Tag Archives: bce

Lichiditatea va crește, în continuare, în zona euro și va scădea în India

Perspective economice 

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să extindă programul său de cumpărare de active dincolo de termenul fixat în martie 2017 și intenționează să cumpere valori mobiliare în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, până în decembrie 2017. Această ultimă mutare va duce la extinderea relaxării cantitative ceea ce vă înseamnă că BCE va continua să păstreze la un nivel scăzut randamentele din zona euro. Demonetizarea aşteptată în India este de așteptat că va afecta,  pe termen scurt, creșterea economică. Cu toate acestea, tendințele schimbărilor structurale și agenda reformelor rămân neschimbate, ca şi perspectivele pe termen lung.

Reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE), care a avut loc pe data de 8 decembrie, a fost, probabil, unul dintre evenimentele cele mai aşteptate ale sfârșitului acestui an. La finalul reuniunii, BCE a anunțat planurile sale de politică monetară pentru 2017. Politica ratei dobânzii nu se modifică fiind păstrata, în mod eficient, rata de depozit la -0.40%, iar rata de refinanțare la 0.00%. În plus, s-a decis să se extindă programul de cumpărare de active dincolo de lună martie 2017, termenul stabilit anterior și optimizarea parametrilor în funcţie de care se vor efectua achizițiile.

Iată câteva detalii:

  • BCE a anunțat că va continua să cumpere valori mobiliare în valoare de 80 de miliarde de euro, pe lună, până în martie 2017, după care achizițiile vor fi reduse până la 60 de miliarde de euro, pe lună, până în decembrie 2017, cel putin.
  • Titlurile de valoare, cu o scadență de cel puțin un an, vor fi eligibile pentru cumpărare (minimul anterior fusese de doi ani), iar BCE a anunțat că își rezervă dreptul de a cumpăra titluri cu un randament de sub -0.40% (anterior, acestea erau excluse la cumparare).

Analiză și implicații:

  • Decizia BCE de a prelungi programul de relaxare cantitativă a fost determinată de perspectiva scăzută a inflației în zona euro. Personalul economic al BCE prognozează acum o inflație de 1,7% până în 2019, care este încă sub obiectivul pe termen mediu al BCE de 2,0%.
  • Ritmul achizițiilor BCE se va mai calmă, începând din luna aprilie, dar suma totală a achiziţiilor în 2017 va depăși așteptările investitorilor, care au sperat că suma de 80 de miliarde de euro pe lună, va rămâne în vigoare până în septembrie. Prin extinderea programului până în luna decembrie, în ciuda reducerii sumei lunare începand din luna aprilie, la final, BCE va achiziționa un total de 540 de miliarde de euro în titluri de valoare, față de suma așteptată de 480 de miliarde de euro.
  • De asemenea, BCE a menționat că programul de achiziție de active va putea fi extins sau termenul limită prelungit și mai mult, dacă va fi necesar. Această veste a fost echivalentă cu confirmarea faptului că, în ciuda încetinirii ritmului achizițiilor începând cu trimestrul doi, 2017, BCE nu a vă apela, până la final, la o strategie conică.
  • După ce BCE a modificat o parte din parametrii, lipsa titlurilor eligibile nu mai reprezintă o problemă. Acum, de exemplu, pot fi cumpărate obligațiuni germane, care au un randament la maturitate de sub -0.40%. Această mutare ar trebui să dea BCE marja de manevră de care are nevoie pentru a continua, fără probleme majore, programul de achiziții, pe tot parcursul anului 2017.

Rezultă că BCE va fi în măsură să relaxeze şi mai mult mediul monetar în 2017. Acest lucru ar trebui să limiteze presiunea crescanda asupra randamentelor suverane în zona euro, pe termen lung.

Chiar dacă BCE nu a modificat cotele de țară, recentele rapoarte cu privire devierea temporară de la acestea, în cazuri extreme (a se vedea Reperele Macro din 5 decembrie), ar trebui să împiedice creşterea bruscă a randamentelor periferice. Prin continuarea acestei orientări pentru o lungă perioadă de timp, după ce se va opri cumpărarea de valori mobiliare, BCE va contribui la menținerea unui nivel scăzut al ratelor, pe termen scurt. Acest lucru ar putea duce, de asemenea, la o ușoară adâncire a curbei randamentului. Moneda euro nu ar trebui să câștige mai mult teren faţă de dolar pentru că acum, Federal Reserve System pare setat pe reluarea ciclului de majorare a ratei fondurilor sale, lucru stabilit în cadrul propriei reuniuni din 14 decembrie în 2016.

În India, demonetizarea bancnotelor de 500 INR și de 1.000 INR, care a început la mijlocul lunii noiembrie, începe să aibă impact asupra activității economice interne. Aceste bancnote reprezintă aproximativ 86% din totalul numerarului aflat în circulaţie în țară. Valoarea acestora se ridica la 210 miliarde de dolari. Scoaterea lor din circulație va contracta activitatea economică zilnică într-o economie bazată în mare măsură pe numerar care este utilizat în 95% dintre tranzacții. Indicele compozit de cumpărare a scăzut de la 55.4 la 49.1 în luna noiembrie, arătând tendinţa de contractare a activității economice. Încetinirea creșterii se simte pronunțat şi în sectorul serviciilor, care au scăzut de la 54.4 la 46.7. În acest sector, aceste bancnote joacă un rol supradimensionat în capitalul de lucru al companiilor, deoarece sunt folosite pentru a plăti cheltuielile în curs de desfășurare cum ar fi salariile angajaților. Îndepărtarea lor s-a dovedit a fi un factor deosebit de dureros. Şi cheltuielile de consum au avut de suferit, vânzările de mașini scăzând cu 11% în luna noiembrie.

După un uşor răgaz, la sfârșitul lunii noiembrie, deficitul de lichiditate s-a simţit acut, la începutul lunii decembrie, când aproape 45% dintre mașinile de numerar au rămas fără bani. Această stoarcere de lichiditate a determinat împingerea în jos a cheltuielilor de consum. Este de aşteptat încetinirea creşterii PIB, în următoarele două trimestre, la 6,9% – 7%, de la 7.3% în trimestrul 3, 2016.

Cu toate acestea, perspectivele Indiei pe termen lung sunt în urcare. Prognoza de creștere a PIB-ului se ridică în jurul valorii de 7,4% în 2017 și 7,7% în 2018. Înainte de încheierea procesului de demonetizare, fixată pentru data de 30 decembrie, este de aşteptat ca guvernul să extindă măsurile de sprijin pentru populația rurală, care a fost cel mai puternic afectată de această politică. Acest lucru va fi fundamental pentru menținerea situației sub control și prevenirea tulburărilor, o evoluţie care ar putea afecta în mod semnificativ previziunile de creștere. Deși Reserve Bank of India a ținut rata de referință la 6,25%, este de așteptat ca aceasta să fie redusă în 2017, pentru a stimula activitatea economică. Acest factor, combinat cu sentimentul predominant de incertitudine, va avea efect asupra rupiei, moneda naţională indiană.

Prin urmare, costurile pe termen scurt sunt susceptibile de a fi ridicate, dar pe termen lung, acest efort de a ține în frâu economia paralelă, care este considerată a reprezenta 45% din PIB-ul Indiei și 80% din locurile de muncă (aceste estimări variază), este în conformitate cu agenda de reformă a primului-ministru Modi. Trecerea treptată a unei părți a economiei subterane în zona vizibilă ar trebui să servească la extinderea bazei de impozitare a Indiei. În acest moment veniturile fiscale ale Indiei sunt la 10,8% din PIB, ceea ce este cu mult sub media de 14,7%, cât se înregistrează în țările membre ale OCDE.

Demonetizarea, este de asemenea o modalitate de canalizare a economiilor subterane, care sunt adesea investite în aur sau bunuri imobile, către sectorul bancar. Aceste economii adăugate, ar putea susţine, prin procesul de creditare, noi investiţii productive. Accentul pus pe intermedierea bancară, împreună cu veniturile fiscale mai mari, combinate, ar putea ridica baza financiară a țării și ajută la compensarea cheltuielilor destinate infrastructurii. Slabă Infrastructură taie, în fiecare an, mai multe puncte de creșterea

ale PIB-ului. Din cele 14,400 miliarde INR, afectate de demonetizare, echivalentul a 11,550 miliarde INR a fost reinjectat în sistem, ca economii, depasind astfel aşteptarile bancii centrale.

Tagged , , , , , ,

Grecia -Un tzatziki economic

Sursa: B1.ro

Foto: topics.nytimes.com

În criza Greciei, Germania refuză să discute despre reducerea datoriilor, deși ea însăși a avut parte de una dintre cele mai mari reduceri a datoriilor din istorie și de un ajutor necondiționat din partea americanilor (Planul Marshall). Mai mult, Germania a ieșit bine și din lupta propagandistică, reușind să formeze despre Grecia imaginea că este un stat eșuat, care refuză să accepte condiții minimale în schimbul unui ajutor generos.

Totuși, scrie Joseph Stiglitz pentru Time, faptele indică altceva. De la jumătatea anilor 1990 și până la începutul crizei, economia greacă a crescut cu o medie anuală de 3,9 la sută, față de media europeană de doar 2,4 la sută, elenii au luat măsurile de securitate în serios, reducând cheltuielile și sporind taxele, și chiar au obținut excedent primar. Situația lor fiscală ar fi fost impresionată, spune Stiglitz, dacă economia nu intra în depresiune, fapt ce s-a produs deoarece grecii au făcut ce li s-a cerut, nu pentru că nu au făcut.

Dacă grecii vor fi dați afară din zona euro, iar Banca Centrală Europeană va refuza să acționeze drept creditor de ultimă instanță, Grecia nu va mai putea face altceva decât să emită o monedă paralelă. Acest lucru nu este, însă, sfârșitul lunii, căci monedele apar și dispar. Oricum, crede Stiglitz, euro este doar un experiment de 16 ani, prost conceput  și făcut să nu funcționeze (în timpul unei crize, banii se scurg din țara slabă către băncile din statele puternice, creând divergențe).

PIB-ul de astăzi este cu cel puțin 17 la sută mai mic decât ceea ce ar fi fost dacă Europa urma o creștere pe modelul celei de dinainte de trecerea la euro, moneda europeană având mult de-a face cu această performanță slabă.
Tranziția de la euro la un euro grecesc nu va fi ușoară. Guvernul își va recapitaliza băncile cu noua monedă, va continua cu controlul capitalului, va restricţiona extragerile din conturi și va facilita transferul de bani în interiorul sistemului bancar. Banii din interiorul sistemului bancar vor fi uşor devalorizaţi, iar pensionarii vor trebui să aiba parte de un tratament special.

Între timp, grecii vor începe un proces de restructurare a datoriei, după cum și FMI spune că este necesar. Ei ar putea lua exemplul Argentinei şi să schimbe actualele obligaţiuni pe obligaţiuni legate de PIB, astfel încât plăţile să crească pe măsură ce Grecia va fi mai bogată (asemenea obligațiuni pun în acord scopurile creditorilor cu cele ale datornicilor, spre deosebire de actualul sistem, în care Germania beneficiază de pe urma fragilității Greciei).

Joseph Stiglitz mai susține că Grecia poate supraviețui foarte bine fără fonduri de la FMI și zona euro. Grecia a făcut o treabă atât de bună ajustându-și economia încât, dincolo de faptul că plătește datoriile actuale, mai este și pe surplus. Ea nu este dependentă nici de FMI, nici de zona euro pe piețele financțiare, ea având un surplus de cont curent de 1-5 la sută, fără exporturile de petrol. Grecia va putea depăși criza mai ales dacă prețul petrolului rămâne scăzut și dacă noua monedă se va devaloriza puțin pentru a atrage turiștii și încuraja exporturile.

După ce Argentina și-a restructurat datoria și a devalorizat moneda, a avut cea mai mare creștere economică din lume, după China, până în 2008. Chiar dacă fiecare țară este diferită, între cele două există asemănări izbitoare: ambele au fost strangulate de austeritate, ambele s-au trezit cu șomaj mare, sărăcie și suferințe imense din cauza măsurilor FMI. Argentinenii ar fi ajuns și mai rău dacă nu ar fi spus NU. Asemenea ei, Grecia va avea de-a face cu o depresiune economică fără precedent dacă va continua pe calea austerității.

Așa cum au fost generoși cu germanii, americanii trebuie acum să fie generoși și cu grecii, care au fost zdrobiţi pentru a doua oara în ultimul secol de Germania, de această dată cu sprijinul troicii. La nivel tehnic, Rezerva Federală trebuie să creeze o linie pentru Banca centrală a Greciei, cea care, în cazul în care BCE va refuza, va trebui să preia rolul de creditor de ultimă instanţă. Grecia are nevoie de ajutor umanitar neconditionat. Americanii trebuie să cumpere produse grecești, să-și petreacă vacanțele în Grecia și să-i arate acea omenie pe care partenerii europeni nu au fost capabili să o demonstreze.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,