Monthly Archives: November 2016

Nesimtirea unui fost „bancher”-Misu Negritoiu, golden parachute de 104.000 euro in cazul in care e dat afara de la ASF

Sursa: Sfin.ro

Știți de ce nu își dă demisia Mișu Negrițoiu de la ASF și continuă să sfideze Parlamentul?

Pentru că nu are caracter.

Pentru că își caută parașuta de aur.

Pentru că așteaptă să fie demis ca să-și poată revendica cele 8 salarii compensatorii pe care și le-a votat în CA-ul ASF-ului, în cadrul contractului colectiv de muncă. În cazul președintelui ASF asta înseamnă 8 salarii de peste 13 mii de euro, ceea ce echivalează cu un cost al exit-ului său de peste 104 mii de euro, la care angajatorul, adică ASF, este obligat să mai plătească 85% impozit la stat, conform jurisprudenței în domeniu. Ca să simplific lucrurile, pentru ASF costul exitului domnului Mișu Negrițoiu se ridică la peste 192 de mii de euro în cazul în care refuză să își dea demisia, plătiți din banii românilor asigurați sau investitori pe piețele financiare sau de pensii private. Atât costă obrazul gros! Cum e posibil ca acești oameni să-și voteze lor înșiși astfel de privilegii, fără ca Parlamentul să spună clar aceste lucruri?! Acestea sunt informațiile de care dispun și aștept ASF să mă contrazică în cazul în care ele nu sunt reale.

Cer să fie transparentizate aceste contracte de muncă din ASF, supravegherea piețelor financiare fiind un bun public care trebuie să se supună rigorilor de eficiență și eficacitate. Acestea nu sunt foloase necuvenite? Cine a aprobat astfel de privilegii? De ce nu s-a discutat în Parlament, în comisiile de specialitate? Nu de puține ori ineficiența a fost plătită tare scump de către români.

Tagged , , , , ,

Retrocedarile economiei de prada-cum sa furi dintr-o virgula zeci de milioane de euro

Sursa: Sfin.ro

Un bătrân a îmbogățit, la 15 ani distanță, două grupări penale cu legături în lumea politică.

Prima dată, omul a revendicat 9,8 hectare în Colentina și, pe acest teren, au făcut bani Nicu Gheară și Dumitru “Niro”, afaceriști controversați, ambii ridicați din lumea interlopă bucureșteană sub umbrela unui fost colonel de miliție care a murit brusc. Așa a apărut celebrul complex Europa, un paradis al crimei organizate.

După zece ani și multe legi schimbate, același moștenitor uită că a primit terenul și-l cere din nou. Spune că a greșit o virgulă și vrea acum de zece ori mai mult, dar se îneacă în birocrație.

Intră pe fir Grupul de la Monaco, prin rechinii imobiliari Dragoș Dobrescu și Elan Schwartzenberg, care-i cumpără drepturile litigioase și conving autoritățile să retrocedeze a doua oară. Mai mult și mai bine.

Generalul Gabriel Oprea este unul dintre beneficiarii finali ai retrocedării în două acte: un teren a ajuns și la el pe semnătura colegului de partid, primarul Neculai Onțanu, arestat și judecat în acest dosar. Generalul însuși este cercetat de procurorii anticorupție.

Azi, partea lui Niro din bazarul Europa este sub sechestru. La fel și parcela lui Oprea.

Bătrânul de la baza imperiilor

CHIABURUL. Pe bătrân îl chema Ioan Tudor Ionescu, a fost moștenitorul unei familii bogate și a murit acum 5 ani.

El și-a lăsat numele în acte, el este elementul comun.

Ionescu a fost urmașul unui chiabur cu proprietăți în satele de la marginea de est a Bucureștiului. Chiar și procurorii DNA, într-unul dintre referatele dosarului în care l-au arestat pe edilul Neculai Onțanu, au făcut o confuzie: au crezut că bătrânul a fost unul dintre descendenții lui Take Ionescu, marele politician antebelic. N-a fost așa însă. Bâtrânul se trage dintr-un moșier a cărui avere, confiscată de comuniști, a devenit o mină de aur pentru rechinii imobiliari ai tranziției.

SECVENȚA 1. Imediat după Revoluție, bâtrânul Ionescu revendică averea familiei. În vara lui 1992, este împroprietărit de comuna Dobroiești cu 9,8 hectare de teren în șoseaua Colentina, la numărul 456A. Haosul legislativ din domeniul retrocedărilor abia începea, iar cei care dădeau înapoi proprietățile naționalizate erau primarii de comune.

Se destrămau CAP-urile socialiste și existau doar procedurile unei legi de fond funciar din 1991. Oamenii erau reîmproprietăriți în baza unui simplu certificat de moștenitor și puteau primi maximum 10 hectare.

Ceea ce s-a și întâmplat la destrămarea CAP-ului Dobroiești, din comuna Colentina.

După un an, în 1993, bătrânul își vinde cele 9,8 hectare primite înapoi în Colentina.

Pe terenul său, parte din fosta moșie Fundeni, a apărut un templu al banilor negri. Arhitecții: o grupare cu rădăcini vechi în lumea interlopă bucureșteană. Atunci s-a jucat primul act din tunul imobiliar cu explozie întârziată.

SECVENȚA 2. Nouă ani mai târziu a început actul secund.

În 2001, Ioan Tudor Ionescu își amintește din nou că fosta moșie Fundeni din fosta comună Colentina a fost a familiei lui.

Și pentru că Bucureștiul, în expansiunea sa, înghițise deja Colentina,  omul merge la Prefectura Capitalei și cere despăgubiri pentru terenul pe care uitase că-l primise deja în 1992 și-l vânduse un an mai târziu.

Prefectura direcționează cererea la Primăria Capitalei, dar, pe traseu, dosarul se înfundă câțiva ani. Bătrânul intră într-un slalom birocratic.

Ca să-i zăpăcească pe funcționari, Ionescu cere inițial despăgubiri în valoare de 4 miliarde de lei vechi pentru o construcție aflată la numărul 458 pe șoseaua Colentina, dar și pentru terenul de 9,8 hectare din jurul ei. Adică fix ce primise nouă ani mai devreme.

Face apoi o serie de notificări în care își amintește fel de fel de detalii ale proprietății la care spune că avea dreptul și, după atâta chin birocratic, în 30 iunie 2003 își vinde drepturile litigioase către o grupare celebră de rechini imobiliari și iese din schemă.

Cu cinci zile înaintea tranzacției, pe 25 iunie 2003, bătrânul își amintise însă un detaliu esențial: actele, spune el, îi dau dreptul la mult mai mult teren. Nu 9,8 hectare, așa cum pretinsese până atunci, ci 66,45. De șapte ori mai mult.

Explicația vine un an și jumătate mai târziu, în iarna lui 2004, între cele două tururi ale alegerilor generale: o virgulă pusă greșit l-a făcut să ceară 9,8 hectare în loc de 98, cât ar fi avut, chipurile, părinții lui în Colentina.

Funcționarii pe care Băsescu i-a lăsat la Primăria Capitalei după ce a ajuns președinte nu au văzut nimic în neregulă în actele bătrânului Ionescu. Astfel, în perioada februarie-aprilie 2005, în numele bătrânului Ionescu, gulerele albe obțin aproape 30 de hectare de teren în Sectorul 2 al Capitalei. Pe semnătura primarului general interimar, Răzvan Murgeanu (PDL). Repartiția propriu-zisă a celor 30 de hectare a făcut-o primarul de sector, Neculai Onțanu (PSD).

Cu toate astea, gruparea care a preluat litigiul lui Ionescu n-a fost mulțumită. Și pentru că nu a primit cât teren a cerut, a dat în judecată Primăria Sectorului 2. Dar nu înainte de a găsi și expertiza exact terenurile libere din Sectorul 2 pe care le dorea în schimbul drepturilor bătrânului Ionescu.

img_0010img_0011img_0012img_0013(Notă: documentele de mai sus, obținute din arhivele instanțelor, au fost anonimizate la sursă.)

În 15 mai 2007, judecătorii înregistrează plângerea în numele lui Ionescu. Nu a contat că Direcția Juridică a primăriei lui Onțanu a transmis la instanță o întâmpinare în care notifica faptul că Ionescu primise deja chiar mai mult pământ decât avea tatăl său în actele de la 1948. N-a cântărit nici faptul că subalternii lor au explicat, fără echivoc, și povestea virgulei de milioane.

img_0006img_0007img_0008img_0009Click to enlarge image IMG_0006.jpg(Notă: documentele de mai sus, obținute din arhivele instanțelor, au fost anonimizate la sursă.)

Edilul Neculai Onțanu și Toma Șutru, secretarul consiliului, au trecut peste toate argumentele și au mai retrocedat pe numele lui Ionescu, în iulie 2007, după doar trei termene, încă 9,6 hectare. Toate în zone de lux ale sectorului 2 precum Lacul Colentina, Grădina Icoanei, Lacul Tei sau Arena Națională. În acel moment, numai terenurile de pe lacul Conlentina valorau cel puțin 10 milioane de euro.

Bătrânul Ionescu a murit în 2011. Fiul său din Canada a renuțat complet la pretenții.

Dar cine sunt cei care s-au îmbogățit cu adevărat pe urma moștenitorului?

Gheară, “Niro” și băieții de la complexul Europa

Bătrânul Ionescu și-a vândut terenul de 9,8 hectare primit în 1992 cu patru milioane de lei, adică vreo 5000 de dolari la vremea aceea. L-au cumpărat un fost bișnițar din Ferentari în parteneriat cu un fost colonel de Miliție.

Primul e Dumitru Nicolae zis “Niro”, pe atunci tânăr afacerist.

Nicolae „Niro” Dumitru. Niro nu vine de la Nicolae si Rodica, prenumele soției sale, așa cum afirmă el că au bănuit mulți, ci de la „Nicolae România”.

Niro era deja înșurubat în terenurile din Colentina ale fostului CAP Dobroiești după ce, în ianuarie 1992, înainte de retrocedarea masivă către Ionescu, apucase deja, la o licitație, să cumpere 9000 de metri pătrați plus clădirile aferente.

Partenerul lui Niro a fost colonelul Constantin Salitră, ultimul șef al direcției Pașapoarte din cadrul Miliției comuniste. Niro descrie relația cu Salitră într-un interviu acordat în 2007 ziarului „România Liberă”: “Imediat după Revoluție, colonelul Salitră a deschis magazinul Europa (undeva lângă Gara de Nord) și m-a luat să coordonez activitatea economică. Mă considera ca un fiu, dar nu dorea să mă facă acționar și nici să-mi dea salariu. Îmi dădea doar bani cât să mănânc eu și ai mei”.

TEMPLUL EVAZIUNII. Pe terenul cumpărat de la Ionescu, Salitră și Niro ridică un complex numit ca buticul de la Gara de Nord. Din acel moment, Europa devine un fel de stat în stat, în afara oricăror reguli fiscale.

După câțiva ani de la asocierea cu Niro, în 1995, Salitră moare într-un accident de mașină. Niro preia terenul, afacerea Europa și moștenește totodată și relația lui Salitră cu Nicu Gheară. De fapt, „mentorul” Salitră a fost cel care a adus împreună în afaceri cele două legende interlope din București: firma care administra încă din 1993 complexul Europa era deținută de Salitră în parteneriat cu Gheară.

„Prima afacere adevarată am făcut-o atunci când m-am asociat cu colonelul Salitră și s-a construit Europa. Eu aveam 30%, iar el 70%. După moartea lui Salitră, in 1995, terenul a ramas al meu, este al meu și acum, dar magazinele le-am închiriat pe întreaga durată de viață a construcției unor chinezi. Nu vreau să intru în conflict cu ceilalți administratori ai spațiilor de acolo. Este extrem de dificil să administrezi la comun, iar eu am preferat să mă retrag. După retragerea mea a intrat în complexul Europa Nicu Gheară, cel despre care s-a spus că a tocmit, ulterior, ucigași profesioniști ca să mă lichideze”, povestea Niro în același interviu dat lui Tiberiu Lovin în 2007.

Ridicat fără autorizație, complexul Europa a devenit în anii `90 locul preferat de cumpărături al românilor cu venituri sub medie, dar și poarta de aprovizionare pentru mii de mici comercianți care apoi revindeau mărfurile ieftine luate en-gros de aici.

Curând, halele de tarabe de aici au ajuns să adăpostească o comunitate impresionantă de chinezi, vietnamezi, arabi şi români specializați în evaziunea fiscală.

“Afacerea Europa a fost ilegală încă de la început. Toate construcţiile din interiorul complexului au fost ridicate fără autorizaţie. Fără aceasta nu se poate desfăşura nici o activitate comercială”, spunea, în 2007, primarul sectorului 2, Neculai Onţanu.

Chiar dacă ocupau construcţii ridicate ilegal, comercianţii din Europa au avut mereu apă, gaze şi curent electric, deşi, legal, acest lucru nu a fost niciodată posibil. Cel mai longeviv primar al Sectorului 2, Neculai Onţanu, avea atunci o explicaţie, deși nu lua măsuri în teren: “Toate aceste ilegalităţi au fost posibile şi cu concursul regiilor furnizoare de utilităţi care au aprobat, nu s-au sesizat sau nu au verificat această zonă, favorizând astfel infractorii şi fraudarea bugetului local”.

În 2006, autoritățile estimau că în complexul Europa evaziunea fiscală se ridică anual la peste 300 de milioane de euro. Cu toate că zona a tot fost periată de Garda Financiară, Poliţia Economică, serviciul de control al Primăriei sectorului 2, Pompierii sau Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, controalele s-au lăsat doar cu câteva amenzi şi ceva mărfuri confiscate. Intervențiile au consacrat un obicei al locului: cum apar autoritățile, se dă alarma, tarabagii trag instantaneu obloanele, pun lacătele pe grilaje și se evaporă.

INSERT 08 FOTO DRONA COMPLEX EUROPA

De multe ori, pe frontul reglărilor de conturi, Europa a luat foc la propriu.

NIRO, GLORIE ȘI DECĂDERE. Pe măsură ce anii au trecut, de la băiat de Ferentari, Niro și-a făcut prieteni în politică, a ajuns un obișnuit al avioanelor prezidențiale, a finanțat partide, a intrat în topul miliardarilor români, a ajuns în conducerea UNPR-ului lui Gabriel Oprea și s-a băgat în combinații mari pe bani publici. Una dintre acestea i-a adus și prima pedeapsă penală: Niro a fost condamnat în dosarul Microsoft, alături de Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan “Pinalti” și fostul ministru al Telecomunicațiilor, Gabriel Sandu.

Rămâne însă grupul său de afaceri, Niro Group, dar și relațiile la vârf în spațiul public. În portofoliul grupului său de firme se regăsesc câteva clădiri-emblemă din București și restaurante din Centrul Vechi.

Niro este secretarul Casei Româno-Chineze, asociație de prietenie. Liderul organizației este generalul Gabriel Oprea, iar printre membrii onorifici se numără Victor Ponta, Mugur Isărescu, Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea, Teodor Meleșcanu, Ion Țiriac, dar și doi foști președinți de stat: Ion Iliescu și Emil Constantinescu.

Nici relațiile cu presa n-au fost neglijate. Niro l-a nășit pe Dan Andronic, patronul ziarului „Evenimentul Zilei”, și e prieten vechi cu Cristian Burci, mogulul de la Adevărul și Prima TV.

JUPÂNU’ DIN IBIZA. Tot de acolo, din complexul Europa, s-a lansat și temutul Nicu Gheară.

Înainte de a muri, milițianul Salitră s-a asociat cu Nicu Gheară, influent în mediul interlop din Obor și Colentina. Fost fotbalist la Rapid București, Nicu Gheară trece, după Revoluție, la următorul nivel, dar continuă să cultive conexiunile din crima organizată. Și pentru el trambulina a fost complexul Europa, în care s-a trezit combinat cu Nicu Niro, după accidentul lui Salitră.

Gheară a administrat direct sau prin interpuși firma Euro Utimex care gestionează o parte din spațiile comerciale ale Complexului Europa. Firma a fost înființată în 1993, fiind deținută atunci de colonelul Salitră și aghiotanții lui Gheară, Florinel Jean Uțică și Daniel Nicolae Pepy. După moartea lui Salitră, Gheară a preluat afacerea la vedere.

Nicu Gheară a plecat din România în 2004, după ce numele i-a apărut într-un scandal cu prostituate și cocaină. De atunci își schimbă domiciliul în funcție de anotimpuri. Vara se pozează cu prietenii pe yachtul său ori în cluburile luxoase din Ibiza, Spania. Acolo își are cartierul general. Când vine zăpada se mută în vila din Kitzbuehl, una dintre cele mai scumpe stațiuni de schi din Austria.

10317764_10202420475620793_4047234406855923250_o10484566_817650614913747_4223265351935533711_o11707855_10204418994381973_8869805051719292075_o

1957762_10201675070026119_1448888502_o

În 2004, înainte să plece din țară, Gheară a sechestrat o echipă de filaj a unui serviciu secret care îl urmărea prin București. Mașina agenților a fost blocată și percheziționată de bodyguarzii lui Gheară în fața casei acestuia. După ce i-a prins, omul de afaceri a sunat la poliție și a chemat televiziunile.

În România a fost acuzat de fraudă, trafic de droguri, proxenetism și spălare de bani, dar nu a ajuns nici măcar o dată în fața unei instanțe de judecată.

Nicu Gheară a avut și are afaceri în România, Spania, Bulgaria, Serbia, Elveția și Austria. Deține hoteluri pe litoral și în Deltă, vile de lux în Ibiza (Spania) și Kitzbuehl, dar și alte clădiri și terenuri în București. Este conectat și la fotbal, fiind prieten cu Mircea Sandu, fostul președinte al Federației Române de Fotbal, cu Adrian Mutu sau Gigi Becali.

Drumurile celor doi Nicu, Niro și Gheară, s-au separat undeva la începutul anilor 2000, când au devenit rivali și au intrat în război. Miza? Supremația în complexul Europa. La sfârșit, Niro și-a ridicat un alt bazar, Dragonul Roșu, în spatele celui existent, aducând comerțul cu chinezării la rang de industrie.

Grupul de la Monaco îl moștenește pe bătrân

Rechinilor imobiliari care au cumpărat drepturile litigioase de la bătrânul Tudor Ionescu în iunie 2003 li se mai spune și “Grupul de la Monaco”, pentru că mulți dintre ei sunt milionari și rezidenți în micul principat alpin din sudul Franței. Acolo au proprietăți, își serbează cumetriile și își discută afacerile.

MILIONARUL FĂRĂ CHIP. Primii cărora moștenitorul Ionescu le-a cedat drepturile au fost Doru Nicorici și Cristian Ilaș, personaje care apar ca intermediari în mai multe afaceri imobiliare ale lui Dragoș Dobrescu – membru de bază ai grupării, căruia i se spune “milionarul fără chip”.

Locuiește pe Coasta de Azur și are afaceri în România și SUA. În 2014, Dobrescu a preluat o parte din acțiunile firmei Romprest, care oferă servicii de salubrizare, pază și protecție. Anul trecut, DIICOT a deschis o anchetă pe numele firmei.

Pe măsură ce legea a schimbat competența în soluționarea cererilor de retrocedare de la o instituție la alta (prefectură, primăria generală, primăria de sector), drepturile litigioiase ale bătrânului Ionescu s-au plimbat și ele de la un proprietar la altul.

Înarmați cu drepturile litigioase, oamenii lui Dobrescu au primit în 2005 cele 30 de hectare de la primarul interimar al Capitalei, Răzvan Murgeanu. Apoi, pentru restul intră în schemă Elan Schwartzenberg prin fratele său, Fabian. Îl cooptează și pe Cristi Borcea.

FRATELE SCHWARTZENBERG. Printr-un contract de mandat, la 78 de ani, adică în 2006, Ionescu îi dă puteri depline lui Fabian Schwartzenberg pentru a recupera ultima tranșă de pământ. Actul semnat de cei doi îl indică pe Marian Jean Căpățână – un alt personaj pe care Dragoș Dobrescu îl bagă constant la înaintare în afacerile sale – drept viitor cumpărător după finalizarea retrocedării.

În numele moștenitorului Ionescu, Schwartzenberg este cel care dă în judecată Primăria lui Onțanu și câștigă ultimele zece hectare, în 2007, printr-un proces fulger.

Unul dintre aceste ultime loturi e chiar cel din Barbu Văcărescu 241, din care o parte a ajuns – via primarul Onțanu – la familia lui Gabriel Oprea. Acolo, pe malul Lacului Colentina, crește hotelul familiei. Detalii, AICI.

SINDICATUL. Grupul de la Monaco a adus împreună grei din economia și politica românească – Elan Schwartzenberg, Radu Mazăre, Bogdan Buzăianu, frații Păunescu, Puiu Popoviciu, Adriean Videanu, Bebe Ionescu, Dan Adamescu, Radu Dimofte, Rareș Mănescu, Sorin Blejnar și adjuctul său dispărut, Codruț Marta. Ei nu se întâlnesc însă doar pe Coasta de Azur, ci și în dosarele instrumentate de procurorii anticorupție.

Schwartzenberg și Mazăre apar împreună într-un dosar de mită, Popoviciu – retrocedări ilegale, Bebe Ionescu – în dosarul Bancherilor, Adamescu a corupt judecători etc.

Bătrânul moștenitor de la marginea Bucureștiului nu-i singura conexiune dintre grupările Monaco și Nicu Gheară. Contabilul angajat de Blejnar și Marta lucra simultan și în afacerile din zona Gheară. Detalii, AICI.

Post scriptum

Majoritatea celor implicați în odiseea bătrânului Ionescu sunt astăzi fie la pușcărie, fie ascunși.

După o perioadă în arest preventiv, Neculai Onțanu este judecat pentru că a luat mită chiar bucata de teren care a ajuns la familia Oprea. Cu el a căzut și omul său de încredere, Toma Șutru, secretarul consiliului local Sectorul 2. Onțanu nu a putut fi contactat până la momentul publicării.

Nicolae Dumitru zis „Niro” este condamnat definitiv la 2 ani și 4 luni cu executare în dosarul Microsoft. Procurorii au pus sechestru pe partea lui din complexul Europa. Vor să recupereze 7,65 milioane de dolari. Un metru pătrat de pământ aici costă astăzi în jur de 200 de euro.

Elan Schwartzenberg este arestat în lipsă și dat în urmărire internațională. Se ascunde în Israel.

Cristi Borcea, implicat și el în retrocedarea penală, este în pușcărie, condamnat în dosarul transferurilor din fotbal. Din închisoare, el ar fi denunțat implicarea lui Dobrescu și Onțanu în retrocedarea penală.

Dragoș Dobrescu ar fi, potrivit lui Borcea, beneficiarul final al retrocedării din care a rupt și Onțanu pentru Oprea. Deși este stabilit la Monaco, numele său apare din ce în ce mai des în scandaluri la București. Dobrescu l-a denunțat la rândul său pe primarul Onțanu la DNA pentru această afacere. Nu l-am putut contacta pe Dragoș Dobrescu.

Pe terenul de la care a pornit totul, cele 9,8 hectare din Colentina, fac și astăzi afaceri mii de chinezi, sub aceeași umbrelă ca acum 20 de ani. Complexul Europa încă produce pentru stăpânii Nicu Gheară și Niro.

Nicu Gheară este liber și trăiește viața în lux printre staruri de film, modă și sport la Ibiza, Kitzbuhel sau Los Angeles.

Văduva lui Constantin Salitră a vândut în 1999 terenul pe care îl obținuse în calitate de moștenitoare. Cumpărătorul: Nicu Gheară. Cele două fiice ale colonelului de miliție sunt încă proprietare în acte, dar reclamă că nu au putut niciodată să-și exercite drepturile.

După 20 de ani de la accidentul în care a pierit Salitră, fostul său partener Nicu Niro a vorbit despre moartea lui în fața justiției. Audiat în dosarul Microsoft, Nicu Niro a povestit un episod în care Alexandru Bittner, unul dintre oamenii de afaceri cu acces direct la ex-premierul Adrian Năstase, i-ar fi cerut afacerea cu chinezii. Ca argument al puterii sale, Bittner i-ar fi spus că TIR-ul care a strivit mașina lui Salitră în 1995 fusese închiriat chiar de el.

Terenul care a ajuns la generalul Oprea, nu și scheletul hotelului, a fost pus sub sechestru de procurori. Generalul e anchetat într-un dosar disjuns din cel al primarului Onțanu. Ambele, terenul și hotelul, sunt acum pe numele copiilor.

Gabriel Oprea ne-a răspuns că nu știe de dubla retrocedare a terenului și nici nu a discutat cu Niro, fostul său coleg de partid, despre el. Nu a negat însă legăturile cu Dragoș Dobrescu. “L-am văzut o singură dată și am discutat ocazional! Nu despre acest subiect!”, a declarat generalul.

Tagged , , , , , , , ,

Neamul prost moare si nu se preda – Grecul Papalekas platit cu 2,6 milioane euro pe an nu poate merge la film fara bodyguard…

Sursa: Sfin.ro

Sigur ca e impresionant salariul omului…poate chiar il merita, nu contesta nimeni… Problema este ca din dorinta de a-si demostra lui insusi cat de important este Papalekas isi ia bodyguardul la film, la mall, la piata… Cat de lipsit de decenta si bun simt sa fii sa te dai in stamba in asemenea hal… Este suma de 2,6 milioane de euro pe an de vina pentru comportamentul lui aberant? UN articol halucinant al colegilor de la cancan.ro

Cel mai bine plătit angajat din România se distrează ca orice muritor de rând , în mall! Unul din cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară de la noi şi-a petrecut sfârşitul de săpămână într-un centru comercial din Capitală, unde nu a vrut decât să se destindă. Ce-i drept, grecul Ioannis Papalekas nu s-a dus singur, ci cu ”bodyguardul”… la mall!

Până nu de mult, Ioannis Papalekas era numit ”afaceristul fără chip” şi era cunoscut prin faptul că cumpăra bucată cu bucată terenuri de maxim interes din Capitală. CANCAN.ro l-a descoperit şi i-a ”divulgat” identitatea, iar acum l-a găsit în afara ”business hours”, în plin weekend. Papalekas a lăsat în şifonier costumele pretenţioase şi cămăşile apretate pentru o îmbrăcăminte mai potrivită petrecerii timpului liber, adică…blugii şi tricoul! (Cosmetice şi toate parfumurile noi, pe Parfumeria.ro – siteul de shopping nr. 1 al vedetelor)

Cel mai bine plătit salariat din România nu a fost interesat de modă sau alte cumpărături prin mall, ci s-a dus ţintă să vadă un film. În drum spre cinematograf s-a întâlnit cu un cuplu de amici şi s-a oprit câteva minute să stea de vorbă, iar apoi, alături de ”bodyguardul” său- un prieten apropiat, cel mai probabil- au intrat repejor într-una din sălile multiplexului…

Papalekas nu e numit degeaba cel mai bine plătit salariat din România, pentru că primeşte lunar de la angajator puţin peste 216.000 de euro. ”Patronul” care îl plăteşte atât de bine este compania ”Globalworth” care deţine unele dintre cele mai importante clădiri din Bucureşti) a ajuns în România în urmă cu aproape 15 ani. Firma îl plăteşte regeşte, cu 2,6 milioane de euro pe an pentru că are în portofoliu cei mai emblematici ”zgârie-nori” din Capitală. Printre aceştia, ”Nusco Tower”, ”Unicredit Tower”, ”Bucharest One”, ”Cathedral Plaza” sau ”Upground Towers”. (Gabriel Niculescu)

Tagged , , , , ,

Companiile Hidroelectrica, Aeroporturi București, Portul Constanța și Salrom ar trebui să ajungă pe bursă cât mai repede cu putință, a declarat, luni, Greg Konieczny, vicepreședinte executiv Templeton Emerging Markets Group și manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, într-o conferință de presă

Sursa:Sfin.ro

,,Am avut o creștere a activelor nete de 1%, iar principala contribuție a venit de la companiile nelistate controlate de stat: Hidroelectrica, Aeroporturi București și Portul Constanța, urmată de Salrom.

Sunt patru companii pe care le promovăm și vom continua să le promovăm ca fiind companii care ar trebui să ajungă la bursă cât mai repede cu putință. În ciuda faptului că suntem acționari minoritari putem adăuga valoare acestor companii și am dovedit că suntem administratori activi. Cele care au contribuit negativ au fost companiile nelistate Petrom și Romgaz, ca urmare a căderii prețurilor la petrol și gaze, și Nuclearelectrica, de asemenea, bănuiesc pentru că au continuat să vorbească despre reactoarele 3 și 4″, a spus Konieczny.

Listată în 2017

Potrivit acestuia, calendarul arată că Hidroelectrica ar urma să fie listată în cel de-al doilea trimestru din 2017.”Din punct de vedere al performanței operaționale, Hidroelectrica a avut o situație foarte bună în acest an. Putem să spunem că pe ansamblu pentru Hidroelectrica ar trebui să fie un an record pentru profit. În prezent, există un consiliul interimar și un consiliu de supraveghere interimar. Este bine că procesul de selecție conform codului de guvernanță corporativă a început, Ministerul Energiei a început acest proces iar termenul limită de depunere a fost în 30 octombrie și după cum s-a raportat există 84 de candidați. Observăm o șansă mare de a avea în final un consiliul foarte profesionist și cu o reputație bună înainte de alegeri, ceea ce ar trebui urmat de încă un proces pentru comitetul de supervizare să numească management executiv, ceea ce ar trebui să dureze 2-3 luni, după alegerea acestui nou consiliu. Procesul de listare avansează deși încet potrivit standardelor noastre, iar în prezent țintele de calendar sunt al doilea trimestru al anului următor”, a mai arătat managerul de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

Tagged , , , , , , ,

Cele mai mari bânci și firme financiare din Marea Britanie ar putea câştiga 12 miliarde de lire (14,6 mld. dolari) pe an în venituri dacă Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană

Sursa: Sfin.ro

Părăsirea spaţiului comunitar şi încheierea apartenenţei la piaţa comună pentruservicii şi persoane ar putea ajuta Marea Britanie să renunţe la legătura cu Bruxelles-ul, iar firmele din industria financiară să crească.

Potrivit unui raport al Leave Means Leave publicat duminică, Londra ar urma de asemenea să evite criza bancară şi lupta pentru supravieţuire din zona euro.

Riscă să piardă zeci de mii de joburi

Raportul vine în condiţiile în care este un contrast puternic între firmele globale financiare care susţin că Londra va fi puternic afectată de Brexit, ceea ce ar risca zeci de mii de job-uri şi miliarde de lire din venituri şi taxe. Şeful Barclays, Jes Staley, susţine că se uită la mutarea operaţiunilor undeva în spaţiul comunitar pentru a reduce impactului părăsirii Uniunii Europene.

,,O nouă serie de oportunități,,

„Marea Britanie este pusă în faţa unui viitor profitabil şi promiţător în afara Uniunii Europene”, a spus Richard Tice, co-preşedinte al Leave Means Leave. „Să fii capabil să renunţi la reglementările inutile şi să aduci înapoi jurisdicţia legală către Marea Britanie deschide o nouă serie de oportunităţi”, a adăugat el.

Tagged , , , , , , ,

La opt ani de la colapsul Lehman Brothers, care a declanșat criza financiară globală, băncile din Europa încă au credite neperformante de 1.200 de miliarde de euro (1.300 de miliarde de dolari) și probabil le vor păstra în portofolii și în următorii ani, se arată într-un studiu publicat luni de firma de audit KPMG

Creșterea anemică din regiune face mai dificilă misiunea creditorilor de a scăpa de activele toxice, afectează profitabilitatea, iar băncile sunt sub presiune din cauza reglementării mai dure privind capitalul și a amenzilor pentru practici incorecte, susține KPMG.

Să reducă nivelul creditelor neperformante

„Ar putea dura mai degrabă decenii decât ani” ca băncile să-și reducaudit, expunerile, avertizează firma de audit. Creditorii europeni se luptă să-și reducă nivelul creditelor neperformante, deoarece se confruntă cu scăderea profiturilor, din cauza ratelor negative ale dobânzilor. Marja netă a dobânzilor (diferența dintre dobânzile aplicate la credite și cele plătite la depozite) s-au situat în medie la 1,2% în Europa, comparativ cu aproximativ 3% în SUA, conform KPMG.

Nu este o cauză pierdută

,,Revenitea pe profit a bâncillor europene nu este o cauză pierdută, dar cu certitudine vor fi necesare eforturi majore. Este clar că băncile europene încă se confruntă cu dificultăți din cauza ratelor negative ale dobânzilor, a reglementărilor mai dure privind capitalul și a amenzilor pentru practici incorecte”, a afirmat Marcus Evans, din cadrul KPMG. Valoarea totală a împrumuturilor toxice în Europa a crescut de la aproximativ 1,% din creditare în 2008 la peste 5% în 2013, estimează firma de audit.

Tagged , , , , , , ,

În sfârșit se dorește ,,o restructurare dură,, la Tarom. Compania de stat tocmai a pierdut locul 1 în România, în favoarea Wizz Air, și este amenințată și de Blue Air

Sursa: Sfin.ro
În primăvara anului 2017 se va face o restructurare a TAROM, a declarat Ionuţ Moşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Problema este că în Decembrie vor fi alegeri și noul guvern ar putea avea o altă viziune.
Ionuț Moșteanu a fost audiat în Comisia Economică a Senatului în legătură cu situația Tarom. Restructurarea, „chiar dacă va fi dureroasă, va trebui asumată de următorul Guvern, de următorul Parlament”, spune oficialul din Ministerul Transporturilor.
Al 9-lea an de pierderi

Ionuţ Moşteanu a prezentat, în Comisia economică a Senatului, paşii care urmează pentru redresarea companiei aerinee de stat, aflată într-o situaţie gravă, în condiţiile în care 2016 este al nouălea an la rând de pierderi. Astfel, în curând va fi semnat contractul pentru consultanţă, iar în primăvara anului viitor va fi gata un raport al unui consultant internaţional care va face recomandări de poziţionare pe piaţă pentru TAROM.„Înainte să băgăm banii românilor într-o flotă nouă, trebuie să restructurăm compania. Următorul pas după raportul consultantului va fi o restructurare a companiei, care, chiar dacă va fi dureroasă, va trebui neapărat asumată de următorul Guvern, de următorul Parlament”, a afirmat Moşteanu.

22 de avioane învechite

Cifrele vorbesc singure despre declinul Tarom. Compania TAROM are acum o flotă de 22 de avioane – Airbus, ATR şi Boeing – cu o medie de vârstă de peste 15 ani, situaţie care măreşte semnificativ costurile de întreţinere şi operare. Secretarul de stat a avertizat că decizia privind restructurarea trebuie luată rapid, în condiţiile creşterii concurenţei pe piaţă şi a existenţei unor „competitori extrem de agili, rapizi şi cu putere financiară”. „Ca să-i dăm o şansă acestei companii, va trebui imediat, de anul viitor, să-i oferim managementului de atunci posibilitatea să intervină foarte rapid, să ia decizii foarte rapide să nu mai fie constrâns de anumite criterii foarte fixe. (…) Şi când vom propune bugetul pe anul viitor vom cere şi nişte exceptări în anumite puncte, astfel încât să îi dăm companiei această flexibilitate şi agilitate de care are nevoie pentru a se lupta în această piaţă super concurenţială”, a mai spus Ionuţ Moşteanu.

Blue Air are o flotă mai mare

Operatorul aerian low-cost Blue Air, cu 1,42 milioane de pasageri transportaţi în primul semestru din 2016, a depăşit TAROM din punctul de vedere al flotei, ajungând la 26 de avioane.Cea mai mare companie aeriană de pe piaţa românească, după numărul de pasageri transportaţi, este Wizz Air, cu 2,42 milioane de pasageri în primele şase luni ale acestui an, în creştere cu peste 10% faţă de perioada echivalentă din 2015.În tot anul trecut, TAROM a transportat 2,39 milioane de pasageri.

Tagged , , ,