Economistul Horia Braun, consideră că prognozarea creşterii economice pentru acest an nu va scăpa economia de dezechilibre, analiştii BCR aşteptându-se la o inflaţie mai ridicată, o creştere a dobânzilor şi o depreciere a leului în raport cu moneda europeană
„Ca şi în 2008, ne lăudăm cu o creştere economică amplă, chiar dacă în prezent ea e în măsură covârşitoare susţinută de creşteri administrative ale salariilor – a căror factură în bugetul public va ajunge conform prognozelor la 10% din PIB! – şi chiar dacă vedem cu ochiul liber cum dezechilibrele au o tendinţă de adâncire cvasi-simultană cu cea a expansiunii economice”, se arată într-o amplă analiză realizată de Horia Braun.
Potrivit analizei, preluată de Hotnews, BCR a modificat de la 3,1% la 4,5% prognoza pentru acest an, la un nivel încă sub cel pe care bazează Guvernul PSD/ALDE de 5,5%. Dar nivelul mai mare al creşterii economice nu ar trebui să ne bucure prea mult, din moment ce vine la pachet cu creşterea deficitului de cont curent, aflat deja la 4,5% din PIB anul trecut, şi a inflaţiei.
„Surpriza creşterii accelerate a PIB din primul trimestru al lui 2019 s-ar putea să fie un pas în direcţia greşită, respectiv în cea a unui exces de cerere mai amplu, ce reflectă o debalansare nedorită a economiei”, adugă Braun.
Analiştii arată că „inflaţia devine un motiv de îngrijorare”, după ce rata anuală a crescut în aprilie de la 4% la 4,1%, surprinzând analiştii, dar şi Banca Naţională a României, care aşteptau ca dinamica preţurilor să vină în jos.
S-au scumpit cel mai mult legumele, energia termică şi combustibilii, dar a crescut şi inflaţia de bază, cea din care sunt eliminate preţurile volatile precum cele enumerate anterior, precum şi cele administrate, de la 2,7% la 3%.
Inflaţia de bază este unul dintre indicatorii urmăriţi de BNR, pentru că aici consideră că politica monetară are un impact mai mare, şi creşterea acestei rate „confirmă că în economie se resimt şi presiuni inflaţioniste la nivelul unor bunuri şi servicii de bază, alimentate într-o mare măsură de creşterile salariale consistente din ultima perioadă.”
Banca a revizuit în sus de la 3,5% la 4% prognoza de inflaţie pentru finele lui 2019, puţin sub estimarea băncii centrale de 4,2%, şi în afara ţintei de maximum 3,5%.
„Riscurile la adresa scenariului nostru de inflaţie sunt orientate în direcţia unei inflaţii mai mari decât cea prognozată, în principal din cauza scumpirii abonamentelor la serviciile de telecomunicaţii şi a creşterii preţului petrolului pe pieţele externe, iar toate acestea justifică întărirea politicii monetare recent anunţată de BNR printr-un control strict al lichidităţii din piaţa monetară.”
Alte surprize neplăcute pentru buzunarele românilor ar putea veni din scumpirea suplimentară a alimentelor, având în vedere în special preţurile mai mari la carnea de porc, în condiţiile unei epidemii de pestă porcină în China.
Analiştii consideră că există premise pentru ca dobânzile şi cursul să fie relativ stabile în următoarele două luni, în condiţiile în care BNR ar putea creşte rata cheie cel mai devreme la următoarea şedinţă, cea din august, şi pieţele sunt mai amorţite pe timpul verii, dar cu riscuri la adresa inflaţiei, mai ales din zona preţurilor alimentare, care trebuie monitorizate atent.
Cursul leu/euro s-a menţinut în parametri obişnuiţi din ianuarie încoace, fluctuând în jurul nivelului de 4,76. În ce priveşte dobânzile, în contextul deciziei BNR de a lăsa neschimbată rata dobânzii de politică monetară la şedinţa din 15 mai, evoluţia cotaţiilor de pe piaţa monetară, dominată de tranzacţii pe termen de 1 zi, au înregistrat fluctuaţii legate de evoluţia sezonieră a lichidităţii din sistemul bancar.
Concret, aceasta a presupus pe parcursul lunii mai un exces moderat de lichiditate, adică băncile au avut resurse mai mari decât a putut absorbi piaţa creditului. Pentru a preveni prăbuşirea dobânzilor sub nivelul celei de politică monetară, în concordanţă cu angajamentul de a ”întări controlul asupra lichidităţii de pe piaţa monetară”, Banca Naţională a atras acest exces organizând pentru bănci licitaţii de depozite remunerate la dobânda de politică monetară. În aceste condiţii, dobânzile pentru depozite la 1 zi (Overnight) şi la o săptămână s-au tranzacţionat în medie la 2,25% şi respectiv la 2,5%, în vreme ce cotaţiile ROBOR la termene mai lungi, de 3 sau 6 luni, au rămas relativ neschimbate la 3,1% şi respectiv 3,2%.
Perspectiva dobânzilor şi a cursului de schimb din următoarele 2-3 luni rămâne puternic legată de cea a ratei inflaţiei şi a condiţiilor de pe pieţele internaţionale. În condiţiile în care BNR ar putea modifica cel mai repede rata dobânzii de politică monetară abia în luna august şi în contextul sezonului estival când pieţele sunt mai amorţite, există premise pentru ca relativa stabilitate din ultimele luni să se menţină cel puţin în următoarele 2 luni, însă riscurile legate de inflaţie, în special cele legate de preţurile produselor alimentare vor trebui monitorizate atent.
În ipoteza unei continuări a presiunilor inflaţioniste la niveluri semnificativ peste 4%, ar trebui să ne aşteptăm la o volatilitate crescută, atât în ce priveşte dobânzile, cât şi cursul de schimb. O ultimă menţiune legată de noul indice pentru creditele la consumatori (IRCC) introdus prin OUG 19/2019: nivelul acestuia este decalat faţă de evoluţia pieţei cu circa două trimestre, motiv pentru care evoluţia aşteptată a acestui indicator pentru trimestrele I şi II (valabile pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în trimestrele III şi respectiv, IV) va fi cel mai probabil una ascendentă: de la 2,36% în trimestrul al IV-lea 2018, la 2,63% în trimestrul I 2019 şi undeva între 2,7%-3,0% în trimestrul al II-lea 2019.
Toate detaliile pe:
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/vesti-proaste-buzunarele-romanilor-preturile-dobanzile-cresc-leul-depreciaza-situatia-similara-celei-crizei-2008-1_5cf3ae32445219c57e5a0e39/index.html