Cine plateste domnilor procurori?

Sursa: Adevarul

Daniela Tarau

Buzoianca Daniela Tarău a făcut puşcărie, nevinovată, ca urmare a unui şir de erori judiciare care au început în anul 2000. Ancheta a fost instrumentată de celebrul procuror sinucigaş Cristian Panait. După 15 ani de procese, la CEDO şi în ţară, femeia a obţinut recunoaşterea erorii judiciare. Acum îşi dă doctoratul în sistemul penitenciar românesc, la Academia de Poliţie.

Într-un interviu publicat de APADOR – CH, Daniela Tarău povesteşte viaţa dincolo de gratii şi cum a fost după ce a ieşit din închisoare, stigmatizată permanent pentru o faptă pe care nu a comis-o şi fără să fie crezută pe cuvânt chiar de propria familie.   Potrivit apador.org, povestea a început în vara lui 2000, când Daniela Tarău, originară din Buzău, îşi căuta de lucru în Bucureşti. A aflat dintr-un anunţ la un ziar că o firmă recruta forţă de muncă pentru străinătate.

Dalil Exim M&M Dim SRL nu avea niciun contract cu companii din afară, iar numele îl copiase de la o altă firmă, care se ocupa cu plasarea forţei de muncă în străinătate. Era, de fapt, o ţeapă.    Dar femeia nu avea de unde să ştie asta. Ea şi alţi aproximativ 70 de oameni care au mers de bună credinţă ca să-şi depună dosarele la firmă şi să ajungă să muncească în Israel. A fost angajată de probă, ca secretară, la firma care, de fapt, îi inducea în eroare pe oameni. O chitanţă de mână prin care îşi asuma calitatea de intermediar între o femeie şi asociatul firmei a trimis-o după gratii.

”Ei mi-au propus să lucrez la ei să fac secretariat. Ştiam să lucrez pe calculator, corespundeam unui profil căutat de ei ca secretară. Colaborarea mea cu ei a fost extrem de scurtă, cam trei săptămâni în luna iunie 2000. Apoi am făcut o criză de fiere şi m-am internat în spital, unde pe 7 iulie am fost operată. Au urmat opt luni de convalescenţă petrecute la ţară la ai mei. În asta constă fapta mea, 3 săptămâni cât am lucrat ca secretară. Nu făceam aproape nimic, le explicam oamenilor ce face firma. Facturile şi chitanţele le tăia un asociat care şi-a şi asumat ulterior fapta integral. Eu nu am semnat nimic, nu am luat niciun ban, nici măcar salariu, că eram în perioada de probă”, a declarat Daniela Tarău pentru apador.org.

Astfel, în februarie 2001, Daniela Tarău, 43 de ani, a fost acuzată de înşelăciune şi arestată preventiv.  ”Locotenent Cristina Iorga mi-a explicat de ce sunt acuzată, că sunt dată în urmărire locală din august 2000. Dar pe mine nu mă căutase nimeni. Citaţia fusese emisă ca martor abia în ianuarie 2001. Mi-a luat probe de scris, nu mi s-a adus la cunoştinţă nimic, am aflat şi eu seara când s-a emis ordonanţa de reţinere.

M-a întrebat despre firmă, despre rolul meu, al celorlalţi, ce am făcut eu acolo. Am scris ce am făcut, ce n-am făcut, că m-am îmbolnăvit şi tot restul. Seara au emis ordonanţă de reţinere. Toată ziua l-au căutat pe procurorul Cristi Panait la telefon, l-au găsit şi într-un târziu a venit şi un avocat, Gabriel Stoian, din oficiu, a citit declaraţia mea a semnat-o şi a plecat.  Mi-a zis  “băi, n-au ce să-ţi facă, mâine eşti acasă”, a povestit buzoianca. A stat în arest timp de 1 an şi 9 luni, timp în care a fost condamnată la 3 ani şi 3 luni cu executare, în procesul de fond, apoi la 3 ani şi 3 luni cu suspendare, în recurs.    ”Acum 15 ani nu puteai suna nicăieri. Aveai dreptul să suni numai după ce erai trimis în judecată. Grele sunt primele 3-4 luni.

Depinde de cât eşti de tare, ce grad de rezistenţă ai sau de adaptabilitate, şi de cât de mult crezi în tine. Am văzut documentele multora – aşa devii specialist în drept – nu erau vinovate, dar au cedat. Dacă nu crezi în tine nu mai poţi să crezi în nimic acolo. Am văzut şi tentative de suicid, şi automutilări. Am văzut atât de multe lucruri încât cred că nu ar putea să mă mai sperie nimic pe lumea asta”, a relatat Daniela Tarău.

A fost eliberată în noiembrie 2002, ca urmare a acceptării unui recurs făcut la măsura arestării preventive. Ulterior, cu ajutorul APADOR-CH, s-a plâns la CEDO pentru durata excesivă a arestării şi pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil. Ea şi-a susţinut mereu nevinovăţia, şi a cerut audierea mai multor martori, drept ce i-a fost refuzat de toate instanţele.

CEDO i-a dat câştig de cauză în 2009, iar în 2010 a început rejudecarea cazului ei. După o rejudecare care a durat mai bine de patru ani, în martie 2015, instanţa a dat decizia finală şi definitivă, Daniela Tarău fiind găsită nevinovată de faptele pentru care fusese acuzată, arestată şi condamnată.   Acum îşi dă doctoratul în sistemul penitenciar românesc, la Academia de Poliţie. E o luptătoare, chiar dacă e un nimeni, aşa cum îi place ei să spună. O anonimă intrată din greşeală în malaxorul justiţiei române şi îngropată în acte pe care nimeni n-a vrut să le citească la timp.

Tagged , , , , , ,