În decembrie 2008, sub conducerea liberalului Ionel Muscalu, ANOFM a încheiat un contract pe 5 ani cu o companie din Austria, Arbeitsmarktservice Betriebs Gmbh (AMSBG), specializată în servicii IT pentru agenţiile de plasare a forţei de muncă. Contra 22,4 milioane de euro, AMSBG din Viena urma să construiască, prin filiala sa din România, „sistemul informatic al ANOFM”. Conform portalului de achiziţii publice, austriecii au subcontractat 42% din lucrări unor firme româneşti sau care au reprezentanţe în România: Siveco, Omnilogic, IBM, Oracle, MBL Computers şi SVF Management Prod Serv.
Cinci ani mai târziu, în decembrie 2013, şi cu plăţi efectuate de ANOFM în valoare de 84,5 milioane lei (aproximativ 20 de milioane de euro), din bugetul de stat, sistemul informatic nu era gata, au constatat inspectorii Curţii de Conturi în raportul pe anul 2013. În noiembrie 2014, filiala românească a AMSBG s-a închis, iar pagina de internet a firmei din Austria nu funcţionează.
Acest contract s-a perpetuat indiferent de conducerea politică a ANOFM. Iniţiat în mandatul lui Ionel Muscalu (PNL), el a continuat sub conducerea lui Silviu Bian (PDL) – condamnat la 6 ani de închisoare pentru corupţie, a Elvirei Rodica Andronescu (PDL) şi a Cristianei Barbu (PSD). Recepţia lucrărilor incomplete şi restul deficienţelor de la finalul contractului, constatate de Curtea de Conturi, s-au petrecut însă în mandatul actual al Cristianei Barbu, mama deputatei PSD Cătălina Ştefănescu, care a preluat conducerea ANOFM în mai 2012.
Inspectorii de conturi au constatat că, de fapt, suma de 84,5 milioane lei plătită de ANOFM în 5 ani s-a făcut pentru actualizarea unui sistem informatic mai vechi, deja existent la ANOFM, nicidecum pentru un sistem IT în întregime nou.
Curtea de Conturi a mai stabilit că mai multe module dintre cele 5 în care era structurat contractul nu au fost executate cum trebuie. Partea de „servicii de dezvoltare software şi proiecte noi”, din care făcea parte şi o aplicaţie DWH (sistem de baze de date integrate), nu a fost recepţionată de ANOFM, pentru că aplicaţia nu funcţiona, deşi se plătiseră 9,4 milioane lei (doar aplicaţia DWH costase 1,98 milioane lei). De asemenea, ANOFM a plătit 5,87 milioane lei pentru echipamente IT pe care nu le primise, ba chiar a şi semnat recepţia modulului 4 din contract, denumit Managementul infrastructurii IT.
Computere vechi, la 2.000 de euro bucata. ANOFM nu a executat garanţia bancară, deşi ştia că austriecii nu onoraseră contractul
În acelaşi contract, Curtea de Conturi a descoperit că ANOFM a achiziţionat echipamente IT la preţuri „destul de ridicate faţă de media pieţei”. Este vorba despre computere la preţul de 1.400 de euro bucata sau de notebook-uri la 2.145 de euro bucata, la nivelul anilor 2009-2011. Aceste echipamente nu veneau la pachet cu niciun fel de licenţă de operare şi nici nu erau modele noi, având „o uzură destul de ridicată”, astfel că la finalul contractului, aparatura era amortizată integral. De altfel, aparatura a fost înregistrată de ANOFM în patrimoniul instituţiei abia în iulie 2014, la peste 3 ani de la achiziţie.
Inspectorii de conturi au mai descoperit că, deşi Consiliul de Administraţie al ANOFM a stabilit că „la finele perioadei de executare a contractului, exceptând serviciile de comunicaţii, niciunul dintre module nu a fost realizat integral şi la timp”, instituţia nu a executat scrisoarea de garanţie bancară a firmei austriece, în valoare de 1,88 milioane de euro, care expira la 31 ianuarie 2014. Mai mult, documentele de recepţie a lucrărilor au fost semnate de reprezentanţii ANOFM cu 2 până la 7 zile înainte de data limită a acestei garanţii bancare.
Mai mult, Curtea de Conturi a descoperit că ANOFM a plătit în plus faţă de prevederile contractuale suma de 6,7 milioane lei (peste 1,5 milioane euro), pentru servicii de comunicaţii de date prin internet, precum şi pentru dezvoltarea vechii aplicaţii informatice a ANOFM. Pentru aceste lucrări, nu există documente justificative şi nici documente care să determine nevoia pentru aceste servicii, conform Curţii de Conturi.
ANOFM, despre necesitatea acestui contract: Echipamentele erau învechite şi nu acopereau nevoile
Într-un răspuns pentru gândul, conducerea ANOFM a explicat cum s-a ajuns la încheierea acestui contract păgubos şi cum s-au încheiat relaţiile cu firma austriacă. Astfel, în 2006, un studiu de fezabilitate comandat de ANOFM a dus la concluzia că „echipamentele erau învechite şi necesitau înlocuire, personalul de specialitate era numeric insuficient, programele informatice nu acopereau nevoile diferitelor activităţi ale structurilor din sistemul ANOFM, iar cele existente erau construite pe soluţii învechite”.
Conform ANOFM, la finalizarea contractului cu firma austriacă AMSBG, unele dintre cele 5 module au fost realizate parţial, altele integral. Modulul 1, Consultanţă specializată, care includea şi instruirea angajaţilor ANOFM pentru folosirea soluţiilor IT, a fost realizat în proporţie de 75%.
Modulul 2 (Servicii suport pentru utilizatori) a presupus printre altele înlocuirea a 1.800 de computere vechi cu unele noi şi instalarea de 1.500 de imprimante în 270 de locaţii ale ANOFM şi a fost implementat cu o întârziere de 12-16 luni. Până la urmă, ANOFM a redus numărul echipamentelor IT din cauza reducerii personalului cu 25%, în 2010, şi a ajuns la concluzia că AMSBG şi-a îndeplinit integral obligaţiile pe acest modul.
Modulul 3 a presupus crearea de software nou, adică aplicaţiile „Locuri de muncă vacante”, „Managementul informaţiilor şi raportări statistice” (DWH) şi „Management financiar şi resurse umane” (DWH). Componenta DWH, adică baze de date, nu a fost funcţională, conform Curţii de Conturi, deşi a costat aproape 2 milioane de lei. Cu toate acestea, conducerea ANOFM este de altă părere, în răspunsul pentru gândul: „La crearea şi implementarea acestora au existat neconcordanţe între solicitările caietului de sarcini şi ceea ce s-a realizat efectiv. Totuşi, deficienţele identificate nu au afectat funcţionarea, în condiţii optime, a sistemului informatic al instituţiei”. ANOFM mai precizează că în contract mai erau stabilite două aplicaţii software – „Managementul documentelor” (tip DMS) şi „Noua aplicaţie de ocupare” (NAO), care nu au mai fost realizate de AMSBG şi nici nu au fost plătite de ANOFM.
Modulul 4 – Managementul infrastructurii (servicii de administrare şi întreţinere a serverelor, a computerelor şi a sistemului antivirus), precum şi Modulul 5 – Comunicaţii de date şi internet, au fostîndeplinite integral de AMSBG, conform conducerii ANOFM. Pentru Modulul 5, Curtea de Conturi a constatat însă că ANOFM a plătit în plus faţă de prevederile contractuale suma de 5,94 milioane lei (aproape 1,4 milioane euro), fără justificări legale.
ANOFM nu mai prelungeşte contractul cu austriecii şi mută serverele la STS. Austriecii revin în alt contract
ANOFM nu a mai prelungit contractul cu austriecii de la AMSBG, expirat pe 31 decembrie 2013, şi a luat decizia să mute serverele achiziţionate în cadrul acestui contract într-o locaţie a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), din locaţia asigurată de austriecii de la AMSBG.
La încheierea contractului, conducerea ANOFM, asigurată de Cristiana Barbu la data respectivă, a încercat „tratative privind adoptarea unei soluţii amiabile”, existând negocieri cu AMSBG, în ce priveşte „aspectele financiare ale contractului”, după cum reiese din răspunsul ANOFM pentru gândul.
Cu toate aceste deficienţe şi lipsuri constatate de ANOFM în executarea contractului, instituţia de stat îi primeşte în decembrie 2013 pe austriecii de la AMSBG într-un nou contract. Era vorba despre 15,18 milioane de lei (aproximativ 3,4 milioane euro) din fonduri europene POSDRU, proiect care viza „Integrarea sistemului informatic al ANOFM cu alte sisteme informatice”. Proiectul a demarat în ianuarie 2014 şi avea durata de implementare de 18 luni.
Cu alte cuvinte, ANOFM primea firma lider a asocierii care nu-şi făcuse treaba anterior într-un nou contract, menit să integreze un sistem informatic parţial funcţional, cu alte sisteme informatice.
Noul contract a fost câştigat de asocierea dintre Siveco România, AMSBG şi Daiman Public Relations şi avea ca obiect integrarea sistemului informatic al ANOFM cu alte două sisteme din administraţia publică – SAFIR (folosit de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi creat de SIVECO împreună cu francezii de la Bull SAS) şi MERCUR (folosit de ANOFM şi Casa Naţională de Pensii).
Totuşi, la scurt timp de la semnarea acestui nou contract, în ianuarie 2014, ANOFM anunţă intenţia de a înlocui AMSBG în cadrul acestui parteneriat, iar firma austriacă se retrage la propria sa cerere, conform ANOFM. În locul său, în proiect intră firma românească Q’net International.
Până la publicarea acestui articol, reprezentanţii AMSBG din Austria nu au răspuns solicitărilor gândul pentru un punct de vedere.