Monthly Archives: October 2015

Ce (Ovidiu) semenesti aia culegi

Sursa: Zf

Apa Nova Bucureşti ar fi încheiat contract cu o firmă pentru monitorizarea angajaţilor, inducându-le o stare de teamă pentru a nu deconspira activitatea ilicită, spun anchetatorii, instanţa motivând că martorii nu au dat informaţii suficiente pentru a se aprecia riscul ca salariaţii să fie timoraţi.

Procurorii DNA care instrumentează dosarul de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă în care apare numele companiei Apa Nova Bucureşti susţin că, pe lângă “serviciul de securitate” intern care funcţiona la nivelul Apa Nova Bucureşti, format din foşti lucrători ai unor servicii de informaţii, compania a încheiat, de asemenea, un contract cu o firmă privată, care avea sarcina de a-i monitoriza pe angajaţii companiei pentru a se asigura că aceştia nu divulgă date “despre activitatea ilicită a agentului economic”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Informaţia apare în motivarea Curţii de Apel Ploieşti, unde s-a judecat contestaţia DNA faţă de decizia Tribunalului Prahova de a-i cerceta sub control judiciar pe trei dintre suspecţii din acest dosar, contestaţie respinsă de Curtea de Apel.

“Deosebit de important este şi faptul că la nivelul SC Apa Nova Bucureşti SA a fost instituit un serviciu de securitate format din foşti lucrători ai serviciilor de informaţii care efectuează filaje şi interceptări în interesul persoanelor care controlează agentul economic şi care încearcă în acest mod să ţină sub control divulgarea de către angajaţii companiei de date care să conducă la depistarea activităţilor nelegale derulate. Totodată, în acelaşi scop a fost încheiat un contract cu SC Sis Strategy SRL administrată de Teodor Sterian, finul lui Semenescu Ovidiu Traian. Astfel, s-a indus în permanenţă o stare de teamă angajaţilor, scopul fiind ca aceştia să nu deconspire aspecte din activitatea ilicită a agentului economic”, se arată în documentul citat.

În acest context, procurorii susţin că filajele s-au făcut “în mod nelegal” şi “fără acordul angajaţilor”.

Potrivit aceleiaşi surse, doi dintre directorii de la Apa Nova Bucureşti audiaţi în acest dosar – directorul executiv Mihai Savin şi directorul adjunct Irina Munteanu – au afirmat, în declaraţiile date ca martori la DNA Ploieşti, că în ultimele luni s-au simţit “filaţi” de către angajaţii respectivei firme private.

Instanţa a decis să respingă contestaţia procurorilor şi să menţină controlul judiciar.

“În ceea ce priveşte susţinerea că la nivelul SC Apa Nova Bucureşti există un serviciu de securitate, prin intermediul căruia inculpatul Semenescu Ovidiu Traian ar induce o stare de temere angajaţilor, se constată că, dacă în privinţa existenţei acestui serviciu există dovezi, martorii Savin Mihai, Munteanu Irina Elena şi martorul ameninţat D.D. declarând că de circa 2-3 luni sunt supuşi unor activităţi de filaj din partea SC Sis Strategy SRL despre care nu aveau cunoştinţă şi în privinţa cărora nu şi-au dat acordul, în egală măsură, se constată că niciunul dintre aceştia nu a furnizat informaţii suficiente din care să rezulte implicarea inculpatului Semenescu în astfel de monitorizări şi nici în privinţa scopului pentru care a fost înfiinţat acest serviciu, pentru a se putea aprecia asupra riscului ca salariaţii societăţii să fie timoraţi în legătură cu declaraţiile pe care le-ar putea da în prezenta cauză”, se precizează în încheierea de şedinţă a Curţii de Apel Ploieşti.

De altfel, conform documentului citat, avocatul omului de afaceri Ovidiu Semenescu a susţinut, în faţa instanţei, la şedinţa din 30 septembrie, că “există elemente care arată că a existat o anumită monitorizare”, însă a negat că aceasta ar fi avut drept scop monitorizarea angajaţilor pentru a-i determina să facă ori să nu facă ceva anume, susţinând că scopul monitorizării era acela de a se asigura că nu se “sifonează” bani din firmă.

“Chestiunile cu privire la art. 226 din Cod penal, respectiv la violarea vieţii private, susţine (avocatul lui Ovidiu Semenescu – n.r.) că există elemente care arată că a existat o anumită monitorizare, însă Ministerul Public omite a fi avut în vedere că scopul nu a fost acela de a determina o anumită conduită angajaţilor ca urmare a descinderii DNA, din declaraţii urmând a se vedea că scopul era cu totul altul, respectiv acela de a se asigura că se respectă obligaţiile corporatiste şi că nimeni nu «sifonează» bani din această societate privată”, se mai arată în încheierea de şedinţă redactată de Curtea de Apel Ploieşti.

Costin Berevoianu, fostul consilier al primarului suspendat Sorin Oprescu, fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu şi omul de afaceri Ovidiu Semenescu au fost reţinuţi, în 24 septembrie, de DNA Ploieşti în dosarul de corupţie în care este vizată compania Apa Nova, iar ulterior instanţa a decis să fie cercetaţi sub control judiciar.

În 24 septembrie, procurorii DNA Ploieşti au ridicat documente de la Apa Nova, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei, într-un dosar care vizează fapte de corupţie ce ar fi fost comise de persoane din conducerea societăţii. De asemenea, anchetatorii au făcut percheziţii şi la cinci locuinţe şi sedii de firme care au legătură cu faptele vizate. O zi mai târziu, procurorii DNA Ploieşti au ridicat documente şi de la sediul Apa Nova Ploieşti, care are contract cu autorităţile din municipiu.

Procurorii arată că, în perioada 2008-2015, Semenescu, Moisescu şi Berevoianu şi-au traficat influenţa pe care o aveau la reprezentanţii unor instituţii publice din România (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale municipiului Bucureşti, Primăria şi Consiliul Local ale Sectorului 1 Bucureşti) în beneficiul agenţilor economici care fac parte dintr-un grup de firme străin, obţinând în schimb de la reprezentanţii acestora sume importante de bani.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Gorghiu SOVA – lua…

Sursa: Evz

La DNA se află în lucru „CAZUL PONTA II”? Implicarea Alinei Gorghiu şi a lui Teodor Atanasiu într-un SUPERTUN imobiliar. UPDATE: Reacţiile Alinei Gorghiu şi Teodor Atanasiu, la informaţiile publicate de EVZ

La DNA se află în lucru „CAZUL PONTA II”? Implicarea Alinei Gorghiu şi a lui Teodor Atanasiu într-un SUPERTUN imobiliar. UPDATE: Reacţiile Alinei Gorghiu şi Teodor Atanasiu, la informaţiile publicate de EVZ

Cazul Alinei Gorghiu – avocat nu este identic cu cel al lui Dan Șova-avocat și nici cu cel al lui Victor Ponta-avocat, ca înșiruire de fapte. Au însă puncte comune, personaje implicate și suspiciuni. Sunt identice, însă, din perspectiva morală și cea a asumării politice.

Foarte vocală în a-l acuza pe Victor Ponta, Alina Gorghiu este senină în ceea ce privește rolul pe care ea l-a jucat într-o afacere mult mai mult decât dubioasă. Diferența este că Dan Șova și Victor Ponta fac obiectul unor dosare penale pe când Alina Gorghiu apare doar în raportul de anchetă din 2009 al Corpului de Control al Primului- Ministru și în câteva articole de presă. Povestea implicării copreședintelui PNL Alina Gorghiu într-o afacere cu Institutul Național al Lemnului a fost adusă în atenție zilele trecute, chiar în Parlamentul României. EVZ a scotocit în arhive, a adunat informațiile și a încercat să afle de la specialiști dacă, pentru perioada 2007- 2009, Alina Gorghiu poate fi învinuită că a încălcat vreo lege în calitate de avocat. Iată faptele!

 


FOTO: Teodor Atanasiu



Clientul libanez care plătește datoriile altuia fără să fie rugat

În urmă cu 10 ani, situația financiară a Institutului Național al Lemnului (INL) era aproape de dezastru. Avea 13 milioane de lei (3,5 milioane de euro) datorii la bugetul de stat și se pusese sechestru. Exista, însă, o miză imobiliară imensă, fiindcă institutul era situat în zona Barbu Văcărescu, lângă IPJ Ilfov și Hotel Caro, teren de aproape 2 hectare. Valoarea imobiliară era, în 2007, conform unui studiu de evaluare, de 31 de milioane de euro. Cineva a simțit că poate fi o afacere și, din acel moment, parcă toată lumea a lucrat în acest sens.

AVAS era instituția care trebuia să recupereze banii datorați de la INL. La conducerea AVAS se afla, în 2007, liberalul Teodor Atanasiu. Datornicul institut de stat era reprezentat din punct de vedere juridic de o societate de avocatură din care făcea parte și Alina Gorghiu. „Precizăm că SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii are printre asociaţi şi pe doamna Gorghiu Alina Ştefania, care la data de 17.07.2007 a fost numită consilier în cadrul corpului de consilieri al preşedintelui AVAS, dl. Teodor Atanasiu”, se arată în raportul Corpului de Control întocmit în vremea în care premier era Emil Boc.

Ca în basme, într-o zi a anului 2007, a apărut ca din neant omul de afaceri Baaklini Said, care a plătit datoriile INL, fără să existe vreun contract juridic sau de alt fel între Baaklini și institut. Uite așa, i-a venit omului să dea banul la buget fără să-l roage nimeni! Astfel, libanezul a devenit deținătorul creanței și, cum s-a văzut cu toate actele în mână, a cerut INL restituirea banilor sau executarea prin trecerea în proprietatea sa a unor active (imobile și teren). Foarte curios, toată acțiunea avea girul juridic al avocaților INL. Și nimeni de la AVAS nici măcar n-a tresărit la acest gen de privatizare!


FOTO: În 2011, procurorii DNA au intrat pe fi r și au deschis un dosar penal privind modul în care a fost devalizat Institutul Național al Lemnului, ajuns proprietate privată pe un preț de nimic



Opinia legală a casei de avocați Gorghiu, Pop și Asociații a fost în favoarea lui Baaklini

Faptul este consemnat în raportul Corpului de Control: „Prin hotărârea Consiliului de Administrație nr. 9/05.05.2008 se constată calitatea de creditor a domnului Baaklini Said, așa cum reiese și din opinia legală a SCA Gorghiu, Pop și Asociații, precum şi din scrisoarea transmisă de acţionarul unic AVAS”.

În tot acest timp, Alina Gorghiu nu mai activa în cadrul societății de avocatură, unde rămasese doar asociat cu drept la profit, ci era consilierul președintelui AVAS, Teodor Atanasiu, instituție care ar fi trebuit să se opună împroprietăririi „pe șest” a unei persoane fizice. Baaklini, fără a avea un sprijin puternic, n-ar fi putut achita legal, la AVAS, datoria Institutului Lemnului fiindcă, la acel moment, nu avea nicio calitate.

Simularea unui litigiu între libanezul Baaklini și INL

Tot raportul Corpului de Control, întocmit în 2009, precizează că „AVAS a încheiat în perioada 2007-2008 cu SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii un număr de patru contracte de asistenţă juridică a căror valoare a onorariului achitată de AVAS a fost de 53.000 euro + TVA, conform notei FN primite de la DGJ a AVAS”.

Pe 24.04.2008, adică înainte ca C.A. al INL să-i acorde lui Baaklini calitatea de creditor, aceeași casă de avocatură a Alinei Gorghiu încheie și cu INL un contract de un an pentru asistență juridică, cu girul AVAS, așa cu se consemna în raportul de control înaintat premierului Boc. Astfel, pe 05.05.2008, SCA Gorghiu, Pop și Asociații insistă că noul creditor al institutului este persoana fizică Baaklini Said, cel care plătise datoriile INL către buget. La AVAS, factori de decizie erau Teodor Atanasiu și consiliera sa Alina Gorghiu. De ce s-ar fi împotrivit afacerii cu Baaklini, client al casei de avocatură Gorghiu, când se contura o mare afacere imobiliară cu patrimoniul INL?

Ca să intre în posesia fie a banilor plătiți în numele INL, fie a activelor institutului, Baaklini Said a deschis proces. Și, bineînțeles că a și câștigat, fiindcă altfel ingineria n-ar fi avut sens. Cum a reușit? Simplu: Avocații de la SCA Gorghiu, Pop și Asociații, cei care reprezentau INL în proces, n-au venit la tribunal.

„Conform menţiunilor făcute în dispozitivul sentinţei comerciale nr. 9950/29.09.2008 pronunţată în dosarul nr. 28129/3/2008, SCA Gorghiu, Pop și Asociații, ca apărător al INL, nu s-a prezentat în data de 29.09.2008 la Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, când au avut loc dezbateri și s-au formulat concluziile pe fond, admițându-se cererea formulată de Baaklini Said, în defavoarea INL”, precizează raportul Corpului de control din 2009.

După sentinţa tribunalului, casa de avocatură SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a înaintat o cerere de anulare, însă a fost respinsă. De neînchipuit, că nici INL, nici AVAS nu au reacționat la pierderea procesului măcar prin sesizarea Baroului București!

La scurt timp, Teodor Atanasiu a fost s c h i m – bat de la conducerea AVAS, iar noul președinte, Mircea Ursache, le-a ordonat reprezentanților AVAS în Consiliul de Administrație al INL să rezilieze contractul de asistență juridică cu SCA Gorghiu, Pop și Asociații.

Ce a urmat și când a intrat pe fir DNA

Cum lucrurile au început să se precipite, după controlul guvernamental, neliniștile conducerii de la INL și schimbările de la AVAS, Said Baaklini și-a cesionat drepturile litigioase din procesul de recuperare a banilor achitați către firma SC BCS Secure Investments SRL. Coincidență sau nu, această societate își avea sediul în același imobil cu firma sa, SC Libarom Agri SRL. Cesionara era un off-shore unde acţionari sunt două persoane juridice, Potts Enterprises Ltd., din Nicosia (Cipru), şi Scottsdale Business Corporation, din Panama, fiind administrată de Bocoș Alexandra Claudia, purtător de cuvânt al Autorității Naționale pentru Tineret, în perioada guvernării liberale. După anul 2011, litigiul dintre cele două tabere a fost blocat din cauza declanşării procesului de insolvență a Institutului Național al Lemnului.


Ingineria prin care Institutul Național al Lemnului a fost devalizat face obiectul unui dosar penal aflat la DNA


În acest moment, nici Societatea Civilă de Avocați Gorghiu, Pop și Asociații nu mai există. Ea a apărut în declaraţiile de interese ale Alinei Gorghiu până la sfârşitul lui 2012. Apoi, din 2013, co-preşedintele PNL și-a deschis Cabinet Individual de Avocat Gorghiu Alina Ştefania.

Interesant este că, în vara anului 2011, DNA a intrat pe fir și a deschis un dosar cu privire la modul în care a fost distrus institutul. Și azi, pe prima pagină a site-ului INL stă scris:

„Facem precizarea că INSOLVENȚA a fost solicitată de salariații societății ca urmare a îngrijorării că pe data de 04.07.2011, lichidatorul numit de AVAS a dat anunț în ziarul Bursa pentru scoaterea la licitație a activelor la un preț mult sub-evaluat, drept pentru care am sesizat DNA și alte foruri din țară și străinătate”.

Adresa DNA o publicăm azi, urmând ca în zilele următoare să venim cu precizări despre ce au făcut procurorii în dosarul privind modul în care a fost devalizat Institutul Național al Lemnului.

Gorghiu zice că nu e implicată

Alina Gorghiu nu ne-a răspuns la repetatele apeluri telefonice și mesaje pentru a comenta aceste dezvăluiri. Ea a sustinut de-a lungul timpului ca s-a retras din societatea de avocatura in momentul in care a fost numita consiliera presedintelui AVAS.”Din data de 17.07.2007 (informația poate fi verificată oricând la Baroul București) nu mai fac parte din firma de avocatură, ca atare nu am semnat sau reprezentat nicio companie în litigiul menționat”, a menţionat Alina Gorghiu într-o declaraţie de presă, după o interpelare a lui Dan Șova.

Cine este libanezul Baaklini

Baaklini Said (foto) și-a făcut apariția ca om de afaceri la începutul anilor 90. De-a lungul timpului, a adunat ceva dosare penale, fiind implicat în contrabandă, returnări ilegale de TVA, privatizări și fraude. În luna octombrie 2013, a fost trimis în judecată de către DNA și a rămas, definitiv, fără cetățenia română. Acesta o obținuse în 1998, „prin falsificarea cazierului judiciar care a atestat, în mod mincinos, că nu a suferit nicio condamnare definitivă pe teritoriul statului Liban înainte să depună cererea de dobândire a cetățeniei române”, scrie site-ul avocatura.com.


FOTO: Baaklini Said



Amnezie parțială

Fostul șef al AVAS, Mircea Ursache, a recunoscut pentru „Evenimentul Zilei” că a reziliat contractul cu firma de avocatură a Alinei Gorghiu, dar nu-și aduce aminte dacă a sesizat Baroul București după ce aceasta nu s-a prezentat la procesul cu „Industria Lemnului”. „Eu sunt acum la New York, nu-mi aduc aminte dacă am sesizat Baroul. Când revin în țară pot verifica în detaliu. Cu certitudine pot spune că am reziliat contractul cu casa respectivă de avocatură în 2008, când am venit la AVAS”, ne-a declarat Ursache.

AVAS, complice la devalizare sau doar client nepăsător!?

Potrivit Legii 51/95 cu modificările ulterioare, relația dintre client și avocat e reglementată de contractul de asistență juridică, se completează cu dispozițiile Legii avocatului și Statutul profesiei de avocat.


FOTO: Document DNA



Abatere disciplinară a avocaților

Daniel Fenechiu, membru în Consiliul Baroului București, a explicat pentru EVZ ce pot păți avocații, în cazuri similare cu cel în care Casa de avocați Gorghiu, Pop și Asociații nu s-a prezentat la termenul decisiv pentru proces. „Avocatul are obligația legală să-și pregătească temeinic cazurile, să-și stabilească o strategie procesuală în consonanță cu interesele legitime ale clientului și să efectueze toate actele de procedură pe care le impune asistenta sau, după caz, reprezentarea. Printre acestea este și prezentarea la fiecare termen și, evident, și la termenul de concluzii. În situația în care un avocat nu se prezintă, culpabil, la un termen sau la termenul de concluzii (când spun culpabil mă refer la absentare fără a exista un caz de forță majoră boală, întâmplare insurmontabilă), această neprezentare constituie abatere disciplinară. Dacă clientul sesizează Consiliul Baroului, pot fi luate măsuri sancționatorii disciplinare, care pot fi de la avertisment până la suspendarea din profesie”, ne-a declarat Daniel Fenechiu, membru în Consiliul Baroului București.

Daniel Fenechiu a mai precizat că, separat de sesizarea disciplinară, clientul poate să-i ceară avocatului returnarea onorariului sau a unei părți din el, în raport de gravitatea efectelor neprezentării. „Cu siguranță, în situația în care clientul nu se plânge de faptul că nu a fost corect reprezentat sau pentru că a fost abandonat la ultimul termen, putem vorbi de o complicitate sau o nepăsare a clientului. Fiind vorba de un raport privat noi, Consiliul Baroului, putem interveni doar dacă suntem sesizați de clientul prejudiciat. În situația în care din culpa avocatului, clientul a pierdut procesul, pe lângă restituirea onorariului, clientul poate formula acțiune în răspundere împotriva avocatului, solicitând să i se acorde prejudiciul generat prin fapta culpabilă a avocatului. Dar acest lucru se poate face în termen de un an de la data comiterii abaterii respective”, a spus Fenechiu.

A cerut AVAS să i se restituie onorariul?

Avocatul Ion Ilie Iordăchescu, fost decan al Baroului București timp de două mandate consideră că nu este abatere disciplinară neprezentarea avocatului sau a casei de avocați la termenul decisiv al procesului și că în acest caz clientul poate cere decanului Baroului să i se restituie o parte din onorariul plătit. „Această faptă nu este una de natură disciplinară, ci una care ține exclusiv de competența Decanului Baroului. Nu-mi amintesc ca în timpul celor două mandate, cât am fost Decan al Baroului București, să fi primit vreo solicitare de la AVAS pentru a i se restitui o parte din onorariul plătit casei de avocatură care a reprezentat Autoritatea în procese”, ne-a declarat av. Iordăchescu.



UPDATE 1. Alina Gorghiu a reacţionat, luni, pe Facebook, după ce EVZ i-a solicitat un punct de vedere referitor la informaţiile publicate în ziarul de astăzi. Copreşedintele PNL susţine că acuzaţiile sunt generate de oameni politici. Redăm, mai jos, mesajul publicat de Alina Gorghiu pe reţeaua de socializare.

După moțiunea de cenzură este posibil să fi văzut în unele publicații sau la unele televiziuni pro Ponta o reluare și o dezvoltare a unor acuzații fără fundament la adresa mea, generate de oameni politici, anchetați, inculpați sau trimiși în judecată.
Prima oară semnalul a fost dat de senatorul Dan Șova de la tribuna Parlamentului, acum de către partenerul de afaceri al senatorului, Premierul României, Victor Ponta, colegul de dosar, tot de la tribuna Parlamentului.
De fiecare dată, aceste acuzații și insinuări au fost lansate în momentul în care cei doi au fost puși în situația de a răspunde instituțional în fața faptelor de corupție relevate de justiție.
Scopul lor comun este de a muta atenția de la problemele pe care le întâmpină precum și de a discredita imaginea PNL și a liderilor săi. Am răspuns într-o primă fază tuturor acuzațiilor. De această dată am refuzat să reiau explicațiile cerute de aceleași publicații și televiziuni. Am refuzat să le răspund pentru că știam că vor fi răstălmăcite și nu aș fi făcut decât să întrețin un dialog cu oameni care nu voiau să audă, ci să se folosească de numele meu pentru a amplifica subiectele comandate politic de tripleta de aur a PSD Ponta-Șova-Ghiță.
Singurul lucru care mă deranjează real este asocierea cu Traian Băsescu sau cu grupări care ar fi girate de fostul Președinte. Este o noutate pe cât de creativă a tripletei amintite, pe atât de jignitoare la adresa mea.

Revenind în registrul serios, românii au mai fost martori, în nenumărate rânduri, la manipulări și diversiuni din partea acestora. Slavă cerului că există și Facebook. Aici comunicarea este directă, nu mediată.
Vă informez că am demarat deja pregătirile pentru acționarea în instanță a persoanelor și instituțiilor media care alimentează, propagă și reiau informații false. Toate acuzațiile lor sunt bazate pe date false, asocieri contextuale și informații eronate. Confundă instituțiile între ele, se fac că nu știu să citească declarații de avere și de interese, îmi atribuie cunoștințe cu persoane pe care nu le-am întâlnit niciodată. De exemplu, contractul unei societăți de avocatură a fost semnat nu cu AVAS, ci cu o altă instituție, iar eu nu activam în acel moment în cadrul societății de avocatură. Aceste informaţii sunt confirmate de documente oficiale emise de către Baroul Bucureşti şi de evidenţele fiscale pe baza cărora au fost completate declaraţiile de avere.
Înaintea moțiunii de cenzură am fost amenințată public de către Ministrul Justiției, rudă cu Victor Ponta, că opinia publică va afla în curând cine este Alina Gorghiu. Iată încă o dovadă că este o campanie premeditată și politică. Sunt curioasă dacă în implementarea acestei campanii au fost folosiți și angajați ai statului, consilieri ai Prim-ministrului, plătiți din bani publici.
În privința mea, lucrurile stau foarte clar: dacă Victor Ponta, Dan Șova, Sebastian Ghiță și asociații lor politici vor dovedi că 0,00001% din acuzațiile pe care le răspândesc sunt adevărate voi părăsi nu doar funcțiile politice, ci mă voi retrage din viața politică. Vor face și ei la fel, în caz contrar? Știm bine că nu. Acești oameni nu au decât apucături mafiote, nu știu decât să amenințe, să încerce intimidarea și să mintă.

UPDATE 2. Fostul șef al AVAS, Teodor Atanasiu, a declarat pentru Evenimentul zilei ceea ce știe despre cazul privind Institutul Național al Lemnului. „Said Baaklini a cumpărat de la ANAF creanţa, nu de la AVAS. Când Said Baaklini s-a dus la Consiliul de Administraţie al Institutului Naţional al Lemnului  cu creanţa obţinută de la ANAF a propus trei variante: prima a fost să ceară direct plata, a doua variantă era o  mărire de capital social şi varianta trei era să primească un activ evaluat. INL nu au acceptat nicio variantă propusă. În plus, trebuia ca alţi acţionari să fie de acord. Terenul era singurul activ serios al institutului. În aceste condiții Said Baaklini s-a adresat instanţei de judecată pentru recuperarea datoriei”, ne-a declarat Teodor Atanasiu.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Dinel Staicu-doctor in infractiuni. Pacat ca nu si-a dat doctoratul cu Oprea. Cum care Oprea?

Sursa: Evz.ro

Lăcomia fostului miliţian ajuns doctor în economie subterană l-a uluit pănă și pe Virgil Măgureanu, partenerul lui Dinel în afacerea cu Abdullah al Iordaniei.

Dinel Staicu, unul dintre cele mai controversate personaje ale capitalismului românesc post-decembrist, a privatizat în Oltenia tot ce a vrut de la FPS, controlând total SIF Oltenia. Mogul dovedit, Dinel a fost în stare să ducă un război economico-infracţional cu Vîntu pentru Banca Internaţională a Religiilor şi a câştigat.

Despre Dinel – doctor în economie subterană – au curs râuri de cerneală. Fost miliţian în regimul trecut, el a reuşit ce n-a reuşit statul român în totalitate, în cei 25 de ani de după Revoluţie. Cu o îndemânare diabolică a reuşit să bulverseze nu doar mediul de afaceri, ci şi sistemul de justiţie românesc. Abilitatea de a înşela într-un mod de-a dreptul mafiot, nu numai statul, dar şi pe unii dintre camarazii cu care derula afaceri, l-a făcut pe Dinel să se îmbogăţească rapid, prin intermediul SIF-ului controlat de el.

De la măruntele afaceri cu mici şi prune derulate prin târgurile Olteniei, în anii 90,  sau de la aducerea minerilor la Bucureşti, Dinel a ajuns unul dintre cei mai potenţi afacerişti ai ţării, care oricând avea la dispoziţie un milion de euro cheş. Deşi par de domeniul fantasticului, ingineriile financiare dovedite sau nu, sunt recunoscute de specialişti ca fiind printre cele mai inteligente metode de infracţiuni economice de natură mafiotă.

Acuzat de practici mafiote

În perioada când era şef peste SIF Oltenia, spun surse judiciare, Dinel a pus la cale cu fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu o afacere în urma căreia le-ar fi intrat în conturi sume fabuloase la acea vreme: ARO Câmpulung, singurul producător de autoturisme de teren din Romania.

Societatea a fost cumparată în 2003 de firma americană Cross Lander cu 150.000 de dolari. Pentru că nu şi-a onorat obligaţiile asumate prin contractul de privatizare de a investi 15 milioane de dolari şi a vândut o parte a activelor cu 2,7 milioane de dolari, deşi nu avea voie, firma a fost dată în judecată de statul român pentru recuperarea banilor.

Dinel & Măgureanu, fără număr de la Abdullah al Iordaniei 

Declarată falimentară de către Tribunalul Timiş şi cu datorii de 800 de miliarde de lei vechi, ARO Câmpulung, devenise atractivă pentru SC AMROM Automotive S.A., una dintre firmele înfiinţate special de Dinel, prin SIF Oltenia, împreună cu SIF Moldova.

Strategia pentru îmbogăţirea SIF a fost pusă la cale de Dinel împreună cu Virgil Măgureanu şi viza în primă fază acaparare bunurilor ARO, unde SIF Oltenia avea déjà acţiuni, fără să plătească datoriile de sutele de miliarde de lei către creditori. În timp ce concepeau ingineriile financiare, Dinel şi-a dat demisia şi i-a cedat fotoliul din Consiliul de Administraţie al AMROM lui Măgureanu, care şi-a făcut public interesul de rentabiliza ARO Câmpulung pe termen lung. Dar, în realitate ARO trebuia lichidată în favoarea unor mall-uri după cum visa Măgureanu, spun sursele judiciare.

Printr-o conjunctură pusă la cale de fostul şef al SRI, Dinel a încercat o megatranzacţie chiar cu Regele Abdullah al Iordaniei. Suma cerută de Dinel a fost de 9 milioane de dolari, afirmă sursele judiciare, în timp ce suma indicată de Măgureanu ar fi fost mult mai mică. Dinel s-a lăcomit şi a vrut să-l păcălească pe fostul şef al SRI. Până la urmă megafacerea negociată a eşuat, după ce spionii regelui Iordaniei ar fi intrat pe firul megaescrocheriei puse la cale de Dinel. Lăcomia lui Dinel l-a uluit pănă și pe Virgil Măgureanu, partenerul său în afacerea cu Abdullah al Iordaniei, povestesc sursele judiciare.

A luat 11 milioane de dolari pe 30 de firme neînfiinţate

O altă afacere penală şi nefăcută publică nici de presă, nici de DNA.  În ZIUA de 29 septembrie 1999, Dinel Staicu a reuşit să ia pe creanţele a 30 de firme din 13 judeţe ale ţării, în numele SIF Oltenia, 11 milioane de dolari. FIRMELE nici măcar nu erau ÎNFIINŢATE.

Pentru a scoate bani din SIF, sub paravanul legii, Dinel a înfiinţat de-a lungul timpului în jur de 100 de fundaţii prin intermediul cărora scotea câte 10.000 de euro, cu titlu de sponsorizări, atât cât permite legea. Sumele creşteau vizibil în conturile lui Staicu, fiind propulsat în TOP-urile afaceriştilor europeni. Başca cei 100 de mii de euro la negru proveniţi din chirii. Până şi fosta casă de protocol a lui Ceauşescu din strada Bujorului, devenită reşedinţa familiei Staicu, a fost căpătată pe una dintre fundaţii. Cu toate acestea, Dinel Staicu, spun surse din anturajul său, era de o zgârcenie inimaginabilă. Până şi cu el era zgârcit. A umblat ani de zile cu o Dacie bătrână, deşi conturile aproape că îi explodau de valută.

S-ar înfrupta din bani europeni

Dinel pare nesătul financiar chiar şi acum, cu un picior după gratii. S-ar înfrupta cu vreo 20 de milioane de euro din megasuma pe care Craiova ar urma să o primească dacă va căpăta titlul de Capitală Europeană. Ingineria pusă la cale şi dezvăluită de surse din preajma Olguţei Vasilescu, prevede ca Primăria Craiova să recupereze terasele din Parcul Nicolae Romanescu deţinute de Dinel prin intermediul unui bun prieten de-al său, pentru 200 milioane de euro.

Infracţiuni de documentar

În 2006, Staicu a preluat şefia SIF Oltenia, pentru patru ani. În aprilie 2011, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul BIR. Dinel Staicu este cercetat de procurori încă din 2004, atunci când anchetatorii i-au deschis mai multe dosare. După ani întregi de anchete şi procese, controversatul Dinel a ajuns în spatele gratiilor, însă a încercat să îşi cumpere libertatea de la magistraţi. În noiembrie 2006, Dinel Staicu a fost trimis în judecată în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor, intrată în faliment în 2004, iar în noiembrie 2007, a fost trimis în judecată pentru fraudarea societăţii Transgaz cu peste 11 milioane de euro.

A vrut să fugă în lume

Afaceristul şi-a schimbat numele în Dinel Nuţu, după soţie şi a fugit din ţară. A fost reţinut în Ungaria şi adus înapoi. Dar, Curtea de Apel Bucureşti i-a anulat condamnarea, în februarie 2012, fiind eliberat la începutul lui 2013. În acelasi an, el a revenit la vechiul său nume, după ce a divorţat de soţia sa, Lenuţa Nuţu.

In iunie 2015, fostul preşedinte al Societăţii de Investiţii Financiare Oltenia, Dinel a fost condamnat la nouă ani de închisoare de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul deschis de procurorii anticorupţie pentru fraudarea patrimoniului SC Transgaz SA Mediaş cu peste 11 milioane de euro. Pentru recuperarea prejudiciului în dosarul Transgaz, instanţa a decis ca pe bunurile lui Dinel Staicu să fie pus sechestru asigurator.

 

Tagged , , , , , , , , , ,

28 milioane de RON incasate de preacinstitul Dan Sova-un avocat pe bani publici

Sursa: Turcescu.ro

Un document uluitor care ne arata ce avocat bun, dar mai ales priceput la afaceri cu statul a fost domnul Dan Sova. Lectura placuta!

Tagged , , , , , ,

Bila neagra pentru ANAF de la SRI

Sursa: Stiripesurse.ro

Raportul de activitate al SRI pe 2014 critica proliferarea coruptiei si deficientele in activitatea ANAF care afecteaza bugetul statului si au potentat disfunctionalitatile socio-economice.

“In sectorul financiar provocarea majora a fost – similar perioadei anterioare – asigurarea sustenabilitatii bugetului general consolidat al statului, fiind obtinute rezultate pozitive in special in zona fiscala. Cu toate acestea, nivelul veniturilor bugetare a fost afectat de practicile specifice economiei subterane, o contributuie relevanta la mentinerea nivelului ridicat al acestui fenomen revenind deficientelor in activitatea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

(…)

Disfunctiile socio-economice inregistrate pe fondul constrangerilor bugetare au fost potentate de proliferarea actelor de coruptie derulate se persoane / grupuri de interese, cu prejudicii semnificative asupra bugetului public, drepturilor cetatenesti, si intereselor nationale de politica externa” se arata in raportul SRI prezentat de Antena 3.

content-image

Tagged , , , , , ,

Aventurile profesorului (de) penal Neagu

Sursa: Ziuanews.ro

«”Miron Cozma începuse să aibă probleme cu justiţia şi avocatul Ion Neagu, care îl reprezenta, i l-a recomandat pe Gabriel Oprea”, povesteşte un martor al epocii. “Am un băiat de ispravă, militar, ia-l consilier!”, i-a spus Neagu lui Miron Cozma.»

Este un mic fragment din textul lui Cătălin Tolontan, un foarte util articol de remember despre cum a început ascensiunea lui Gabriel Oprea.

Puţină lume îşi mai aminteşte acum cine este avocatul Ion Neagu, “profesorul Neagu” cum i se spune. Într-adevăr, Neagu l-a reprezentat pe luceafărul huilei, Miron Cozma, în procesul mineriadei din 1991. După ce s-a retras, Cozma a fost apărat de senatorul PRM Viorel Dumitrescu.

Pe scurt, despre profesorul Ion Neagu

Oldies, but goldies. Ion Neagu a fost, poate încă mai este, un rechin judiciar de apă adâncă. Fost asistent la Şcoala de ofiţeri de miliţie în anii “60, profesor la Drept, formator a generaţii de magistraţi şi avocaţi, rector la universitatea particulară Nicolae Titulescu, fost deputat PSD de Bucureşti din trupa lui Dan Ioan Popescu şi Vanghelie, preşedinte al Comisiei juridice din Cameră pe vremea lui Năstase, şef al Departamentului Justiţie al PSD (Gabi Oprea era şef la Apărare; Ion Neagu i-a predat ştafeta la şefia departamentului Justiţie lui Dan Şova), preşedinte al Fundaţiei Nicolae Titulescu înaintea lui Năstase, avocat al marilor penali pesedişti, legendar prin prisma miturilor care circulă despre el.

Pe cine a mai apărat avocatul Neagu şi, mai ales, ce farmece a reuşit să facă. A obţinut o decizie favorabilă scandaloasă de la judecătorul corupt Florin Costiniu în cazul confiscării unui milion de euro din averea lui Dan Ioan Popescu. Deczia a fost greşită. Şi nu o spunem noi, ci completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a casat decizia lui Costiniu. Neagu l-a reprezentat pe DIP împreună cu Ana Diculescu Şova, mama vitregă a senatorului Dan Şova.

Profesorul Ion Neagu i-a apărat şi pe sponsorii PSD, magnaţii Ovidiu Tender, Marian Iancu şi Corneliu Iacobov, aflaţi acum toţi în puşcărie. După 7-8 ani de bătălii juridice, “Iancu de Hundeoara”, patronul echipei de fotbal Poli Timişoara, Marian Iancu, a fost pînă la urmă condamnat la 12 ani şi, respectiv, 14 ani de închisoare în dosarele Rafo şi Carom. Neagu a obţinut la un moment dat ştergerea prejudiciului din dosarul Rafo. Doctorandul lui, judecătorul Cristian Jipa, a anulat expertiza procurorilor DIICOT care constata paguba în cazul Rafo. Jipa este soţul senatoarei PSD Ruxandra Jipa, cea care l-a miruit pe Şova în Parlament în ziua în care senatorii au respins cererea de arestare a fostului ministru în dosarul Turceni-Rovinari. Judecătorul Jipa, acum pensionar, a fost anchetat alături de colegul lui de la Înalta Curte, Florin Costiniu, în dosarul senatorului Cătălin Voicu, însă până la urmă a scăpat din lipsă de probe. Jipa era bun prieten cu senatorul corupt, aflat acum în puşcărie pentru 7 ani.

În cazul lui Iacobov, Neagu a obţinut o achitare scandaloasă de la judecătoarea Niculina Alexandru. Sentinţa a fost considerată greşită de magistraţii de la Curtea de apel Bucureşti care l-au condamnat definitiv pe Iacobov la 7 ani de detenţie. Judecătoarea Alexandru a trimis şi dosarul lui Ovidiu Tender la Curtea Constituţională, adică a contribuit la tergiversarea procesului început în 2006 şi finalizat abia în 2015, cu o săptămână înainte de prescriere. Pentru aceste servicii, judecătoarea a fost promovată rapid de la Tribunal la Curtea de apel şi apoi la ICCJ. Acum, este pensionară.

Personaje vechi şi noi. Profesorul Neagu s-a intersectat în situaţii cel puţin interesante cu personaje, acum de prim-plan, precum premierul Victor Ponta şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, arestată în cel de-al 3 lea dosar penal. În 2000, procurorul Ponta de la Parchetul general l-a anchetat pe kurdul Fatih Kesser, acuzat de un prejudiciu de 35 de milioane de dolari, apărat de Neagu. Kesser a cumpărat Nitramonia Făgăraş, împreună cu Gheorghe Boeru, în calitate de reprezentanţi ai unei firme din SUA. Gheorghe Boeru este patronul Romair Consulting, anchetat acum de DNA Ploieşti în dosarul primarului sectorului 1 Andrei Chiliman şi al fostului trezorier a PNL sector 1, Vlad Moisescu. Profesorul Neagu s-a mai intersectat cu Ponta în 2006. Neagu era avocatul lui Marian Iancu, iar Ponta al lui Tender. Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, este procuroarea de caz din dosarele lui Iancu şi Tender. Ea i-a trimis în judecată pe cei doi. Deşi Ion Neagu era avocatul fraţilor Iancu, Bica a vrut să își facă teza de doctorat cu el.

Aventurile profesorului Neagu în marile dosare penale. Varianta pe larg

Neagu l-a apărat pe marele DIP (Dan Ioan Popescu), de neatins de Justiţia română, ca şi finul său, Bogdan Buzăianu, “cel mai mare băiat deştept din Energie”. E vorba de Dan Ioan Popescu, fostul ministru PSD al Industriilor de pe vremea autoputernicului Năstase. Ultima ştire despre DIP a apărut în hotnews.ro săptămâna trecută şi a arătat că numele fostului greu PSD şi al finului Buzăianu sunt inscripţionate în vitrina celui mai scump magazin din lume. Jurnaliştii vechi pe Justiţie îşi aduc aminte cum Dan Ioan Popescu venea la proces, la Înalta Curte, cu cămăşi pe care era inscripţionată marcă: “DIP”.

Iată un fragment din campania “Anticorupţia la romăni. De ce nu avem corupţi” desfăşurată de TVR în 2010, pe vremea când nu erau condamnări în cazurile de corupţie. Abia în 2012 s-a spart gheaţa odată cu condamnarea istorică a fostului premier Adrian Năstase:

«O decizie curajoasă a marcat începutul lui 2006: comisia de cercetare a averii demnitarilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de judecătorul Mihai Nucă, a constatat că fostul ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, nu poate justifica un milion de euro în perioada cât a fost membru al cabinetului Adrian Năstase. Comisia a dispus sechestrul asigurător pe 8 terenuri din Azuga şi pe un apartament din zona Kiseleff ale familiei fostului demnitar.

Comisia reprezenta însă “acuzarea”, decizia trebuia luată de un complet special format din judecătorii: Nicoleta Florea – preşedinte, Constantin Brânzan şi Carmen Sârbu. Dan Ioan Popescu a apelat la avocaţii Ion Neagu şi Ana Diculescu Şova.

În septembrie 2006, procesul este suspendat, iar dosarul trimis la Curtea Constituţională. Avocaţii lui DIP au susţinut că averea acestuia nu poate fi confiscată, întrucât se încalcă Legea fundamentală, care, la articolul 44, spune:

“Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”

Jumătate de an mai târziu, în martie 2007, cu majoritate de voturi, Curtea nu dă dreptate avocaţilor lui DIP. Trei dintre judecători fac însă opinie separată în sensul admiterii cererii. Este vorba de judecătorii Şerban Viorel Stănoiu – soţul Rodicăi Stănoiu, colegă de partid şi fostă colegă de cabinet cu DIP, Petre Ninosu – fost parlamentar PDSR şi fost ministru al Justiţiei în Guvernul Văcăroiu şi Acsinte Gaspar – fost deputat PSD şi fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul în Guvernul Năstase.

Apare Costiniu. În răstimpul în care dosarul stă la Curtea Constituţională, judecătoarea Nicoleta Florea, preşedintele Completului special, se pensionează. Preşedintele de atunci al ICCJ, Nicolae Popa, desemnează un alt preşedinte de complet: Florin Costiniu, preşedintele Secţiei Civile a ICCJ.

Dosarul lui DIP e îngropat. La 17 septembrie 2007, avocaţii Ion Neagu şi Ana Diculescu Şova cer clasarea cazului pe motiv că nu există venituri care să nu poată fi justificate de familia Popescu. Două săptămâni mai târziu, la 1 octombrie, completul prezidat de Florin Costiniu răspunde cererii formulate de apărare şi închide dosarul cu următoarea concluzie:

“ICCJ constată că nu există niciun element de discrepanţă, diferenta ori element care să ateste dobândirea ilicită a unor bunuri.”

Decizia a fost greşită. Acest lucru îl spune Completul de 9 judecători al ICCJ unde Parchetul a făcut recurs şi a avut câştig de cauză în 2008. Cei 9 magistraţi au casat decizia dată de completul lui Costiniu, pe motiv că acesta nu a făcut o cercetare judecătorească aşa cum ar fi trebuit şi, în mod eronat, a inclus milionul de euro lipsă la capitolul venituri licite pe care familia Popescu l-ar fi cheltuit, de asemenea, legal.

“Trebuia să se stabilească cum au putut fi achiziţionate bunuri în anii 2000, 2001, 2002, 2003 şi în perioada 1 ianuarie 2004 – 1 decembrie 2004 cu venituri încasate în cursul lunii decembrie 2004”, se arată în decizia Completului de 9 judecători.

Cine sunt protagoniştii? Dan Ioan Popescu a fost ministrul Economiei în Guvernul Năstase şi preşedinte al PSD Bucureşti până în iulie 2006. A demisionat din PSD două luni mai târziu şi s-a înscris, apoi, în PC.

Avocatul acestuia, Ion Neagu, este profesor universitar de drept procesual penal la Facultatea de Drept Bucureşti şi rector al Universităţii particulare Nicolae Titulescu. A fost deputat PSD din 2000 până în 2004, membru al organizaţiei PSD sector 5, condusă de Marian Vanghelie.

Ana Diculescu Şova este mama actualului senator PSD Dan Şova. Acesta din urmă l-a înlocuit pe profesorul Neagu de la conducerea departamentului Justiţie al PSD şi a fost asociat cu actualul preşedinte al PSD, Victor Ponta, în firma de avocatură “Sova şi asociaţii”.

Nicolae Popa a fost preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Curţii Constituţionale, numit de fostul preşedinte Ion Iliescu. A fost decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu, al cărei rector este profesorul Neagu. În prezent, Nicolae Popa este coordonator de doctorat la această facultate. El l-a desemnat pe judecătorul Florin Costiniu în completul care a închis, în mod greşit, dosarul averii lui DIP.

Judecătorul Florin Costiniu este inculpat pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul senatorului arestat Cătălin Voicu. Costiniu a fost el însuşi arestat preventiv pentru 3 zile la începutul lunii aprilie. Este prieten cu senatorul Voicu, după cum cei doi au declarat în faţa anchetatorilor DNA. “Precizez că aveam o relaţie de mai mulţi ani, din 1990, cu dl. Florin Costiniu şi ne întâlneam în repetate rânduri. Aveam o relaţie de prietenie…”, a declarat Cătălin Voicu în faţa procurorilor în data de 30 martie 2010, potrivit rechizitoriului DNA.

“În virtutea relaţiei de amiciţie de aproape 20 de ani cu Voicu Cătălin, am acceptat să mă uit, în calitatea atribuită de domnia sa, de specialist, peste o hotărâre judecătorească şi poate şi pe motivele de recurs”, a declarat judecătorul Costiniu în faţa anchetatorilor DNA în data de 8 aprilie 2010, potrivit rechizitoriului trimis instanţei.

Florin Costiniu a fost preşedintele Secţiei Civile a Înaltei Curţi şi este soţul judecătoarei Viorica Costiniu de la Curtea de Apel Bucureşti, preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România.

Legături suspecte. Înainte de a fi arestat, senatorul Cătălin Voicu a primit interdicţia de lua legătura cu Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie şi Dan Ioan Popescu. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, interdicţia de a vorbi cu DIP a fost motivată de faptul că, în cursul anului trecut, fostul ministru al Economiei a avut mai multe întâlniri cu Cătălin Voicu la restaurantul Select, locul de taină al senatoului PSD.

În rechizitoriul DNA apare următorul fragment dintr-o interceptare ambientală a unei convorbiri dintre Cătălin Voicu şi Florin Costiniu, din data de 17 septembrie 2009:

“Voicu Catalin: Vreau să vă spun, vă pune ăştia de jos vreo etichetă de gât acuma, face vreo conexiune cu familia Neagu şi iese altceva.
Costiniu Florin: Da, da, sigur!
Voicu Cătălin: Nu avem nevoie de aşa ceva!”

Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, familia Neagu în legătură cu care se temeau cei doi să nu se facă o conexiune este chiar familia profesorului Ion Neagu, avocatul lui DIP. Avocatul Neagu, senatorul Cătălin Voicu şi primarul Marian Vanghelie provin din organizaţia PSD sector 5, iar şeful lor pe linie de partid era chiar Dan Ioan Popescu.

Alte legături. Un alt membru al completului care a închis dosarul averii lui DIP este judecătorul Constantin Brânzan. Acesta este director al Institutului Naţional al Magistraturii. Potrivit unor surse din rândul judecătorilor, Brânzan este un apropiat al fostului preşedinte al CSM, Dan Lupaşcu. Înainte de a fi judecător la Înalta Curte, Brânzan a fost judecător-inspector şi purtător de cuvânt al Curţii de Apel Bucureşti, unde preşedinte este Dan Lupaşcu (auto-suspendat pe durata mandatului de membru CSM). Brânzan a fost numit director al INM în martie 2008, după ce Consiliul a obţinut modificarea legii cu ajutorul fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, asfel încât conducerea INM să nu mai fie numită de Consiliul ştiinţific, ci de CSM.

Dan Lupaşcu este membru CSM şi profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Nicoale Titulescu. Şi-a dat doctoratul în drept procesual penal în 2001, sub coordonarea profesorului Neagu, la Universitatea Bucureşti.»

Este ceea ce publica www.stiri.tvr.ro în 2010. Între timp, procesul privind confiscarea averii nejustificate a lui DIP a continuat, dar nu a ajuns la un final. Pe 22 decembrie 2014, Curtea de apel Bucureşti a decis să îi confişte doar 200.000 de euro. Decizia nu e definitivă, fiind contestată de DIP la Înalta Curte. Procesul are termen pe 8 octombrie 2015.

Profesorul Neagu a făcut minuni şi în cazul lui Marian Iancu, “Iancu de Hundeoara”, aşa cum îl prezentau Jurnalele de ştiri sportive pe fostul patron de la Poli Timişoara, condamnat acum la 12 şi 14 ani de închisoare în dosarele Rafo şi Carom.

Iată un alt fragment din campania “Anticorupţia la români. De ce nu avem corupţi” desfaşurată de TVR în 2010:

«Judecătorul Cristian Jipa, doctorandul lui Neagu, şterge un prejudiciu de 25 de milioane de euro. Avocatul lui Dan Ioan Popescu, Ion Neagu, este şi apărătorul patronului Poli Timişoara, Marian Iancu, şi al fraţilor acestuia, judecaţi încă din 2005 pentru un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro în dauna Rafo Oneşti. Dosarul fraţilor Iancu a fost trimis Tribunalului Bucureşti în august 2005, iar dosarul a ajuns pe masa judecătorului Cristian Jipa.

Motive de îngrijorare. Parchetul i-a cerut magistratului să se abţină de la judecarea acestui dosar pe motiv că nu poate fi imparţial în condiţiile în care a fost doctorand al profesorului Neagu. Trebuie adăugat că, doi ani mai târziu, în octombrie 2007, fiica magistratului, Alexandra-Cristina Jipa, a devenit preparator şi, apoi, asistent universitar la Facultatea de drept a Universităţii Nicolae Titulescu, unde rector este Ion Neagu.

Lovitura de graţie. Cristian Jipa nu a ţinut cont de cererea parchetului şi a continuat să judece dosarul. În septembrie 2006, judecătorul a preluat cu copy-paste susţinerile apărării şi a anulat din condei expertiza procurorilor care constata un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro. Motivul: proba a fost obţinută ilegal întrucât, pe 8 iulie 2005, procurorul a convocat experţii la sediul parchetului, fără să cheme şi inculpaţii şi a suplimentat obiectivele expertizei, fără să ofere inculpaţilor şansa să facă observaţii.

“Acest mod de a proceda la efectuarea expertizei constituie o încălcare flagrantă a dreptului la apărare al inculpaţilor, cu consecinţe directe asupra modului de calcul al prejudiciului presupus a fi cauzat, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea expertizei efectuate în această cauză”, a conchis judecătorul Jipa în încheierea de şedinţă din 28 septembrie 2006.

Fără drept de apel. Procurorul nu poate ataca o astfel de decizie. În zadar a încercat să explice Parchetul că judecătorul a greşit întrucât nu au fost suplimentate obiectivele expertizei, iar avocaţii şi experţii inculpaţilor au putut să facă obiecţiuni la raportul de expertiză contabilă timp de 20 de zile începând cu 19 iulie 2005. Tot ce i-a rămas procurorului a fost să se plângă, fără folos, la CSM cu privire la conduita judecătorului Jipa.

Noua expertiză, plătită de inculpaţi. Judecătorul Cristian Jipa a dispus o nouă expertiză în dosar. Oricât de ciudat ar părea, legea spune că expertiza este plătită de cel care o solicită, aşadar expertiza care ar trebui să constate dacă şi cu cât au prejudiciat fraţii Iancu Rafo Oneşti este plătită de fraţii Iancu!!

Cine e judecătorul Jipa? După ce a anulat proba-cheie a procurorilor, judecătorul Cristian Jipa s-a retras din dosar. El este cel de-al doilea judecător anchetat pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul senatorului arestat Cătălin Voicu. Judecatorul Jipa e cel chemat la ordin de Voicu la restaurantul Select şi căruia senatorul îi încredinţează misiunea de a afla cine sunt magistraţii care judecă plângerea lui Radu Mazăre împotriva anchetatorilor săi. Soţia judecătorului este Ruxandra Jipa, fostă deputat PRM, actual PSD, aleasă în circumscripţia 42 din sectorul 5, la fel ca şi senatorul Voicu. (Ruxandra Jipa este senatoarea care l-a miruit pe fostul ministru Dănuţ Şova în ziua în care Parlamentul a respins solicitarea DNA de arestare a lui Şova în cazul Turceni-Rovinari în care este judecat şi premierul Victor Ponta – n.r.)

Voicu şi Jipa se cunosc de 20 de ani, dupa cum a declarat chiar Voicu în faţa instanţei. În faţa Secţiei pentru judecători a CSM, care l-a sancţionat cu 15 la sută din salariu pentru o lună, judecătorul Jipa a susţinut că senatorul Cătălin Voicu i-a salvat viaţa în urmă cu trei ani. Magistratul a povestit că a avut o criză de colecist şi a fost internat de urgenţă. Din pricina că spitalul nu avea dotarea necesară, exista riscul să moară. Soţia judecătorului a apelat atunci la senatorul Voicu, iar acesta a reuşit să-i aranjeze transferul la alt spital, unde a fost operat în regim de urgenţă.»

Articolul integral îl puteți citi pe romaniacurata.ro

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pinalti reloaded

Sursa: Romania TV

Destinele lui Pinalti şi Cocoş se intersectează din nou. De această dată pe tărâmul retrocedărilor frauduloase. Fiica primarului nepereche de la Piatra Neamţ a mâncat şi ea o pâine de vreo 4 milioane de euro de la ANRP, instituţia cu toată conducerea ultimilor ani arestată, urmărită penal sau aflată sub control judiciar. Aceste dezvăluiri au fost făcute în emisiunea “Ediţia de seară”.

ANRP s-a mişcat cu viteza fulgerului în cazul Georgianei Ştefan, fiica antreprenoare a celui care şi-a transformat porecla în nume. În martie 2010, juna domniţă a băgat, împreună cu alţi investitori în drepturi litigioase, două cereri de despăgubire la ANRP. Trei luni mai târziu, s-au făcut rapoartele de evaluare. Surpriză, autorul lor este acelaşi evaluator, aflat astăzi în arest preventiv, şpăguit de faimosul Stelu în benzinărie cu o sumă cuprinsă între 30.000 şi 100.000 de euro, cât să încapă într-un plic mic, în scandalul care le-a băgat în puşcărie pe Alina Bica şi Crinuţa Dumitrean. După încă două luni, plenul infracţional al comisiei centrale din ANRP a aprobat despăgubirea onorabililor petenţi pentru câte 30% din drepturile litigioase aferente celor aproximativ 6,5 hectare, situate în apropierea Gării Căţelu din sectorul trei al Capitalei.

Georgiana Ştefan a primit titluri de valoare în sumă de 17,55 milioane lei, echivalentul a aproximativ 4 milioane euro. În timp ce amărâţii stau la coadă cu anii pentru a-şi recupera proprietăţile confiscate de regimul comunist sau pentru a fi despăgubiţi, urmaşa lui Pinalti a reuşit să facă în cinci luni, pe aceeaşi filieră controlată de Cocoş, un profit net de peste 3 milioane de euro. Pinalti a procedat în acest caz la fel de neglijent şi de iresponsabil ca şi Cocoş, ambii bagându-şi copii în combinaţiile care au speriat România şi au încins procurorii anticorupţie. O prietenie iresponsabilă, cimentată în biroul din hotelul familiei Udrea –Cocoş, care le-a adus milioane de euro şi mascaţii la uşă.

Nu e prima oară când drumurile celor doi s-au întâlnit. Istoria recentă a consemnat arestarea ambilor în dosarul de corupţie al şpăgilor de la Microsoft. Care şpăgi se stabileau tot în acelaşi birou, de la acelaşi hotel. Cooperarea bilaterală nu a fost doar pe partea economică. La nivel politic Elena Udrea, căsătorită cu Dorin Cocoş la momentul respectiv, a fost realeasă deputat fix în fieful electoral al lui Gheorghe Stefan Pinalti, iar ulterior a fost citată ca martor, în plină campanie electoral, în alt dosar de corupţie al lui Pinalti, generat de împărţirea discreţionară a fondurilor alocate de Ministerul Dezvoltării judeţului care a adus-o iar în Parlament.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Puterea poporului needucat….si mult

Sursa: Zf

După tot scandalul cu şpăgile, Sorin Oprescu a scăzut cu opt puncte în încrederea oamenilor. Păstrează însă 14 puncte procentuale în încredere.

Aaa, puţin, veţi zice. Oprobiul public l-a trims acolo unde îi este locul!

Oare?

Cu 14 puncte în încrederea publică, din puşcărie, S. Oprescu este peste Ion Iliescu (9,3 puncte procentuale încredere), peste Vasile Blaga, unul dintre copreşedinţii PNL (opoziţie), peste Monica Macovei. “lidera anticorupţiei”, la doar două puncte sub Liviu Dragnea, şeful partidului de guvernământ şi la mai puţin de 3 puncte sub Alina Gorghiu, cel de-al doilea copreşedinte al PNL.

Cum majoritatea şefilor politici din România au sub 20% sprijin în rândul cetăţenilor – sondajul este realizat de INCSOP pentru Adevărul – rezultă că Sorin Oprescu, în închisoare şi grav bolnav cum ni-l prezintă apropiaţii lui, se bucură de foarte multă încredere în rândul celor care “au încredere” în cineva.

De ce nu eşti aneantizat după o mizerie precum cea de care este acuzat Sorin Oprescu?

Cu mai bine de 25 de ani în urmă, în România proprietatea patriei era “a tuturor”. Eram atât de proprietari încât fiecare putea, dacă nu era prins, lua ce putea din întreprindere, de pe câmp. Oamenii lucrau la CAP şi, la plecare, îşi umpleau căruţa cu ştiuleţi. Cu ani în urmă, pământul pe care îl lucrau acum pentru stat fusese a lor. Acum era al tuturor. Ştiindu-se furaţi, oamenii îi furau pe cei care le furaseră pământurile. Nimeni nu a mai considerat, cu timpul, că a fura de la stat este o crimă. Atât de gravă a fost schimbarea în modul de gândire al oamenilor, încât urmele se văd şi azi.

Nu am înţeles pe deplin că regulile s-au schimbat. Că fără a mai fi proprietari pe “mijloacele de producţie”, suntem volens-nolens “acţionari”. Suntem acţionari furaţi de administratori, dar nu ne deranjează prea tare. Pentru că nu ştim cum funcţionează un stat. Pentru că nimeni nu ne-a explicat. Şi nimeni nu este interestat să ne explice.

Acum doi ani, un primar din Râmnicu-Vâlcea era reprimit în primărie cu aplauze de angajaţi şi simpatizanţi, după ce fusese condamnat pentru corupţie, statuse în arest, dar cum sentinţa de condamnare nu era definitivă, putea să-şi continue mandatul. Aplauze şi flori pentru Emilian Frâncu!

Ca acum 25 de ani, faptul că “furi de la stat” (primărie) nu este diabolizat. Pentru că mulţi oameni cred că statul de azi este acelaşi de acum 25 de ani – trebuie furat cât se poate, iar cel care îl fură e “deştept” şi, cum atât mai de înţeles, dacă “a şi făcut ceva”.

Cei mai mulţi oameni cred că veniturile unei primării sunt cele pe care el pe plăteşte ca impozit pe casă şi maşină, iar restul sunt “de la stat”. Puţini ştiu că, de fapt, 72% din impozitul pe salariu pe care îl plătesc merge la bugetul primăriei. Sau că o bună parte din TVA-ul colectat de “stat” merge la administraţia locală pentru reechilibrarea bugetelor. Bugetul lui Oprescu, de pildă, de 4,1 mld. lei în 2015 este alimentat cu 3,3 miliarde de lei (80%) din impozitul pe salarii plătiti de angajaţii din Bucureşti.

Oamenii se hlizesc la povestea cu doctoratele plagiate. Ei, şi ce-au făcut, până la urmă? Au copiat şi ei puţin, acolo! Aşa cum furi statul, poţi fura puţin şi din alte cărţi, care-i crima?

Dar câţi stiu că în administraţie titlul de doctor este răsplătit cu un spor la salariu de 15%? Că avem, prin urmare, de-a face nu doar cu un reprobabil furt intelectual, ci şi cu unul mult mai direct ce continuă an de an, furt din buzunarul celor care plătesc taxe ca să umple buzunarul hoţului?

Din ce bani întinde primăria sectorului 2 mese în zilele de sărbătoare în faţa instituţiei – fasole, cârnaţi, ţuică în orele friguroase – cu sigla partidului în spate? Nu e rău să fii bun, nu?

Toleranţa este una dintre virtuţile de căpătâi ale oamenilor. Dar să-l tolerezi lângă tine pe unul care te fură şi să-i mai şi acorzi încrederea ta, asta nu e toleranţă, asta e prostie pură. Cu 14% încredere, si la o participare la vot de 44% (ca în alegerile locale trecute) Oprescu ar putea lua, teoretic, 30% din voturi la alegerile viitoare. Frumos, nu?

Tagged , , , , , ,