Monthly Archives: July 2016

Media Consulta Internaţional – promotorul campaniei de implementare a emisiunii de titluri de stat CENTENAR

Sursa: Sfin.ro

Media Consulta Internaţional este promotorul campaniei de implementare a emisiunii CENTENAR (Programul de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, FIDELIS), organizată de Ministerul Finanţelor Publice, care se desfăşoară pe parcursul a două săptămâni, în mediul online şi pe posturile de televiziune.

Ministerul Finanțelor Publice a reușit în primele cinci zile, de la startul vânzării titlurilor de stat, să atragă un număr de 7.951 investitori, persoane fizice, realizând astfel o creştere de șase ori mai mare față de întreaga perioadă de subscriere din anul 2015. Valoarea totală a subscrierilor se apropie de valoarea de 280 de milioane de lei, de aproape trei ori mai mare față de suma anunțată inițial.

Până în acest moment, suma minimă subscrisă a fost de 100 de lei (valoarea unui titlu de stat) iar cea maximă, 100 de mii de lei. Media zilnică de subscriere înregistrată săptămâna trecută s-a ridicat la valoarea de 55,3 milioane de lei încasată de la un număr de 1.590 investitori.

Ministerul Finanțelor Publice își reafirmă intenția de a suplimenta emisiunea de titluri de stat pentru acest an, în funcție de nivelul cererii. Scopul declarat este acela de a răsplăti încrederea investitorilor persoane fizice în statul român.

Campania a înregistrat un adevărat succes, atingând cifre record de vizualizări după prima săptămână care s-a scurs de la debut, respectiv 50.489 de vizualizări ale clipului pe pagina de facebook şi 12.744 vizualizări pe youtube.

Derularea campaniei continuă, atât în mediul online cât și pe posturile de televiziune.

Tagged , , , , , , , , ,

Guvernatorul Mugur Isarescu are venituri lunare de 40.000 euro

Sursa: Sfin

Exista o campanie asidua de a dezinforma in legatura cu veniturile lunare ale Guvernatorului BNR Mugur Isarescu.

Acestea ating 40 de mii de euro pe luna.

Aici nu ma refer la venituri de tip “Mar SRL” or la “tranzactii anterioare” or la atentii ci doar la Pensie plus Salariu plus Bonusurile de performanta plus Participari la sedinte, toate legate de pozitia de Guvernator BNR.

Acesta este motivul pentru care Guvernatorul BNR refuza publicarea veniturilor in declaratia de avere.

Legea ANI se aplica fara exceptie la toti cetatenii romani aflati in pozitii publice. Nu face exceptie Presedintele Romaniei, nu fac exceptie de la lege sefii serviciilor secrete, nu face exceptie Presedintele ASF (echivalentul direct al BNR).

Mai mult se cunoaste pachetul Guvernatorului FED, ECB etc. Nu e o rusine chiar daca e dublu cat a fiecaruia din cei 2 mentionati.

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a devenit pensionar cu 2 luni inainte de a castiga in parlament un nou mandat la BNR.

Incepand cu dezbaterile legate de salariile astronomice de la CSA, CEC, Eximbank diferiti consilieri BNR au lansat pe surse sau au declarat direct diferite nivele de salarizare pentru Guvernatorul BNR, ba ca salariul de baza este de 10 mii de euro fara a preciza extra-urile, ba ca nu depaseste 12 mii de euro cu tot cu sporuri, ba ca este pana in 15 mii de euro.

Link-urile in progresie aici

http://m.capital.ro/isarescu-are-un-salariu-de-baza-de-10000-de-euro-pe-luna.html

aici
http://www.conso.ro/asigurari/adrian-vasilescu-bnr-salariul-cu-sporuri-al-guvernatorului-nu-depaseste-12.000-euro

si aici

http://m.zf.ro/banci-si-asigurari/conducerea-bnr-sta-pe-depozite-si-conturi-de-economii-in-valoare-de-6-5-mil-lei-iar-creditele-reprezinta-mai-putin-de-jumatate-viceguvernatorul-bogdan-olteanu-este-dator-la-banci-cu-un-milion-de-lei-15531958

In acest ritm al declaratiilor se va ajunge la un moment dat si la valoarea reala a veniturilor de 40 de mii de euro pe luna.

Cresterea accelerata a veniturilor Guvernatorului BNR, provenite direct de la BNR, a inceput in 2009 cand a aflat ce bonusuri se practicau in bancile comerciale. Cresterea nu s-a bazat pe convingerea intima ca s-ar fi calificat chiar el pentru o pozitie in mediul privat remunerata la respectivul nivel ci pentru ca asa a simtit ca e normal sa fie platit de catre stat (exista un reper in mediul privat ce trebuia depasit).

Desi Consilieru’ Croitoru de la BNR a cerut taierea pensiilor si salariilor in 2010, veniturile Guvernatorului nu au fost taiate ci au crescut pe tot parcursul crizei economice.

Nu este o rusine sa castige cineva 40 de mii de euro pe luna la stat in Romania desi BNR a ratat obiectivul de inflatie in 11 din ultimii 12 ani.

Este in schimb o rusine sa tii veniturile ascunse doar pentru a dezinforma in voie.

Tagged , , , , , , , ,

O LICITAŢIE PUBLICĂ CU IZ DE PRAZ

Abia s-au stins ecourile ultimelor alegeri locale şi constat că deja au început să fie plătite datoriile acumulate în campania electorală. Formele prin care se realizează plata acestor datorii îmbracă forme din cele mai diverse, mergând până la acordarea unor contracte prin licitaţii, aparent corecte, publicate pe site-ul oficial e-licitatie.ro.

Întâmplător, găsesc în dimineaţa zilei de 14 iulie 2016, săptămâna trecută, o licitaţie organizată de Consiliul Judeţean Dolj pentru achiziţia „Servicii de publicitate în presa scrisă şi audio vizuală”, conform CPV 79341000-6. Frumos, îmi spun, foarte frumos, iată că noua conducere a Consiliului Judeţean Dolj a înţeles cât este de importantă comunicarea cu cetăţenii judeţului.

Licitaţia avea drept obiect achiziţionarea de servicii de publicitate în presa scrisă şi audio-vizuală împărţit şi cuprindea două loturi:

  • Lot nr. 1 – Servicii privind producţia audio-video a evenimentelor şi manifestărilor CJ Dolj şi difuzarea materialului pe un post de televiziune local. Valoarea estimată 48.387 lei, fără TVA
  • Lot nr. 2 – Servicii de producţie audio-video în vederea difuzării anunţurilor de interes general ale CJ Dolj şi difuzarea pe un post de televiziune local. Valoarea estimată 48.387 lei, fără TVA.

Durata contractului de servicii: 12 luni de la semnare.

Una peste alta, aproximativ 20.000 de Euro, o sumă nu foarte mare raportată la cerinţele Caietului de Sarcini dar provenită din bani publici.

Parcurgând textul Invitaţiei de participare, mi-au atras atenţia câteva aspecte.

În primul rând, nu am înţeles cum cele două loturi au putut fi echivalate la fix acelaşi preţ în condiţiile în care în caietul de sarcini al lotului 1 se face vorbire despre reportaje de minim 8 minute care ar fi trebuit difuzate în fiecare joi şi vineri, în intervalul 18.30-19.00, maxim 8 apariţii pe lună iar caietul de sarcini al lotului 2 face referire la „producţii audio-video care vor fi difuzate sub forma unui calup format din minim 30 difuzări, minim 4 calupuri pe lună”.

O a doua nedumerire a fost legată de termenul extrem de scurt dintre dată publicării anunţului, 13 iulie 2016, după-amiază şi data depunerii ofertelor, 18 iulie 2016. Deci doar 5 zile dintre care două, 15 şi 16 iulie nelucrătoare, (sâmbătă şi duminică). Puteţi să credeţi că problema comunicării Consiliului Judeţean Dolj, pe un an întreg, poate fi rezolvată în doar 3 zile?

Frapant, a fost pentru mine, modul de întocmire al invitaţiei de participare la licitaţie, total ambiguu şi evaziv. Am simţit de la prima lectură a caietului de sarcini, aprobat de Preşedintele CJ Dolj, dl Ion Prioteasa, că, fie avem de-a face cu o crasă incompetenţă din partea celor care l-au întocmit, şef serviciu Larisa Raducan şi Loredana Neagoe, fie această licitaţie este una cu câştigător prestabilit pentru care, toate ambiguităţile strecurate în conţinut, urmau să lucreze din plin.

Drept urmare, joi, 14 iulie, cu revenire vineri dimineaţă, 15 iulie, am transmis CJ Dolj o cerere în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, în cuprinsul căreia am formulat 6 întrebări, după cum urmează:

  • Periodicitate: în ce constau cele „maxim 4 apariţii pe lună”?
  • De ce şi cum consideraţi că cele „maxim 4 apariţii pe lună” capătă ulterior formă a„minim 30 difuzări, minim 4 calupuri pe lună”?
  • Vorbim despre maxim în limite de minim?
  • La ce vă referiţi atunci când vorbiţi despre „apariţii” şi la ce vă referiţi când faceţi vorbire despre „difuzări”?
  • Vorbim despre „maxim 4 apariţii” sau despre „4 calupuri a câte minim 30 de difuzări fiecare”, deci despre 120 de difuzări pe lună?
  • Cum se face că acesta licitaţie, consider de importanţă pentru comunicarea CJ Dolj cu populaţia judeţului, timp de un an, a fost publicată în data de 13.07.2016, în a doua parte a zilei, având termen de depunere a ofertelor în data de 18.07.2016, în condiţiile în care zilele de 16 şi 17 sunt sâmbătă, respectiv duminică?

Răspunsul a sosit vineri, 15 iulie, spre sfârşitul programului şi sună astfel:

“Ca urmare a cererii formulate de un operator economic (?) conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 24/15.07.2016, a fost solicitată detalierea următoarelor informaţii existente în Caietul de Sarcini…”

Urmează cele 6 întrebări formulate, iar la final se specifică: “Autoritatea contractantă analizând aspectele ce fac obiectul Caietului de Sarcini, a constatat neconcordanţe privind cerinţele din Caietul de Sarcini, drept pentru care se impune anularea achiziţiei directe şi reluarea acesteia cu documentaţia refăcută.”

În răspunsul semnat de această dată de un alt Şef Serviciu, Cristian Ungureanu, nu se face nicio referire al faptul că presa, publicaţia Săptămâna Financiară este cea care a sesizat inadvertenţele din Caietul de sarcini. Suntem numiţi “operator economic”.

Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă “operatorul economic” nu sesiză cele de mai sus?

Sursele noastre spun că acest Caiet de Sarcini ar fi fost unul cu dedicaţie pentru televiziunea alege.tv, membră a grupului Gazeta de Sud, care ar fi intervenit la Regia de publicitate Arbomedia pentru a nu fi ofertată, întrucât vă participa direct la licitaţie.

Acum eu nu ştiu cât de aproape a fost alege.tv în campanie de nouă echipă învingătoare în alegeri, cu siguranţă cetăţenii Judeţului Dolj ştiu mai bine, dar începutul este promiţător… La doar o lună de la alegeri şi imediat după instalarea noii conduceri să ţi se ofere premizele câştigării unui prim contact ne arată că băieţii nu pierd timpul. Au în faţă un mandat de 4 ani pe parcursul cărora se pot înfăptui lucruri cu adevărat “măreţe”, pentru toată lumea.

De această dată nu le-a ieşit dar sunt convins că se vor replia repede şi vor reveni, sper mai bine pregătiţi, mai transparenţi şi mai corecţi. Toţi cei care muncesc în acest domeniu ştiu cât de greu se întocmesc documentaţiile necesare participării la o licitaţie, cât de multe şi restrictive sunt condiţiile. Multe dintre companii depind de aceste licitaţii pentru aşi putea plăti salariaţii, taxele şi impozitele împovărătoare. Ar fi de preferat şi tocmai în acest sens a fost creat SEAP-ul, ca “jocul” să se desfăşoare transparent, după reguli care să nu avantajeze niciuna dintre părţi iar câştigătorul să fie cel care merită, cinstit, pe măsura muncii depuse.

Fenomenul, din păcate, continuă… Această licitaţie ne-a intrat în vizor dar putea foarte bine să ne scape. Noi, ca publicaţie economică de specialitate veghem, atât cât putem, la cheltuirea corectă a banilor publici. Important ar fi ca această misiune să fie însuşită de toată societatea civilă, de fiecare cetăţean în parte, pentru că altfel ne vom fura singur căciula şi în final vom rămâne păcăliţi. Oare de unde era originar Păcală?

Tagged , , , ,

Puterea poveștilor în Turcia

Sursa: Sfin.ro

ISTANBUL, TURKEY – JULY 15: Turkish soldiers block Istanbul’s Bosphorus Brigde on July 15, 2016 in Istanbul, Turkey. Istanbul’s bridges across the Bosphorus, the strait separating the European and Asian sides of the city, have been closed to traffic. Reports have suggested that a group within Turkey’s military have attempted to overthrow the government. Security forces have been called in as Turkey’s Prime Minister Binali Yildirim denounced an “illegal action” by a military “group”, with bridges closed in Istanbul and aircraft flying low over the capital of Ankara. (Photo by Gokhan Tan/Getty Images)

La sfârșitul lunii martie, o ultimă etapă procesuală a dus în cele din urmă la achitarea a peste 200 de ofițeri militari turci, care fuseseră condamnați pentru plănuirea unei lovituri de stat în 2003, împotriva guvernului islamist nou ales la acel moment. Inculpații au primit pedepse lungi închisoare după primul proces, încheiat în septembrie 2012, chiar dacă dovezile împotriva lor au fost falsificat în mod clar. De atunci, până la momentul în care s-a încheiat rejudecarea cauzei, cei mai mulți observatori au recunoscut că primul proces a fost o făcătură.

Dar, până de curând, cazul “Sledgehammer” a fost considerat în general ca prevestind aducerea sub control a armatei Turciei, prea băgăcioase în politică, și ținerea ei în frâu de către guvernul ales în mod democratic. Intelectualii liberali și observatorii occidentali au aplaudat urmărirea penală și a salutat-o ca una dintre cele mai mari realizări ale guvernului prim-ministrului Recep Tayyip Erdogan, care venise la putere. Acum, că s-a demonstrat că procesul a fost o făcătură – încercarea unui guvern format din bandiți de a-și slăbi rivalii și de a-și consolida controlul asupra puterii în stat – întrebarea este oare de ce atât de mulți observatori bine-intentionați au analizat complet greșit situația?

Socrul meu a fost presupusul creier din spatele complotului Sledgehammer, astfel încât eu și cu soția mea ne-am trezit făcând muncă de detectivi criminaliști și de activiști politici. În cei cinci ani în care am investigat această poveste bizară, am învățat să apreciez puterea poveștilor. Ceea ce s-a dovedit a fi cel mai eficient instrument folosit de guvern nu a fost forța brută, ci poveștile înșirate despre presupusele activități nocive ale elitei laice și militare a Turciei. Acestei elite i s-a opus un presupus angajament asumat de Erdoğan pentru stabilirea unui stat democratic (deși cu nuanțe islamiste), printr-o reformă a justiției. Exagerări grotești bazate pe jumătăți de adevăr, aceste povești i-au oferit în realitate lui Erdoğan și aliaților săi de spațiul de manevră necesar în care să facă regimul politic mai mult, nu mai puțin, autoritar.

Sprijinul unui mare aliat s-a dovedit a fi crucial, în toată această istorie. Mișcarea Gülen – formată din adepții imamului Fethullah Gulen din Pennsylvanya – a făcut munca de jos în schimbarea politicii din Turcia. Mișcarea Gülen a supervizat operațiunea Barosul și alte înscenări judiciare similare, prin intermediul adepților săi din poliție și din sistemul de justiție, și și-a folosit vasta rețea mass-media și conexiunile din presă pentru a difuza acest basm – un basm construit din nenumărate povești mai mici privind comploturi militare și alte făcături. Reprezentanții acestei mișcări în Statele Unite și în Europa au făcut permanent lobby pe lângă politicienii și liderii de opinie occidentali pentru ca aceștia să acrediteze calitățile democratice ale lui Erdoğan.

În același timp, mișcarea Gülen a investit masiv și cu șiretenie în cultivarea Intelighenției occidentale preocupate de Turcia. Astfel, în ciuda trecutului jenant al lui Gülen – acesta fiind autorul unor predici antisemite și anti-occidentale – adepții săi au reușit, în anii 2000, să se facă văzuți și considerați ca reprezentând mișcarea societății civile, care împărtășește valorile și aspirațiile liberale ale turcilor.

Güleniștii au oferit resursele și conexiunile necesare liberalilor din Turcia, ceea ce i-a sporit legitimitatea și credibilitatea în Occident. Când politicienii americani și europeni, jurnaliștii și specialiștii în domeniul drepturilor omului aveau nevoie de cineva care să le explice ce se întâmplă în Turcia, ei apelau la beneficiarii liberali ai mișcării lui Gülen, și erau apoi îndopați cu poveștile binecunoscute.

Ce i-a transformat pe acești intelectuali în aliați ai lui Erdoğan și Gülen a fost ideea că cel mai mare obstacol în calea consolidării democrației în Turcia este reprezentat de controlul exercitat de armată asupra instituțiilor statului – “patronajul militar”. Pentru liberalii din Turcia, slăbirea influenței politice a armatei a devenit un scop în sine. El le-a permis să treacă cu vederea (sau să minimalizeze) lista tot mai mare de încălcări ale drepturilor omului și de manipulări judiciare. Și le-a permis Güleniștilor să-i păcălească – de exemplu, asigurându-i că dezvăluirile compromițătoare din armată (dintre care cele mai flagrante au fost pur și simplu inventate) vor fi publicate mai întâi în presa liberală.

Guvernul Erdogan a adoptat legi prin care lumea să dea crezare acestei povești false. Comisia Europeană a privit cu aprobare o succesiune de inițiative – un nou cod penal care adoptă “standardele europene moderne,” programe de formare privind Convenția europeană a drepturilor omului, deplasări ale experților din Uniunea Europeană, și amendamente constituționale care aparent garantează o mult mai mare independență a justiției.

Din păcate, așa cum stau lucrurile și în știința economică, mimarea reglementărilor și a instituțiilor din țările avansate rareori produce rezultatele dorite. Forma nu garantează fondul. Dar poate ajuta la ascunderea realității.

Așa au stat lucrurile cu reformele guvernului “pro-european” al lui Erdoğan, care a servit în principal doar pentru a asigura acoperirea politică necesară consolidării controlului Güleniștilor asupra justiției. Indusă în eroare de aparențe, Comisia Europeană a continuat să afirme, an după an, că procesele-spectacol în care erau inculpați militarii reprezintă de fapt prilejul întăririi statului de drept.

Până de curând, armata a fost în general considerată ca cea mai puternică și coerentă instituție din societatea turcă. Generalii nu au fost niciodată timizi când a fost vorba să intervenă în politică, ori de câte ori au simțit că este necesar.

Dar un basm bine redactat poate fi mai puternic decât sabia. Cazul Barosul și alte acuzații, toate false, au imobilizat practic armata. Intrată sub tirul intens al mass-mediei pro-guvernamentale, conducerea armatei nici măcar nu a îndrăznit să spună adevărul despre ofițerii acuzați, refuzând chiar să publice un raport intern care nu lăsa nici o urmă de îndoială că întregul proces este o înscenare. Conducerea armatei nu a vrut sa arate ca îi ajută pe “puciști.” Odată ce povestea a fost promovată, nimeni nu a mai pus-o la îndoială.

Turcia

Analiștii occidentali și cea mai mare parte a liberalilor din Turcia nu au renunțat la amiciția lor cu Erdoğan până la reprimarea de către acesta a protestelor din Parcul Gezi din Istanbul, în vara anului 2013. Apoi Erdogan s-a detașat de mișcarea Gülen după ce acoliții acesteia din sistemul judiciar au lansat acuzații de corupție împotriva lui și a celor apropiați.

Fără sprijinul aliaților Güleniști, mesajul lui Erdoğan s-a orientat exclusiv către publicul intern și a devenit caracterizat de doze mari de simbolism populist-naționalist-religios. Între timp, Güleniștii au continuat să înșire basme, prezentându-se publicului occidental drept victimele – nu colaboratorii – lui Erdoğan.

Poveștile false devin în cele din urmă nesustenabile (iar internetul și rețelele sociale le grăbesc sfârșitul). Dar, așa cum se întâmplă în Turcia, o astfel de poveste poate lăsa în urmă multă mizerie. Și, mai degrabă decât să fie interesați să facă curat și să restabilească adevărul, Erdoğan și Güleniștii par hotărâți să folosească mizeria rămasă pentru a-și construi mai departe propriile minciuni, făcând și mai dificilă reconcilierea politică.

***

Acest articol este tradus după Dani Rodrik, Narrative Power in Turkey, 9 aprilie 2015.

Tagged , , , , ,

Perchezitii la Banca Centrala a Sloveniei intr-un dosar de inselaciune de 300 milioane euro

Sursa: Sfin.ro

Pe 6 iulie 2016 procuratura slovena a intrat in Banca Centrala a Sloveniei si in firmele de audit Ernst & Young si Deloitte. Link aici https://euobserver.com/justice/134243

Exista putine deosebiri si multe asemanari cu situatia din Romania.

Deosebirea este ca guvernatorul Bancii Centrale din Slovenia Bostjan Jazbec si fostii vice guvernatori Stanislava Zadravec Caprirolo si Janez Fabijan sunt suspectati pentru mai multe capete, printre care si o inselaciune de 257 milioane de euro, in parte rezultata din ajutorarea bancilor cu 4,5 miliarde de euro. Cativa ajutati, cativa prejudiciati, mult sifonat.

Politia din Slovenia a anuntat ca nimeni nu are imunitate la fapte penale.

Asemanarile si implicatiile pentru Romania sunt multiple.

Se poate usor intelege din lista de asemanari cu situatia din Slovenia de unde supararea BNR pe propunerea de eliminare a imunitatii obtinute in 2004, pentru fapte penale.

Lipsa de control din partea Curtii de Conturi a Romaniei (probabil deloc intamplatoare data fiind conducerea acesteia si dosarele de supraveghere detinute de BNR din perioada Bancii Romane de Scont) asupra actiunilor BNR in 26 de ani nu au permis doar jafuri de gen Bancorex, privatizarea Bancii Agricole, administrarea “speciala” a Bancii Internationale a Religiilor sau tranzactiile cu titluri de la Eximbank ci si (fara a fi o lista exhaustiva ci doar din categoria slovena):

1. ajutorarea unei banci comerciale cu peste 100 milioane euro in octombrie 2008, excedand normele si legislatia in vigoare la momentul respectiv;
2. ajutorarea diferitelor banci prin tratarea cu indulgenta a calcularii gresite a rezervei minime obligatorii, recordul absolut si de neegalat fiind detinut de fosta Banca Tiriac
3. ajutorarea diferitelor banci prin coborarea inceata a dobanzilor pe lei la titlurile de stat; populatia si firmele care s-au imprumutat in moneda locala au acoperit gaurile; fara acest ajutor pierderile raportate de banci ar fi fost substantiale; mai multe in opinia http://lucianisar.com/uncategorized/statul-roman-a-salvat-bancile-2-miliarde-de-euro-doar-prin-canalul-titlurilor-de-stat/
4. ajutorarea diferitelor banci prin permisiunea managementului “creativ” a provizioanelor; provizioane inferioare celor conforme cu regulile si normele in vigoare permite un aport suplimentar redus de capital; intr-o perioada in care capitalul bancar este scump, un astfel de serviciu valoreaza multe favoruri la schimb
5. presiunea asupra firmelor de audit pentru raportarea de provizioane reduse in cazul bancilor favorizate de supravegherea BNR
6. permisiunea transferarii de portofolii in diferite jurisdictii si in anumite conditii ce permit atat eludarea taxelor precum si a necesarului de capitalizare a bancilor ce opereaza in tara; profitul transferat desigur va fi acoperit de imprumutati.
7. Etc.

Curtea de Conturi evita controlul asupra actiunilor BNR si nu din lipsa de cunostinte specifice. Eliminarea articolului 25 din statul BNR va deschide calea pentru o analiza corecta a activitatii BNR, pana acum prezentata in mod manipulatoriu.

Tagged , , , , , , ,

Victor Leu a demisionat din Biroul Federal al Federatiei Romane de Box

Stimați oameni ai boxului, am venit in Ianuarie 2016 ca si candidat in Biroul Federal  cu inima deschisa sa incercam sa redresam Federatia Romana de Box si boxul romanesc. Am facut mai multe gesturi pentru FRB, sponsorizand Federatia pentru a se putea plati taxele la ANAF, am inițiat si gasit sponsor pentru Gala Boxului Romanesc – 90 de ani de la înființare – si am avut ideea organizării unor gale Romania-Germania-Austria, gale dorite de comunitatea oamenilor de afaceri originari din aceste tari.

Din pacate am constatat ca nu ma mai regăsesc in actuala echipa de conducere a FRB având viziuni diferite despre lucrurile care trebuiesc făcute pentru revigorarea boxului si am decis sa imi dau demisia din Biroul Federal. Una dintre ideile pe care nu le-am agreat a fost neparticiparea Romaniei la CE de tineret de la Anapa, neputând sa accept ca boxerilor care au muncit si s-au pregatit din greu pentru acest Campionat European sa li se interzică dreptul de a participa. De altfel, aceasta decizie nu a dus la rezolvarea divergentelor cu MTS si acordarea bugetului, iar la CE de juniori am participat cu succes.

Ii felicit pe antrenori si pe sportivi pentru performanta obținută pe banii lor in Ungaria.Voi continua sa ajut boxul romanesc chiar daca plec din Biroul Federal si cred ca boxul romanesc are capacitatea sa isi revină. Le multumesc tuturor care mi-au acordat votul si încrederea la Adunarea Generala din Ianuarie si ii asigur ca in alte conditii si cu alti oameni voi reveni in conducerea boxului romanesc.

Cu considerație,
Victor Leu

Tagged , , ,