Monthly Archives: January 2016

NOUL COD FISCAL – Cotele de impozitare ale microintreprinderilor

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

În noul cod fiscal, Legea nr. 227/2015, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, o microintreprindere este definiţia ca fiind o „persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

  1. a) a realizat venituri, altele decât cele obţinute din desfăşurarea activităţilor, prevăzute la art. 48 alin. (6)*;
  2. b) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
  3. c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
  4. d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
  5. e) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.”

Prin OUG nr. 50/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 817 din 3 noiembrie 2015, plafonul până la care o persoană juridică se va putea înscrie ca microintreprindere a crescut de la 65.000 de euro, la 100.000 de euro.

Începând cu anul 2016, se vor plăti cote diferenţiate de impozit pe veniturile microintreprinderilor, în funcție de numărul de salariați:

  • Cotă de impozit de 1% pentru microintreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv;
  • Cotă de impozit de 2% pentru microintreprinderile care au un salariat;
  • Cotă de impozit de 3% pentru microintreprinderile care nu au salariaţi.

La art. 51 alin 4 se arată că „în sensul prezentului articol, prin salariat se înţelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Legea consideră, totuşi, ca fiind îndeplinită condiţia şi în cazul microintreprinderilor care:

  • au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parţial dacă fracţiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
  • au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remuneraţia acestora este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Tot cu începere de la 1 ianuarie 2016 a fost modificat şi cuantumul impozitului pe dividende de la 16% la 5%.

*Activităţile prevăzute la art.48 alin. (6) sunt:

  1. a) activităţi în domeniul bancar;
  2. b) activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
  3. c) activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
  4. d) activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale.
Tagged , , , , , , ,

Gabi Oprea – Bun de plata ?

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Sursa foto: www.adelin-petrisor.ro

27 de politisti in patrule fixe sau mobile asigurau ZILNIC coloana oficiala a fostului profesor universitar plagiator sef Gabi Oprea, acest impostor penibil al politicii si profesoratului romanesc.

Dottore Oprea a beneficiat conform comunicatului DNA de mai jos de 1607 coloane oficiale in decursul anului 2015 pentru ca avea nevoie sa mearga la cosmetica si la restaurant cu coloana… Agentul termic Oprea are principii zice el.

Uite unul:

Ce ar fi sa platesti tu statului roman salariile pe un an ale celor 27 de politisti cat si benzina arsa de pomana ca sa-ti faci tu sprancenele cu 120 km pe ora in Bucuresti?

N am fi facut propunerea asta financiara daca nu ti-ai permite…


În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de OPREA GABRIEL, senator în Parlamentul României, fost viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care a deținut funcția ministerială. Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Oprea Gabriel, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliției rutiere.

În perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deținut funcția de ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 și pe cea de viceprim-ministru pentru securitate națională). În toată această perioadă, demnitarul a beneficiat de însoțire permanentă cu echipaje ale poliției rutiere, cu încălcarea condițiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrul).

În cazul miniștrilor, același act normativ prevede că aceștia pot beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere doar în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență (condiții care trebuie îndeplinite simultan).

Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada menționată, ministrul Oprea Gabriel a fost însoțit în cvasitotalitatea deplasărilor, într-un regim rezervat de lege exclusiv președintelui României, președinților celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrului.
Aceste misiuni includeau deplasările zilnice la sediul Ministerului și cele săptămânale la ședințele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situații deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor. Totodată, poliția rutieră însoțea deplasările la destinații cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuința personală), inclusiv în afara programului de lucru și în zilele nelucrătoare, situații în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgență.

În cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutieră a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București care asigură însoțirea coloanelor oficiale) au fost desemnați lucrători care aveau ca atribuții exclusive însoțirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 polițiști pentru fiecare post (două schimburi și o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziția ministrului, așteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinației.

Din probele administrate rezultă că ministrul Oprea Gabriel realiza în medie aproximativ 5 deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de echipaje ale poliției rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de însoțire a deplasărilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București. Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptățiți la însoțire permanentă conform prevederilor legale.

Prin aceste fapte a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

Deturnarea resurselor poliției rutiere care ar fi trebuit să contribuie la fluidizarea circulației în municipiul București și folosirea acestora pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptățit legal la acest beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalți participanți la trafic, a pus instituția în imposibilitatea de a-și îndeplini una din funcțiile esențiale (supravegherea și controlul circulației pe drumurile publice).

Aceasta,în condițiile în care, însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.

Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de polițiști aflați în intersecțiile de pe traseu).

Utilizarea nelegală a autovehiculelor a produs și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, constând în contravaloarea combustibilului utilizat pe parcursul misiunilor de însoțire și a uzurii corespunzătoare.

De asemenea, ministrul Oprea Gabriel a obținut un folos necuvenit, constând în reducerea timpului alocat deplasărilor. Astfel, cercetările efectuate până în prezent au relevat că, prin folosirea antemergătorilor și a agenților de poliție care opreau circulația celorlalte vehicule în intersecții, același itinerar putea fi parcurs în mai puțin de jumătate de timp, având în vedere că viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului București putea atinge și 120 km/h.
Confortul suplimentar creat în acest mod demnitarului în raport cu toți ceilalți participanți la trafic, în scopul ușurării deplasărilor cu caracter privat sau care nu erau justificate de împrejurări excepționale și urgente, reprezintă un privilegiu la care nu este îndreptățit și care are astfel natura unui folos necuvenit.

Din probele administrate până în prezent a reieșit că activitatea de însoțire se realiza cu știința și acceptul ministrului, care a dispus cu privire la modalitatea în care să se realizeze însoțirea. Totodată, a mai rezultat și că au existat situații în care ministrului i s-a propus ca anumite deplasări private să se realizeze fără însoțirea poliției rutiere, însă acesta a solicitat în mod expres prezența echipajelor.

2. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.

La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.

Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.

Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului București.

În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La data de 03 iulie 2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.

Din documentul menționat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptățite legal (președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Puteti reciti comunicatul aici

Tagged , , , ,

Efectele colaterale ale interzicerii reclamelor pentru medicamente la radio și TV

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

O lege buclucașă

În data de 14 decembrie 2015 era aprobat în plenul Senatului, cu 100 de voturi pentru și doar 7 împotrivă, un proiect de lege cu un singur inițiator – senatorul UDMR Alexandru Vegh, două articole și șapte alineate, și care prevedea nici mai mult nici mai puțin decât interzicerea cu desăvârșire a publicității explicite pentru produsele medicamentoase la radio și TV. Evenimentul a produs stupoare pentru că, până în momentul votului final din Senat, nimeni, dar absolut nimeni, în afara inițiatorului nu se declarase favorabil acestui proiect. Nici Guvernul, nici comisiile parlamentare sesizate, nici societatea civilă, nici industria farma, nici mass-media. Nimeni!

Errare humanum est!

Imediat după vot a apărut și explicația, pe cât de simplă, pe atât e jenantă: votul favorabil a fost dat din greșeală, întrucât survenise o modificare în ordinea de zi, iar senatorii au votat la foc automat conform indicațiilor primite, care însă nu țineau cont de noua numerotare o ordinii de zi. Mai mult, președintele PSD Liviu Dragnea chiar i-a adresat, a doua zi, o scrisoare președintelui Iohannis în care îi solicita acestuia să uzeze de prerogativa de a întoarce legea în Parlament spre reexaminare. Ceea ce s-a și întâmplat, în luna ianuarie a.c. Mai mult ca sigur, la reluarea sesiunii parlamentare, legea va fi reexaminată în regim de urgență și apoi respinsă, punându-se astfel punct unei noi inițiative populiste promovată de un parlamentar. Așa cum mai sunt cu zecile, sau chiar sutele, cu diferența însă că nu ajung până la promulgare.

Unde dai și unde crapă

Din toată această tevatură, este posibil că ne alegem și cu altceva decât o nouă palmă pe obrazul și așa congestionat al parlamentarului român. Și asta pentru că lobby-ul companiilor farmaceutice, care a luat această chestiune foarte în serios, aducând multiple argumente solide împotriva proiectului de lege, a scos la iveală o problemă cu adevărat serioasă, care merită o dezbatere publică amplă și, eventual, o amendare a legislației. În expunerea de motive redactată de senatorul Vegh se face referire la „publicitatea excesivă sau înșelătoare la radio și tv” pentru medicamente, însă propunerea legislativă vizează doar interzicerea reclamelor pentru medicamente. Numai că, surpriză”, al radio și TV se face reclamă atât pentru medicamente cât și pentru suplimente alimentare, care sunt prezentate explicit ca remedii pentru sănătate.

Medicament vs supliment alimentar

Aici intervine diferența fundamentală: medicamentele la care se poate face reclamă la publicul larg, conform legii, sunt supuse unui proces de punere pe piață extrem de riguros: pentru a putea vinde Fervex, de exemplu, (care este medicament conform clasificării legale, la fel ca Nurofen, Ibufen, Voltaren, Baneocin, Magne B6 etc), se depune la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) un dosar stufos, care cuprinde studii clinice ce dovedesc eficacitatea medicamentului prin administrare la oameni, studii făcute de doctori, evaluate si aprobate tot de doctori. Suplimentele alimentare sunt produsele pe baza de plante, care se autorizează pentru punere pe piață de către Institutul de Bioresurse Alimentare aflat in subordinea Ministerului Agriculturii. Dosarul pentru suplimente nu trebuie sa conțină studii clinice, ci doar compoziția de plante a produsului, data pe proprie răspundere de către producător sau importator. Mai mult, orice reclama la un medicament trebuie aprobata de către ANMDM înainte de a fi difuzata (de regula, producătorii depun dosarele spre avizare cu vreo 2 luni înainte de începerea campaniei de publicitate). Taxa de autorizare este de 550 euro pentru fiecare reclama ce rulează pe un anumit suport media.

Qui prodest?

Așadar avem o diferență fundamentală de tratament legislativ pentru două categorii de produse care pretind că fac același lucru, iar în percepția unui segment considerabil al publicului reprezintă cam același lucru. Iar prin legea votată în Parlament anul trecut, această diferență s-ar accentua dramatic, în sensul că reclamele pentru medicamente ar dispărea, în timp ce spoturile pentru suplimentele naturale s-ar lăfăi în continuare pe micile ecrane și în difuzoare. Situația este oarecum similară cu apa minerală versus apa de izvor sau apa de masă. Tot un mod mai sofisticat de a nu vedea pădurea din cauza copacilor.

În concluzie, este limpede că o nouă reglementare a publicității la medicamente este caducă. Ba mai mult, se poate lesne observa, din tabelul comparativ alăturat, că nicăieri in Uniunea Europeana nu exista o astfel de interdicție. Romania ar fi prima tara care ar interzice reclama pentru OTC-uri la radio si TV, punând frâna unei industrii care este in plina dezvoltare si care este cu mult in urma statelor dezvoltate. Nu ar fi însă deloc lipsită de interes o discuție mult mai aplicată asupra industriei suplimentelor alimentare și a modului în care sunt promovate aceste produse. Mai ales că strategii de comunicare pe tiparul „vă puteți face liniștiți de cap, noi avem remediul!”, care la medicamente sunt excepții (nu multe, dar regretabile!), la suplimente tind să devină regula.

Notă: Reglementările actuale în ce privește publicitatea la medicamente

– Directiva 2001/83/CE – Codul comunitar cu privire la medicamentele de uz uman

– Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

– Decizia CNA nr. 220/2011

– Ordinul Ministrului Sănătății OMS 194/2015 – Norme de evaluare și avizare a publicității la medicamente

Tagged , , , , , , , , , , ,

Sa vedem si noi ce zice America

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Sursa foto: telegraph.co.uk

Să vedem și noi – dovezili alea mari și multe, mari și multe cât 40 de miliarde de dolărei, 40 de miliarde frate – mă gândesc că nu ar fi probleme cu doveditul la nivelul ăsta.

La nivelul ăsta nu numai ca sumă, dar când o țara așa mare și puternică – de zice toată lumea că ne conduce lumea, și cu așa instituții de elită implicate în descoperirea răului pe pământ… adică a lui Putin uzurpatorul, la nivelul ăsta când guvernul vorbește prin vocile lui – probele nu pot fi o problemă, sau poate nu?
Dacă Putin e corupt – atunci să se ducă dracului cu neamul lui cu tot – dar nu din vorbe, nu mai întâi să vedem și noi… să vedem ce zice America.  Altfel e ușor să arunci cu piatra-n lac și să-i faci pe nebuni să sară după ea, foarte ușor.  Thomas Jefferson spunea că odată ce ai o poziție publică atunci îți asumi –  „When a man assumes a public trust he should consider himself as public property”.  Dar mai curând – în context, mi-aduc aminte mai ales de vorba lui Gates – fostul șef al agenției care – se spune, ar fi făcut investigațiile și – mai important, un raport secret, Gates spune „nu pierde niciodată ocazia să taci” – „Never miss a good chance to shut up”…  Ce relevantă are aici salariul lui Putin?  Well…

I saw this on the BBC News App and thought you should see it:

Russia BBC Panorama: Kremlin demands ‘Putin corruption’ proof

The Kremlin calls on the US Treasury to come up with proof after it told the BBC it considered President Vladimir Putin to be corrupt.
Disclaimer: The BBC is not responsible for the content of this email, and anything written in this email does not necessarily reflect the BBC’s views or opinions. Please note that neither the email address nor name of the sender have been verified.
Tagged , , , ,

Ziua europeana a protecției datelor

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Cu ocazia Zilei Europene a Protectiei Datelor, domnul Sorin Mierlea, Presedinte al Asociatiei InfoCons, participa in calitate de moderator la Simpozionul intitulat „Protectia datelor personale ale angajaţilor in relatiile de munca” ce are loc, astazi, 28 ianuarie 2016 la Palatul Parlamentului, sala Avram Iancu.

Evenimentul este orgnizat de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.

Asociatia InfoCons, in parteneriat cu Adiconsum, Expert System, Kaspersky lab IT si UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI ROMA TOR VERGATA desfasoara Proiectul  European –SYstem for Prevention and Combat Identity TheftSYPCIT – Directorate General Home Affaire.

Obiectivul proiectului este crestearea gradului de informare a cetatenilor, schimbul de bune practici, promovarea de noi tehnologii care sa ajute autoritatile in lupta impotriva cazurilor de furt de identitate.

Din informatiile rezultate in studiul realizat de InfoCons la nivel national cu privire la furtul de identitate, au relevat faptul ca:

  • 32.6% dintre intervievati au primit informatii despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9.7% au aflat despre acest subiect de la o asociatie de consumatori.
  • 30.6% dintre cetatenii care au raspuns chestionarului au primit informatii despre furtul de identitate din partea bancilor sau institutiilor financiar-bancare, in timp ce 33.5% au primit aceste informatii din partea rudelor si prietenilor.

Cu privire la tipurile de furt de identitate cunoscute, din studiu a reiesit faptul  ca cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul – clonarea cardului la utilizare, in procent de 64.2%.

Alte tipuri cunoscute de furt de identitate au reiesit a fi: phishing-ul (57%), spam(57.5%) sau furtul prin intermediul retelelor de socializare (46,8%).

Categoria cea mai putin cunoscuta de furt de identitate este cea prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fara a fi distruse si care contin date personale si bancare – trashing (25,8%).

Intervievatii au declarat ca au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate dupa cum urmeaza:

  • 45.3%, prin solicitarea de informatii personale in timpul navigarii pe internet;
  • 42.9%, prin phishing– furt de date via e-mail;
  • 38,5%, spam;
  • 38%, prin telefon de la persoane necunoscute.

InfoCons (www.infocons.ro), unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Tagged , , , , , ,

Tendintele pietei, vazute de BCR

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Citatul zilei: „Oare pârâul de la munte ar fi aşa de limpede şi de voios dacă n-ar fi rece ?” – Titu Maiorescu, scriitor şi critic literar român.

  • Untitled-1 Cursul EURRON afişat de BNR a arătat un leu aproape neschimbat faţă de ziua precedentă (4,5264). Lipsa de direcţie a leului a fost favorizată de volumele mici tranzacţionate pe piaţa valutară. Atenţia investitorilor este îndreptată în aceste zile asupra deciziei FED de miercuri seara (21:00 ora României) când banca centrală a Statelor Unite ar putea decide păstrarea dobânzii la acelaşi nivel (0,25-0,50%).
  • Cele două licitaţii ale Ministerului de Finanţe pentru titluri de stat de luni s-au bucurat de o cerere amplă din partea investitorilor. Lichiditatea bună din piaţă şi anunţul de vineri seară de menţinere a ratingului de ţară al României de către Fitch la BBB- cu perspectivă stabilă au contribuit la acest rezultat pozitiv. La prima licitaţie, oficialii au vândut certificate de trezorerie cu scadenţa în iulie 2016 în valoare de 1 miliard lei cu un randament mediu de 0,48%. Randamentul a scăzut semnificativ faţă de 0,98% la licitaţia anterioară cu o maturitate similară (6 luni) de pe 22 octombrie 2015. Cererea totală a fost de 3,46 miliarde lei. La a doua licitaţie Ministerul de Finanţe a vândut obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei cu scadenţa în martie 2021. Şi de această dată randamentul a scăzut faţă de licitaţia precedentă pentru maturitatea martie 2021: 2,53% acum, faţă de 2,79% pe 14 decembrie 2015. Cererea totală a fost de 1,18 miliarde lei în acest caz.

Untitled-1

Untitled-1

Tagged , , , , , ,

Ce cred analistii despre evolutia pietelor bursiere

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Rareş Nilaş, unul dintre cei mai cunoscuţi brokeri de la Bucureşti, crede că trendul de scădere al pieţelor bursiere este clar, „inclusiv în România”, iar dacă nu vrei să pierzi ca investitor ieşi din piaţă şi „te duci pe valută”. „Trendul este clar de scădere. Inclusiv la noi. Nu ai cum să rămâi independent. Problema este că piaţa din România nu are produse de investiţii prin care să te protejezi atunci când piaţa scade”. Vineri, bursa de la Bucureşti şi-a mai revenit pe fondul creşterilor de afară, dar Nilaş crede că este doar o revenire de scurtă durată, pentru că pieţele externe vor scădea în continuare din cauza Chinei sau a preţului petrolului.

Citeste mai mult pe www.zf.ro

Tagged , , , ,

Tupeu de Borfas – Statul NU a incasat nimic de la deontologul Dan Voiculescu…

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Voiculescu Dan – ca sa ne referim la el asa cum fac referire actele de judecata, apeleaza la o armata de avocati – pe langa fostul militian Etienne si fostul procuror /judecator cu relatii la magistratii din Romania, Cozmaciuc, acum Voiculescu cel sarac apeleaza la Musat si Asociatii (pentru ca stie ca acestia asigura si reprezentanta legala a Presdintelui Klaus Yohannis…Voiculescu a mai facut asa si in trecut angajand cabinetul Predoiu Racotzi Zamfirescu pentru ca, nu-i asa -Predoiu era si el intr-o functie importanta iar Voiculescu se folosea de acest proces ca de o  ranga- pe o parte il platea regeste, pe de alta il invita la Antene sa-i dea lacomului Predoiu imagine si evident daca nu reactiona cum trebuie ii servea si o portie de stiri pe contra…doar asa ca sa-si aduca aminte.

Iata pierderile lui Voiculescu pe 2014 datorate disparitiei din valoarea contabila a imobilizarilor corporale -deci a cladirilor confiscate- in valoare de 33 milioane de RON…Cum spuneam, praf in ochii nostri…de fapt Voiculescu nu plateste nimic in continuare…

Oricum se vede ca NU mai poate face combinatii financiare atat de fericite pe linia influentei ca sef de partid si de mogul…Daca in alti ani cifrele lui de afaceri erau in cer, azi, pe pamant sau mai ales SUB PAMANT SRL- la Beciul Domnesc – Voiculescu mai face doar o cifra de afaceri de 10 milioane de Ron… 2 amarate de milioane de euro… Inainte-maruntis pentru soferi…

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 45905596 ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din care 109510955 Stocuri (materii prime, materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.). 6261808 Creante 102860528. Casa si conturi la banci 5958. CHELTUIELI IN AVANS 76336.  DATORII 62943565. VENITURI IN AVANS 1109176. PROVIZIOANE – CAPITALURI – TOTAL, din care: 91440146 Capital subscris varsat 6480000 Patrimoniul regiei – Patrimoniul public – Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE  Cifra de afaceri neta 10973924 VENITURI TOTALE 24416342 CHELTUIELI TOTALE 57683984 Profitul sau pierderea brut(a) -Profit 0 -Pierdere 33267642 Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar  -Profit 0 -Pierdere 33267642 Indicatori din DATE INFORMATIVE –  Numar mediu de salariati 66 – Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN.

Voiculescu declara pierderi in anul 2014 la societatea care i apartine majoritar -GRIVCO SA- pierderi deci in valoare de 33.267.642 RON-vezi situatia de pe mfinante.ro publicata aici.

Evident ca acest lucru este doar praf in ochii judecatorilor, sa se impace cu acestia si sa-i planga de mila…de fapt de cand a intrat la parnaie ca sa scrie 10 carti pe ora, Voiculescu Dan NU A PLATIT NICI UN LEU CHIRIE in baza contractelor…Ba mai mult, i-a umplut pe reprezentantii statului de procese in timp ce Buze Moi -Gadea sau maimuta Mircea Badea- isi arata recunostinta in favoarea patronului tipand ca sunt evacuati din sediu…

Iata mai jos detaliile incredibile ale unui borfas de cartierul Vergului-Voiculescu Dan -care si din puscarie face ce stie el mai bine –Inginerii Financiare si clasicele tepe.

Tot Voiculescu încasează chiria pe sediul Antenei 3. Detaliul care a blocat recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro

O luptă juridică crâncenă are loc în aceste zile departe de ochii presei pentru recuperarea sau mai bine zis nerecuperarea prejudiciului uriaş din dosarul ICA-Voiculescu. Sunt în joc mai mult de 60 de milioane de euro.

După un an şi jumătate de la sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare, statul român a reuşit să recupereze doar 1 la sută din valoarea întregului prejudiciu din dosarul lui Voiculescu.

Mogulul Antenelor şi televiziunile sale au deschis o sumedenie de procese în instanţele civile de la Tribunalul Bucureşti prin care au blocat procesul de recuperare.

Potrivit Fiscului, judecătorii de la Tribunal au ignorat sentinţa penală de confiscare şi au recunoscut Antenei 3 dreptul de folosinţă asupra sediului din Băneasa, chiar dacă imobilul a trecut în patrimoniul statului încă din septembrie 2014. Instanţele de la Tribunal au recunoscut şi valabilitatea contractelor de închiriere dintre fosta ICA şi Antene.

Judecătoarele de la Tribunal au fost înduioşate că Antena 3 şi-ar fi putut întrerupe emisia ca urmare a relocării şi i-au permis să mai rămână în clădirea statului şi să plătescă chirie tot companiei lui Voiculescu.

Judecătorii din secţiile civile de la Tribunal au recunoscut şi dreptul de preemţiune al chiriaşilor la cumpărarea imobilelor confiscate şi scoase la vânzare de Fisc. Aceasta le-a permis Antenelor să conteste comisia şi raportul de evaluare a imobilelor şi să blocheze întreg procesul de recuperare a prejudiciului.

Surse judiciare care urmăresc procesul de recuperare au explicat că Voiculescu încearcă să repete schema prin care a pus mâna fraudulos pe patrimoniul ICA: se foloseşte de dreptul de preemţiune al chiriaşului. Acum, ca să împiedice executarea sentinţei de confiscare.

Toată miza (ne)recuperării prejudiciului s-a mutat, din nou, la judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, care au pronunţat sentinţa penală din 8 august 2014 de condamnare şi confiscare a imobilelor lui Voiculescu „libere de orice sarcini”. Luni, 25 ianuarie, magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea trebuie să precizeze dacă contractele de închiriere dintre fosta ICA şi Antene, în curs la data pronunţării sentinţei de confiscare, reprezintă o sarcină şi care sunt efectele. Interpretarea instanţei penale ar putea ajuta Fiscul în apelurile declarate împotriva sentinţelor instanţelor civile de la Tribunal.

Voiculescu a încercat în zadar să o recuze pe judecătoarea Camelia Bogdan şi a aruncat în luptă una dintre cele mai bune case de avocatură din România, Muşat şi Asociaţii, cea care i-a câştigat preşedintelui Klaus Iohannis procesul de incompatibilitate cu ANI.

Pe larg, evoluţia cazului

Voiculescu, condamnat la închisoare. Pe 8 august 2014, mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA. Acum este în penitenciarul Rahova unde a scris deja 10 cărţi. Şi-a redus astfel pedeapsa cu 300 de zile.

Decizie definitivă de recuperare a prejudiciului şi confiscare specială. Instanţa a dispus şi recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro rezultat din privatizarea frauduloasă a Institutului pentru Cercetări Alimentare (ICA).

Atenţie! Surse judiciare care urmăresc îndeaproape procesul de executare a sentinţei au explicat pentru România Curată că, pe lângă recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro, judecătorii Curţii de apel Bucureşti, Camelia Bogdan si Alexandru Mihalcea, au dispus şi confiscarea specială a „produsului infracţiunii”. E vorba de banii din închirierea către Romtelecom a blocului turn de pe malul lacului Băneasa de către Grivco, compania lui Voiculescu. Numai între 2003 şi 2006 – când Voiculescu şi-a donat acţiunile fiicelor sale – chiria a fost de peste 3,5 milioane de euro. Instanţa a dispus şi confiscarea banilor obţinuţi de fiicele lui Voiculescu din 2006 încoace din dividendele de la Grivco.

Statul, devenit proprietar. Pe 23 septembrie 2014, ca urmare a sentinţei definitive, Statul Român prin Ministerul Finanţelor a trecut în proprietatea sa blocul turn Grivco, sediul Antenelor 3 din Băneasa şi terenurile aferente.

Un nou proces. După sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare din 8 august 2014, Fiscul (ANAF) a susţinut că nu înţelege ce anume are de făcut şi a cerut lămuriri judecătorilor care au pronunţat decizia. Noul proces se numeşte contestaţie de lămurire a Deciziei Penale pentru punerea în executare. Vezi aici.

În cadrul acestui nou proces, pe 15 decembrie anul trecut, judecătorii Curţii de apel Bucureşti, Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, au cerut Fiscului să răspundă la întrebarea:

Cine încasează chiria pentru sediul Antenei 3 din Şoseaua Bucureşti -Ploieşti nr. 25-27 în condiţiile în care, încă din septembrie 2014, imobilul a fost trecut în proprietatea statului?

Surpriza nu a întârziat să apară. Pe 28 decembrie 2015, Administraţia Sectorului 1 a Finanţelor Publice a comunicat instanţei:

„În calitatea sa de nou proprietar de la data de 08.08.2014 şi până în prezent, Statul Român nu a acceptat (prelungit) niciun contract de închiriere cu vechii chiriaşi asupra bunurilor confiscate şi, pe cale de consecinţă, în calitatea sa de proprietar, nu a încasat nicio chirie din data de 08.08.2014 până în prezent.”

Prin urmare, se pune întrebarea cine încasază chiria de la Antena 3 pentru imobilul din Băneasa?

Răspunsul este simplu: tot familia Voiculescu. Antena 3 s-a adresat instanţei civile de la Tribunalul Bucureşti şi a cerut să rămână în sediul confiscat în baza contractului de închiriere cu fosta ICA. Antena 3 a invocat că mutarea ar presupune foarte mulţi bani:

Evacuarea din spaţiul închiriat ar determina cheltuieli de evacuare şi relocare ce se ridică la suma de 20.079.600 lei, precum şi exercitarea unor proceduri de anulare a unor acte administrative şi de repunere a părţilor în situaţia anterioara”, s-a plans Antena 3 la Tribunal, potrivit unei comunicări a Fiscului către instanţă şi aflate la dosarul de la Curtea de apel Bucureşti.

Le-au dat dreptate de teamă să nu se întrerupă emisia Antenei 3. Judecătorii au recunoscut dreptul de folosinţă şi valabilitatea – la data pronunţării sentinţei de confiscare, 8 august 2014 – a contractelor de închiriere dintre Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii – CCAI (fosta ICA) şi Antena 3 şi Antena Group pentru imobilul din Băneasa, unde posturile tv ale familiei îşi au sediul central. Contractul de închiriere dintre CCAI şi Antena 3 a fost încheiat pe 18 noiembrie 2013 şi are valabilitate până la 1 august 2016. Contractul de închiriere dintre CCAI şi Antena Group a fost semnat pe 27 martie 2007 şi prelungit apoi prin acte adiţionale. Ultimul adiţional e din 9 octombrie 2012. Potrivit motivării sentinţei prin care i s-a permis Antenei 3 să rămână în imobilul confiscat, judecătoarea Luminiţa Calciua avut în vedere cheltuielile pe care le presupune relocarea, faptul că ar fi fost nevoite să parcurgă o nouă procedură în faţa CNA şi pericolul întreruperii activităţii.

Statul poate cere banii din chirie. Surse judiciare au explicat pentru România Curată că Fiscul poate cere ulterior ca sumele încasate de compania lui Voiculescu de la Antene, după ce Statul Român a devenit proprietarul clădirii, să fie confiscate şi virate la buget.

Surpriza abia vine. Anul trecut, ANAF s-a pregătit pentru vânzarea imobilelor confiscate de la Voiculescu. Pe 21 octombrie 2015, Fiscul a evaluat blocul turn de pe malul lacului Băneasa, sediul Antenelor şi terenurile aferente la aproape 146 de milioane de lei, adică peste 32 de milioane de euro. ANAF se pregătea să le scoată la licitaţie.

O dată însă cu recunoaşterea dreptului de folosinţă şi a valabilităţii contractului de închiriere, Antenele au cerut instanţelor civile şi recunoaşterea dreptul de preemţiune al chiriaşilor la cumpărarea de la Fisc a imobilelor confiscate şi pe care statul vrea să le scoată la vânzare.

Antena 3 invocă existenţa, la data confiscării imobilului, a unui drept rezultat din contractul de închiriere nr. 751/18.11.2013 (…) care arată că bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică numai prin licitaţie publică, făcând excepţie bunurile imobile pentru care există un contract de închiriere în vigoare în momentul intrării acestora în proprietatea privată a statului (…) Bunurile imobile intrate în proprietatea privată a statului, pentru care la data intrării în proprietatea privată a statului exista un contract de închiriere în vigoare, pot fi valorificate prin vânzare directă către chiriaşi, dacă oferă cel puţin preţul stabilit de comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică sau de evaluare, în termen de 30 de zile de la data notificării în acest sens către organele de valorificare şi achită integral suma în termen de 60 de zile de la data depunerii ofertei de cumpărare”, se arată într-o adresă ANAF trimisă la Curtea de apel.

Pe 4 noiembrie 2015, o instanţă civilă a Tribunalului Bucureşti a recunoscut dreptul de preemţiune al Antenei Group la cumpărarea sediului în care stă cu chirie.

Aşa că Antenele ameninţă acum Fiscul cu procese pentru că nu li s-a respectat dreptul de preemţiune. Au trimis o plângere prealabilă ANAF în care cer desfiinţarea comisiei de evaluare.

Chiriaşul are calitate de deţinător al bunului evaluat, precum şi un drept de preemţiune şi trebuia să fie inclus în Comisia de evaluare a bunului confiscat”, au susţinut Antenele, potrivit ANAF.

Fiscul atrage atenţia că sunt şi alte procese deschise. „De asemenea, facem precizarea că în prezent există nesoluţionate pe rolul instanţelor civile şi alte litigii promovate de către chiriaşii celor 4 bunuri confiscate, care invocă acelaşi drepturi arătate mai sus, litigii care sunt notate în cărţile funciare ale imobilelor făcând astfel imposibilă valorificarea lor prin licitaţie”, se arată într-o comunicare a Fiscului către instanţa Curţii de apel Bucureşti din 24 noiembrie 2015.

Fiscul dă vina pe instanţe. „Antena Group şi Antena 3 doresc de fapt (prevalându-se de dispoziţiile OG nr. 14/2007) ca aceste bunuri asupra cărora invocă existenţa unor contracte de închiriere valabile la data pronunţării Deciziei Penale şi care au făcut obiectul confiscării dispuse de instanţa penală, aflate de drept în patrimoniul Statului Român, să se întoarcă în patrimoniul beneficiarului real (Dan Voiculescu – n.r.) şi să poată dispune discreţional de ele, fapt ce ar duce la nerecuperarea pagubei produse prin infracţiunile stabilite definitiv a fost săvârşite de inculpat. De asemenea, instanţele civile, prin soluţiile pronunţate în cadrul dosarelor nr. 17616/3/2015 şi 17641/3/2015 (a admis în fond valabilitatea contractului de închiriere al Antenei Group SA şi a constatat dreptul de preemţiune – câştigare de către SC Antena 3 SA a dreptului de folosinţă asupra imobilului confiscat din Bucureşti – Ploieşti,) nu fac altceva decât să pună în imposibilitate organul de executare să recupereze prejudiciul de la debitorii de mai sus facilitând astfel întoarcerea bunurilor în patrimoniul beneficiarului real”, se arată într-o adresă către CAB din 5 ianuarie a Administraţiei Sectorului 1 a Finanţelor Publice, semnate de şefa instituţiei, Mihaela Georgescu.

Într-un interviu acordat Europa FM pe 20 ianuarie, şeful Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu, a dat şi el vina „pe hibele sistemului judiciar”:

Foştii sau actualii proprietari au un drept consfinţit prin lege de a apela la justiţie. Ori bunurile care fac obiectul valorificării şi pe care noi le-am evaluat şi am urmat întru totul procedura legală sunt astăzi înregistrate cu sarcini la Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, sunt hotărâri ale unor instanţe care, chiar dacă nu sunt definitive, consacră un drept de preemţiune în sarcina actualilor proprietari şi dacă noi mâine le-am scoate la valorificare, probabil nimeni nu se prezintă pentru a prelua un bun care este înregistrat cu sarcini şi am fi pe procedură nevoiţi ca în paşi succesivi să reducem cu 25% la fiecare pas valoarea acestuia“.

O concluzie. Surse judiciare care urmăresc procesul de recuperare au explicat că, practic, Voiculescu încearcă să repete schema prin care a pus mâna fraudulos pe patrimoniul ICA ca să împiedice executarea sentinţei de confiscare: se foloseşte de dreptul de preemţiune al chiriaşului.

Ce poate face statul. Fiscul a cerut lămuriri judecătorilor care au pronunţat sentinţa de condamnare şi confiscare, Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea. ANAF vrea să ştie cum interpretează instanţa penală propria decizie:

Solicităm lămurirea dispozitivului deciziei, în sensul precizării dacă sintagma din dispozitiv “liber de orice sarcini” a fost folosită de onorata instanţă penală în sensul nerecunoaşterii (denunţării contractelor de închiriere existente) valabilităţii şi existenţei contractelor de închiriere existente asupra bunurilor imobile confiscate la data pronunţării Deciziei penale nr. 888/08.08.2014”, se arată în cererea ANAF către CAB din 24 noiembrie 2015.

Fiscul susţine că interpretează astfel decizia:

Instanţa penală a dispus definitiv confiscarea celor 4 bunuri imobile şi trecerea lor în patrimoniul statului „libere de orice sarcini”, adică la momentul operării transferului dreptului de proprietate prin confiscare, onorata instanţă a dispus trecerea în patrimoniul statului a bunurilor confiscate libere de orice sarcini – considerând eventuale sarcini şi contractele de închiriere, alături de celelalte tipuri de contracte existente asupra bunurilor (contract de credit, etc), trecând astfel în patrimoniul statului nu numai bunul imobil liber (teren plus clădire), ci şi întreg patrimoniul din care face parte bunul, precum şi eventualele îmbunătăţiri existente asupra bunului la momentul confiscării. Motivul pentru care solicităm lămurirea clară a menţiunilor din dispozitivul Deciziei Penale nr. 888/08.08.2014 referitoare la menţiunea confiscării imobilelor „libere de orice sarcini” este dat de faptul că instanţele civile au ignorat dispoziţiile definitive ale instanţei penale şi au recunoscut atât dreptul de folosinţă al chiriaşilor (SC Antena 3 SA), cât şi valabilitatea unor contracte existente asupra bunurilor confiscate la momentul pronunţării decizirei penale 888/08.08.2014”, arată ANAF.

Miza uriaşă: deblocarea recuperării prejudiciului. Acum, la termenul din 25 ianuarie, judecătorii CAB Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea trebuie să se pronunţe „cu privire la faptul că chiria este o sarcină şi care sunt efectele acestei constatări”, după cum au redactat magistraţii în actele din dosar.

Interpetarea instanţei penale ar putea ajuta Fiscul în apelurile formulate împotriva sentinţelor civile de la Tribunal. Aşadar, miza este uriaşă, iar Voiculescu a aruncat în luptă împotriva Cameliei Bogdan cea mai bună casă de avocatură din România, Muşat şi Asociaţii, cei care i-au câştigat preşedintelui Klaus Iohannis procesul de incompatibilitate cu ANI. Avocaţii lui Voiculescu au încercat să o recuze pe judecătoare, dar fără succes aşa că acum ea trebuie să se pronunţe pe lămurirea şi interpretarea dispozitivului deciziei de condamnare şi confiscare din 8 august 2014.

Ce a recuperat pâna acum statul din prejudiciul uriaş de peste 60 de milioane de euro. Fiscul a valorificat până acum doar o vilă din Predeal a Cameliei Voiculescu pentru suma de aproape 400.000 de euro. Vezi aici.

Şi un apartament din Kiseleff al mogulului pentru aproape 350.000 euro. Vezi aici.

În total, 750.000 de euro. Aşadar, după un an şi jumătate de la sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare, Statul român a reuşit să recupereze doar 1 la sută din valoarea întregului prejudiciu din dosarul lui Voiculescu.

Citeste mai mult pe Romaniacurata.ro

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Noul Guvern al Republicii Moldova a fost investit şi a declanşat proteste de stradă

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

img-guvern

Miercuri, la miezul nopţii, la reşedinţa preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti noul guvern condus de premierul desemnat, Pavel Filip, a depus jurământul. Anterior, noul cabinet a primit votul de investitură la capătul unei şedinţe tensionate. Astfel, Republica Moldova, evita în ultimul moment declanşarea alegerior anticipate.

Imediat după investirea noului guvern, preşedintele Timofti a transmis noilor miniştrii, “speranţa că acest guvern, format după o lungă perioadă de instabilitate politică şi condiţii de interimat al executivului, va şti să administreze cu competenţă şi pricepere situaţia dificilă în care se găseşte la ora actuală Republica Moldova. Este vorba, în primul rând, de stabilizarea situaţiei economice şi financiare, care să permită efectuarea plăţilor sociale în regim normal. În acest sens se impune reluarea neîntârziată a dialogului cu partenerii de dezvoltare, inclusiv cu instituţiile financiare internaţionale”

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a confirmat depunerea jurământului printr-o postare pe contul personal de Facebook.

Într-un comunicat emis de Guvernul României este exprimată speranţa că investirea noului guvern de la Chişinău “este un pas înainte în direcţia consolidării stabilităţii politice în statul vecin care “va reconfirma, prin voinţa politică şi acţiune concretă, un angajament pro-european solid şi credibil, care să conducă la aplicarea cuprinzătoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, aprofundarea serioasă a reformelor, precum şi la consolidarea statului de drept şi a stabilităţii macroeconomice în beneficiul tuturor cetăţenilor”. De asemenea Guvernul României consideră că astfel “se creează cadrul necesar pentru abordarea decisivă, fără răgaz, a provocărilor interne acumulate în ultima perioadă, în întâmpinarea aşteptărilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova”.

Tot în comunicat se arată că “România reconfirmă deschiderea deplină pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral şi accelerarea proiectelor de cooperare în curs, care au ca beneficiari principali cetăţenii Republicii Moldova”.

Într-o conferinţă de presă organizată la Ambasada României de la Paris, cu prilejul vizitei oficiale de două zile pe care o efectuează on Franta, premierul Dacian Ciolos a afirmat că “aşteptăm cât mai repede un guvern instalat cu un program de guvernare care, sperăm noi, să includă reformele care sunt aşteptate de cetăţenii Republicii Moldova – de luptă împotriva corupţiei, de eficientizarea statului, proiecte care să relanseze economia. România este gata să ajute Republica Moldova şi din punct de vedere diplomatic, şi din punct de vedere economic, dar aşteptăm să avem avem Guvernul, să vedem programul de guvernare şi să putem începe discuţiile concret”.

În urma investirii noului guvern sute de protestatari, s-au adunat în faţa Parlamentului de la Chişinău, au rupt barierele de protecţie instalate de poliţie şi s-au îmbrâncit cu agenţi ai forţelor de ordine. Câţiva protestatari au reuşit să pătrundă în clădirea Parlamentului, situaţia degenerând.

Liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, fost premier şi fost preşedinte interimar al Republicii Moldova, a fost agresat fizic, fiind rănit la cap, protestatarii exprimându-şi nemulţumirea în legătură cu faptul că acesta a susţinut guvernul condus de premierul Pavel Filip. În altercaţii a fost agresată şi Corin Fusu, ministrul Educaţiei.

Tagged , , , , , ,

Cum îşi permite BCR să vândă, la 13% din valoare, un portofoliu de credite neperformante de 1.3 miliarde euro?

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Orice om de afaceri de bun simţ şi cu minime cunoştinţe de economie, la citireau unei asfel de ştiri, îşi pune mai multe întrebări fireşti:

Cum îşi permite o societate comercială, pentru că asta este şi o bancă în cele din urmă, să vândă un activ la 13%, cu aproximaţie, din valoarea lui?

Ce marje nesimţite trebuie să aplice la un portofoliu de credite de peste 1 miliard de euro astfel încât să îşi poată permite luxul de a pierde 90 % din valoarea contabilă a activului?

Cum poate fi înghiţită pierderea de bilanţul acestei bănci?

Cum îşi permite BCR marje de cel putin180 % (discount de 90% înseamnă adaos comercial sau marjă brută de minimum 160%) unor societăţi comerciale care se împrumută pentru a reporni economia?

Cum îşi asumă BCR rolul de a reporni economia şi mai ales cum respectă prevederile în vigoare referitoare la vânzarea sub preţul de cost?

Dacă BCR îşi permite un discount de 90 % din valoarea portofoliului înseamnă că preţul de cost al băncii este infim… şi atunci, restul de 200% reprezintă doar lăcomia şi nesimţirea unei instituţii care NU urmăreşte repornirea economiei sau sprijinirea micilor sau chiar a marilor investitori imobiliari sau de altă natură… Unicul scop urmărit de binevoitorii investitori austrieci este să ne ia, deontologic, toate economiile şi să le mute direct în buzunarul lor… Amară lecţie de business…

NU acesta este scopul creditării… Când lucrezi cu asemenea marje, asta NU se numeşte creditare ci RAPT FINANCIAR, ca să nu mai vorbim de faptul că BCR NU PIERDE de fapt nimic pentru că orice corporaţie mare îşi asigură profitul la companii de profil, de tipul Euler Hermes… Singurii perdanţi sunt clienţii care ajung pe mâna unor recuperatori care le vor face viaţa „a living hell”.

La rece, lucrurile se prezintă astfel… Bordul diviziei de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, Internaţional Finance Corporation (IFC), a aprobat o investiție totală de 165,9 mil. dolari (152,4 mil. euro) destinată achiziției pachetului de credite neperformante în valoare de 1,3 mld. Euro, de la BCR.

Aceasta este cea mai mare tranzacție din istoria pieței de credite neperformante din România. Tranzacţia a fost semnată pe data de 21 decembrie 2015, cumpărătorul fiind un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și Internaţional Finance Corporation, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră despre negocierile în curs pe data de 3 decembrie 2015.

Board-ul instituției financiare internaționale, finanțatorul tranzacției, a aprobat pe data de 11 decembrie un împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro) destinat plăţii prețului de achiziție al pachetului de credite neperformante de la BCR la care se adaugă o componentă de investiție de capital (equity) în valoare de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro). Iniţial, estimările IFC au fost ceva mai scăzute, cifrânduse la aproximativ 150 mil. dolari (137,6 mil. euro).

 

Conform datelor furnizate de IFC, plăţile sunt în curs.

Reprezentanții BCR și ai APS nu au făcut deocamdată niciun comentariu cu privire la preţul tranzacţiei.

Negocierile s-au purtat atât la București, la sediul BCR, cât și la Viena, la sediul Erste Group, proprietarul BCR, consultanța juridică a cumpărătorului fiind asigurată de casa de avocatură „Țuca Zbârcea & Asociații” prin echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci, coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

Consultanţa juridică a BCR a fost furnizată de către avocații casei austriece Schoenherr, coordonaţi de șeful practicii locale de Finanțe & Bănci, Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Tranzacția va avea un efect substanţial asupra bilanțului BCR, cea mai mare bancă locală, după active. În urma acesteia rata împrumuturilor neperformante va scădea cu aproximativ 5 puncte procentuale. În acest context trebuie subliniat că, la data de 30 septembrie 2015, rata împrumuturilor neperformante la subsidiara locală a grupului austriac Erste era de 20,2%, de aproape trei ori mai mare decât media la nivelul grupului și peste media pieței românești, însă în scădere față de 23,7% cât se înregistra la data de 31 decembrie 2014.

Tagged , , , , , ,