Monthly Archives: June 2020

Este nevoie de produse și servicii noi pentru recuperarea economică, spun 63% dintre directorii financiari

Aproape 60% dintre directorii financiari sunt preocupați de posibilitatea apariției unui nou val al pandemiei, dar în egală măsură își fac planuri pentru refacerea sau îmbunătățirea fluxurilor de venituri afectate de criză, arată cea mai recentă ediție a sondajului global PwC COVID-19 CFO Pulse. Astfel, 63% dintre ei au în vedere produse și servicii noi sau îmbunătățite pentru ameliorarea veniturilor și subliniază rolul principal al inovației în acest proces. 48% intenționează să schimbe strategia de prețuri, fie prin scumpiri, ieftiniri sau noi condiții de plată și 36% să exploreze strategii alternative de distribuție, cum ar fi trecerea la vânzare sau livrare virtuală a serviciilor.

”Majoritatea companiilor au depășit etapa de răspuns imediat la criză, au înțeles că virusul va rămâne o amenințare pentru o lungă perioadă și au început să își adapteze strategiile la noile condiții de piață ca să obțină o recuperare financiară cât mai rapidă. Pentru a genera venituri în contextul schimbat de criză, companiile au nevoie de servicii și produse care să răspundă noilor realități. Prin urmare, creativitatea și inovația vor fi factori determinanți în cursa pentru relansarea activităților economice”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Principalele concluzii ale sondajului

Principala preocupare pentru majoritatea (60%) directorilor financiari vizează efectele unei crize economice globale și posibila apariție a unui nou val de infectări.

Mai mult de jumătate (53%) se așteaptă la o scădere a veniturilor și / sau a profiturilor de până la 25% ca urmare a crizei. Pentru a reface fluxurile de venituri, 63% planifică modificări ale ofertei de produse sau servicii.

Companiile adoptă noi moduri de lucru, 52% raportând că intenționează să facă din munca la distanță o opțiune permanentă pentru rolurile care o permit, iar 52% vor să îmbunătățească experiența de lucru la distanță.

Alte constatări importante

Directorii financiari s-au arătat mai puțin îngrijorați de întreruperile lanțurilor de aprovizionare (17%) și de capacitatea de a gestiona eficient munca la distanță (16%), în condițiile în care majoritatea companiilor au depășit cu succes aceste aspecte.

Astfel, dacă în urmă cu două luni, aproape jumătate (45%) dintre directorii financiari estimau reducerea productivității din cauza lipsei capacităților de lucru la distanță, conform actualului sondaj, doar 26% anticipează pierdere de productivitate în luna următoare.

În prezent, doar 4% dintre directorii financiari afirmă că este încă dificil de evaluat impactul crizei. În aceste condiții, 81% dintre ei continuă să se concentreze pe reducerea costurilor ca principală măsură de atenuare a efectelor crizei, iar mai mult de jumătate (56%) au în vedere amânarea sau anularea investițiilor planificate. Investițiile Capex reprezintă cea mai probabilă sursă de amânare sau reducere a cheltuielilor,  arată  82% dintre directorii financiari, în vreme ce 47% vor reduce cheltuielile operaționale, iar 40% costurile cu forța de muncă.

Austria, Germania și chiar Bulgaria vor reduce TVA in anumite sectoare, se poate si în România?

tva

Guvernul Austriei a anunţat vineri că intenţionează să reducă TVA pentru restaurante şi sectorul cultural la 5%, până la finele acestui an, pentru a le ajuta să facă faţă pandemiei de coronavirus, transmite Reuters.

Planul Austriei

Planul urmează să fie finalizat la o o reuniune a cabinetului care va începe luni şi la care vor fi stabilite şi alte măsuri de stimulare, au precizat mai mulţi miniştrii. În plus, Austria are nevoie şi de aprobarea Comisiei Europene pentru această măsură.

Vom implementa o reducere a cotei de TVA în sectoarele gastronomiei (cafenele, baruri şi restaurante) şi cel cultural precum şi în domeniul editurilor” a declarat ministrul de Finanţe, Gernot Bluemel, la o conferinţă de presă, adăugând că TVA-ul de 5% se va aplica până la finele acestui an, scrie Agerpres.

Cota redusă de TVA se va aplica, printre altele, pentru biletele de cinema şi teatru, cărţi şi ziare, a spus secretarul de stat pentru afaceri culturale, Andrea Mayer, adăugând că în prezent societăţile din sectorul cultural beneficiază de diferite cote de TVA, în principal 10% şi 13%

La rândul său, ministrul austriac al Turismului, Elisabeth Koestinger a spus că alimentele şi băuturile vândute în hoteluri vor fi şi ele vizate de noua cotă redusă de TVA.

Anterior, guvernul de la Viena a anunţat că va reduce cota de TVA, de la 20% la 10%, pentru băuturile non-alcoolice vândute în cafenele baruri şi restaurante, începând cu data de 1 iulie 2020, adăugând că legislaţia europeană nu permite o reducere a TVA pentru băuturile alcoolice.

Cu toate acestea, în prezent Austria intentioneaza sa deschida discutii cu Bruxelles-ul pentru acordarea de scutiri astfel încât să poată reduce TVA şi pentru băuturile alcoolice.

Ministrul austriac de finante, Gernot Bluemel, a mai declarant ca lucreaza îndeaproape cu autoritatile europene asupra unor scutiri temporare pentru că aceasta este o situaţie specială şi ar trebui să fie posibil să ajutăm şi să sprijnim aceste sectoare deosebit de afectate în mod excepţional şi temporar.

Cum a facut Germania cu TVA-ul

Cancelarul german, Angela Merkel a declarat la inceputul acestei luni că TVA va fi redusă de la 19% la 16% pentru o perioadă de şase luni, începând cu 1 iulie. O rată mai scăzută de TVA pentru sectorul ospitalităţii, de 7%, va fi redusă de la 9% cat este în prezent aceeaşi perioadă. Costul total al măsurilor legate de TVA se ridică la 20 de miliarde de euro.

Pachetul mai include, cel puţin 10 miliarde de euro pe an pentru a ajuta municipalităţile care înregistrează încasări fiscale mai mici cu investiţii publice pentru infrastructură şi locuinţe.

Familiile sunt ajutate cu o alocaţie familială de 300 de euro pentru fiecare copil, platita o singura data, pe lânga alocatie,  iar firmele aflate în dificultate primesc noi ajutoare financiare.

Bulgaria reduce TVA -ul în turism

Parlamentul Bulgariei a aprobat miercuri, 10 iunie  iniţiativa Guvernului privind reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru restaurante şi servicii de catering până la 9%, de la 20%, începând din luna iulie a acestui an.

Cota redusă de TVA, care va fi valabilă până la finele anului 2021, este văzută ca o măsură temporară de sprijin, în contextul pandemiei. Reducerea nu va afecta şi băuturile alcoolice vândute în restaurante şi de serviciile de catering, care vor fi supuse în continuare unei cote de TVA de 20%.

Reducerea cotei de TVA pentru restaurante şi servicii de catering este o iniţiativă lansată luna trecută de premierul Boiko Borissov, în ciuda opoziţiei exprimate de ministrul său de Finanţe şi de numeroşi economişti care susţin că această reducere va deschide calea pentru solicitări similare din partea altor industrii.

Turismul este un sector strategic ce contribuie cu 8% la  economia Bulgariei. Autorităţile de la Sofia prognozează în acest an o contracţie a economiei cu 3%, în timp ce Comisia Europeană se aşteaptă la un declin al economiei de 7,2%.

Taxa pe Valoarea Adăugată, care este fixată la 20% pentru toate bunurile şi serviciile, exceptând hotelurile, este principala sursă de venituri pentru vecinii de la sud. De mentionat este ca taxa pe venituri şi cea pentru companii este de 10% in Bulgaria, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană

Ce ar putea face România

Cote de TVA aplicabile în prezent în România

Dacă pentru majoritatea bunurilor furnizate și serviciilor prestate de către firmele românesti cota TVA este de 19%, există bunuri și servicii pentru care se aplică cota TVA de 9% și cota TVA de 5%.

Așadar, în România se aplică trei cote de TVA, încadrarea într-unul dintre standardele de taxare fiind clasificată în funcție de codurile CAEN (domeniile de activitate).

Cota TVA de 9%

  • Proteze și accesorii inclusive livrarea acestor dispositive medicale
  • livrarea medicamentelor – de uz uman și veterinar
  • alimente și băuturi destinate consumului animal și uman, inclusiv ingredientele folosite pentru prepararea alimentelor.
  • serviciile de catering și restaurant, mai puțin băuturile alcoolice;
  • distribuirea apei potabile și a apei pentru irigații;
  • comercializarea de pesticide și îngrășăminte,

Cota TVA de 5%

  • Manualele școlare, revistele, publicațiile în general, mai puțin cele publicitare;
  • Serviciile hoteliere și cazarea în unități specifice, inclusiv terenurile utilizate pentru cazare în regim de camping;
  • taxele de intrare la muzee, case memoriale, situri arheologice sau culturale, evenimente sportive și alte servicii de acest tip;
  • Casele construite în scop social, inclusiv terenul pe care sunt ridicate;
  • Casele cu suprafețe mai mici de 120 mp și a căror valoare este mai mică de 450 mii lei (inclusiv terenul);
  • Construirea de clădiri pentru primării care vor fi utilizate în scop social;
  • Produsele eco, tradiționale și montane

Tot ce nu se incadreaza in categoriile de mai sus se taxeaza cu 19%

Ce masuri ar putea fi luate

Dupa modelul Germanie si al Bulgariei – o rată mai scăzută de TVA pentru sectorul ospitalităţii, de 7% pana la sfarsitul anului ar fi nu doar fezabila ci si foarte utila. Aceasta scadere de 2%  din industria HoReCa s-ar aplica in acest moment serviciilor dintr-o industrie foarte greu incercate. In industria hoteliera scaderile au fost de peste 80%. Asadar statul va incasa in urmatoarea perioada 9% din servicii ce vor ajunge in cel mai bun caz la 50-60% din volumul de anul trecut.

Acest stimulent ar da si patronajului din HoReCa un imbold sa îsi susțina businessurile cu aporturi de capital.

Desi cei 2% probabil ca nu vor influența prețurile în mod direct cu siguranta vor ridica puțin din presiune financiara si vor ajuta afacerile din ospitalitate sa îsi mențina angajații.

Intr-un context mai larg, vecinii bulgari, au facut-o deja, au mutat din nou in turism, iar litoralul românesc daca mai vrea sa aiba vreo sansa trebui ajutat. In plus industria ospitalitatii poate atrage sezonier 10-15 mii de lucratori tineri, asta în cazul în care va functiona macar la 60% din capacitate în acest an.

Taxe pe cultura

Nu stim daca vreun guvern din ultimii 15-20 de ani si-a facut calculele cât se încaseaza din TVA-ul aplicat muzeelor, caselor memoriale si siturilor arheologice, dar cu siguranta o scadere de 2-3 % a TVA ar fi usor de realizat si cu implicații minore spre minuscule in buget.

Anul scolar este încheiat iar probabil in septembrie se va reveni la scoala, asta daca un al doilea val al pandemiei de COVID-19 nu va lovi din nou Romania sau Europa. In contextul in care cheltuielile cu scoala sunt in crestere o reducere pentru 3-6 luni a TVA-ului la manualele si cartile scolare ar fi in toamna un real ajutor multor familii, asta daca aceasta scaderea s-ar vedea si în reducerea preturilor.

O reducere a cotei de TVA la vânzarile de materiale educaționale online poate ca ar ajuta micile afaceri din online sa se dezvolte si ar împinge învațarea spre mediul online si mai mult.

Este posibila o reducere generala de 6 luni a TVA –ului de la 19% la 17% ?

Desi putin probabila, cel putin dupa semnele pe care acest guvern le arata, o analiza realista a impactului unei astfel de reduceri ar fi de dorit.

O astfel de reducere ar forta în primul rand ANAF-ul la o colectare mai buna, o optimizare a procesului de pre-control si nu a celui de post control si amendare.

Este clar ca pentru a evita un deficit de peste 5% guvernul va fi obligat sa fie ordonat, sa treaca la optimizari tehnice de control si colectare a TVA si la informatizare accelerata.

Reducerea chiar si de 2% a TVA ar supune sistemul unui test de stress dar si unei presiuni pentru schimbare si îmbunatațire. Ar fi o sansa ca, în contextul crizei ce se pare ca deja se arata, sistemul si aparatul administrativ sa se reformeze.

Conform datelor Comisiei Europene în septembrie anul trecut – România a înregistrat un deficit de încasare a TVA de 36%, primul loc în UE. Deci, este loc de îmbunatațiri în acest domeniu.

Mai presus de toate pentru o astfel de miscare trebuie sa existe însa vointa politica, dar ma ales curaj si profesionalism.

Comisia Europeană propune un nou instrument de concurență. Care va fi impactul asupra companiilor?

Comisia Europeană are în vedere introducerea unui nou instrument în materie de concurență care să permită remedierea problemelor structurale existente în piață înaintea săvârșirii vreunei încălcări și fără emiterea vreunor sancțiuni. Este o noutate absolută, în condițiile în care regulile actuale se aplică post factum, adică după săvârșirea, descoperirea și investigarea încălcărilor și remediile aplicate privesc doar companiile care au încălcat regulile de concurență.

Mecanismul luat în considerare ar permite remedierea îngrijorărilor concurențiale ridicate fie de conduita unilaterală a companiilor, fie de însăși structura piețelor a căror funcționare nu duce la rezultate concurențiale, fără a fi nevoie de identificarea vreunei încălcări.

Procesul legislativ este la început, dar o analiză preliminară a scopurilor și modalităților în care va fi utilizat acest instrument ridică îngrijorări privind efectul său asupra piețelor și companiilor.

Încă de la introducerea sa, dreptul concurenței a avut ca scop remedierea disfuncționalităților concurențiale ale piețelor prin identificarea și sancționarea conduitelor anticoncurențiale, fie ele acorduri anticoncurențiale (fixarea prețurilor, impunerea prețurilor de revânzare etc) sau abuzuri de poziție dominantă (practicarea prețurilor excesive, vânzarea legată etc). Raționamentul de bază era că, în absența unor acorduri / conduite care să restrângă concurența, piețele se vor dezvolta într-o manieră optimă, care să reflecte toți stimulii economici care acționează asupra pieței.

Ce propune Comisia Europeană

Comisia a propus patru variante de implementare ale instrumentului de concurență luat în considerare. În toate variantele, Comisia desfășoară o investigație riguroasă de piață, cu respectarea dreptului la apărare, în urma căreia identifică anumite îngrijorări concurențiale. Noul instrument ar permite Comisiei impunerea de remedii, structurale sau comportamentale, care să permită funcționarea pieței, fără a identifica o încălcare, fără a aplica sancțiuni și fără a da naștere dreptului de a înainta acțiuni în despăgubire. Reamintim că remediile structurale sunt acele remedii care afectează însăși structura pieței – obligativitatea acordării accesului la anumite infrastructuri sau unități de producție în termeni nediscriminatorii, cesionarea sau înstrăinarea unor activități etc, iar remediile comportamentale sunt, în esență, cele privind comportamentul viitor al unei întreprinderi.

Prima varianta vizează impunerea acestor remedii exclusiv companiilor dominante, active în toate sectoarele pieței. A doua varianta restrânge posibilitatea de impunere a acestor remedii companiilor dominante prezente pe acele sectoare de piață cu grad ridicat de risc. A treia varianta permite impunerea de remedii și companiilor care nu sunt dominante, active în orice sector de piață, precum și formularea de recomandări de norme legislative care să faciliteze funcționarea concurențială a respectivului sector. Ultima variantă permite impunerea remediilor și companiilor care nu sunt dominante, cu condiția ca acestea să activeze în acele sectoare de piață cu grad ridicat de risc.

Astfel, utilizarea unui asemenea instrument ar avea efecte semnificative asupra poziției pe piață a companiilor cărora li se adresează, chiar și în absența unei sancțiuni.

Efecte asupra piețelor și companiilor

Măsurile propuse, indiferent de forma în care vor fi adoptate, în cadru mai restrâns sau mai larg, au potențialul de a revoluționa complet modul în care companiile se raportează la regulile de concurență, antrenând o serie de consecințe mai mult sau mai puțin benefice pieței.

Nu e foarte clar cum vor fi identificate și definite aceste sectoare cu un grad ridicat de risc care vor avea un statut aparte și nici care și care va fi contribuția companiilor la acest proces, fiind evident inacceptabil ca acest exercițiu să fie desfășurat unilateral de către Comisie.

La fel de neclar este cum vom identifica acele piețe care nu funcționează optim din punct de vedere concurențial. Perfecțiunea este, în orice domeniu, un deziderat legitim și totodată de neatins – a interveni în modul în care funcționează o piață de fiecare dată când este aparent faptul că aceasta ar putea funcționa mai bine este o rețetă sigură pentru dezastru.

Orice ingerință în modul de funcționare al unei piețe va afecta pe termen mediu și lung disponibilitatea companiilor / capitalului de a intra pe acea piață. Decizia de a investi într-un anumit sector depinde și de stabilitatea acelui sector, de predictibilitatea măsurilor luate. Impunerea de remedii comportamentale sau structurale în absența unei încălcări va fi de natură să descurajeze investițiile tocmai în piețele dinamice, ducând la blocarea inovației, principalul lor atu. Este discutabil în ce măsură este binevenită o intervenție în piețele în formare până la maturitatea lor – raționamentul ne spune că poți identifica o disfuncționalitate acolo unde toate piesele de șah sunt deja așezate, unde piața a eșuat în a se autoregla.

În condițiile în care sectoarele economice sensibile, precum cele vizate de Comisie, fac obiectul unor reglementări sectoriale a căror implementare este supervizată de autorități de reglementare specifice (ANRE, ANCOM, BNR, CNAS / MS, ASF etc), noile competențe pe care Comisia dorește să și le aroge au un potențial ridicat de a intra în conflict cu cele ale autorităților de reglementare.

Apoi, regula de bază în ceea ce privește evaluarea concurențială a comportamentului individual al companiilor era că regulile de concurență nu sancționează succesul, concretizat prin obținerea unei poziții dominante, ci abuzul respectivei poziții, folosirea ei în dauna concurenților și, în final, a consumatorilor.

Totodată, există situații în care efectele de rețea au consecințe benefice și în care concurența pentru piață aduce beneficii comparabile sau superioare concurenței pe piață – de ce am avea nevoie de mai mult de un sistem de operare? Care ar fi beneficiile unor standarde diferite în ceea ce privește formatul de salvare al fișierelor text? Cine va suporta costurile crescute ale asigurării interoperabilității? Efectele de rețea acționează datorită preferinței consumatorilor, iar a forța existența unor alternative teoretice la standardul comun nu beneficiază nimănui.

În același timp, este dificil spre imposibil să determini un mod optim de funcționare al unei piețe, pentru că întrebarea care se pune imediat este ‘Optim pentru cine și pentru cât timp?’. Pentru participanți, pentru consumatori, pentru potențiali concurenți? Optim acum, optim în 2 ani, optim în 10 ani?

Introducerea unui sistem de reglementare a piețelor care, în teorie, deviază de la ce percepem noi drept piețe competitive semnifică, în esență, renunțarea definitivă la mâna invizibilă, așa cum e ea descrisă de Adam Smith. Este, într-adevăr, discutabil dacă regulile și instrumentele disponibile în acest moment autorităților de concurență sunt suficiente pentru a remedia disfuncționalitățile tuturor piețelor. Cu toate acestea, întrebarea care ar trebui să se pună este dacă acesta e rolul dreptului concurenței și dacă, în prezența unor astfel de instrumente, mai putem vorbi de o piață liberă.

Standard & Poor’s – ratingul României reconfirmat, dar pachetele de stimulare fiscală sunt cele mai slabe din regiune

Standard & Poor’s

Standard & Poor’s – ratingul României reconfirmat

Rating Standard & Poor’s. Ministerul de Finanţe a anunţat că agenția de rating Standard & Poor’s a reconfirmat rating-ul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valută, precum și perspectiva negativă.

Rating Standard & Poor’s. Decizia are la bază următoarele elemente

  • nivelul moderat al datoriei publice și al datoriei externe
  • accesul flexibil al României la finanțare pe piața internă și internațională

Acestea pot atenua posibile riscuri asociate cu nevoia ridicată de finanțare a sectorului public pe termen scurt.

Cum evaluează Standard and Poor’s situația economiei din România

Perspectiva ratingului României rămâne negativă deoarece agenţia vede riscuri la adresa balanţei de plăţi externe şi a echilibrului bugetar în următoarele 18 luni, dacă factorii de decizie politică nu pot stabiliza şi consolida orientarea bugetară după această recesiune indusă de pandemie.

S&P ar putea revizui în scădere ratingul României dacă dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate mai mult decât anticipează în prezent agenţia, iar absenţa consolidării fiscale are ca rezultat un nivel mai ridicat al datoriei publice şi externe.

De asemenea, ratingul ar putea fi retrogradat dacă lipsa sincronizării politicii economice sporeşte volatilitatea cursului de schimb, cu potenţiale repercusiuni negative asupra sectorului public şi privat.

S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva ratingului României dacă Guvernul face progrese în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce va duce la stabilizarea finanţelor publice ale ţării şi a poziţiei externe.

Ratingul României a fost confirmat de S&P ţinând cont de nivelul redus al datoriei externe. S&P crede că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul deteriorării pe care o aşteaptă agenţia în 2020.

În legătură cu măsurile economice luate de autorități ca răspuns la criza COVID-19, S&P estimează, în ansamblu, că pachetele de stimulare fiscală anunțate până acum, de 3% din PIB, sunt printre cele mai slabe din regiune. Incluzând efectul bugetar automat de stabilizare, precum asigurarea șomajului, anticipăm ca măsurile introduse vor crește cheltuielile fiscale cu 1,2% din PIB.

Deși măsurile pot reduce efectele crizei, considerăm că aceste vor duce deficitul la aproximativ 8% din PIB, inclusiv scăderea veniturilor din cauza contracției economice, ducând datoria publică la 40% din PIB.

Rating Standard & Poor’s. Ce spune ministrul de Finanţe?

„Anunțul Standard & Poor’s reconfirmă faptul că măsurile actualului Guvern pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizei COVID-19 și asigurarea unor finanțe publice sustenabile au fost cele corecte în contextul global actual. Așa cum am subliniat și în trecut, agenția consideră că situația gravă a finanțelor publice a fost cauzată de creșterile nesustenabile ale cheltuielilor angajate de Guvernul anterior, de iresponsabilitatea politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu.

Majorarea pensiilor

Evaluarea agenției scoate în evidenţă şi faptul că majorarea pensiilor din sectorul public, care ar urma să aibă loc în luna septembrie a acestui an, ar avea un impact considerabil asupra finanțelor publice. Nu în ultimul rând, Standard & Poor’s apreciază că politica fiscală expansionistă promovată de guvernele PSD în 2018 -2019 a condus la unele dintre cele mai mari deficite gemene pentru o țară din categoria piețelor emergente, precum și la erodarea sustenabilității finanțelor publice în România.

“În perioada următoare, Ministerul Finanțelor Publice va continua demersurile de implementare a măsurilor pentru înlăturarea efectelor negative ale pandemiei cu virusul SARS-CoV-2 și a celor necesare pentru repornirea rapidă a economiei României”, a mai afirmat ministrul Finanțelor.

Agenția consideră că factorii principali care ar putea contribui la îmbunătățirea perspectivei sunt:

  • asigurarea unei consolidări fiscale reale
  • stabilizarea finanțelor publice
  • stabilizarea poziției externe a României.

Rating Standard & Poor’s. Redresare economică

Standard & Poors estimează o revenire treptată a economiei începând de la mijlocul acestui an și o reluare consistentă a creșterii PIB din 2021, în jur de 4%.

Exporturile au scazut în Aprilie cu 47% fața de aceeasi perioada a anului trecut. Deficitul balanţei comerciale a crescut cu aproape 1 mld de euro

Deficitul balanţei comerciale Exporturile

În primele 4 luni ale anului, exporturile FOB au însumat 19,99 miliarde de euro, în timp ce importurile CIF au fost de  26,088 miliarde de euro conform unui comunicat al Institutului National de Statistica.
În  aceeasi perioada, exporturile au scăzut cu 13,3%, iar importurile au scăzut cu 7,4%,
comparativ cu perioada similara din 2019.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IV 2020 a fost de 6,089 miliarde euro, mai mare cu 974,2 milioane euro decât cel înregistrat în perioada aceeasi perioada din 2019.

Luna Aprilie – indicatori

În luna aprilie 2020, exporturile FOB au însumat 2,933 miliarde euro, iar importurile CIF au
însumat 4,566 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,633 miliarde euro.

Faţă de luna aprilie 2019, exporturile din luna aprilie 2020 au scăzut cu 47,0%, iar importurile au scăzut cu 34,0%.

Comerțul internațional pe grupe de produse

În primele 4 luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de urmatoarele grupe de produse:

  • maşini şi echipamente de transport (46,6% la export şi 35,2% la import) şi
  • alte produse manufacturate)(30,6% la export şi respectiv 29,6% la import).

În ce priveste exporturile grupele de produse ce au înregistrat variatii semnificative în primele 4 luni ale anului sunt:

  • Alimente și animale vii crestere de 20,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut  dar majoritatea s-a concentrat pe spatiu economic nonUE pentru ca în relatia cu UE  s-a înregistrat o scadere de 2,3%.
  • Băuturi și tutun – au înregistrat o crestere de 44,2 % a exporturilor fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar în cazul acestora majoritatea exporturilor au fost in spatiul UE
  • Mașini și echipamente pentru transport reprezinta aproape jumatate din valoare exporturilor în aceasta perioada – 46,6% , dar si exportul acestei categorii a înregistrat un recul de 15,7 % fata de aceeasi perioada anului trecut.

În ce priveste importurile FOB grupele de produse ce au înregistrat variatii semnificative în primele 4 luni ale anului sunt:

  • Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au înregistrat o cresterea a importurilor de 28,3 % fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar ponderea acestei grupe in total importuri este de doar 0,3 %
  • Mașini și echipamente pentru transport au înregistrat o scadere în valoare absoluta de 9,17 mld euro fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele 4 luni ale anului a fost de 14,372 miliarde euro la expedieri şi de 19,043 miliarde euro la intrari, reprezentând 71,9% din total exporturi şi 73,0% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie aprilie 2020 a fost de 5,626 miliarde euro la exporturi şi de 7,045 miliarde euro la importuri, reprezentând 28,1% din total exporturi şi 27,0% din total importuri.

Informatii suplimentare

Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent.
Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie s ă le
suporte pentru a fi încărcat la bord.
Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Din Romania avem perspectiva asupra acestei crize economice, similara cu perspectiva furnicii asupra universului

Din Romania avem perspectiva asupra acestei crize economice, similara cu perspectiva furnicii asupra universului.

PIB-ul Romaniei este jumatate din cifra de afaceri a Walmart. In US toata lumea se pregateste de un tsunami economic cum nu am mai vazut.

Citeste articolul din Financial Times in care bancile din US spun ca aceasta criza va fi mai mare decat cea din 2008. Cele mai mari 4 lanturi de magazine din US si-au cerut insolventa.

WeWork a pierdut 95% din valoare. Ieri, un „expert imobiliar” a comentat la postarea mea ca piata de real estate din Romania este intr-o pozitie foarte buna si indemna oamenii sa cumpere apartamente.

Un „expert” in banci spunea ca indicatorii bancilor din Romania sunt foarte buni. Ar fi bine sa nu fim furnici si sa intelegem ce se intamplă in lume. Si sa intelegem ce se va intampla cu viata noastra in urmatorii zece ani.

Mai jos articolul

Banks to book more than $50bn against bad loans

Predictiile managerilor pentru mai-iulie: scaderi si stagnari in majoritatea industriilor, doar preturile din retail vor creste

Predictiile managerilor

Într-un comunicat dat publicitatii ieri 28 mai, INS – Institutul National de Statistica face o analiza a trendului activitatii economice din urmatoarea perioada : mai – iunie, din Romania. Aceste predictii sunt facute de catre managerii din mai multe industrii pe baza unui indicator numit soldul conjuctural.

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS.
Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

Predictiile managerilor pe sectoare economice

Industrie prelucrătoare

În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2020, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -21%; în luna aprilie sold conjunctural -70%).

Pentru activitatea de fabricare a echipamentelor electrice se va înregistra cea mai semnificativă scădere (sold conjunctural -38%), în timp ce pentru activitatea de fabricare a produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului se va înregistra creștere (sold conjunctural +37%).
Activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice va înregistra o scădere moderată (sold conjunctural -13%), comparativ cu perioada precedentă în care se estima stabilitate (sold conjunctural -4%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere, soldul conjunctural fiind de -26% pe total industrie prelucrătoare.

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +4%)

Construcţii

Potrivit estimărilor din luna mai 2020, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural 0%; în luna aprilie sold conjunctural -57%).
Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +5%).

Comerţ cu amănuntul

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural +3%; în luna aprilie sold conjunctural -58%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural -4%).
Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%).
Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +22%).

Servicii

Conform estimărilor din luna mai 2020, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte scădere în următoarele trei luni (sold conjunctural -29%; în luna aprilie sold conjunctural -62%). Dintre activitățile care vor înregistra cele mai însemnate scăderi menționăm: activitățile de creație și interpretare artistică (sold conjunctural -100%), activitățile agențiilor turistice și ale tur-operatorilor (sold conjunctural -82%) și
activitățile sportive, recreative și distractive (sold conjunctural -81%).
În sectorul de servicii se estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -15%).

Conform predictiilor managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de scădere moderată (sold conjunctural -9%).