apoi au ajuns consilieri ai directorului general. Firmele alea vă daţi seama că vin la respectivul consilier care are grijă să li se facă plăţile la timp şi nu numai.

Aţi spus recent că aţi fost chemat la DNA.

Am fost la “România te iubesc”, pe 6 iunie, şi după 3 zile m-au chemat la DNA. Despre Transalpina. M-au chemat ca martor: cum a pornit, cine a fost cel care a pornit Transalpina şi cum a ajuns să se facă pe credit furnizor. Şi am putut să duc nişte hârtii astfel încât să ajutăm să se facă lumină.

“Întotdeauna protecţia este pe bani. Te protejează cineva, dai ceva în schimb”

Aţi vorbit de case de marcat „aduse de acasă” şi angajaţi ce pleacă cu 8.000 de lei pe tură.

Am un raport de 78 de pagini care a stat pe masa domnului Narcis Neaga şi nu s-a luat absolut nici o decizie. Salariaţii respectivi au furat, apoi au pus banii la loc şi sunt în continuare salariaţi. Cred că oamenii se pot schimba, dar atunci când unii o fac de două ori, de trei de patru ori la rând, încep să mă îndoiesc că se mai schimbă. Şi atunci dacă nu tai răul din rădăcină alţii care sunt corecţi zic ‘uite, ală nu a păţit nimic, ală pleacă 8.000 de lei pe tură’. Apoi pune banii înapoi, el având 1.100 de lei salariu. De unde a pus 9.000 de lei? Şi îi laşi în pace? Suntem la biserică, ală şi-a recunoscut greşelile şi îi iertăm dom’ne, că noi suntem popi.

Este vorba de staţia de taxare de la Podul de la Feteşti?

Sunt nenumărate exemple şi nenumărate agenţii de control şi încasare pe care le-au verificat domnul Liviu Costache şi domnul Calmus Lucian şi au făcut rapoarte şi au rămas cu rapoartele. În rapoarte se spunea că fenomenul fraudei depăşeşte posibilităţile de stopare ale CNADNR-ului. Şi tu ştii lucrurile astea de ani de zile şi nu faci nimic? Credeţi-mă, nu mă bate gândul decât că există o gravă complicitate şi complicitatea aia nu este pe ochi frumoşi. Nu este că sunt eu prieten cu cineva. Este interes. Te protejez ca să îmi dai ceva.

Bănuiţi că are ramificaţii până la conducerea companiei?

Da. Nu pot să cred că – atunci când tu ştii de ani de zile şi nu iei nici o măsură – protecţia e gratuită. Nu există protecţie gratuită. Eu am făcut la facultate şi criminologie, întotdeauna protecţia este pe bani. Te protejează cineva, dai ceva în schimb.

Aceste rapoarte cu nereguli se cunosc doar acolo în companie sau doriţi să le aduceţi la cunoştinţa şi altor autorităţi?

Depinde la ce autoritate, dacă tu ştii că într-un orăşel mic autorităţile este posbil să fie în mână cu cei care au soţiile acolo sau au nişte fraţi, verişori acolo. Dacă o trimiţi către o anumită instituţie şi stă doi ani blocată…Nu poţi să faci lucrurile formal.

Se fac presiuni în companie pentru acordarea anumitor contracte către anumite firme?

Vă pot spune, şi asta doar la nivel de bârfă, că ştiu colegi de-ai mei care au fost chemaţi de acasă,  erau preşedinţi de comisie, astfel încât să dea contractul către o anumită firmă. Şi alte contracte…Pentru că directorul general este Dumnezeu şi nu îndrăzneşte nimeni să-i spună că face nişte lucruri nelegale, stă 7 luni cu un raport pe masă până se pierde finanţarea. Sunt un milion de moduri în care să îl carotezi, să îl faci să cedeze, să renunţe, să nu mai vină niciodată acolo.

Pe 28 august sunteţi aşteptat la Comisia de disciplina să probaţi acuzaţiile pe care le-aţi adus. Veţi putea proba?

Dacă o să se vrea să se ia în seamă documentele, bine. Am nişte îndoieli asupra unor persoane pentru că ştiu că sunt obediente faţă de directorul general. Dar până la urmă rămâne speranţa în justiţie. Sunt de formaţie jurist, am decenţa ca atunci când vorbesc să folosesc nişte documente. E ca la procuratură, documentele provin de la ei.

Intenţionaţi să mai mergeţi la DNA, sau ce aveaţi de spus aţi spus?

Dacă voi fi chemat şi sunt lucruri pe care le ştiu, voi împărtăşi. Numai teama endemică de DNA îi ţine departe de …Este singurul lucru de care se tem.

Tagged , , , , , , , , , , ,
24 August 2015
News

Alt “premier”- penal – Catalin Predoiu

Sursa: Evz

 

Catalin Predoiu

Cătălin Predoiu este cercetat de procurorii DNA într-un dosar disjuns din “Gala Bute” şi ar urma să fie chemat la DNA pentru a fi audiat, conform România TV.

Procurorii au disjuns din dosarul “Gala Bute” o anchetă pe numele lui Cătălin Predoiu cu privire la avizele pe care acesta le-a semnat, în calitate de ministru al Justiţiei, pentru organizarea galei.

“Disjungerea cauzei şi constituirea a patru dosare separate în vederea continuării cercetărilor cu privire la (…) sesizarea corpului de control al primului ministru cu privire la foştii miniştri Ialomiţianu Gheorghe şi Predoiu Cătălin Marian”, se arată în rechizitoriul “Gala Bute”, conform România TV.

Totodată, Radu Cristescu, membru PMP, a prezentat, miercuri, pe pagina sa de Facebook, documente aflate în dosarul procurorilor şi i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să renunţe la “premierul” Predoiu.

“În ultimele două luni, mi-am exprimat o opinie pertinentă cu privire la «premierul din/în umbră» al României – Cătălin Predoiu. În tot acest timp am fost întrebat de documente. Iată că au apărut și documentele: Cătălin Predoiu este cercetat într-un dosar care a fost disjuns din Gala Bute!

Sunt de acord ca Victor Viorel Ponta nu trebuie să mai ocupe funcția de prim ministru, dar acest lucru trebuie să se realizeze democratic și cu o alternativă în folosul românilor.

Mi-e greu să înțeleg logica lucrurilor: înlocuim un premier penal cu unul la fel de penal sau poate mai penal? De asemenea, oare Parchetul lucrează cu jumate de măsură?

Sper ca Președintele Klaus Iohannis să se fi lecuit cu ocazia asta și să renunțe la «Predoiul meu»”, a scris Radu Cristescu pe pagina sa de Facebook, unde a adăugat o copie a filei din rechizitoriu privind dosarele disjunse.

Tagged , , , , , , , ,
23 August 2015
News

Un securist de cea mai joasa speta incearca sa se innobileze stand pe langa Casa Regala

Sursa: Reportervirtual

Jurnalista Narcisa Iorga susține că a fost pro-monarhistă convinsă până în momentul în care Casa Regală a început să-i acorde o importanță neașteptată lui Radu Duda, despre care spune că este „un actor de mâna a doua, și, pe deasupra, cu un trecut controversat”.

„A urmat, bănuiesc tot datorită lui, acapararea familiei regale de către Dan Voiculescu și Antena Group. Personal, am privit acest fapt ca pe o blasfemie. Familia unui securist de cea mai joasă speță să lingușească familia regală, iar acesteia din urmă să-i și placă„, a scris Narcisa Iorga pe facebook.

Fosta membră CNA a comentat, astfel, decizia Regelui Mihai de a-i retrage nepotului său, Nicolae, titlul de “Principe” şi calificativul de “Alteță” și de a-l exclude de la succesiune la Coroana României. Nicolae era al treilea în ordinea succesiunii.

Narcisa Iorga

„Astăzi, citesc că Principele Nicolae, singurul moștenitor de sânge al Regelui Mihai, ”nu s-a adaptat la rigorile cerute de poziția ocupată”, din acest motiv fiind retras din linia de succesiune. Dar fiica regelui Mihai, Irina, arestată în SUA pentru organizarea luptelor ilegale de cocoși, ”s-a adaptat” rigorilor lui Radu Duda? N-am auzit la momentul arestării acesteia, în august 2013, nicio reacție din partea Casei Regale…”, a mai scris Narcisa Iorga, care a subliniat că Nicolae era nepotul de sânge albastru al Regelui României, „în timp ce actorul ieșean Radu Duda va purta aceste titluri bine merci”.

principele nicolae

Tagged , , , , , ,
23 August 2015
News

Milionarii analfabeti si legtaurile lor cu Politia si Parchetele- studiu de caz

Sursa: Evz

Toată săptămâna trecută televiziunile de ştiri au expus zilnic luxul trivial al clanurilor de analfabeţi deveniţi milionari în democraţia românească originală.

S-au realizat multe emisiuni pe această temă şi s-au căutat răspunsuri pentru întrebări banale.

Ce afaceri pot să facă nişte indivizi care se iscălesc cu degetul înmuiat în cerneală, pentru că nu ştiu să scrie?

Cum e posibil ca timp de 25 de ani autorităţile statului să nu investigheze serios aceste clanuri?

Cum e posibil ca Fiscul, care călăreşte contribuabilii de le sar capacele, să nu fie curios când e vorba de analfabeţii cu Ferrari, palate cu pagode şi caleşti poleite cu aur?

Unii au sărit în apărarea baştanilor care au blocat străzi cu defilările lor obscen de inculte. Ne-au explicat că aşa e tradiţia rromilor, că aşa îşi exprimă ei cultura şi că nu ar trebui să fie nimeni în vizorul autorităţilor numai pentru că face o nuntă, un botez sau o îmormântare cu lăutari, bolizi foarte scumpi şi caleşti aurite.

VIDEO (1) O familie din Timisoara, terorizată în propria casă a înregistrat modul de operare al mafiei imobiliare

Dacă vrea Cârpaci să fie Împăratul Franz Joseph şi pentru asta blochează şapte bulevarde, e o treabă culturală nu fiscală!

Este o pistă falsă a discuţiei, pentru că nimeni nu are nimic cu tradiţiile sau etnia cuiva. Problema este strict una de nedreptate revoltătoare şi în acelaşi timp jenantă.

Este revoltător ca aceiaşi cetăţeni să fie trataţi total diferit de stat numai pentru simplul motiv că unii au fost „fraieri” şi au respectat legea, în timp ce alţii au fost şmecheri şi fac afaceri în afara oricărui control al statului.

Nu este normal ca în aceeaşi ţară, autorităţile să înhaţe bunicuţe de 80 de ani pentru că vând pătrunjel fără autorizaţie, în timp ce exact aceleaşi autorităţi refuză să investigheze sursa cărămizilor de bani cu care Cârpacii se bat în piept, la drumul mare.

fb

Par pur şi simplu oarbe autorităţile fiscale româneşti când e vorba de aceste clanuri. O situaţie care trădează complicităţi între diverşi reprezentanţi ai statului şi aceşti milionari analfabeţi.

Pe la mijlocul anilor ,90, în Timişoara, clanurile Cârpaci, Stancu şi Covaci erau în plină expansiune, provocând scandal după scandal. Foloseau o metodă rudimentară şi extrem de brutală pentru a înhăţa vilele din zona centrală la preţ de nimic.

Cu ajutorul unor complici din administraţia Ciuhandu obţineau informaţii despre cei care trăiau în locuinţele din aceste imobile. Prin interpuşi cumpărau cea mai mică şi ieftină locuinţă de acolo, de regulă o garsonieră situată la demisol sau la mansardă. Apoi mutau acolo familii sărace de rromi care începeau să-şi terorizeze vecinii.

VIDEO (2) Un bătrân terorizat de clanul Cârpaci povestește cum acționează mafia imobiliară pentru a-l scoate din casă

Scandal zilnic cu pirande care răcnesc la vecini pentru orice motiv, mai ales pentru motive închipuite. Puradei în fundul gol care urinează pe casa scării sau mânjesc cu rahat uşile vecinlor. Conducte comune tăiate pe coloanele la care aveau acces din garsoniera cumparată, dacă era la demisol. Inundaţii săptămânale, dacă garsoniera era la mansardă.

Facturi neplătite cu lunile astfel încât vecinii erau nevoiţi să plătească pentru ele, în momentul în care furnizorii de utilităţi ameninţau cu întreruperea serviciilor.

O teroare psihică al cărei scop era să determine vecinii să-şi vândă apartamentele pe nimic. Mulţi au depus reclamaţii la Poliţie şi Parchet şi apoi au constatat dezamăgiţi că autorităţile judiciare sunt oarbe la aceste activităţi. Exact cum ne întrebăm acum de ce nu vede Fiscul averile baştanilor, se întrebau atunci cu ochii în lacrimi sute de timişoreni de ce nu văd Poliţia şi Parchetul infracţiunile comise.

VIDEO (3) Imagini filmate cu telefonul mobil, cu modul de operare al clanului Cârpaci.

Anii au trecut, baştanii au înhăţat astfel zeci de imobile impunătoare din centrul istoric. Acum sunt frumos renovate şi unele închiriate. Ce se întâmplă în multe dintre ele nu se ştie. Cert e că, din când în când, de aici pleacă defilările luxului vulgar pe care le-am văzut zilele acestea.

S-au aflat însă alte informaţii care explică imunitatea pe care baştanii o au, de acum 20 de ani, în faţa sistemului judiciar. Una dintre aceste informaţii este că notarul public Safta Criste, soţia unui fost procuror general al României este notarul la care îşi perfecta alte escrocherii imobiliare chiar naşul clanului Cârpaci, celebrul Ionelaş.

Exact în perioada în care era procuror general domnul Mircea Criste, actual adjunct al Avocatului Poporului, a înflorit clanul Cârpaci. Să fie o coincidenţă?

Poate tot o coincidenţă este şi faptul că doi grei ai Poliţiei Române sunt astăzi avocaţi ai clanurilor mafiei? Fix când Criste era procuror general al României, şef al Poliţiei Române era Pavel Abraham, acum avocat al clanurilor.

În 1997 când baştanii se lăudau în stradă, pe faţă, că au la mână şefi din Poliţie, de la Bucureşti, timişorenii credeau că e doar o lăudăroşenie. Astăzi se văd altfel lucrurile. Un alt ditamai generalul, fost şef al Poliţiei Române şi el, Florin Sandu, a devenit peste noapte avocat al clanurilor mafiei. Altă coincidenţă? Cam multe coincidenţe.

Să fie şi lipsa de reacţie a Fiscului în faţa clanurilor generată de aceleaşi legături subterane care, în trecut, au dat milionarilor analfabeţi imunitate în faţa Poliţiei şi Parchetului?

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,
22 August 2015
News

Legaturi periculoase – Magistrati -Politicieni

Sursa: Comisarul

Coldea și-a dat DOCTORATUL cu G.Oprea! Generali, procurori din CSM și avocata lui Ponta, doctorii bodyguardului lui Cozma

Gabriel Oprea, fost bodyguard al lui Miron Cozma, suspectat că și-ar fi plagiat teza de doctorat, este, de mai bine de șapte ani, și coordonator de doctorate la instituția de învățământ a SRI. Printre personalitățile care au susținut doctoratul cu vicepremierul se regăsesc și nume importante din sistemul de justiție, cum ar fi prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, sau  fostul vicepreședinte al CSM, Gheorghe Muscalu dar și șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea. Specialiştii consultaţi de RL spun că, deşi legea nu le interzice, astfel de legături dintre magistraţi şi politicieni ridică probleme de ordin etic.

În urmă cu aproximativ o lună, presa prezenta dovezi că teza de doctorat a vicepremierului Gabriel Oprea („Procedura plângerii prealabile“) a fost întocmită fără să fi respectat standardele academice și aducea, totodată, indicii de plagiat. La scurt timp după dezvăluirile din presă, o comisie subordonată politic, din cadrul Ministerului Educației, l-a exonerat pe Oprea de acuzațiile din spațiul public, emițând, în timp-record, un raport cu concluzia că „suspiciunea de plagiat nu se confirmă“, ignorând dovezile publicate într-o anchetă Hotnews.

Potrivit CV-ului personal, Gabriel Oprea este din anul 2008 și coordonator de doctorate la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“, instituția de învățâmânt superior a Serviciului Român de Informații.

Surprinzător sau nu, foarte mulți magistrați doresc să se specializeze în tematica securității, aplicând pentru master sau chiar doctorat în cadrul acestei instituții.

RL a identificat mai multe personaje importante din sistemul de justiție, din mediul politic, dar și de la vârful serviciilor secrete care au devenit doctori cu ajutorul lui Oprea și a vrut să afle care au fost motivele pentru care l-au ales pe el drept coordonat de doctorat și cât de exigent este acesta în această calitate. Școala doctorală a ANI are în componența sa zece conducători de doctorat.

Bogdan Licu este prim-adjunctul procurorului general al României, Tiberiu Nițu. Are o experiență de procuror de peste 11 ani, a fost membru al Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membru CSM și chiar vicepreședinte CSM în perioada 2009-2010.

În anul 2011, Licu a devenit și doctor în științe militare și informații, cu lucrarea „Corupția, risc major la adresa securității naționale“, iar coordonatorul acestuia a fost prof. univ. dr. Gabriel Oprea.

Întrebat cum a ajuns să-l aibă coordonator de doctorat pe Oprea, Licu a explicat în exclusivitate: „În anul 2002, am absolvit niște cursuri la Colegiul Național de Apărare și aveam această temă: corupția. Nu am vrut să fac doctorat în drept și am hotărât să-mi fac doctoratul pe corupție la Academia de Poliție. Printr-un context de împrejurări, am ajuns la Gabriel Oprea, care avea locuri libere pentru înscriere. Ulterior, Oprea s-a transferat cu catedra la Academia Națională de Informații și am mers după dumnealui acolo“.

Întrebat dacă a fost mulțumit de felul în care profesorul universitar Gabriel Oprea i-a coordonat teza de doctorat, Licu a răspuns afirmativ, explicând că a fost „destul de stresant“ să lucreze cu el. „A fost un coordonat serios. Îmi făcea referate, a fost destul de stresant să lucrez cu dumnealui. Academia Națională de Informații este o instituție foarte serioasă. Se face carte acolo“, a declarat Licu. „În plus, o treime dintre cei care intră în magistratură provin de la Academia de Poliție“, a adăugat Bogdan Licu. Acesta nu a dorit să-și publice teza de doctorat.

Muscalu : „Mi-am început doctoratul cu Oprea“

Fostul vicepreședinte CSM, Gheorghe Muscalu, este un alt procuror cu experiență și un nume important în sistemul de justiție, care a ales să-și facă doctoratul cu Oprea. Acesta este de 22 de ani procuror, din care 11 ani a activat în domeniul combaterii criminalității organizate și terorismului. Potrivit CV-ului, Muscalu este procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror- șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra Siguranței Naționale.

Teza sa de doctorat se numește „Crima organizată și terorismul – factori de risc la adresa securității naționale“ și este în curs de finalizare. Întrebat de ce l-a ales pe Oprea drept coordonator, Muscalu nu a vrut să ofere amănunte. Răspuns tranșant:„Mi-am început doctoratul cu Oprea. Dacă vreți mai multe informați, vă rog să cereți aceste informații Academiei Naționale de Informații“, a conchis Muscalu.

Judecătoarea de la Curtea de Apel Craiova, Florica Diaconescu, este un alt magistrat care și-a făcut teza de doctorat sub îndrumarea lui Gabriel Oprea. Potrivit cataloagelor on-line ale Bibliotecii Naționale, aceasta și-a susținut în anul 2011, la Academia Națională de Informații, teza de doctorat cu denumirea „Dimensiunea juridică a securităţii naţionale din perspectiva respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului“.  Oprea l-a mai făcut doctor și pe fostul membru CSM și fost procuror-șef adjunct în cadrul Parchetului General, George Bălan, achitat recent într-un dosar de corupție, în care este implicată și judecătoarea Georgeta Barbălată. Chiar și avocata lui Victor Ponta, Loredana Radu, a devenit doctor sub îndrumarea vicepremierului. Potrivit surselor RL, Loredana Radu este o apropiată a lui Oprea, fiind recomandată de aceasta în mediul politic, ea fiind avocata și a fostului ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu.

„Poate ar fi bine ca magistraţii să se gândească de două ori“

În condițiile în care Gabriel Oprea activează de mult timp și în mediul politic, el fiind și președintele UNPR, se ridică o problemă de ordin etic pentru mediul de justiție. Chiar dacă nici o lege nu interzice acest lucru, putem vorbi de o incompatibilitate morală ca un magistrat să cultive o relație academică cu un coordonator de doctorat care este şi politician? Cum putem vorbi de independența justiției, de scoaterea ei de sub influența clasei politice și a serviciilor secrete, dacă mulți magistrați optează să facă cercetare cu oameni politici, profesori la instituția de învățământ a SRI?

„În justiție nu contează doar legea, ci și spiritul legii. Poate ar fi bine ca magistrații să se gândească de două ori atunci când decid să-și facă doctoratul cu un politician. Inevitabil, percepția publică va fi că ești mai aproape de o anumită zonă politică. La nivelul percepției, va plana această suspiciune și este păcat“, a comentat pentru „România liberă“ expertul anticorupție Laura Ștefan. Experții consultați de RL susțin că nu mai există în Europa nici situația ca magistrații să se specializeze în instituțiile de învățământ ale serviciilor secrete. De altfel, în „Monografia SRI 25 de ani“, se precizează că „școala doctorală din cadrul ANIMV (Academia Naţională de Informaţii «Mihai Viteazul“, n.r.) este unica de acest fel în spațiul european“.

Florian Coldea, Onțanu, Stănișoară și Raicu, doctorii lui Oprea

Nu numai magistrații l-au ales pe Oprea drept coordonator de doctorat. În cataloagele Bibliotecii Naționale apar nume notorii provenind din mediul politic sau din servicii secrete. Primarul Sectorul 2, Nicolae Onțanu, care este în același timp și secretar general UNPR, a devenit doctor în științe militare tot sub coordonarea lui Oprea. După o simplă căutare pe Google, putem afla că fostul deputat Romeo Raicu are un doctorat cu tema „Controlul parlamentar asupra serviciilor de informații externe“, iar fostul ministru al Apărării, Mihai Stănișoară a devenit doctor cu tema „Controlul parlamentar asupra activităţii de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională“.

Din sfera serviciilor secrete, inclusiv Florian Coldea, actualul șef adjunct SRI, figurează că și-a dat doctoratul cu Oprea.

Foștii adjuncți SRI, Ionel Marin și Dumitru Zamfir, condamnaţi  de ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaraţii, și-au dat și ei doctoratul cu Oprea. La fel și Remus Șpan, fost șef în serviciul secret al Ministerului de Interne, cercetat în dosarul de corupție în care este implicat  Ovidiu Silaghi, este și el doctor în științe militare. Șpan este cercetat pentru complicitate la trafic de influență.

Dumitru Pârvu, actualul adjunct al inspectorului general al Poliției Române, este și el doctor în siguranță națională, sub coordonarea lui Oprea. Dar și Constantin Bolboșanu, director adjunct al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române.

„România liberă“ a încercat să obţină un punct de vedere de la Gabriel Oprea, dar acesta nu a putut fi contactat.

Cercetat de Comisia de Etică

În această perioadă, Comisia de Etică a Universității București analizează – în urma unei sesizări – parcursul doctoral al vicepremierului Gabriel Oprea.

“Examinăm dacă Gabriel Oprea a respectat întocmai parcursul doctoral, care este unul foarte riguros și care prevede ca, într-un interval de timp de 3 ani, candidatul să realizeze trei referate și să susțină trei examene. Calendarul doctoral era, la acea vreme, aprobat de coordonatorul lucrării, iar facultatea urma să își dea avizul pentru el. De asemenea, trebuie să vedem dacă s-au respectat procedurile în urma cărora Gabriel Oprea a dobândit și calitatea de conducător de doctorate. Răspunsul examinării noastre la sesizarea depusă îl vom face public“, a precizat președintele Comisiei, Marian Popescu. Sidonia Bogdan/RL

22 August 2015
News

Penalul Calin Mitica sponsorul SRI?

Sursa: Comisarul

Hellvig e pe FĂRAȘ? Șeful SRI ,,SPONSORIZAT” de Călin Mitică?

Vești proaste pentru încă proaspătul șef al SRI. Surse dintre cele mai avizate îl dau ca și plecat din fruntea instituției. Mai ales că, în urma mormăielilor partenerilor strategici, nici acum, la luni bune după numire, prietenul grupului infracțional de la Cluj n-a primit acces deplin la tot pachetul de atribuții care i se cuvin prin lege. Cu alte cuvinte, cam taie fruză la câini prin birou. Și ascute creioane.

Mai mult, săptămâna trecută a fost trimis în judecată, de DNA, un personaj despre care se spune că se lăuda că l-a sponsorizat pe cel care, la un moment dat, era mâna dreaptă a lui Crin Antonescu. Despre același personaj, Călin Mitică, asociat în niște afaceri media cu mâna dreaptă a lui Cozmin Gușă la Realitatea TV, Rareș Bogdan, în ziarul Național se sugera că ar fi o matrioșcă din spatele căreia s-ar zări umbra FSB. Rareș Bogdan și Eduard Hellvig au fost colegi de grupă în facultate și nu au negat această legătură. La momentul nominalizării lui Hellvig pentru conducerea SRI, un ziar clujean a publicat un set de imagini cu Gușă, Călin Mitică și Eduard Hellvig.

Tagged , , , , , , , ,
← Older posts
Newer posts →