Sursa: gazetademaramures.ro
La sfarsitul lunii aprilie 2002, Mihai Lauruc si Ovidiu Sorin Stanciu au fost arestati preventiv pentru o perioada de 30 de zile, in baza mandatului de arestare nr. 44/P/2002, de catre procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti. La numai cinci zile de la arest, Tribunalul Prahova a dispus revocarea masurii arestarii preventive a celor doi inculpati. La acea data, instanta a considerat ca actele si probele care au facut obiectul dosarului penal “nu releva existenta unor probe sau indicii temeinice, cum ca cei doi inculpati au savarsit fapte penale de natura celor pentru care sunt cercetati”. Primul semn ca Lauruc detine un spate bine lucrat politic l-a dat secretarul de stat Doru Trifoi, responsabil cu instantele judecatoresti, care s-a deplasat, la scurt timp dupa arestarea lui Lauruc, la Ploiesti, in afara orelor de program, intr-o sambata dupa-amiaza, si a dat ordine de punere in libertate a afaceristului. In urma scandalului de presa declansat pe 23 iulie 2002, Trifoi si-a dat demisia.
Tamponul Geotoiu
Cu chiu, cu vai, Lauruc a fost reincarcerat, dupa ce politistii prahoveni au extins cercetarile si au descoperit noi ite ale afacerilor cu petrol ale lui Lauruc. La scurt timp, dosarul penal al acestuia a fost stramutat la Bacau, fieful de bastina al PSD. Probele “dosarului Lauruc”, incepand cu plangerea partii civile, declaratiile inculpatilor, inscrisurile depuse la dosar (cecuri, contracte, facturi) si expertiza grafica l-au vizat pe Dan Geotoiu, unul din executantii lui Lauruc. Desi reteaua pusa la cale de acesta era foarte bine structurata, intre Geotoiu si Lauruc neexistand, la prima vedere, nici o legatura directa, metoda folosita si de alti baroni ai petrolului (vezi Stiube sau Medintu), procurorii au stabilit ca una din stampilele folosite de Geotoiu in parafarea de cecuri false i-a fost data de Lauruc. Initial, Geotoiu nu a fost arestat, dupa care s-a dispus si arestarea acestuia.
Reteaua a cazut stupid
Caderea lui Lauruc s-a datorat unei plangeri penale intocmite de un om de afaceri ploiestean. SC SPM SRL, din Ploiesti, al carei administrator a fost Mihai Florin, a intretinut afaceri cu rafinaria Astra Ploiesti. In acest sens, Mihai si-a deschis o linie de creditare la Robank Prahova. Intr-una din tranzactiile efectuate, SC SPM SRL a livrat catre SC Bicor Impex din Brasov, administrata de catre Dan Geotoiu, o anumita cantitate de combustibil. Geotoiu i-a platit lui Mihai contravaloarea marfii cu un cec fara acoperire. Pana sa-si dea seama Mihai de aranjament, combustibilul a fost livrat catre o alta societate detinuta de Geotoiu, SC Anvecom International SRL. La scurt timp, combustibilul a ajuns in depozitele firmei lui Mihai Lauruc din Sighet, administrata de Sorin Ovidiu Stanciu. Mihai a depus, in prealabil, o plangere penala in care sustine ca a fost prejudiciat cu 30 de miliarde, bani de care au beneficiat Mihai Lauruc, Dan Geotoiu, Sorin Ovidiu Stanciu, si firmele SC Selesta Samy SRL-Sighet, SC Lauruc Oil SRL-Sighet si SC Bicor Impex-Brasov.
Combustibil M si tepe de miliarde
In urma verificarilor efectuate in registrele contabile ale firmelor implicate, politistii au stabilit ca firmele lui Lauruc au lucrat in sistem suveica cu cele ale lui Geotoiu, nefiind vorba de o neintelegere (Geotoiu nu l-ar fi cunoscut pe Lauruc), asa cum a sustinut avocatul lui Lauruc pe parcursul cercetarilor. In octombrie-noiembrie 2001, Lauruc a vandut, pe post de motorina, 240 de tone de combustibil M catre o firma fantoma si societatii Bicor Impex SRL Brasov. Combustibilul a fost importat din Ucraina de SC Lauruc Oil SRL, folosindu-se documente false. In decembrie 2001, SC Rom Gruerg SRL Oituz, administrata de Romeo Rus, a ridicat de la SC Astra Romana Ploiesti 2.000 de tone de combustibil usor, care a fost livrat catre SC Selesta Sami SRL, iar apoi catre SC Lauruc Oil. Plata a fost facuta cu file cec in valoare de 29 de miliarde de lei, girate de SC Bicor Impex, cec-uri care au fost respinse de la plata. In acelasi dosar Lauruc au mai fost arestate inca trei persoane: bacauanii Nicusor Damian, Romeo Rusu si prahoveanul Florin Mihai, toti parteneri de-ai lui Lauruc.
Lauruc si-a intins tentaculele si la Suplacu
Bineinteles ca boxerul ajuns petrolist nu poate sa se ascunda nici de urmatoarele bube penale, care, din cate stim noi, nu au intrat pe mana procurorilor. Voit/gresit. La alegere. La Bihor, spre exemplu, putin mai la sud-vest de zona de influenta a Laurucului, mai exact la Suplacu de Barcau, firma acestuia, SC Lauruc Oil SRL Sighet, figureaza intr-o situatie a prestatorilor de lucrari din anul 2001 a SNP PETROM, Sucursala Suplac. Nimic suspect la prima vedere. Decontul lucrarilor: 5.238.871.100 lei. In schimbul acestor bani, SC Lauruc Oil SRL ar fi trebuit sa dezactiveze sondele din parcul nr. 20 a SNP Petrom Suplac (in valoare de 4.518.824.765 lei), sa curete rezervorul depozitului de titei din Suplac (pentru 559.216.224 lei), sa refaca digul depozitului de titei (43.801.031 lei) si sa curete terenul sectiei a patra (pentru 117.029.080 lei).
Lucrari fictive de miliarde
In realitate, la fata locului, nici una din firmele care ar fi trebuit sa realizeze aceste lucrari (au mai fost si altele – n.red.) nu si-a facut treaba, dar si-a incasat banii. SC Lauruc Oil SRL si vajnicul ei patron nu au dezafectat nici o sonda din parcul 20 SNP Petrom Suplacu, nu au trimis nici una la fier vechi si nu le-au inlocuit cu altele noi! Ele sunt, in realitate, aceleasi care au fost in zona respectiva, in functiune, inca din anii ’80. Lucrarile de “dezafectare” sunt fictive, iar protejatul secretarului de stat din Ministerul Justitiei a incasat cateva miliarde nemuncite. Utilajele au fost reinstalate numai pe documente. Acestea sunt false, fiind platite prin viramente bancare sau prin documente de compensare. Ultima forma a fost preferata, procesele-verbale fiind folosite pentru a ridica anumite sortimente de carburanti, in special combustibil M, de la rafinaria Petrolsub. Combustibilul M, specialitatea lui Lauruc, era vandut apoi la pompe ca motorina, fiind incasate si accizele si taxa de drum aferente acestui tip de carburant, dar fara ca banii sa ajunga la bugetul statului, intrucat erau introduse in circuit una sau mai multe firme fantoma, in socoteala si raspunderea carora combustibilul M se transforma in motorina.