Tag Archives: bcr

Tendintele pietei, vazute de BCR

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Citatul zilei: „Oare pârâul de la munte ar fi aşa de limpede şi de voios dacă n-ar fi rece ?” – Titu Maiorescu, scriitor şi critic literar român.

  • Untitled-1 Cursul EURRON afişat de BNR a arătat un leu aproape neschimbat faţă de ziua precedentă (4,5264). Lipsa de direcţie a leului a fost favorizată de volumele mici tranzacţionate pe piaţa valutară. Atenţia investitorilor este îndreptată în aceste zile asupra deciziei FED de miercuri seara (21:00 ora României) când banca centrală a Statelor Unite ar putea decide păstrarea dobânzii la acelaşi nivel (0,25-0,50%).
  • Cele două licitaţii ale Ministerului de Finanţe pentru titluri de stat de luni s-au bucurat de o cerere amplă din partea investitorilor. Lichiditatea bună din piaţă şi anunţul de vineri seară de menţinere a ratingului de ţară al României de către Fitch la BBB- cu perspectivă stabilă au contribuit la acest rezultat pozitiv. La prima licitaţie, oficialii au vândut certificate de trezorerie cu scadenţa în iulie 2016 în valoare de 1 miliard lei cu un randament mediu de 0,48%. Randamentul a scăzut semnificativ faţă de 0,98% la licitaţia anterioară cu o maturitate similară (6 luni) de pe 22 octombrie 2015. Cererea totală a fost de 3,46 miliarde lei. La a doua licitaţie Ministerul de Finanţe a vândut obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei cu scadenţa în martie 2021. Şi de această dată randamentul a scăzut faţă de licitaţia precedentă pentru maturitatea martie 2021: 2,53% acum, faţă de 2,79% pe 14 decembrie 2015. Cererea totală a fost de 1,18 miliarde lei în acest caz.

Untitled-1

Untitled-1

Tagged , , , , , ,

Cum îşi permite BCR să vândă, la 13% din valoare, un portofoliu de credite neperformante de 1.3 miliarde euro?

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Orice om de afaceri de bun simţ şi cu minime cunoştinţe de economie, la citireau unei asfel de ştiri, îşi pune mai multe întrebări fireşti:

Cum îşi permite o societate comercială, pentru că asta este şi o bancă în cele din urmă, să vândă un activ la 13%, cu aproximaţie, din valoarea lui?

Ce marje nesimţite trebuie să aplice la un portofoliu de credite de peste 1 miliard de euro astfel încât să îşi poată permite luxul de a pierde 90 % din valoarea contabilă a activului?

Cum poate fi înghiţită pierderea de bilanţul acestei bănci?

Cum îşi permite BCR marje de cel putin180 % (discount de 90% înseamnă adaos comercial sau marjă brută de minimum 160%) unor societăţi comerciale care se împrumută pentru a reporni economia?

Cum îşi asumă BCR rolul de a reporni economia şi mai ales cum respectă prevederile în vigoare referitoare la vânzarea sub preţul de cost?

Dacă BCR îşi permite un discount de 90 % din valoarea portofoliului înseamnă că preţul de cost al băncii este infim… şi atunci, restul de 200% reprezintă doar lăcomia şi nesimţirea unei instituţii care NU urmăreşte repornirea economiei sau sprijinirea micilor sau chiar a marilor investitori imobiliari sau de altă natură… Unicul scop urmărit de binevoitorii investitori austrieci este să ne ia, deontologic, toate economiile şi să le mute direct în buzunarul lor… Amară lecţie de business…

NU acesta este scopul creditării… Când lucrezi cu asemenea marje, asta NU se numeşte creditare ci RAPT FINANCIAR, ca să nu mai vorbim de faptul că BCR NU PIERDE de fapt nimic pentru că orice corporaţie mare îşi asigură profitul la companii de profil, de tipul Euler Hermes… Singurii perdanţi sunt clienţii care ajung pe mâna unor recuperatori care le vor face viaţa „a living hell”.

La rece, lucrurile se prezintă astfel… Bordul diviziei de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, Internaţional Finance Corporation (IFC), a aprobat o investiție totală de 165,9 mil. dolari (152,4 mil. euro) destinată achiziției pachetului de credite neperformante în valoare de 1,3 mld. Euro, de la BCR.

Aceasta este cea mai mare tranzacție din istoria pieței de credite neperformante din România. Tranzacţia a fost semnată pe data de 21 decembrie 2015, cumpărătorul fiind un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și Internaţional Finance Corporation, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră despre negocierile în curs pe data de 3 decembrie 2015.

Board-ul instituției financiare internaționale, finanțatorul tranzacției, a aprobat pe data de 11 decembrie un împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro) destinat plăţii prețului de achiziție al pachetului de credite neperformante de la BCR la care se adaugă o componentă de investiție de capital (equity) în valoare de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro). Iniţial, estimările IFC au fost ceva mai scăzute, cifrânduse la aproximativ 150 mil. dolari (137,6 mil. euro).

 

Conform datelor furnizate de IFC, plăţile sunt în curs.

Reprezentanții BCR și ai APS nu au făcut deocamdată niciun comentariu cu privire la preţul tranzacţiei.

Negocierile s-au purtat atât la București, la sediul BCR, cât și la Viena, la sediul Erste Group, proprietarul BCR, consultanța juridică a cumpărătorului fiind asigurată de casa de avocatură „Țuca Zbârcea & Asociații” prin echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci, coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

Consultanţa juridică a BCR a fost furnizată de către avocații casei austriece Schoenherr, coordonaţi de șeful practicii locale de Finanțe & Bănci, Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Tranzacția va avea un efect substanţial asupra bilanțului BCR, cea mai mare bancă locală, după active. În urma acesteia rata împrumuturilor neperformante va scădea cu aproximativ 5 puncte procentuale. În acest context trebuie subliniat că, la data de 30 septembrie 2015, rata împrumuturilor neperformante la subsidiara locală a grupului austriac Erste era de 20,2%, de aproape trei ori mai mare decât media la nivelul grupului și peste media pieței românești, însă în scădere față de 23,7% cât se înregistra la data de 31 decembrie 2014.

Tagged , , , , , ,

Tendite de profitabilitate in 2016

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Ca idee generala, ultimele scaderi de preturi de pe Bursa de Valori Bucuresti, nefiind bazate pe elemente fundamentale, au potential sa reprezinte puncte importante de intrare pe anumite actiuni, care se vor ajusta in sus odata cu disiparea panicii implementate de problemele economice ale Chinei si scaderea masiva a pretului la petrol.

De asemenea, datorita scaderii preturilor la actiuni, randamentele de dividend (dividend yield) sunt mai ridicate.

Romgaz <SNG>:
–       Odata cu anuntul referitor la cat gaz natural se poate extrage si comercializa din Marea Neagra (Exxon + OMV Petrom), unde si Romgaz are optiunea de a cumpara o participatie de 10% din descoperirile comerciale din Midia Deep, adiacenta la Blocul Neptun. Daca se descopera cat gaz se estimeaza ca ar fi acum, atunci volumele ar fi de ajuns sa alimenteze Romania pentru urmatorii 10-15 ani. Cifrele variaza mult insa pentru ca sunt foarte greu de calculat fara date exacte.
–       Problemele cu ELCEN (datorie de c. RON 445.7mn, din care c. RON 260mn sunt restante, din care c. jumatate sunt provizionate) par sa se rezolve. Se amana, temporar si succesiv, oprirea furnizarii de gaze pe baza de contracte pe termen scurt (c. 1 luna). In acelasi timp, statul a aprobat un imprumut pentru principalul datornic al ELCEN, RADET, care ii va permite acesteia din urma sa stinga datoria catre ELCEN, iar aceasta va putea, la randul ei, sa stinga datoria catre SNG (impact destul de mic pe profit in orice eventualitate).
–       Compania este obligata sa dea minim 50% din profit ca dividend, pentru ca are participatie semnificativa a statului in actionariat. Noi estimam, la preturile curente, c.  9% randament al dividendului in 2016.

Electrica <EL>:

–       Consumul de electricitate a crescut cu 5.9% YoY la Noiembrie 2015, ceea ce sustine estimarile noastre de c. RON 500mn profit pentru 2015.
–       Compania s-ar putea sa se inteleaga cu Fondul Proprietatea si sa cumpere participatiile din cele 3 subsidiare dedistributie si una de furnizare de la fond, ceea ce ar fi bine pentru ambele companii.
–       Schimbari majore la nivel de management genereaza un impuls pozitiv pentru investitori.
–       Compania este obligata sa dea minim 50% din profit ca dividend, pentru ca are participatie semnificativa a statului in actionariat. Noi estimam, la preturile curente, c.  9% randament al dividendului in 2016.

Transgaz <TGN>

–       Compania este si ea beneficiar direct ar inceperii exploatarii gazului din Marea Neagra, asteptand evaluare comerciala pentru a demara investitii de infrastructura necesare transportului catre continent.
–       TGN a devenit una dintre cele mai eficiente si profitabile companii de stat datorita managementului independent si a scaderii pierderilor din sistem dupa investitiile in infrastructura.
–       Compania este obligata sa dea minim 50% din profit ca dividend, pentru ca are participatie semnificativa a statului in actionariat. Noi estimam, la preturile curente, c.  9% dividend yield in 2016.

Transelectrica <TEL>

–       Compania beneficiaza direct de pe urma cresterii consumului de electricitate si rezultatele la 9M15 arata o crestere mica a profitului net, care ne asteptam sa fie confirmata si in 4Q15.
–       Compania este obligata sa dea minim 50% din profit ca dividend, pentru ca are participatie semnificativa a statului in actionariat. Noi estimam, la preturile curente, c.  11.8% randament al dividendului in 2016.

<BRD>:

–       Din semnalele pe care le interpretam noi, se pare ca legea darii in plata ori nu va trece, ori nu va trece intr-o forma care sa impacteze bancile foarte mult. BRD se poate proteja usor de anumite efecte negative ale legii crescand dobanzile si comisioanele in tandem cu piata, iar cresterea volumelor nu ar fi semnificativ afectata din moment ce consumul se estimeaza a fi pe crestere.
–       Pe datele financiare, banca este pe trend de revenire dupa ani de zile de pierderi, iar investitorii sunt entuziasmati de dividend. S-ar putea sa distribuie pe la 20-30% din profitul de pe 2015 (estimat de noi la RON 468mn), ceea ce ar insemna c. 1.3% – 2% dividend yield.

Fondul Proprietatea <FP>:

–       Fondul tocmai a anunta accelerarea celui de-al 6-lea program de rascumparare de actiuni (430mn actiuni, c. 3.8% din capitalul social), aproape dublu fata de ultimul ABB de la cel de-al 4-lea buyback. Daca se mentine interesul pentru actiune, alocarea ar putea ajunge la c. 3.8%, ceea ce ar insemna un plus de c. 1% pentru investitorii care subscriu. De asemenea, continuarea programului  (cu cele c. 300mn actiuni ramase) va sustine intr-o anumita masura pretul.
–       Negocierile asteptate a fi incheiate cu Electrica ar fi benefice si pentru FP, mai ales ca evaluarea participatiilor a generat o valoare mai mare la ultimele actualizari. De asemenea, FP n-ar mai trebui sa se implice in niste participatii intr-un grup de companii ce ar fi mult mai eficient gestionate de Electrica.
–       Fondul este asteptat sa continue sa distribuie RON 0.05/actiune catre investitori, ceea ce ar duce la un randament al dividendului de c. 7%.

SIF Oltenia <SIF5>:

–       E printre cele mai lichide SIF-uri,
–       Sunt printre cei cu cele mai putine probleme legale,
–       Sunt printre putinii care au profit mai bun decat in 2014 (c. RON 133mn, fata de RON RON95mn).
–       Au o detinere de c. 6% in BCR care s-ar putea sa fie valorificata la un moment dat la un pret mai bun decat ce au platit pe ea. Daca totusi, nu o valorifica, BCR este si ea pe un trend de revenire, si ar putea sa inceapa sa plateasca dividende, ceea ce e foarte pozitiv pentru SIF5.
–       S-ar putea ca in 2016 sa se rezolve intr-un final cu pragul de detinere la SIF-uri de 5%. in cazul in care se elimina sau se ridica acest prag, atunci sunt multi investitori care abia asteapta sa puna mana pe controlul si, implicit, pe activele catorva dintre SIF-uri, iar SIF5 e printre acestea din urma.
–       La SIF5 ne asteptam la un randament al dividendului de c. 11% in 2016.

De asemenea, din categoria instrumentelor financiare cu venit fix obligatiunile pe 3 ani emise de International Investment Bank in luna Octombrie 2015 pot fi achizitionate la un randament de 3.9% si au atasat un cupon platibil anual de 4.1%.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Esecul supravegherii bancare – marca Cinteza BNR – Noul Bancorex privat…Cine raspunde?

Sursa: Zf

Sistemul bancar trece astăzi prin cea mai grea perioadă de după 1990, chiar mai grea decât în anii 1996-1999, când cea mai mare bancă locală, Bancorex, a trebuit să fie salvată cu banii statului şi integrată în BCR.

Statul a cheltuit atunci 2 mld. dolari pentru a înlocui cu titluri de stat în activele Bancorex creditele acordate – mai mult sau mai puţin fraudulos – către sute de companii şi care nu au mai fost recuperate niciodată.

S-a spus atunci că administrarea de stat a fost de vină şi că doar privatizarea va aduce eficienţă în management, mai ales prin intervenţia capitalului străin. Iată însă că, astăzi, Bancorexul din ’99 este extins la nivelul întregului sistem bancar.

Nivelul creditelor neperformante a ajuns în martie 2012 la 24% din total, după ce în decembrie 2008 era la 3%. Este adevărat că astăzi a coborât la 15%, dar asta doar ca urmare a scoaterii din bilanţ a creditelor neperformante şi vânzării lor către recuperatori.

Întrebarea este: cum de un sistem privat a ajuns la un nivel al creditelor neperformante de 12 mld. euro din credite totale de 50 mld. euro?

Unde au fost eficienţa şi grija pentru banii proprii a sistemului privat, unde a fost know-how-ul străin despre care s-a vorbit atât de mult că va fi salvator în acest sector pentru România?

Puţini recunosc situaţia dramatică a sistemului bancar de astăzi. Se pune capac peste frământările din bănci, peste blocarea pur şi simplu a resurselor externe care ar trebui să irige economia românească aflată în mare nevoie de finanţare.

Este un eşec atât al sistemului, cât şi al supravegherii, ca din decembrie 2008 până în august 2015 creditarea să scadă de la un sold de 51 mld. euro la unul de 48 mld. euro, în condiţiile în care România este de mult printre ultimele ţări din Europa la intermedierea bancară.

Sunt şapte ani de acum de când băncile trăiesc numai din reînnoiri de linii de finanţare şi îşi amintesc practicile din anii ’90 când pur şi simplu mutau banii populaţiei în titluri de stat, ignorând creditarea privată. Mai mult, dacă nu ar fi intervenţia statului prin programul Prima casă, scăderea soldului creditelor se duce de la 51 mld. euro în 2008 la 44 mld. euro!

„Deleveraging“. Iată că s-a găsit şi un nume „trendy“ pentru acest fenomen, care înseamnă de fapt că în economie canalele pe care ar trebui să circule bani seacă de la o zi la alta.

Şi asta în condiţiile în care de şapte ani se pompează cu nemiluita bani în sistemul financiar internaţional de către băncile centrale, la dobânzi de zero la sută sau negative despre care nu se mai poate spune că sunt dobânzi, ci pur şi simplu cadouri făcute de băncile centrale băncilor comerciale pentru ca acestea să meargă mai departe cu banii în economia reală.

Cu toată incompetenţa şi neglijenţa de care au dat dovadă acordând creditele la care un sfert din volum trebuie şters pentru că nu va mai fi niciodată recuperat, există resurse încă în sistem ca doi bancheri să fie plătiţi astăzi în România cu peste un milion de euro pe an, conform informaţiilor de la Autoritatea Bancară Europeană.

Ani de zile s-a spus că România trebuie să atragă bănci străine pentru că nu are destulă economisire locală, dar azi creditele reprezintă doar 94% din totalul depozitelor.

Situaţia îi afectează cel mai mult pe antreprenorii locali, care s-au trezit cu tăierea liniilor de finanţare şi cu refuzul de a prelungi resursele financiare pentru proiecte de investiţii. Mai ales că aceştia sunt dublu îndatoraţi faţă de multinaţionale, aşa cum reiese din analiza spre exemplu a primilor 100 de jucători din economie.

Este greu de înţeles cum, într-o economie care are nevoie de investiţii ca de aer, băncile nu găsesc proiecte rentabile. Îmbunătăţirea indicatorilor de profitabilitate ai companiilor locale – prin scăderea CAS şi scăderea TVA la alimente care a dus la majorarea consumului – se vede că nu este de folos.

Soldul creditelor acordate companiilor, în lei şi euro, era de 99 mld. lei în echivalent, în ianuarie 2009, pentru ca în iulie 2015 să fie la 105 mld. lei, ceea ce în euro înseamnă practic o scădere.

Ordinul este clar: ieşiţi de pe România, curăţaţi ce se mai poate curăţa, înlocuiţi în portofoliu ce se poate înlocui, mergeţi pe garanţia statului. Lipsa de angajament pentru dezvoltarea economiei locale este evidentă.

Din păcate, oamenii care conduc astăzi sistemul bancar, deşi ştiu cât de gravă este situaţia şi că într-o economie precum cea a României, care caută să se modernizeze, care are nevoie de tehnologie, unde companiile locale sunt chiar în etapa în care au un necesar de capital pentru echipamente, pentru utilaje, nu au de unde să se finanţeze, tac.

Saltul înainte de care are nevoie economia românească pentru o creştere economică de tip chinezesc, de peste 7% pe an, nu se poate face fără masivă finanţare. Un exemplu recent al unei companii din nordul ţării, Romcab, profilată pe export, care a apelat la o bancă din est pentru un credit de 15 mil. euro, arată blocajul cu care se confruntă jucătorii locali în negocierile cu băncile.

În 1999, când Ziarul Financiar era la început, BNP Dresdner Bank a înfiinţat o sucursală la Bucureşti, unde şi-a trimis un bancher din Londra. Erau ani  în care banii băncilor mergeau în primul rând în titluri de stat, iar bancherul de la Londra a spus uimit atunci pentru Ziarul Financiar: „Eu ştiu că băncile trebuie să alerge după clienţi, dar aici în România toţi bancherii se miră când le spun asta“.

Era o problemă de atitudine de fapt atunci, iar astăzi, din păcate, vedem că rădăcinile acestui comportament faţă de client au rămas.

Am avertizat în 2009 şi 2010 că majorarea dobânzilor va crea un val de credite neperformante, iar unele bănci mari din România acceptă abia acum că pur şi simplu clienţii nu mai pot plăti ratele şi propun diverse programe de rate reduse.

Cam târziu. Oamenii au fost sufocaţi deja şi au depus armele, dovadă fiind cei 800.000 de clienţi care au întârziat peste 90 de zile cu plata ratelor. Când unu din patru clienţi persoane fizice nu îşi mai poate plăti rata la bancă e o problemă de sistem şi de politică bancară. Nu mai e vorba de erori sau derapaje ale departamentelor de risc.

Bancherii se plâng că nu sunt iubiţi şi că rolul lor de intermediari financiari nu este înţeles. Dar care rol de intermediar financiar, când tocmai acest rol devine din ce în ce mai redus în economia românească în ultimii şapte ani?

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Tepele chilotarilor- azi Jolidon are datorii de peste 500 milioane RON

Sursa: Supervizor.ro

La mai puţin de o săptămână de la publicarea tabelului preliminar al creanţelor, s-a desfăşuratprima şedinţă a Adunării Creditorilor societăţii JOLIDON IMPORT EXPORT SRL Cluj-Napoca(CUI 3685073), principalele decizii care au fost adoptate fiind următoarele:

  • alegerea unui Comitet al Creditorilor format din 3 membri: ASTRA RAIL MANAGEMENT Gmbh, ANAF şi MODA – PIERRE (Franţa), surprinzătoare fiind prezenţa societăţii franceze, care deţine o creanţă ce reprezintă doar 0,28% din masa credală cu drept de vot, mult mai mică decât în cazul altor creditori (BCR, BRD, BANCA TRANSILVANIA, ALPHA BANK, INTESA SAN PAOLO etc.);
  • confirmarea administratorului judiciar CII GEORGIU MINODORA LETIŢIA şi stabilirea unuionorariu de 5.000 euro/lună (+TVA);
  • contractarea unui credit de 3.000.000 euro în vederea desfăşurării activităţii curente.

La aceeaşi Adunare a Creditorilor a fost prezentat şi raportul privind cauzele şi împrejurărilecare au condus la starea de insolvenţă a debitoarei, document pe care administratorul judiciar nu a catadicsit să îl publice în BPI. Legat de acest raport, creditorul BANCA TRANSILVANIA a solicitat completarea cu următoarele informaţii:

  • Analiza detaliată pe creanţele intragrup şi sansele de recuperare a lor/ demersurile ce se intenţionează a se efectua pentru recuperarea lor;
  • Detalierea tranzacţiei încheiate cu «Spot Capital Invest» privind achiziţia acţiunilor «Interdealer Capital Invest» SRL. Rolul acestei tranzacţii având în vedere că «Jolidon» era la acea perioadă în stare de preinsolvenţă.
  • Detaliere fluxuri financiare intragrup în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii.
  • Provenienţa şi vechimea stocurilor lente sau fără mişcare de circa 20,6 milioane lei. Explicaţia privind stoc fără mişcare la 2014 – 0 şi 2,3 milioane lei la 2015.
  • Situaţia detaliată a stocului gajat în favoarea creditorilor din magazinele care au fost închise în ultimii ani.
  • Stadiul recuperării creanţelor deţinute la entităţile afiliate.
  • Situaţia relaţiilor tradiţionale din ultimii ani (2013-2014) unde s-au înregistrat pierderi de CA;
  • Detalierea cheltuielilor cu dobânzile şi penalităţile în 2014-2015;
  • Verificarea şi eventual identificarea persoanelor culpabile privind tranzacţiile în pierdere “Lilly Italia” SPA, “Emmeci” SPA, “Interdealer Capital” etc.

După cum se poate observa din “tonul” acestor solicitări, BANCA TRANSILVANIA sugerează că s-au efectuat mai multe combinaţii care au avut drept scop prejudicierea firmei aflate în pragul insolvenţei şi, implicit, a creditorilor. Desigur, aceste observaţii subliniază faptul că raportul prezentat este cel puţin incomplet, vina aparţinând în totalitate administratorului judiciar.

Pe 21 septembrie 2015, CII GEORGIU MINODORA LETIŢIA a publicat în BPI un raport, dar nu cel referitor la cauze, ci unul “de activitate” (periodic), prin care încearcă să demonstreze că merită “sacoşa de bani” pe care o primeşte lunar ca onorariu. Din acest raport reiese că au apărut două contestaţii la tabelul creditorilor, precum şi o cerere tardivă de înscriere la masa credală. Ciudat este faptul că această cerere tardiv introdusă se referă la o creanţă de 216.468.869 lei, sumă care ar reprezenta cea mai mare datorie către un creditor(ING.GERHARD FILDAN GMBH) şi care ar ridica masa credală la peste 536 milioane lei, valoare care nu se regăseşte în rezultatele financiare raportate de JOLIDON. Chiar dacă administratorul judiciar a respins această solicitare, probabil creditorul se va judeca “până în pânzele albe”, fiind vorba de aproape 50 milioane euro.

Deşi nu este creditorul care a solicitat deschiderea procedurii, BANCA TRANSILVANIA pare hotărâtă să dirijeze procesul şi administratorul judiciar pe “calea cea dreaptă şi legală”, motiv pentru care a depus o contestaţie împotriva Procesului Verbal al Adunării Creditorilor, solicitând anularea hotărârii privind componenţa Comitetului Creditorilor şi a celei privind contractarea finanţării (creditului) de 3 milioane lei.

În ceea ce priveşte anularea hotărârii privind finanţarea, BANCA TRANSILVANIA reclamă faptul că “nu au fost furnizate de către administratorul judiciar informaţii necesare şi complete referitoare la condiţiile de finanţare (gen: perioada de creditare, dobândă), condiţii care sunt absolut necesare a fi cunoscute în vederea adoptării unei hotărâri în cunostinţă”. Altfel spus, încă o bilă neagră la adresa administratorului judiciar. Contestaţia urmează a se judeca pe 7 octombrie 2015. Până atunci… poate mai apar şi alţi nemulţumiţi!

 JOLIDON INPORT EXPORT SRL – raport de activitate (17 septembrie 2015)

Citiţi şi:

JOLIDON: ţeapă de 320 milioane lei. 145 de salariaţi şi peste 200 de firme au creanţe la firma ţeparului Gabriel CÎRLIG

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cum isi permite o banca – BCR – sa renunte la neperformante de 2,7 miliarde euro ?

Dar cum a ajuns acolo? BCR a ajuns acolo printr-o politica nesimtita de credite. Neincurajand antreprenorii, practicand marje incredibil de nesimtite in Romania, mari, fara nici o rusine. Exista un raport al Bancii Austriei trimis catre BNR in 2010 apoi in 2012 catre supraveghetorul lui peste, in speta dinozaurul comunist Nicolae Cinteza.

Banca Nationala a devenit fieful unor comunisti care traiesc intr-un glob de sticla, a unor Cintezi care se cred bancheri dar nu inteleg nimic din economia reala. Cum au permis acesti economisti din BNR ca BCR – una dintre cele mai mari banci din sistem sa acumuleze credite neperformante ?

De ce nu exista controale ale BNR si de ce nu exista trimiteri in judecata ale celor vinovati? Pentru ca, nu-i asa, exista vinovati daca exista credite neperformante…Cine sunt vinovatii Cinteza?

Pentru ce iti incasezi tu si Isarescu salariile alea nesimtite trecute la secret daca nu faceti curatenie intr-o banca austriaca multinationala care raporteaza pierderi de 2,7 miliarde de euro, care pierderi sunt vandute la valoarea stresata de 10% si BCR ramane curata si atentie TOT PE PROFIT ????

Pai va dati seama ce marje nerusinate de business practica aceste banci NSIMTITE ?

Cinteza, Isarescu, reveniti in economia reala…ar trebui prin lege sa fiti obligati sa administrati un srl si acesta sa fie profitabil…poate atunci veti intelege si putina economie si ati fi mai performanti intr-adevar…ca cinstiti…nu va mai faceti la varsta asta.

Cititi articolul din Hotnews si va cruciti…dar mai ales…puneti-va intrebari…intelegeti ca o banca isi ia lichiditate de la bancile mama sau din depozitele atrase…depozitele atrase au dobanzi de 1% la euro iar creditele stau-daca te califici bineinteles pe la 5,5%…Intelegeti oameni buni ca o banca practica adaosuri comerciale de 450%…de aceea isi permit…pentru ca ei sunt nesimtiti iar creditatii prosti sau fara alternativa…

Sursa: Hotnews

Bloomberg: BCR renunta la vanzarea pachetului de credite neperformante in valoare de 2,7 miliarde de euro. Oficial Erste Bank: Vrem sa vindem in acest an. Ne dorim rezolvarea cat mai rapida a problemei neperformantelor
Banca Comerciala Romana (BCR), divizia din Romania a grupului bancar austriac Erste Group, a decis sa anuleze procedurile de vanzare a unui pachet de credite neperformante in valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro, au declarat joi pentru Bloomberg doua surse din apropierea discutiilor. Contactati de HotNews.ro, oficiali din centrala vieneza a Erste Bank au spus ca banca isi doreste o rezolvare accelerata a problemei creditelor neperformante, anul trecut vanzand asemenea credite pentru circa jumatate de miliard de euro, oficialii Erste sperand intr-o tranzactie similara si in acest an. “Desigur, nu vrem sa vindem cu orice pret. Daca de pilda apare o inrautatire dramatica a pietei sigur ca putem re-discuta acest proiect, dar in principiu ne dorim rezolvarea cat mai grabnica a problemei neperformantelor”, au mai spus oficiali Erste Bank pentru HotNews.ro.

Potrivit surselor Bloomberg, citate de Agerpres, fondurile de investitii Blackstone Group LP si Lone Star Funds au fost singurii ofertanti ramasi in cursa pentru portofoliul de credite neperformante al BCR, denumit Project Neptune, care include atat credite catre companii cat si credite imobiliare. Una dintre surse a precizat ca ofertele primite au fost prea mici.

Nici Lone Star sau Blackstone nu au dorit sa faca comentarii.
In luna august a acestui an, directorul de risc de la Erste, Andreas Gottschling, a declarat ca grupul bancar austriac va lua in considerare doar oferte cu o reducere ‘foarte modesta’ fata de valoarea contabila a creditelor neperformante atunci cand le va scoate la vanzare.

In 2014, BCR a vandut credite neperformante in valoare de 2 miliarde de lei, obtinand astfel o reducere totala a volumului de credite neperformante cu 24% fata de anul 2013. Rata creditelor neperformante a scazut la 25,7%, rata de acoperire a creditelor neperformante crescand la 75,8%.

BCR a incheiat 2014 cu un rezultat negativ de 2,8 miliarde lei (630 milioane euro), dupa ce in 2013 a avut un profit de aproape 600 milioane lei, in conditiile constituirii unor provizioane de 4,4 miliarde lei pentru curatarea creditelor neperformante.

In vara acestui an, presedintele executiv al BCR Erste, Tomas Spurny, arata ca volumul creditelor aflate in portofoliul BCR va reveni pe crestere in 2017, banca estimand un total al finantarilor acordate de 38,4 miliarde de lei, in paralel cu scaderea valorii creditelor neperformante la 4,8 miliarde de lei in acelasi an. Valoarea creditelor neperformante ar urma sa scada de la 10,4 miliarde de lei in 2014, la 6,6 miliarde de lei in 2015, ajungand la 4,9 miliarde de lei in 2016 si la 4,8 miliarde de lei in 2017.

Volumul creditelor neperformante inregistrate de BCR a atins maximul in anul 2012, respectiv 14,2 miliarde de lei.

Erste Group este principalul furnizor de servicii financiare in estul Uniunii Europene, cu aproximativ 45.000 de angajati, care deservesc 16,6 milioane de clienti in 2.900 de agentii din Austria, Cehia, Slovacia, Romania, Ungaria, Croatia, Serbia. Banca Comerciala Romana (BCR), membra a Erste Group, este cel mai important grup financiar din Romania, cu active de peste 16 miliarde euro.

Tagged , , , , , ,