Tag Archives: arestare elena udrea

UDREA SI OBREJA – BANII INAPOI

Sursa: Mediafax

SC Hidroelectrica SA a dat în judecată Federaţia Română de Box, cerând returnarea sumei de 600.000 de lei (aproximativ 135.000 de euro) plătită federaţiei cu titlu de sponsorizare în 2011, pentru organizarea “Galei Bute” la Bucureşti, potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX.

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spune că scopul chemării în judecată a Federaţiei de Box este ca aceasta să prezinte documentele contabile din care să reiasă destinaţia sponsorizării de 600.000 de lei pentru ”Gala Bute”, iar în caz contrar să fie obligată să restituie banii.

Remus Borza a declarat pentru MEDIAFAX că în 7 iunie 2011, cu o lunムînainte de Gala Bute, care a avut loc în 9 iulie 2011, a fost încheiat un contract între Hidroelectrica şŸi Federaţia Românムde Box (FRB), în baza căƒruia Hidroelectrica a sponsorizat acest eveniment, Gala Bute, cu suma de 600.000 de lei.

Conform contractului, 300.000 de lei se plăƒteau la data semnăƒrii contractului, iar restul sumei la momentul justificăƒrii cu facturi, cu documente contabile, cムaceşŸti bani au fost cheltuiţi exclusiv pentru Gala Bute.

”DeşŸi nu au prezentat documente justificative, Hidroelectrica le-a dat toţi banii. Apoi a venit Curtea de Conturi în control, ne-a pus în vedere o serie de măƒsuri pe care sムle luăƒm. Am chemat astfel în instanţムFederaţia Românムde Box, care are obligatia sa prezinte documentele contabil fiscale din care sa rezulte ca s-a respectat destinatina sponsorizarii. Ύn subsidiar, dacムnu prezintムdocumente, sムfie obligaţi sムrestituie sponsorizarea de 600.000 lei cu penalităƒţi de întârziere”, a explicat Remus Borza.

Societatea cu capital majoritar de stat, aflată în acest moment în insolvenţă, încearcă, prin dosarul 34163/3/2015 înregistrat la Tribunalul Bucureşti, recuperarea sumei de 600.000 de lei, actualizată cu indicele inflaţiei. De asemenea, Hidroelectrica cere instanţei să dispună plata dobânzilor legale aferente.

Conform documentului citat, Federaţia Română de Box, condusă în acea perioadă de Rudel Obreja, nu a justificat prin acte financiar-fiscale că suma, virată în anul 2011, în trei tranşe, a fost cheltuită potrivit clauzelor din contractul de sponsorizare încheiat la 7 iunie 2011, ceea ce a creat un prejudiciu societăţii Hidroelectrica.

Ordinele de plată a sumei de 600.000 de lei au fost înregistrate în evidenţa contabilă a Hidroelectrica, banii fiind scăzuţi din impozitul pe profit datorat pentru anul 2011.

Neregulile financiare au fost constatate în urma controlului Curţii de Conturi efectuat în perioada septembrie – decembrie 2014, auditorii dispunând ca Hidroelectrica să verifice toate plăţile făcute în intervalul ianuarie 2011 – mai 2012, în baza contractelor de sponsorizare şi să încerce recuperarea prejudiciilor aduse companiei.

Totodată, inspectorii Curţii de Conturi au decis că Hidroelectrica înregistrează dobânzi şi penalităţi din neplata către bugetul de stat a sumei de 600.000 de lei, care nu trebuia scăzută din impozitul pe profit datorat pe anul 2011.

În 21 aprilie, Elena Udrea a fost trimisă în judecată în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

În dosarul ”Gala Bute” au fost trimişi în judecată, în 21 aprilie, Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost acuzat de procurori că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu peste 1,7 milioane lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.

“În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Nuclearelectrica SA, SNTGN Transgaz SA, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari SA, SNGN Romgaz SA, Oil Terminal SA, IAR Ghimbav SA şi Societatea Naţională a Apelor Minerale SA) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, preciza DNA.

Ion Ariton declara că sponsorizările făcute de companii de stat către Federaţia Română de Box, pentru Gala Bute, au fost trecute prin consiliile de administraţie şi nu s-au făcut la cererea lui.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

GABI MARIN A DAT 15% ELENEI UDREA PENTRU DERULAREA E-ROMANIA. CÂT A FOST ȘPAGA LA SEMNAREA CONTRACTULUI?

Sursa: Curentul

Una din cererile de arestare trimise în Parlament pentru Elena Udrea are la bază denunțul patronului și directorului general OMNILOGIC, Gabriel Marin care, în 7 ianuarie 2015 a depus un denunț la DNA prin care susţinea că, în anul 2011, pe fondul presiunilor exercitate de Cocoş Dorin a virat într-un cont din Dubai suma de 1.000.000 de euro pretinsă de Cocoş Dorin pentru deblocarea plăţilor aferente contractului e-România. La data de 19.01.2015, Sandu Gabriel a formulat denunţ cu privire la a fapte de corupţie săvârşite în legătură cu derularea acestui contract de Cocoş Dorin, Vreme Valerian şi Fecioru Marius.

Din denunţul formulat rezultă că administratorul SC Omnilogic – Marin Gabriel, a susţinut că este în imposibilitatea de a suporta costurile aferente proiectului întrucât Cocoş Dorin l-a condiţionat să plătească un comision de circa 2,5 milioane de euro, pe care l-a şi achitat.  DNA mai arată că “din probele administrate – declaraţiile martorilor Marin Gabriel, Pescariu Dinu Mihail, Sandu Gabriel, extrasele de cont identificate la percheziţie la Pescariu Dinu Mihail rezultă că, în anul 2010, numitul Cocoş Dorin, în baza înţelegerii cu Elena Udrea a pretins de Marin Gabriel suma de circa 3 milioane euro pentru a debloca plăţile aferente contractului. Suma de bani pretinsă a fost transferată din contul lui Pescariu Dinu Mihail într-un cont din Dubai, iar diferenţa a fost remisă numerar.”
În iunie 2010, fostul ministru al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Gabriel Sandu semnează cu firma Omnilogic, contractul numărul 105/23.06.2010 pentru portalul e-Romania.  Este portalul de 20 milioane de euro, nefuncțional despre care scriam în 14 ianuarie 2015.
Pe data de 11 iunie 2010 Gabriel Sandu transmitea următorul mesaj prin Agerpres: “ Eu am o singură problemă: neimplicarea tuturor în implementarea unui program. NU ne ajută deloc “insulițele “ create în lumea oamenilor de știință.  Consider că toată lumea trebuie să intre în joc pentru a implementa interconectarea tuturor serviciilor. MCSI a propus un mod de a lucra, iar eu spun industriei de profil că dacă nu vine cu propuneri concrete, și doar așteaptă la cei doi lei pe care îi avem la buget, degeaba. Eu gândesc eROMANIA strict pe partea de informare și de reducere a timpului petrecut de cetățean pentru a se informa. Germania are 551 servicii și 2,5 miliarde de euro/an pentru societatea informațională.

România are aceeași bani, dar din care trebuie să plătim și utilități și oameni. La ora actuală, știm foarte clar partea de universitar, cît și cea de cercetare, nu avem registre naționale. NU renunț nici la eROMANIA, nici la interconectivitate, nici la broadband. Strategia eROMANIA este pe masă și în maxim două luni dăm drumul la licențe. Vreau să vă spun că cei 84 milioane de euro de pe broadband îi trecem la eGuvernare”.
Cu siguranță fostul ministru Gabriel Sandu ar putea povesti foarte multe despre atribuirea  contractului eRomania către Omnilogic. Cum s-a reușit oare alocarea unui buget impresionant , pentru acest portal chiar din Fondul de Rezervă Bugetară? În condițiile în care acest portal nu funcționează nici astăzi după cum arătat aici. Cine poate aloca buget din fondul de rezervă bugetară și cum se aprobă alocarea acestui buget? Cum de a devenit acest portal atât de prioritar? Cui a dat șpagă Gabriel Marin timp de 13 ani după cum chiar el a mărturisit la DNA?
Ca și în alte anchete celebre și e-Romania a trecut prin mâinile a patru miniștri. Pentru Gabriel Sandu proiectul e-Romania a fost proiectul lui de suflet și el a asigurat atribuirea contractului. Între 3 septembrie 2010 și 6 februarie 2012 proiectul a fost preluat de Valerian Vreme. Proiectul a continuat și în scurta perioada a lui Răzvan Mustea între 9 februarie 2012 și 27 aprilie 2012.
În ultimii cinci ani au fost scrise pagini întregi dar nu în portal cum ar fi fost normal să fie,  ci despre portal, despre e-Romania, despre modul de atribuire și despre nefuncționalitatea portalului.
În data de 9 iunie 2013 a fost dată publicității “ Sinteza raportului de Control privind verificările efectuate la Ministerul pentru Societatea Informațională în legatură cu modul de implementare a proiectului e-Romania” precum și verificarea respectării dispozițiilor legale cu privire la atribuirea și executarea contractului de achiziție publică pentru implementarea proiectului e-Romania.
În urma acestui raport, în același an,  se anunța ancheta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Guvernul sesizează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru cercetarea unor posibile fapte de natură penală în cheltuirea de către Ministerul Comunicațiilor, în perioada 2010-2011, a banilor alocați din Fondul de rezervă bugetară pentru portalul e-Romania.
În  Raportul Corpului de Control al primului ministru se arată că angajați ai ambelor părți au realizat “posibile fapte de natură penală” pentru a determina continuarea contractului și continuarea plăților de la bugetul de stat.

Tot în cadrul Raportului se arată că neregulile în acest contract ar fi pornit încă din faza întocmirii documentației și ar fi culminat cu atribuirea unor numere de înregistrare false pentru documente și înlocuirea unei file din oferta pe baza căreia Omnilogic a câștigat contractul. Raportul Corpului de Control al primului ministru a identificat un număr de opt fapte “ posibil penale” ale angajaților Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale și Omnilogic ce cuprind: fals în înscrisuri sub semnatură privată, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals intelectual, abuz în serviciu contra intereselor publice.
Cu surle și trâmbițe se anunță în martie 2014, deci cu o întârziere de câțiva ani, lansarea portalului eRomania. Cum funcționează chiar și astăzi intră în categoria “no comments”.
Patronul firmei Omnilogic , Gabriel Marin este unul din principalii denunțători în anchetele MICROSOFT , EADS. El a denunțat cum a dat mită pentru derularea contractului e-Romania. O fi denunțat și cum a câștigat contractul?

Tagged , , , , , , , , , , ,

DNA cere un al doilea mandat de arestare pentru Elena Udrea, acuzata ca ar fi luat spaga 500.000 de euro pentru rezolvarea problemelor in justitie ale unui om de afaceri. Udrea mai e acuzata de trafic de influenta in dosarul Microsoft si intr-un alt contract controversat, e-Romania

Sursa: Hotnews

Elena Udrea

DNA cere un al doilea mandat de arestare pentru Elena Udrea, in dosarul Microsoft, dosar in care fusese deja pusa sub control judiciar. Procurorii DNA o acuza pe Udrea si de noi fapte de coruptie: trafic de influenta privind contractul cu licentele Microsoft, trafic de influenta privind contractul e-Romania, spalare de bani si fals in declaratii de avere.

DNA o acuza pe Udrea ca, prin declaratiile publice din ultimele zile legate de Dorin Cosos si un martor din dosar, a incalcat una dintre obligatiile controlului judiciar, si anume “sa nu se apropie de ceilalti inculpati, alti participanti la comiterea infractiunii, martorii din dosar si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect, pe nicio cale”, si sustine ca se impune o masura preventiva privativa de libertate .

Mai mult, procurorii sustin ca Udrea ar fi cerut si primit mita 500.000 de euro pentru rezolvarea problemelor in justitie ale unui om de afaceri.

Comunicatul DNA

În completarea comunicatelor 162 și 164 din 29 ianuarie 2015, privind suspiciunea săvârșirii unor fapte de corupție în legătură cu încheierea unor contracte de licențiere IT, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – doamna Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării:

1. Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de UDREA ELENA GABRIELA pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni săvârșite în exercițiul funcției:

– trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea);
– trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România);
– trafic de influență;
– spălare de bani;
– fals în declarații de avere.

2. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și arestării lui UDREA ELENA GABRIELA pentru infracțiunile sus menționate.

3. ministrului Justiției, pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive, ca urmare a înlocuirii controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015, față deUDREA ELENA GABRIELA , cu măsura arestării preventive pentru următoarele infracțiuni:
– spălare de bani;
– fals în declarații de avere.

În referatul transmis Camerei Deputaților, întocmit de procurori, se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2010, o persoană din cercul relațional al lui Cocoș Dorin a preluat creanța aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena – Gabriela la o bancă.
Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar și a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiției ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.

Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013, inculpatul Cocoș Dorin, în mod direct precum și prin intermediul societății pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internațional SRL, respectiv prin intermediul unor rude sau apropiați, a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafețe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziționat din creditul menționat, teren situat în București.

În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare, inculpatul Cocoș Dorin urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relațional. S-a stabilit, de asemenea că, în baza unui act adițional din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Dorin Cocoș, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.

Împrejurările menționate arată că preluarea creditului și încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare ar fi reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiției și a provenienței sumelor de bani din care se efectuau plățile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracțiunilor de corupție săvârșite.

Așadar, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoș Dorin ar fi pretins și primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului de la acea vreme Udrea Elena Gabriela, membru al Guvernului, și vicepreședinte al unui partid politic, să asigure firmelor susținute de una dintre cele două persoane, încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Inculpatul Cocoș Dorin a pretins și primit suma de 9.000.000 euro și a disimulat proveniența și beneficiarul real al acesteia în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela.

Această înțelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum și din probatoriul testimonial.

În anul 2010, Cocoș Dorin, în baza înțelegerii cu Udrea Elena Gabriela ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plățile aferente contractului e-România.

În anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.

Ulterior instituirii măsurii controlului judiciar la data de 29 ianuarie 2015 (în legătură cu infracțiunile de spălare de bani și fals în declarații de avere), în luările de poziție publice în mass-media, Udrea Elena Gabriela a făcut afirmații cu privire la acuzațiile ce i-au fost aduse, afirmații ce vizează fondul cauzei și care sunt în măsură să influențeze declarațiile inculpatului Cocoș Dorin și ale unui martor, toate acestea în condițiile în care aceasta nu a dat declarații în dosarul penal.

Faptul că numita UDREA ELENA GABRIELA a încălcat una dintre obligațiile impuse ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, și anume „să nu se apropie de ceilalți inculpați, alți participanți la comiterea infracțiunii, martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale”, denotă că se impune o măsură preventivă privativă de libertate.

Prezentele cereri intră sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală și ale Constituției României, prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale, respectiv încuviințarea arestării preventive, beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Tagged , , , , , , , , , ,