|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Monthly Archives: September 2019
Deloitte România lansează platforma de automatizare Processo pentru IMM-uri și corporații
Bucuresti, 3 septembrie 2019 – Deloitte România lansează platforma de automatizare Processo, care permite companiilor să creeze modele de afaceri și de decizie, precum și să o integreze cu sistemele pe care le folosesc deja. Creată de echipa de tehnologie din cadrul practicii de Consultanță în management a Deloitte România, platforma se adresează IMM-urilor și corporațiilor, precum și autorităților publice centrale și locale.
„Deloitte este lider global în consultanța în tehnologie, o linie de servicii pe care am dezvoltat-o semnificativ și în România. Pentru multe companii locale, automatizarea proceselor de business reprezintă o necesitate pentru a-și îmbunătăți productivitatea, a reduce costurile, a elimina erorile, a-și deservi mai bine clienții și pentru a gestiona mai eficient relația cu angajații. Processo este o platformă software care permite companiilor din numeroase industrii să beneficieze de automatizare printr-o implementare agilă”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener coordonator Consultanță, Deloitte România.
Processo răspunde unor nevoi specifice de business, cum ar fi gestionarea proiectelor și a bugetelor, a sarcinilor și a echipelor, a contractelor și a proceselor. De asemenea, platforma permite arhivarea electronică a documentelor în conformitate cu legislația locală.
„Am construit această platformă suplă, low-code, pentru companii care doresc să accelereze transformarea digitală și să definească sau să-și îmbunătățească procesele interne, asigurând în același timp respectarea tuturor reglementărilor în vigoare, precum și să-și gestioneze mai bine documentele și rapoartele. De asemenea, Processo permite comunicarea cu orice terță platformă pentru schimb de date, fiind astfel o soluție ideală pentru companiile care utilizează diferite sisteme interne care acum trebuie integrate”, a declarat Vladimir Aninoiu, Director Tehnologie, Deloitte România.
Practica de Consultanță a Deloitte România s-a consolidat în ultimii ani prin extinderea competențelor în automatizarea proceselor robotizate (robotic process automation – RPA) și în data analytics.
La nivel global, Deloitte este recunoscut de mai mulți ani drept lider în consultanța în tehnologie și în domeniul transformării digitale, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu Apple, Facebook, Amazon, SAP, Salesforce, UiPath și alți giganți în tehnologie.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.500 de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.
Vânzările din comerț au crescut în luna iulie cu 8,3%
Conform datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în iulie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ca serie brută, cu 8,3%, ritm crescut faţă de cel din luna precedent.
În iunie, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ca serie brută, cu 4,9%.
În iulie, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 8,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%.
Avansul, pe serie brută, s-a datorat creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+9,6%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,9%).
În perioada ianuarie-iulie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+9,7%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,2%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%).
În 2018, faţă de 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, ca serie brută, cu 5,4%, ritm scăzut faţă de cel din anul precedent.
În al doilea trimestru, costul orar al forței de muncă a crescut în România cu 12,46%
Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, costul orar cu forţa de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 12,46%, forma ajustată după numărul zilelor lucrătoare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în activităţile de învăţământ.
În primul trimestru, costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 16,35%, forma ajustată, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017.
În al doilea trimestru al acestui an, faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de învăţământ (21,81%), în construcţii (18,28%) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (17,78%).
Creşterile cele mai mici ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în informaţii şi comunicaţii (6,67%), în industria extractivă (7,48%), în sănătate şi asistenţă socială (8,09%) şi în intermedieri financiare şi asigurări (8,47%).
Faţă de trimestrul I 2019, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut cu 5,70%.
Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (21,68%), în intermedieri financiare şi asigurări (16,88%) şi în tranzacţii imobiliare (11,43%).
Proiectul de modificare a Codului Fiscal – liber pentru paradisurile fiscale?
Printre subiectele la care își propune să răspundă recentul proiect de modificare a Codului Fiscal se numără și o nouă definiție a locului conducerii efective. O definiție foarte interesantă cu care vine legiuitorul și iată care sunt argumentele.
În primul rând, ce reprezintă locul conducerii efective? Foarte pe scurt, reprezintă locul unde conducerea societății ia deciziile cheie necesare pentru desfășurarea activității (de exemplu, financiare, operaționale, comerciale etc.).
La ce folosește acest concept? Conform regulilor fiscalității internaționale, o companie trebuie să platească impozit pe profit acolo unde are locul de exercitare a conducerii efective. Atunci când acesta se află în alt stat decât cel unde este încorporată societatea, aceasta va plăti impozit numai în statul unde se află locul conducerii efective. În contextul actual, în care vedem modele de afaceri din ce în ce mai volatile și o mare flexibilitate cu privire la locul de unde ne desfășurăm activitatea, acest concept este cât se poate de real. Astfel, era necesară introducerea în Codul Fiscal a definiției locului conducerii efective.
Supriza a venit, însă, din maniera în care această definiție este formulată în proiectul de modificare a Codului Fiscal și intepretările care pot deriva de aici.
Fără a intra într-o analiză detaliată a acestei definiții, care ar trebui să pună multe întrebări specialiștilor în fiscalitate, aș remarca doar două aspecte:
În primul rând, se pare că noțiunea de loc al conducerii efective nu se aplică în cazul societăților aflate în țări cu care România nu are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri. De exemplu, societăți aflate în Seychelles, Insulele Virgine Americane și Britanice, Insulele Marshall și multe alte jurisdicții (dintre care unele chiar se află pe lista jurisdicțiilor necooperante întocmită de către Uniunea Eupropeană) nu pot avea locul conducerii efective în România. Asta înseamnă că, pentru societăți înregistrate în aceste țări, nu ar exista riscul ca autoritățile să considere că ar trebui să plătească impozit pe profit în România, chiar dacă, de facto, acestea sunt administrate din România.
Este suprinzător, având în vedere faptul că în practica internațională acest concept este deseori utilizat tocmai pentru a răspunde unor astfel de situații. Desigur, regulile generale anti-abuz pot fi în continuare invocate. Totuși, conceptul de loc al conducerii efective ar fi trebuit să constituie instrumentul cel mai la îndemână în astfel de situații.
În al doilea rând, noțiunea de loc al conducerii efective nu vizează societățile care au drept obiect de activitate “o simplă administrare de valori mobiliare sau alte active”. Această formulare ne duce cu gândul că societățile de tip holding sau alte companii care fac doar administrare de active (de exemplu: societăți care dețin și administrează active intangibile – mărci, patente etc.) nu pot avea locul conducerii efective în România, chiar dacă deciziile strategice cu privire la administrarea acestor societăți se iau din România. Din nou, această interpretare surprinde, având în vedere că și aceste situații, în practica internațională, se aflau pe lista celor capturate de conceptul de loc al conducerii efective.
În final, nu pot să nu remarc că o astfel de abordare este divergentă față de proiectul internațional elaborat de OECD la cererea G8/G7 “Erodarea bazei impozabile și migrarea profiturilor” (proiectul BEPS), care se concentrează tot mai mult pe substanța tranzacțiilor și pe alinierea dintre locul în care se declară și se impozitează veniturile cu locul în care se realizează activitatea.
***
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com
Nicio schimbare: România, codaşă în UE la procentul din PIB alocat sănătăţii
Potrivit datelor publicate de Eurostat, cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 4,99% din Produsul Intern Brut în anul 2016, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media la nivelul UE este de 10% din PIB
La acest indicator, Franţa este campioană în UE, cu 11,5% din PIB alocat sănătăţii, urmată de Germania (11,1% din PIB) şi Suedia (11%).
În schimb, în 12 state membre UE, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu mai puţin de 7,5% din PIB. Imediat deasupra României se situează Luxemburg, unde doar 5,47% din PIB este alocat sănătăţii, însă Eurostat subliniază că acest lucru se datorează faptului că Produsul Intern Brut în cazul Luxemburgului are un nivel ridicat.
Comparativ, în Bulgaria, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu 8,23% din PIB, în Ungaria cu 7,13% din PIB, iar în Polonia cu 6,52% din PIB.
Conform datelor Eurostat, procentul din PIB alocat sănătăţii a crescut uşor în România, de la 4,94% în 2015 până la 4,99% în 2016, pentru ca în 2017 să ajungă la 5,16%.