Monthly Archives: May 2016

Care capitalism tovarase Isarescu?

Sursa: Sfin.ro

Un articol de exceptie care reda intransigent adevarata fata a capitalismului romanesc si asteptarile chinuite ale unui poor obisnuit cu moca. Dar NU orice fel de …moca. Ci una de CALITATE si foarte, foarte…ieftina.

Romanul are doua feţe. La nivel declarativ, îţi vine sa-l pui la suflet. In realitate, uneori, ti-e rusine ca eşti roman.

Cum va explicaţi altfel ca majoritatea contationalilor se declara impotriva corupţiei, dar la urne ar accepta fara remuscari toti urmaritii penal, toti politrucii fara nicio meserie, in general, ratati ai societăţii care nu au demonstrat nimic in viata lor, cu atat mai putin in mediul privat?

Cum va explicaţi ca aleşii neamului, atâtia cat mai sunt in libertate, refuza cu obstinatie sa voteze noua Lege a achiziţiilor publice care pune punct criteriului de selectie bazat pe „cel mai mic pret”. Acest principiu economic nu are de-a face cu economia capitalista, bazată pe comparatie. Vrem calitate la preturi de nimic!

De ce va mai întrebati cum a prosperat firma Hexipharma? E simplu. Pe baza legilor date de parlamentari, părtasi si complici direcţi la tot ce ni se intampla. Preţul cel mai mic la dezinfectanti poti sa-l obtii, iata, numai diluand produsul. Sănătatea e unul dintre multele domenii care functioneaza exact la fel.

Ideea de capitalism a ajuns o gluma in România. In Bucureşti, o capitala europeană unde se realizează 25% din PIB-ul tarii, la multe servicii si produse sunt niste preturi jenante. Vrem mai mult moca; gratis e ideal! Vrem preturi socialiste, dar ne batem cu pumnii in piept ca suntem capitalisti.

Capitala noastra draga este printre cele mai ieftine orase mari din lume. Turiştii si investitiile nu au ca prioritate cuvantul “ieftin”. De obicei, ieftin inseamna slab, prost calitativ, inestetic, urat, servicii de doi lei. Cat plăteşti atata primesti.

Apropo, n-am gasit in aproape 100 de tari vizitate un pret mai mic la taxiuri sau la tarifele de parcare decat in tara mea. Dar, nu-i asa, ne vaitam mereu de trafic, de lipsa locurilor de parcare. Suntem o tara ieftină pentru ca nu prea vrem sa platim sa evoluam ca oras, ca tara, ca natiune. Ne-am lasat condusi 25 de ani de oameni ieftini, care si-au vândut tara ieftin si am devenit ca ei.

Si atunci de unde bani? De unde vreţi sa avem infrastructura? Ne lamentam ca vrem „o tara ca afara”, dar cand e vorba sa platim ceea ce i se cuvine statului ne facem luntre si punte sa platim cat mai putin posibil, preferabil deloc. Nu cerem/dam bonuri fiscale sau factura pentru a ne ramane mai multi bani in buzunar sau in conturi. Va suna cunoscut?

Totul tine de educatia economica elementara. Citeam recent cum BNR se lauda ca a crescut averea populaţiei din bănci. Halal cultura investitionala. Onor băncilor care au trecut la dobânzi negative. Am declarat de multe ori ca sistemul bancar românesc este primitiv. Acum spun mai mult: nu exista alta institutie care sa ne franeze mai mult economia, in ultimul sfert de secol.

In opinia mea, miscarea banilor in economie ar trebui sa fie principalul obiectiv al conducătorilor acestei tari. Ce mare lucru este ca au crescut sumele romanilor in bănci, bani care nu produc nimic? Nici locuri de munca, nici plus valoare, nici taxe si impozite mărite la stat. Nimic! Dar, nu-i asa, preferam sa avem o viata chinuita in comunitate si mai multi bani in cont.

Se întreba rectoric Mugur Isarescu de ce nu avem o autostrada care traversează Carpatii, dupa 25 ani de capitalism. Care capitalism, tovarase guvernator? Cu o banca naţionala care sponsorizeaza permanent bancile private cu capital străin si cu bănci care ofera dobânzi la credite de 3-4 ori mai mari decat afara, despre ce capitalism vorbiti?

Celor cu asigurări de sănătate in strainatate le dau o veste proasta. Daca au o urgenţă medicala, pana sa ajunga la AKH sau Acibaden, nimeresc intai la o cameră de garda din Romania. Si acolo nu-i întreabă nimeni, prima data, cati bani au in cont. Vor fi tratati de un medic prost plătit, intr-un spital infestat cu virusi, cu un brancardier care va astepta şpagă. Daca vor scapa cu viata, abia atunci se vor putea intreba ce au făcut pentru capitalismul românesc, pentru evoluţia tarii.

Aceasta este adevarata fata a capitalismului românesc de mucava. Cu mici excepţii de antreprenori romani care au evoluat ca oameni de afaceri odata cu firmele lor, nu putem sa ne laudam cu o economie de piata liberă.

Deocamdată, economia este inca prizoniera propriilor metehne socialiste.

Tagged , , , , , , ,

Publicitatea pe dispozitive mobile depaseste o treime din totalul publicitatii de tip display

Sursa: Sfin.ro

33% din afisarile campaniilor publicitare de tip display au fost efectuate de pe dispozitive mobile, conform Monitorizarii Investitiilor in Publicitatea Online (MIP Online) pentru prima parte a lunii mai 2016.Monitorizarea Investitiilor in Publicitatea Online (MIPO) va furniza incepand din luna mai 2016 si informatii privind dispozitivele de pe care sunt vizualizate campaniile de publicitate online: desktop, mobil si tableta. Informatiile referitoare la numarul de afisari inregistrate de o campanie publicitara, precum si volumele investitiilor estimate la tarifele ratecard pot fi masurate individual pentru fiecare dintre cele 3 dispozitive utilizate pentru navigarea pe internet: calculator, tableta, telefon mobil.

Prima concluzie a analizei rezultatelor primelor doua saptamani ale lunii mai 2016 este faptul ca modul de vizualizare, de consum a campaniilor publitare online urmareste tendinta generala de crestere a accesarilor de pe dispozitive mobile.  In conditiile in care proportia traficului realizat de pe dispozitive mobile depaseste deja 50% din totalul traficului inregistrat pe site-urile romanesti, in ceea ce priveste publicitatea online, mai mult de o treime din totalul afisarilor campaniilor publicitare monitorizate sunt realizate de pe dispozitive mobile (telefon mobil sau tableta).
Adaptarea industriei de publicitate la schimbarea comportamentului vizitatorilor siteurilor, care prefera din ce in ce mai mult accesarea siteurilor de pe dispozitive mobile, se face treptat. In prezent, din primele rezultate ale MIPO, se poate observa ca doar 6% din totalul formatelor publicitare monitorizate online sunt destinate exclusiv telefoanelor mobile, fiind inca preferate formate publicitare ce pot fi vizualizate pe orice tip de ecran, atat cel al calculatorului, tabletei sau telefonului mobil.  Din perspectiva companiilor ce detin siteuri web, din cele peste 1.500 de siteuri monitorizate de BRAT, peste 700 au deja versiuni optimizate pentru orice tip de dispozitiv.
Prin detalierea informatiilor MIPO la nivelul tipului de dispozitiv de pe care a fost “consumata” o afisare a unei campanii publicitare, industria online afiliata asociatiei BRAT face un nou pas spre transparentizare si profesionalizare, aducand in piata din Romania informatii esentiale pe baza carora se pot realiza si implementa cu succes strategii de comunicare eficiente.
Informații suplimentare:
Despre MIP Online
Monitorizarea Investiţiilor în Publicitatea Online (MIPO) este realizată de BRAT începând cu august 2011 şi monitorizează campaniile publicitare de tip display din România, în monitorizarea volumelor la ratecard nefiind incluse campaniile livrate prin sisteme de tip programatic sau prin site-uri specializate (ex: google, profishare, yahoo, facebook etc.), pentru cele din urmă monitorizarea furnizând doar informatii privind prezenţa campaniilor publicitare, per perioada si site web.
Monitorizarea Investiţiilor în Publicitate (MIP) este studiul realizat de BRAT ce pune la dispoziţia pieţii de media şi publicitate, informaţii complete despre campaniile publicitare desfăşurate în cadrul publicaţiilor tipărite, emisiunilor staţiilor radio, site-uri web şi locaţii OOH, ultizand standarde comune de monitorizare şi raportare pentru cele 4 medii.
Tagged , , , ,

Ciorbea „DĂ-ȚI ÎN PLATĂ” demnitatea de Avocat al Poporului sau plătește-ți datoriile la stat

Sursa:Sfin.ro

Numai in Romania este posibil ca un demnitar pe numele lui Victor Ciorbea- sa nu si plateasca datoriile catre fisc si sa fie pe functie… NUMAI o lipsa de bun simt deosebita poate face ca Victor Ciorbea- un om cu multe active, AVOCAT de profesie- sa aiba la stat datorii restante de sute de mii de lei si acestea inca de pe cand era proprietar al cabinetului sau de avocatura..

Cirobea da-ti demisia sau PLATESTE-TI  datoriile… NU avem nevoie de eforturile tale deosebite…ci avem nevoie sa platesti la timp pentru ca -slava domnului- iti permiti…

Da-ti in plata functia de Avocat al Poporului sau plateste !

Avocatul Poporului Victor Ciorbea, care, impreuna cu sotia figureaza cu datorii la ANAF de peste 570.000 lei spune ca familia face „eforturi deosebite” pentru plata lor dar si a celorlalte datorii.

In declaratia de avere depusa in vara trecuta mai erau trecute patru credite la banci in valoare de 1,17 mil. euro si doua „contracte imprumut” de 90.000 de dolari, respectiv 65.000 de euro.

In declaratia citata, Victor Ciorbea apare cu impozite restante pentru avocatura de 85.000 lei si rest de plata pentru CASS de 110.000 lei. De asemenea, sotia figureaza cu un rest de plata la Fisc pentru avocatura si CASS de 101.000, respectiv 125.000 lei.

Familia Lacrima si Victor Ciorbea au insa si active importante.

Ei au declarat o casa de 700 mp in Bucuresti si un teren intravilan in Capitala de 420 mp. De asemenea, este trecuta o cota de 3/8 dintr-o mostenire ce consta in 30 de hectare si o casa in judetul Alba.

In document sunt mentionate bijuterii de 5.000 euro si tablouri si icoane de 15.000 euro.

Ciorbea a precizat marti intr-un comunicat remis de Avocatul Poporului ca datoriile sunt din perioada in care a fost asociat la casa de avocatura „Ciorbea Victor & Ciorbea Lacrima”, pana la numirea in functia de Avocat al Poporului.

„Precizez ca, in ultimii 10 ani, am platit catre bugetul de stat 1.600.000 de lei, reprezentand taxe si impozite, pe langa suma de aproximativ 6.000.000 lei, rate bancare”, a sustinut el.

„Mentionez faptul ca atat eu, cat si sotia mea facem eforturi deosebite pentru achitarea restului ramas de plata catre bugetul de stat, precum si a celorlalte datorii, indeplinindu-ne astfel, cu totala responsabilitate si buna credinta, obligatiile de cetateni”, a mai spus Ciorbea in comunicat

Tagged , , , , ,

Cine trage frana economiei in 2017?

Sursa: Sfin.ro

De la prognozele FMI ( nu prea le nimeresc finantatorii internationali nici macar ca si tendinta) la iesirile publice ale corifeilor, 2017 va fi semnificativ mai slab comparativ cu 2016.

Unii au incercat sa produca un soc major si in 2016 prin ghidarea perceptiei investitorilor, oamenilor de afaceri si a populatiei, dar inertia economiei a fost prea mare. Detalii aici http://lucianisar.com/macro-miscellaneous/recesiune-in-2016-improbabil/

In ultimii 26 de ani Romania a fost condusa din criza economica in criza economica.

Parghia prin care au fost declansate aceste probleme au tinut de deciziile de politica monetara si de credit (includem aici pastorirea falimentelor bancare). Politicile de credit sunt mai greu de decriptat si nu ajung pe agenda publica: politica de provizionare, normele de creditare, evaluarea colateralelor, expunerea valutara etc.

In acest moment inflatia yoy anuntata la nivel de aprilie 2016 se situeaza la minus 3,3%. Acest rezultat nu semnalizeaza doar faptul ca BNR va stabili un nou record, ratarea singurului obiectiv inclus in lege in 11 din 12 ani.

Inflatia aflata la un asemenea nivel semnalizeaza probleme majore pentru economia Romaniei daca nu se actioneaza din timp.

Este evident ca BNR incearca sa produca o noua criza in 2017 si nu doar ca si revansa la legea privind darea in plata.

Cu inflatia in acest teritoriu si cu deflatia fiind doar o problema de excurs public BNR a testat mai multe metode de franare suplimentara a economiei.

Cresterea dobanzilor a fost anuntata ca si posibilitate de Consilieru’ Croitoru de la BNR. Detalii aici http://lucianisar.com/uncategorized/romania-este-condusa-prin-inducerea-periodica-de-crize/

Cresterea dobanzilor era prea tranparenta ca si masura anti economica in acest mediu.

In consecinta au optat pentru franarea economiei prin limitarea creditarii in economie.

Noile norme ce limiteaza creditarea nu fac decat sa incerce provocarea de probleme in 2017.

Restrictionarea creditarii a fost operata de BNR si in 2009 – 2010 dupa ce cu doar 2 ani inainte,in 2007, BNR a produs o relaxare a creditarii fara fundament.

Motivul pentru provocarea de crize si accidente in economie este unul mundan: negocierea se poate purta mult mai usor cu diferitii guvernanti si autoritati ale statului daca sunt probleme. Media si propaganda este receptiva la anunturile panicarde.

Strigatele din ultima perioada fara o baza reala au ramas fara ecou. Acest fapt dovedeste ca decidentii din Romania, dupa 26 de ani, nu mai cred in povesti. In consecinta BNR a hotarat sa faca tot ce poate pentru realizarea falsei profetii.

Negocierea noului statut BNR, a comitetului de macrostabilitate si a diferitelor plangeri nu mai pot fi castigate fara o criza in economia romaniei.

Tagged , , , , ,

World Doctors Orchestra pentru prima dată în România! Susținem împreună cauza înființării Rețelei naționale de telemedicină pentru epilepsie

Sursa: Sfin.ro

Pentru prima dată în România, luna aceasta, World Doctors Orchestra (WDO) va concerta pentru a susține crearea rețelei naționale de telemedicină pentru epilepsie. Spectacolele cu scop caritabil vor avea loc după următorul program:

  • 26 mai – Cluj-Napoca – Casa Universitarilor
  • 27 mai – Brașov – Biserica Neagră
  • 28 mai – București – Ateneul Român

Cele trei concerte, pe care World Doctors Orchestra le va susține în România, fac parte dintr-un program amplu de sprijinire a persoanelor care suferă de epilepsie, program demarat de Clubul Lions din Cluj Napoca.

World Doctors Orchestra (WDO) este un ansamblu care reuneşte aproximativ 1.000 de medici, din peste 50 de țări, din întreaga lume, al căror principal scop este acela de a aminti că dreptul la sănătate, îngrijire și condiții medicale egale nu depinde de granițe geografice, de interese politice sau economice. World Doctors Orchestra susține în scop caritabil, două sau trei concerte, în fiecare an. În luna mai 2016, România primeşte pentru prima dată vizita celebrului ansamblu iar cauza pentru care acesta va concerta în cele trei oraşe din program, este de a susţine necesitatea înființării rețelei naționale de telemedicină pentru epilepsie.

Iniţiativa acestui proiect generos, aparţine neurologului clujean Bogdan Florea, care cu sprijinul Clubului Lions Cluj Napoca urmărește dotarea a cinci centre din țară cu aparate video-EEG performante, crearea unei baze de date naționale a pacienților cu epilepsie și instruirea personalului medical cu privire la corecta exploatare a acestor aparate. Investițiile se vor realiza atât prin strângeri de fonduri organizate de Clubul Lions Transilvania, cât și prin vânzarea biletelor la cele 3 concerte World Doctors Orchestra.

Epilepsia este o afecțiune a creierului care se manifestă prin apariția unor crize de descărcări electrice paroxistice, aberante, în creierul unei persoane, la intervale variabile de timp. Poate apărea atât în copilărie, cât și la vârstă adultă, iar cauza declanşării este deseori necunoscută. Diagnosticul corect se pune doar în urma efectuării unei electroencefalograme (EEG) și a examenelor imagistice specifice. Epilepsia nu este întotdeauna o boală vindecabilă, însă crizele epileptice pot fi controlate cu medicamentație adecvata, astfel încât, pacientul să aibă, la rândul său, o viață normală.

În lume se estimează a fi aproximativ 65 de milioane de pacienți cu epilepsie. În România numărul total al celor care suferă de această boală rămâne incert din cauza lipsei unui registru național al pacienților cu epilepsie. Specialiștii români estimează că în ţara noastră ar exista aproximativ 400.000 de bolnavi de epilepsie iar dintre aceștia, doar 150 de mii sunt înregistrați și urmează un tratament medicamentos specific.

După încheierea turneului World Doctors Orchestra, strângerea de fonduri va continua. Mai multe informaţii despre mecanismul prin care se pot face donaţii, pentru susţinerea acestui proiect, sunt disponibile pe pagina www.epilepsy.ro unde veţi găsi și programul acțiunilor specifice viitoare.

Odată cu strângerea fondurilor necesare achiziționării aparatelor EEG, se va organiza un concurs de selecție pentru medicii care vor prelua, în baza unui contract de comodat, cele cinci aparate video-EEG. Astfel, toți specialiștii neurologi, pasionați de meseria lor, responsabili și implicați, cu experiență anterioară în studiul epilepsiei și competențe EEG vor avea ocazia să beneficieze de programul demarat de Clubul Lions, fiind implicați în ajutorarea comunității prin prestarea unui număr de consultații gratuite, destinate persoanelor care provin din medii defavorizate.

Devotamentul dovedit al medicilor în asigurarea bunăstării pacienților și în oferirea celor mai bune servicii medicale va constitui un criteriu extrem de important în selecția care va avea loc, transparența fiind caracteristica fundamentală a acestui proiect.

Mai multe detalii despre cauzele apariţiei epilepsiei și tratamentul recomandat, programul concertelor World Doctors Orchestra în România şi modul în care puteţi intra în posesia biletelor la cele trei concerte precum şi toate detaliile legate de susținerea înființării rețelei naţionale de telemedicină, le găsiţi pe www.epilepsy.ro.

Tagged , , ,

Ultima manipulare a BNR-iluzia monetara

Sursa: Sfin.ro

Captura de reglementare nu poate fi exemplificata mai bine decat de comportamentul recent al BNR. Captura de reglementare se produce atunci cand o agentie de reglementare a unui domeniu, creata pentru a actiona in interesul public, promoveaza interesele comerciale ale grupurilor de interese din domeniul respectiv. Laureatul premiului Nobel, George Stigler, a scris extensiv pe subiect.

Coordonarea actiunilor sectorului bancar de catre BNR in actiunea de lobby parlamentar a depasit orice limita in cazul legii privind darea in plata.

BNR nu se lasa. Pluseaza cu o noua manipulare.

Populatiei i se serveste iluzia monetara.

“”Uitându-ne la ce este în ţările vecine cu care ne putem compara, mă refer la Ungaria, la Polonia, cred că în prezent creditele în lei sunt competitive, adică nu mai avem un credit să spunem scump“, a spus guvernatorul BNR ieri la prezentarea raportului asupra inflaţiei.” Link aici

http://m.zf.ro/banci-si-asigurari/isarescu-bnr-nu-mai-avem-un-credit-sa-spunem-scump-comparativ-cu-polonia-si-ungaria-

Iluzia monetara se refera la tendinta oamenilor de a gandi in termeni nominali si nu reali.

Altfel spus comparatia cu valorile nominale este o manipulare fara a mentiona că inflatiile sunt minus 3,25% in Romania respectiv minus 0,9% in Polonia.

Comparatia “reala” este intre aproape 10% si aproape 7%. O diferenta majora in termeni procentuali. Mai mult pentru a calcula dobanda reala se aplica inflatia anticipata. Irving Fisher a scris “The money illusion” in 1928.

Ca o paranteza daca prin iluzia monetara se vrea evidentierea competitivitatii sectorului bancar Romanesc in termeni relativi poate nu ar strica o mentiune privind dobanzile platite la depozite, comisioanele or practicile comerciale din celelalte tari.

Iluzia monetara influenteaza perceptia oamenilor si deciziile acestora.

Este putin probabil ca angajatii BNR sa nu stie ce fac in momentul in care servesc populatiei proba competitivitatii sectorului bancar Romanesc comparand dobanzi nominale! Manipulare de toti banii.

Tagged , , , , ,

Un Eurovision Politizat

Sursa: Sfin.ro

Citind în dreapta și-n stânga despre acest Eurovision politizat din cauza Crimeei – sau a Ucrainei, că e cam același lucru oricum – se vede, cum se spune, cu ochiul liber, se vede că intenția este de menținere la nivel maxim a sentimentelor anti-ruse în Europa – prin orice mijloace.  Există o regulă – sau a existat până mai ieri, regula de-a nu permite melodii cu tematică politică la Eurovision.  Nu este cazul lui „1944”, pentru că – explicația oficială, „faptele sunt reale”.

Clar?  Se-aude?  Ce mai atâtea discuții – te pui cu te-curci?  Și ce mai contează votul europenilor – astăzi avem un alt sistem unde judecătorii Adaugă și Împart și dupăaceea Înmultesc, toate astea înaintea Scăderii pentru a ajunge la rezultatul Dorit.  Era odată un banc, spunea că doi călători într-un compartiment de tren se uitau pe gram șila un moment dat au văzut o turmă de oi pe câmp…  148 de oi, spune unul.

Cum ai numărat așa repede?  întrebă celălalt.  Foarte simplu, răspunse primul, am numărat picioarele și-am împărțit la 4.  Dar până la urmă toate schimonoselile astea politice – în schimbul artei, în Europa, nu fac decât să adâncească o rană – o rană și-așa deschisă.  În timp ce ucrainienii sar de bucurie – la comandă bineînțeles, pentru că ucrainienii care nu răspund la telefonul scurt la Kiev au adus mai multe voturi pentru Rusia la Eurovision, Rușii se uită furioși la jumătatea goală a paharului și nu văd jumătatea plină pentru ei – pentru ei în relația cu Ucraina, nu văd că Stalin n-a deportat ucrainieni din Crimea – pentru că erau tătarii acolo în ’44, în Crimea rusească – și nu ucrainieni.

O mică paranteză – Crimea a devenit o Republica Independentă în cadrul noii Ucraine independente, iar Sevastopolul și-a păstrat administrația separată de Kiev după 1991.  Lucru normal dacă ne-aducem aminte de formidabila bază maritimă de-acolo – a rușilor, niciodată a Ucrainei.  Anul 1991, tocmai atunci când granițele Ucrainei au fost garantate – și de Rusia.  Oricum, mulțumită acestei revitalizări a problemei ucrainiene se poate vedea cu ochiul liber că Ucraina și Crimea nu prea au nimic în comun – decât poate pe Nikita Hrushciov, cel care le-a dat-o ucrainienilor la o beție de partid…  Dar propaganda e mama istoriei locale.  Cui prodest?  Ucrainienilor cumva?  Nu cred.  Tot așa cum spuneam ieri, Sykes-Picot nu a fost pentru folosința arabilor – dar și ei au crezut că le va folosi.  Enjoy :)) 

Tagged , ,

Cum sa negociezi cand sansa nu e de partea ta

Deepak Malhotra, unul dintre cei mai buni profesori din cadrul Harvard Business School, a publicat de curand o noua carte intitulata Negocierea Imposibilului. Acesta prezinta in paginile cartii lectii cheie pentru negocierea in situatii dificile, cu exemple ce includ criza rachetelor din Cuba, disputele din Liga Americana de Fotbal si cea de hochei precum si multe cazuri cu miza mare in care companiile s-au aflat la masa negocierilor fara sa aiba sansa de partea lor.

Fie ca tintiti catre o marire de salariu, o afacere care sa se dezvolte sau pur si simplu vreti sa aduceti pacea intre natiunile aflate in conflict, exista momente cand perspectivele succesului pot fi sumbre in cel mai bun caz.

Intr-un interviu acordat pentru Harvard Business School Working Knoledge, un forum dedicat inovatiilor in practica afacerilor, Malhotra aexplicat punctual de ce aceasta carte este diferita de restul cartilor dedicate negocierilor.

Carmen Nobel (C.N.), Working Knoledge: Prin ce se diferentiaza aceasta carte de restul celor despre negociere ?

Deepak Malhotra: Una dintre cele mai intalnite intrebari pe care oamenii o pun mereu este “cum pot negocia mai eficient atunci cand lucrurile par fara speranta?”. Exista, cu siguranta, si alte carti care ofera ganduri cu privire la aceasta problema insa cand aceiasi oameni m-au rugat sa le recomand o carte care abordeaza subiectul situatiilor foarte dificile, eu nu am avut sa le ofer un raspuns bun. De aceea am scris aceasta carte.

Am ajuns sa cred ca pana si cele mai dificile probleme de negociere au potentiale solutii. De aceea am scris aceasta carte: pentru a exista un inceput in a invata sa gestionam mai bine situatii aparent imposibile si pentru a oferi oamenilor instrumentele de care au nevoie pentru a face acest lucru.

C.N. – Mentionati in cartea dumneavoastra ca oamenii confunda prea mult negocierea cu tocmeala sau dezbaterea, ori cu incheierea unui deal dupa foarte lungi discutii. De ce aceasta abordare este una gresita si cum definiti negocierea in schimb ?

D.M. Primind indrumari si sfaturi din aproape toate domeniile, pornind de la afaceri cu miza mare si mergand pana la acorduri de pace cu teroristi, de la oferte pentru locuri de munca si armistitii pana la relatii conflictuale intr-o afacere de familie, pot spune cu incredere ca negocierea nu este despre dolari sau centi. Nici despre vieti pierdute si vieti salvate sau oricare alta moneda a unei tari. Indiferent de context sau mizele implicate negocierea este intotdeauna, fundamental, despre interactinea umana.

„Empatia este esentiala pentru atingerea propriilor obiective in cadrul unor negocieri”

Fie ca incercam sa structuram o relatie strategica, sa primim mai multi bani, sa oprin gloante sau sa reducem intensitatea emotionala in anumite situatii, intrebarea cu care ne confruntam mereu in lumea negocierilor este aceasta: Cum putem interactiona cu alte fiinte umane in asa fel incat sa obtinem intelegeri si acorduri mai bune?

Nu conteaza daca acordul va fi sau nu scris pe o foaie de hartie. In acest context ar trebui sa definim negocierea corespunzator: Negocierea este procesul prin care doua sau mai multe parti care percep o diferenta de perspectiva sau interese incearca sa ajunga la un acord.

Tocmeala sau dezbaterea ar putea fi componente a ceea ce se intampla intr-o negociere, dar este varful aisbergului in cel mai bun caz – si in multe situatii o stare de spirit bazata pe ideea de tocmeala sau dezbatere poate sa iti cauzeze probleme.

Tocmeala si dezbaterea sunt abordari cu suma nula. Cele mai multe negocieri nu sunt jocuri cu suma zero asa ca orice metafora cu suma nula folosim („este ca sahul” sau „ca pokerul”) inseamna un alt pas care ne poarta pe un teren periculos si defectuos.

Nici razboiul nu este un joc cu suma nula. Se poate intampla de multe ori sa existe mai mult de un castigator si mai mult de un pierzator. Este posibil sa existe si cazuri in care rezultatele sunt mai bune sau mai rele pentru toate partile implicate. Exista situatii in care nu este obligatoriu sa lupti cu ceilalti pentru a-ti atinge obiectivele. Poate fi necesar insa sa colaborezi cu anumite parti pe unele probleme chiar si in timp ce concurezi cu altii.

C.N. Cartea dumneavoastra noteaza importanta de a avea o strategie a procesului inainte de intra in negocieri. Ce este o strategie de proces si ce factori ar trebui sa ia o persoana in considerare cand formeaza o astfel de strategie.

D.M. Ca exemplu sa ne uitam la una dintre multele lectii din aceasta parte a cartii:Procesul de negociere inainte de substanta.

Sa luam in considerare urmatoarea situatie. Ati negociat luni de zile cu cineva si in final sunteti intr-un punct in care tu crezi ca sfarsitul negocierilor se vede la orizont si exista posibilitatea unui acord.

Sunt si cateva concesii pe care le-ai salvat pentru momentul in care ajungi la linia de sosire. Faci acele concesii si cealalta parte iti raspunde: „Multumesc. Acest lucru este de mare ajutor. Acum lasa-ma sa vorbesc cu seful meu si sa vedem ce parere are in legatura cu progresele pe care le-am facut pana acum.”

Esti socat: Ai un sef ? Am crezut ca am terminat. Nu mi-a mai ramas nimic de oferit. Aceasta este una din probleme atunci cand nu exista un proces negociat inainte de fond. Inainte de a sari intr-o discutie in termeni de afaceri sau de a incepe schimbul de concesii este o idee buna ca initial sa negociati procesul. Acest lucru implica clarificarea si modelarea caii care te va duce de unde te afli astazi spre scopul final.

De exemplu ar trebui sa puneti intrebari precum: De cat timp are nevoie o organizatie ca a ta pentru a avansa de unde suntem la un acord semnat ? Care sunt toate partile care trebuiesc implicate ? Ce factori ar putea grabi sau incetini progresul ? Ce planuim sa acoperim in intalnirea de saptamana viitoare ? Cand vom aborda urmatoarele preocupari ?

De asemenea, cartea analizeaza si importanta modelarii/controlarii procesului, ofera exemple despre ce se poate face cand cealalta parte revoca un proces agreat anterior si totodata ii indruma pe cititori sa nu ramana impotmoliti in probleme de proces.

C.N. Ati scris despre empatie, subliniind, „greseala pe care oamenii o fac este sa creada ca empatia este ceea ce folosesti atunci cand vrei sa fii placut”. Cum poate empatia sa te ajute in negocieri ? Empatia poate fi invatata ?

D.M. Empatia este despre a intelege, atat de mult cat se poate, interesele, constrangerile, alternativele si perspectivele celorlalte parti. Nu este despre a fi placut sau generos -empatia este esentiala pentru a-ti atinge propriile obiective in cadrul tratativelor.

Daca nu intelegi ce ii conduce (interesele lor), vei intampina dificultati in structurarea unui acord valabil si nu vei sti cat de mult esti avantajat in negocierile cu ei. Daca nu intelegi constrangerile pe care le au poti sa ajungi sa ceri lucruri care sunt imposibile, ratand in acelasi timp oportunitati pentru rezolvarea conflictului in moduri pe care le-ar putea accepta.

Daca nu le intelegi alternativele iti vei crea o parere gresita despre cat de puternici sau slabi sunt si cata valoare aduci la masa negocierilor. In final, daca nu le intelegi perspectiva – Ce sens dau ei acestei interactiuni sau dispute nu vei putea anticipa toate barierele pentru a obtine un acord semnat.

In multe situatii o stare de spirit bazata pe ideea de tocmeala sau dezbatere poate sa iti cauzeze probleme.

In mod ironic empatia este necesara atunci cand ai in fata persoane care par sa o merite cel mai putin. Atunci cand negociezi cu oameni care au un comportament agresiv sau aparent inexplicabil este foarte la indemana sa ii cataloghezi ca fiind irationali sau rai insa acest lucru iti limiteaza propriile optiuni deoarece te orbeste posibilitatea de a exista o cale de urmat care reconciliaza preocuparile si nevoile fiecarei parti.

In schimb insa daca te-ai orienta catre a intelege modul in care isi justifica actiunile catre ei insisi ai posibilitatea sa identifici cai suplimentare pentru rezolvarea conflictului. Asta nu inseamna ca trebuie sa ii simpatizezi sau sa fii de acord ca cererile si perspectivele lor sunt legitime. Trebuie in schimb sa faci efortul de a intelege de ce ei le considera adecvate. Cu cat capacitatea pentru empatie este mai mare cu atat va fi mai mare si probabilitatea de a gasi o cale de urmat.

Poate fi empatia invatata ? Sunt doua raspunsuri. Pentru a cultiva o inclinatie naturala catre empatie trebuie sa aveti rabdare pentru ca este un proces de lunga durata – schimbati convingeri si tendinte inradacinate. Pe de alta parte puteti incepe sa va schimbati comportamentele foarte repede. Puteti sa puneti mai multe intrebari in negocierile purtate pentru a stabili mai bine interesele celorlalte parti implicate. Daca nu sunteti sigur de felul in care acestea sunt constranse puteti sa propuneti mai multe optiuni pentru a structura forma finala a contractului pe care il doriti semnat, in loc sa faceti doar o propunere, pentru a nu va bloca pe o cale care sa se termine in impas.

Puteti decide sa nu reactionati prea repede la comportamentele aparent ostile sau irationale. Toate acestea sunt schimbari de comportament pe care puteti sa le puneti in aplicare incepand de astazi.

 

C.N. Care este cea mai grea negociere experimentata sau observata de dumneavoastra ?

D.M. Unele dintre cele mai interesante si dificile negocieri tind sa apara atunci cand consiliez companii mici (de exemplu asociatii in stadiu incipient) care negociaza cu jucatori mari, consacrati in tranzactii strategice complexe si cu mize mari.  Uneori cei care stau de cealalta parte a mesei nu sunt doar cei mai buni potentiali parteneri ci si cei mai mari concurenti. Companiile mari au buzunare mai adanci si optiuni mult mai multe; nu puteti sti daca isi doresc sa devina parteneri cu succesul dumneavoastra sau cauta o cale sa va distruga.

In ceea ce priveste „cele mai dure” negocieri, acestea sunt de obicei situatii in care guvernele incearca sa negocieze incetarea unui conflict armat. Sunt multe parti implicate, o istorie de neincredere, ostilitate, nemultumire si interese care variaza de la cele economice la cele de securitate, politice, ideologice si pana la chestiuni de mandrie si identitate.

Cred cu tarie ca orice problema creata de oameni poate fi in cele din urma rezolvata tot de oameni. Poate nu va exista o rezolvare astazi (sau in perioada imediat urmatoare intr-un interval de timp pe care ni-l dorim). Chiar si asa putem sa fim mai intelepti in construirea unei strategii si mai constiinciosi in pe masura ce schitam o cale catre o eventuala rezolutie.

Un ultim punct cu privire la acest aspect: Cele mai dificile negocieri necesita mai multa rabdare, perseverenta, curaj, empatie si umilinta decat purtam cu noi de obicei zi de zi- acest lucru fiind in general rasplatit in politica. Astfel lucrurile care sunt deja dificile devin si mai dificile.

C.N. La ce lucrati acum ?

D.M. Am o serie de proiecte in curs de desfasurare. Unul dintre ele analizeaza modul in care am putea ajuta chirurgii sa comunice mai eficient cu pacientii bonlavi de cancer, scopul fiind ca pacientii sa primeasca ajutor in vederea obtinerii unor rezultate mai bune in lupta penru vindecare.

Traducere si adaptare de Mihai Craiu dupa un studiu de caz publicat de revista Harvard Business Review 

Tagged , , , ,

BRD si Lhotte nu au probleme cu darea de credite neperformante lui Crestin sau Truica. Ei au probleme…cu darea-n plata…

Sursa: Sfin.ro

În urmă cu câteva zile domnul Philippe Lhotte, directorul general al BRD, a prezentat către investitori, în cadrul unei conferinţe online, rezultatele trimestriale ale băncii.

În continuare, conducerea BRD – Societe Generale nu spune nimic despre lucrurile pe care noi le-am semnalat într-un articol precedent, motiv pentru care reluăm întrebările puse, în speranţa obţinerii unui răspuns.

Intenţia de „a pune batista pe ţambal”, cum se spune pe aici, pe la noi, este evidentă. Termenul pur românesc se pare că a fost rapid învăţat şi însuşit de dl Philippr Lhotte, director general al BRD.

Singurul subiect mai fierbinte, abordat, fiind Legea dării în plată asupra căreia fac doar aprecieri generale, atât dl Philippe Lhotte cât şi adjunctul domniei sale dl Didier Colin, mult prea generale, spunem noi, pentru conducătorii unei bănci cu anvergura BRD, care mai mult ca sigur şi-a stabilit deja strategia pentru contracararea efectelor negative. Domnia sa declară că BRD nu a constituit provizioane pentru riscul dării în plată apreciind că această lege induce un risc neaşteptat care urmează a fi evaluat. Cred că este vorba despre o tragere de timp sau de evitarea unui răspuns tranşat cu privire la poziţia BRD, post-implementare a acestei legi.

Prezentarea, în întregul ei, abundă de abordări la fel de generale, ca şi în cazul precedentei publicări a rezultatelor închiderii anului 2015, menite să cosmetizeze rezultatele dezastruoase obţinute în urma tranzacţiilor, cel puţin dubioase, încheiate în anii anteriori, printre care vi le reamintim pe cele ale căror protagonişti au fost „celebrii” Locic, Truica şi Creştin. Toate acestea au avut la bază false evaluări, făcute la comandă directorilor de sucursale, în special la cea din B-dul Primăverii. Nici până acum nu am înţeles de ce doar directorii români au fost chemaţi la DNA în timp ce directorii părţii franceze, care aprobă şi supervizează totul, nu.

Aşa cum semnalam şi data trecută, există mari diferenţe între rezultatele anunţate la Bucureşti şi cele anunţate la Paris.

Referindu-se la profitul net înregistrat în trimestrul I al anului 2016, de 73 milioane lei, domnul Philippe Lhotte recunoaşte faptul că acesta este mai scăzut cu aproape 15% comparativ cu trimestrul I al anului 2015, când cifra înregistrată a fost de 85 de milioane de lei. O valoare procentuală negativă care nicicând nu ar fi puţit fi ascunsă. În rest totul rămâne cam la fel, în aceiaşi notă raportată la finele lui 2015.

Bizar mi se pare raportul comparativ al cotei depozitelor în totalul pasivelor, 94% în martie anul acesta, faţă de 69% în 2011 ca şi cel al reducerii finanţării de la compania mama de 2% în martie anul acesta, faţă de 23% în 2011. Cu siguranţă s-a luat ca referinţă anul 2011 pentru că diferenţa dintre cele două procente comparate să pară mai mare, mai spectaculoasă.

La final domnul Philippe Lhotte concluzionează la fel de ambiguu, apreciind primul trimestru al acestui an ca reprezentând un start bun, în condiţiile în care „bugetul pentru 2016 nu este prea optimist”. De aici înţelegem că totul este bine dar nu prea optimist.

Nu ştim cu ce părerea au rămas, în urma prezentării, investitorii cărora li s-a adresat dl Lhotte. Probabil una bună dar nu prea optimistă… Cert este că în continuare asistăm la o cosmetizare a situaţiei de fapt. Rămânem cu aceeiasi curiozitate de a vedea când se va decide domnul Philippe Lhotte să ne spună adevărul?

Până atunci, bonne chance monsieur PDG!

Tagged , , ,

Faceti azil de batrani din turnul Grivco preluat de stat

Sursa: Sfin.ro

În corul aplauzelor pentru descoperirea corupților din România, pare să se piardă elementul deciziv pentru un viitor mai prosper și succesul campaniei anticorupție: averile — confiscarea și reutilizarea lor. Corupția e în general alimentată de goana după bani, așa că pentru unii e un troc profitabil să stea o vreme la închisoare, în schimbul averilor fabuloase. De asta, cele mai multe state occidentale au decis să reutilizeze banii confiscați pentru proiecte sociale. În România, momentul pare departe. Țara nu ține urma banilor confiscați, există condamnați care ies din închisoare fără să fi plătit un leu din averea obținută ilegal.

Radu Nicolae

Un articol de Radu Nicolae, expert anticorupție și autorul unor cărți în domeniu, membru al CRJ, profesor la Școala Națională de Studii Administrative și Politice.

Din anul 2000, România urmează un trend uşor ascendent în combaterea şi prevenirea corupţiei, dar suntem încă departe de a controla fenomenul. Capacitatea scăzută de a urmări și recupera banii înseamnă că infractorii sau familiile lor se pot bucura de foloasele obţinute ilegal, le pot folosi pentru a îşi angaja avocaţi celebri, pentru a face presiuni asupra justiţiei, pentru a intimida sau agresa magistraţi.

Infractorii, prin puterea financiară acumulată ilegal, joacă un rol important în societate. Sunt priviţi ca modele, se transmite în societate mesajul că infracţionalitatea este profitabilă: cel mult poţi fi condamnat la închisoare, dar rămâi cu bunurile sau banii. În final, toate politicile de prevenire a infracţionalităţii sunt inutile pentru că riscurile corupţiei, crimei organizate sau evaziunii fiscale sunt mai mici decât beneficiile. Nu se realizează scopul politicii penale.

       În Italia, terenurile confiscate de la mafie au fost oferite unor cooperative de tineri

Reutilizarea socială înseamnă să transformi bunurile folosite anterior de infractori în simboluri, să transmiți mesajul că nu e profitabil să faci infracțiuni pentru că în final vei fi prins și tot ceea ai acumulat necistit îți va fi luat și întreaga comunitate în care trăiești va ști asta. Un fost act de corupție devine o oportunitate pentru victimele infracțiunilor sau pentru cei cinstiți, care în general plătesc prețul criminalității.

În privința reutilizării bunurilor confiscate, cel mai bun model este cel din Italia. De exemplu, pe terenurile agricole confiscate de la mafie au fost înființate cooperative formate din tineri care cultivă pe ele. Produsele obținute sunt vândute sub etichetaLibera(Libertate) în magazine care sunt luate la rândul lor de la mafie. Există și alte exemple de urmat în Franța (banii confiscați se reîntorc ca stimulente pentru organele de aplicare a legii), Scoția (banii confiscați se duc într-un fond de proiecte pentru educație), Spania (banii sunt folosiți pentru a finanța strategia de prevenire a consumului de droguri) și tot așa.

       Nu se știe cât se confiscă în România: „nimănui din sectorul public nu i s-a părut relevant să ţină o statistică”

În România, în momentul în care oamenii și-ar câștiga pâinea lucrând cu bunurile confiscate de la baronul local, ar redobândi demnitatea și încrederea în forțele proprii. În prezent, există comunități care au impresia că nu pot supraviețui fără baronul local, care le dă de lucru, se simt vulnerabili fără un tătuc.

Dar în România nu se poate nici măcar răspunde la întrebarea câți bani au fost confiscați în 2015? Nimănui din sectorul public nu i s-a părut relevant să ţină o statistică până acum.

Diferenţele sunt foarte mari între ceea ce confiscă o instanţă pe hârtie şi ce se recuperează efectiv la ANAF. Datele pe 2015 arată că hotărârile judecătoreşti definitive privind rechizitorii ale DNA au stabilit confiscări de 29 de milioane de euro şi depăgubiri pentru prejudicii aduse instituţiilor publice de 165 de milioane de euro. Raportul DIICOT pentru 2015 se rezumă doar la prezentarea sechestrelor impuse, în valoare de aproximativ 116 milioane de euro — nu ştim cât au dispus instanţele să se confişte din acestă sumă. Aceeaşi lipsă de date şi la Ministerul Public. Însă o estimare a CRJ arată că în primele trei trimestre ale anului 2015, ANAF a recuperat efectiv între 2 şi 6 milioane de euro.

       Înființarea ANABI ar putea fi un pas înainte

Sistemul este fragmentat, lipsit de capacitate, iar cooperarea interinstituţională este atât de slabă încât fiecare parchet are propriul sistem de ţinere a evidenţei măsurilor asiguratorii şi hotărârilor judecătoreşti obţinute, fiecare instanţă de executare are propriile cutume de evidenţiere a executărilor penale (electronic sau pe hârtie) şi de comunicare cu ANAF, fiecare structură a ANAF are propriile modalităţi de agregare a datelor. Pentru a rezolva problema a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Acestă agenţie va avea o bază de date în care pot fi urmărite bunurile: de la faza urmăririi penale, la confiscare și valorificare.

În ceea ce privește valorificarea, e preferabilă reutilizarea socială despre care am discutat— în loc ca bunurile să fie vândute iar banii să îşi piardă urma în bugetul de stat, aceștia sunt folosiţi separat pentru finanţarea de proiecte în beneficiul victimelor infracţiunilor, în proiecte de educaţie, ca sedii pentru centre comunitare sau locuinţe pentru victimele infracţiunilor. Astfel bunurile şi bani devin vizibili, produc consecinţe evidente în societate.

Deocamdată, există în România persoane condamnate care ies din închisoare fără să fi plătit un leu din ceea ce au obţinut ca urmare a infracţiunii.

       Corupția din business e prea puțin investigată

O altă problemă e că în România asistăm la o vânătoare de politicieni de rang înalt şi la o lipsă de cazuri în zona companiilor de top. Mi-e greu să cred că avem politicieni care primesc mită şi companii care nu oferă mită. Oamenii de afaceri sunt, de fapt, folosiţi ca denunţători ai politicienilor şi astfel scăpă de o parte din pedeapsă.

Procesul penal urmăreşte în principal omul şi nu banii — de aceea avem şi sumele acestea insignifiante recuperate efectiv de la infractori. O altă consecinţă a acestei situaţii este că sectorul privat (în special companiile cu capital românesc) nu este interesat să investească în politici interne de conformitate, antimită, de prevenire a conflictelor de interese.

În cazul corupției ce implică sume ameţitoare, mita este plătită în principal de companii din mediul de afaceri, iar politicienii sunt cei care o primesc. Prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să aibă loc, concomitent, pe ambele planuri. De aceea în Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi altele companiile sunt amendate drastic dacă angajaţii sau subcontractorii lor dau mită, oriunde în lume. Numai în cazurile din SUA, pentru corupţie, Siemens a plătit 800 de milioane de dolari, Alstom 772 de milioane, iar Halliburton 579 de milioane. Chiar anul asta, în Marea Britanie, compania de construcţii Sweett Group a fost amendată pentru corupţie cu 3,5 milioane de dolari. Și în România a fost condamnatăfosta conducere a Siveco. Cazul Hexi Pharma e alt capitol din aceeași poveste.

Nu numai cel care primeşte mita e vinovat ci şi cel care o oferă, iar faptul că în România se pune accentul pe cel din urmă e semnul că lupta anticorupţie nu a ajuns la maturitatea necesară.

       Scandalul Panama dezvăluie mecanisme ale corupției la nivel mondial

Recentul exemplu al scandalului Panama arată problema corupției la nivelul sistemului financiar global. Însăși existenţa acestor locuri în care pot fi ascunşi banii invită la evaziune fiscală, spălare de bani, corupţie — pentru că poţi stabili foarte greu identitatea beneficiarului real din spatele unei tranzacţii. Și nu poţi urmări banii.

Se pare că 8% din bogăţia lumii este ascunsă în astfel de paradisuri. Totul arată precum păpuşile Matrioșka. Acest sistem paralel este întreţinut de oamenii şi companiile bogate. Pe lângă scopurile legitime, este folosit de politicieni, dictatori sau traficanţi pentru a îşi ascunde şi spăla banii murdari.

Nu cred că există şi nu cred că se poate face o statistică depre cât s-a obţinut prin infracţionalitate în România în ultimii 26 de ani. Trebuie să ţinem cont că în această perioadă au fost devalizate bănci cu miliarde de dolari (ex. Bancorex, Banca Agricolă). A fost falimentato-privatizată industria, a înflorit traficul de droguri şi de fiinţe umane, au fost retrocedate ilegal valori imense în terenuri, clădiri şi despăgubiri, au fost fraudate achiziţii publice.

       Logica bolnavă din care România nu a reușit să iasă: cei care iau locul condamnaților reproduc aceleași comportamente ilegale

Există momente importante în lupta anticoruție, care au avut loc după anul 2000: adoptarea legislaţiei speciale anticorupţie (2000), înfiinţarea PNA/DNA (2002), înfiinţarea DGA (2005),  ANABI (2016). Ceea ce se poate observa ușor este că persoane din ce în ce mai importante sunt trimise în judecată pentru corupţie, sunt anchetate cazuri din ce în ce mai mari. Dincolo de aceste succese, rămâne problema recuperării produselor şi prejudiciilor infracţiunilor, descurajarea sectorului privat în a plăti mită, creşterea capacităţii şi a independenţei sistemului judiciar, inclusiv prin decuplarea acestuia de serviciile secrete.

Lupta anticorupție în România a fost spectaculoasă, dar fără impact asupra modului în care sistemul funcționează. Faptul că un ministru sau un primar a fost condamnat, nu înseamnă deloc că următorul ministru sau primar nu mai poate repeta acele fapte. Dimpotrivă, experiența a arătat că înlocuitorii au reprodus comportamentul și au ajuns la rândul lor să fie condamnați. E o logică bolnavă din care parcă nu reușim să ieșim.

Reutilizarea socială ar fi un pas spre vindecare, spre justiţie socială. Reutilizarea socială ar ajuta la deligitimarea îmbogăţirii peste noapte, la demascarea infractorilor ca antimodele, la responsabilizarea persoanelor care ocupă funcţii importante.

       Șansa unui viitor mai bun

Cred că odată cu protestele din 2013 împotriva proiectului de exploatare din Roşia Montană am început să asistăm la naşterea şi consolidarea unei mase critice de cetăţeni: persoane care sunt nemulţumite de rezultatele produse de sistemul politico-administrativ şi care îşi doresc şi sunt capabile să contribuie la o schimbare mai profundă.

Pentru însănătoşirea sistemică este nevoie ca lupta anticorupţie să fie dublată de un climat de responsabilitate în interiorul partidelor politice, de politici guvernamentale pentru creştere economică, de competiţie corectă pe piață, de investiţii în sistemul de educaţie şi de sănătate. Anticorupţia nu aduce prosperitate şi nu ţine loc de politici pentru dezvoltare.

Tagged , , ,