O datorie publica gigantica nu ridica nici o problema…pentru ca, nu-i asa, ne-o datoram noua insine…

Sursa: Sfin.ro

Celebra zicală keynesiană conform căreia o datorie publică gigantică nu ridică nici o problemă, fiindcă, nu-i așa, “ne-o datorăm nouă înșine” (!) cred că poate fi folosită și pentru a descrie ce se întâmplă cu sistemul de pensii.

Sau, altfel spus… la început statul a luat de la Ion ca să-i dea lui Gheorghe. În faza a doua, statul a început să confiște de la toată lumea (diferențiat) și să dea… la toată lumea (diferențiat), astfel încât distincția dintre contribuabil și privilegiat să nu mai poată fi făcută cu ușurință. Ideea este să creezi o ceață atât de deasă încât să nu se mai prindă nimeni ce se întâmplă de fapt.

Evident, pe măsură ce gradul de alambicare al hoției crește, cu atât hazardul moral și stimulentele perverse cresc și ele, ceea ce subminează sistemul: evaziunea fiscală crește, “noi ne facem că muncim – ei se fac că ne plătesc”, crește corupția și vânătoarea de privilegii (adică așa-zisa “captură a statului”). Dar, pentru clasa politică, altceva e important: toată lumea e părtașă la redistribuție, deci toată lumea trebuie să fie părtașă la impozitare. Sau, cum ar zice Crin Antonescu, there is no representation without taxation – deci, ciocu’ mic!

Sistemul este bolșevic, bine descris de Dostoievski în “Crimă și pedeapsă” și mai ales în “Demonii”. Coruperea individului avansează insidios. Ești făcut părtaș la o crimă pe care nu o dorești și pe care nu ai văzut-o venind, după care ți se pune sula în coaste: “Păi aveai ocazia să refuzi, tovarășe! Nu spune că nu ai înțeles de la bun început despre ce e vorba. Nu spune că ești atât de prost. Știai de la început că aici se va ajunge și ți-a convenit. Acum nu te da lovit.”

Similar stă treaba cu băncile. Când sistemul economic se gripează atât de tare deponenții sunt transformați peste noapte în investitori! Cum ar veni, băncile își dau în plată datoriile către deponenți! “Luați de aici… acțiuni, că banii voștri i-am pierdut”.

Și la fel stă treaba și cu pensiile. Inițial statul s-a prefăcut că are grijă de bătrânețea noastră și tocmai de asta – dar fix tocmai de asta! – ne-a obligat pe toți să cotizăm (și în public și în “privat”) și a împiedicat fondurile de pensii să investească în instrumente riscante. După care, când se vede treaba că șandramaua ia apă bine de tot și se tot scufundă, statul scade dobânzile la zero sau le face negative. Adică îți confiscă pensia, doar că nu îți spune! Este, oricum, mai inteligent, politic vorbind, decât să îți confiște banii prezenți… lumea nici măcar nu înțelege că pierde bani și, repet, pe “termen lung suntem morți”… plus că nu o să mai fim “noi” la putere… deci cui îi pasă ce pensie o să primească Gigel peste 30 de ani?!

Normal că pentru a păstra aparențele, fondurile de pensii încep să investească agresiv. Viitorii pensionari sunt transformați în investitori, își joacă pensia la bursă! “Ei, dar să nu vă faceți că nu știați, tovarăși, păi nu se poate să fiți și cu sufletul în rai și cu banii în seif! Nu se poate să vreți și autostrăzi și educație și [scuzați expresia] sănătate… și randamente pozitive în același timp! Aveați ocazia să vă retrageți la timp. Aveați ocazia să spuneți cănu vreți autostrăzi, că nu vreți educație gratuită, dar nu ați făcut-o, deci le-ați vrut. [E adevărat că v-am manipulat la greu]. Așa că, moral este, tovarăși, să renunțați la pensie. Să vă sinucideți economic, cu demnitate, ca un comunist adevărat. Nu vă dați loviți.”

Pensii

În acest sistem corupt, în acest complot împotriva bunului-simț și a bunăstării, să vrei să rămâi inocent nu prea se mai poate. Să vrei să-l eviți e aproape imposibil. Ești pus în fața faptului împlinit. Tovarășe…

Tagged , , , , , , ,