Tag Archives: camelia bogdan

4 January 2017
News

Camelia Bogdan a dispus confiscarea sumei de 1 milion de euro Ioanei Basescu cu refeirire la dosarul BCR

Sursa: Sfin.ro

„Ştiţi, în dosarul BCR, eu am dispus confiscarea şi de la Ioana Băsescu a un milion de euro, că ea a perfectat ilegalitatea, adică toată fraudă prin care 134 de milioane au pătruns pe teritoriul României a fost perfectată de dumneaei. Vă pot trimite hotărârea, nu este nicio problemă, pentru că am trimis-o astăzi şi în dosarul meu de cercetare disciplinară, să fac dovadă că nu am interese la notarul Jean Andrei…

Eu m-am înscris la Secţia I penală; având notă mai mică, m-au repartizat la Secţia II penală. Am intrat cu 9,42. Dosarul ICA trebuia repartizat de ei de când l-au arestat pe Mustaţă, dar în secţie toţi judecătorii au zis să se dea la cine vine la promovare. Eu nu mi-am dorit niciodată să acced la Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti, m-am înscris la Secţia a I-a, greşind mai mult la proba teoretică am fost repartizată la Secţia a II-a. Nu a existat niciodată o întrevedere între mine şi preşedintele Băsescu, nici între mine şi generalul Coldea. Probabil pe generalul Coldea l-am văzut la Ambasada Statelor Unite (3 iulie 2014 – n.r.). Pe Traian Băsescu l-am văzut doar la numire. Nu am vorbit, am stat într-un grup doar cu magistraţii când am fost la Ambasada, înainte de pronunţare. Nimeni nu mi-a cerut mie vreodată vreo soluţie să dau în acest dosar”, a declarat Camelia Bogdan

Tagged , , ,
29 February 2016
News

Dan Voiculescu – Daca nu avem justitia nu avem toata puterea

voiculscu_anaf

Niste politruci, niste pseudojurnalisti, niste oameni fara coloane vertebrale…Explicatia pentru care acesti oameni ling unde scuipa este data de judecatoarea Camelia Bogdan, mai jos, cu o acuratete demna de un medic chirurg.

Curtea de Apel este insa plina de gradinari periculosi prin legaturile amoroase sau de clan cu sefa Curtii de Apel care le protejeaza cariera. Presedinta Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, este maritata cu un Notar Penal – Andrei Jean – care lua onorarii de la Voiculescu ca sa-i ratifice Notarial actele iar acesta din urma beneficia de informatii privilegiate de la madam Andrei…

Camelia Bogdan e singura in fata tuturor.

Asa si trebuie sa fie un judecator impartial care se bazeaza NU pe speculatii de presa ci pe continutul dosarelor pe care le judeca.

Redăm, textual, solicitarea Cameliei Bogdan

Potrivit Antena 3 şi Lumea Justiţiei, remuneraţia pe care am primit-o ca lector în cadrul seminarului din 2014, la care se adaugă concediul de odihnă ce ar fi fost efectuat pe banii părţii vătămate în Poiana Braşov, ar fi fost plăți mascate pentru decizia pronunţată în dosarul nr. /3/2012** – Dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare – în care a fost condamnat şi Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se impută săvârşirea în concurs a infracţiunilor de corupţie în formă continuată şi spălare de bani pentru că am predat „Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”  funcţionarilor APIA (a căror lista de prezenţa o ataşez prezenţei) într-un interval de două săptămâni, în intervalul orar 9-17.00, la Poiana Braşov.

Nu mai puţin adevărat este că am luat act, ex propiis sensibus, în data de 12.02.2016, că site-ul Antenei 3 îmi aduce acuzaţia că am săvârşit potenţiale infracţiuni şi doar împrejurarea că aş fi „parteneră de execuţii cu Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie mă apară de „pârnaie”. Această exprimare argotică are rolul de a sublinia faptul că aş fi încălcat în mod grav legea.

Menţionez că:

  •  am predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul Preşedintelui de secţie, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care am fost repartizată în acea perioada,
  • nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA,
  • nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăți în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister,
  •  în prealabil am solicitat expressis verbis Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilități între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene h, ANI comunicându-mi că această participare „nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate ”.
  •  banii cu care am fost remunerată pentru activitatea mea de lector nu provin de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
  •  colaborez de fiecare dată când se iveşte ocazia la proiectele Institutului Naţional al Magistraturii, dar şi în programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei organizate de diferite alte instituţii, aşa cum fac şi numeroşi alţi magistraţi români,
  •  am participat şi voi mai participa la astfel de conferinţe şi seminare, în ţară şi în străinătate, orice magistrat având datoria de a se perfecţiona continuu şi de a împărtăşi şi altora – magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari – cunoştinţele teoretice dobândite şi practica judiciară; asemenea evenimente joacă un rol important şi în prevenirea, nu doar în combaterea criminalităţii economice.

În ceea ce priveşte instituţia care a selectat şi plătit lectorii la seminar:

  •  Având în vedere că am fost acuzată că aş fi primit  bani de la partea vătămată (Ministerul Agriculturii) veţi reţine, aşadar că banii mi-au fost viraţi de către societatea FDI TOP Consult SRL (Consultantul selecţionat pentru organizarea seminarului pentru funcţionarii APIA), conform extrasului de cont ataşat prezenţei.
  • Această societate, al cărei beneficiar real este domnul Lucian Păuna, a răspuns în dată de 14 aprilie 2014 cererii formulate de Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS), implementat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor (ANVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), cerere postată pe site-ul www.makis.ro.
  • Societatea FDI TOP Consult a fost selectată pentru a organiza cursurile de instruire a funcţionarilor. Ulterior, eu mi-am depus candidatura pentru a fi expert în cadrul acestor cursuri că urmare a procedurii de selecţie lansate de Consultantul SC FDI TOP Consult SRL, nicidecum de Ministerul Agriculturii.
  • Conform documentaţiei aflate în procedura de atribuire, lectorii au fost selectaţi de Consultantul FDI TOP Consult  SRL, au avut contract cu Consultantul FDI TOP Consult SRL şi obligaţii faţă de Consultantul FDI TOP Consult SRL, nu faţă de Unitatea de Management a Proiectului.
  • Veţi reţine, aşadar, că UMP nu a avut obligaţii contractuale sau de nici o altă natură în  raport cu lectorii implicaţi în proiect. Lectorii au avut contract doar cu Consultantul FDI TOP Consult SRL unde sunt specificate drepturile şi obligaţiile fiecăruia. Conform contractului dintre părţi, UMP MAKIS (Clientul) nu a decontat cheltuieli ale consultantului, ci au fost achitate către consultant contravaloarea serviciilor contractate, în baza facturilor emise şi a unor rapoarte care să dovedească respectarea obligaţiilor de către consultant.
  • A căzut în sarcina Consultantului FDI TOP Consult SRL să facă toate demersurile pentru realizarea cursului pentru funcţionari, adică: asigurare masă, cazare, transport participanţi, instruirea participanţilor, materiale de curs, raportare, etc. Toate acestea au fost făcute din resursele Consultantului, iar pentru rezultatele livrate (conform contractului) Consultantul FDI TOP Consult SRL a fost plătit de către UMP MAKIS.
  • Lectorii nu au întocmit sau transmis rapoarte de activitate pentru sau către UMP. Rapoartele de activitate ale Lectorilor au fost transmise către Consultant, aşa cum a prevăzut convenţia civilă cu fiecare. În baza rapoartelor, în urmă constatării îndeplinirii obligaţiilor către Consultant, acesta i-a remunerat pe lectori.
  • Contractul dintre UMP şi Consultant (FDI TOP Consult SRL) a fost realizat integral cu respectarea tuturor prevederilor contractuale. Convenţiile civile ale lectorilor (contractele dintre Consultant şi Lectori) au fost prestate integral conform prevederilor. Pentru toate elementele specificate mai sus există documente justificative: contracte dintre părţi, rapoarte de activitate, documente de plata, dovezi cu privire la achitarea taxelor şi contribuţiilor la stat, liste de prezenţa, participare, etc.

În ceea ce priveşte provenienţă fondurilor care am fost remunerată pentru că am predat la seminar menţionez următoarele:

Banii cu care Consultantul FDI TOP Consult SRL a remunerat prestaţia mea la seminarele antifraudă pentru funcţionarii APIA au provenit din fondurile acordate Statului Român printr-un act internaţional ratificat printr-o  Lege, respectiv Acordul datat 28 decembrie 2007, între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca).

Din partea României a semnat Ministerul Economiei şi Finanţelor, după cum rezultă din conţinutul Acordului, datat 28 decembrie 2007, încheiat între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), unde se specifică în cadrul Condiţiilor Generale că: 5.01. Reprezentantul împrumutatului este Ministerul Economiei şi Finanţelor

În ceea ce priveşte obligaţia de rambursare a acestui împrumut, aceasta incumbă  Ministerului Finanţelor. Aşadar, va rog să constataţi că inclusiv restituirea sumelor achitate mie pentru seminarul la care am fost selectată ca expert Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare incumbă Ministerului Finanţelor Publice, aspect clarificat prin Lege.

Dacă mi se imputa că aş fi primit bani obţinuţi de la Statul Român de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi astfel m-aş afla într-un conflict de interese, cu deosebit respect va rog să îmi permiteţi, ab initio, a vă supune atenţiei şi următorul aspect.

Începând cu prima mea şedinţa de judecată (8.11.2005) am judecat cauze în care Statul român, prin diverse instituţii ale sale, era parte. Conform articolelor defăimătoare la adresa mea şi a sistemului judiciar, nici un judecător din România nu ar putea să judece în domeniul dreptului civil/contencios administrativ şi, în acelaşi timp, să îşi încaseze salariul de la Stat! Sau să judece infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul, prin Ministerul Finanţelor, se constituie parte civilă!

Întrucât  au apărut în spaţiul public suspiciuni cu privire la potenţiala incompatibilitate a judecătorului care ar încasa bani de la vreuna din părţile în dosar, iar noi suntem remuneraţi de Stat, va rog să minimizaţi termenul de soluţionare a cererii mele de apărare a reputaţiei sistemului judiciar în ansamblul sau, deoarece consider că nu este în interesul naţional că România să se transforme într-un paradis al infractorilor prin formularea de recuzări pe bandă rulantă împotriva judecătorilor care soluţionează, exempli graţia, cauze având că obiect infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul este parte civilă în dosar.

Va rog să observaţi faptul că eu nu mă aflu în niciun conflict de interese, deoarece nu am încasat, sub nicio formă,  nicio suma de bani de la vreo parte din dosar, şi, deopotrivă, nu am beneficiat de nici un folos ori  avantaj, iar  de lege lată, judecătorul care la deliberare dispune repararea prejudiciului/restituirea unor sume de bani nu are posibilitatea să stabilească el însuşi destinaţia sumelor, chiar dacă aceste sume privesc creanţe bugetare, după cum rezultă din analiză disp. art. 393 C. pr. pen, care configurează  obiectul deliberării.

Dacă aţi consideră că prin pronunţarea deciziei doream că din suma de 60.482.615 euro care vor ajunge în conturile părţii civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară ar urmă să fie restituit prioritar  suma de aproximativ 48 de milioane Euro cuprinsă în Acordul dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 14/2009 publicată în M.Of. al României în dată de  05.03.2009, va rog să reţineţi că nu aveam posibilitatea legală să stabilesc destinaţia sumelor de bani cuvenite Statului sau a instituţiilor aflate în subordinea acestuia prin asumarea unor angajamente internaţionale.

De asemenea, va rog să constataţi că nu am analizat niciodată la deliberare legătură de cauzalitate între privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Chimie Alimentară şi necesitatea contactării unor împrumuturi internaţionale pentru redresarea agriculturii, deoarece Ministerul Agriculturii nu a solicitat niciodată acoperirea daunelor rezultate din know-how-ul existent la acea vreme prin rezultatele activităţii de cercetare în domeniul industriei de cercetare alimentară, o eventuală acţiune pentru repararea prejudiciului născut sau descoperit după constituirea de parte civilă putând fi introdusă doar în faţă instanţei civile,  conform art. 20 alin. 6 C. pr. pen.

Cum se poate apară de defăimare un magistrat corect care are obligaţia de rezervă?

Astfel, va rog să constataţi faptul că în prezent sunt supusă de către postul de televiziune Antena 3, de către ziarul Jurnalul Nationalsi de către portalul Lumea Justitieiunui adevărat linşaj mediatic, linşaj ce aminteşte de campaniile duse de presă subordonată regimurilor totalitare. S-a ajuns atât de departe, încât la condamnarea la pedeapsa închisorii a inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime împotriva umanităţii, portalul Lumea Justiţiei a afirmat că această reprezintă un avertisment pentru ,,executanţii de azi”.

În mod firesc, am încercat să înţeleg care au fost motivele pentru care domnii jurnalişti m-au acuzat că aş fi pasibilă de săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, spălare de bani, conflict de interese şi vreo potenţială stare de incompatibilitate.

Din accesarea surselor deschise am constatat că, de-a lungul timpului, jurnaliştii angajaţi azi într-o campanie furibundă de denigrare a mea după condamnarea lui Dan Voiculescu şi-au schimbat în mod radical abordarea faţă de posibilele fapte ce ar fi fost comise de către acesta.

În ceea ce îl priveşte pe domnul Sorin Roşca Stănescu, acesta titra în anul 2005, în articolul „Dan Voiculescu cumpără timp pentru strigoii Securităţii” că Dan Voiculescu este doar unul dintre „peştii mari şi mici” care au rămas cu „…banii Securităţii. Ai statului. Iar mulţi dintre ei se identifica cu oligarhia. Curăţenia în societatea românească poate începe chiar de aici. şi tot de aici, clasa politică se poate scutură de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al României. Iar această ţară ar merită să-l câştige.”

Nu este deloc lipsit de interes faptul că în dată de 14 februarie 2005, aceiaşi jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic la adresa mea – Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc – titrau „Diavolul e Voiculescu h şi îl acuzau de săvârşirea unor grave infracţiuni, inclusiv infracţiuni de spălare de bani sau de delapidare. în 2000, domnul Răzvan Savaliuc publică o pagină întreagă de ziar în care dezvăluia „Caracatiţa Crescent h, cu detalii privind „grupul de control h, „tentaculele financiare h, „tentaculele media h, pentru că în 2009, cu numai cinci ani înainte de soluţionarea prin hotărâre definitivă a dosarului în care am dispus condamnarea lui Dan Voiculescu, să titreze „Milioane pentru Felix h acuzând devalizarea patrimoniului ICE Dunărea şi apartenenţa la structurile fostei Securităţi. în alt articol din 2005 – „Imperiul media Dan Voiculescu într-o nouă prezentare h -, domnul Răzvan Savaliuc redă minuţios istoricul la zi al firmelor al căror beneficiar real este Dan Voiculescu, sugerând că schimbarea denumirilor de firme şi mutarea afacerilor de pe o firma pe altă, „poate avea la baza o puternică motivaţie financiară h”.

Am mai accesat şi alte surse deschise de unde am reţinut schimbarea la 180 de grade a foştilor angajaţi ai ziarului ZIUA în ultimii 10 ani. Nu îmi pot explică motivaţia acestora.

Domnul Mugur Ciuvică, altfel un critic constant al condamnatului Dan Voiculescu înainte de 2005, a participat la tranzacţii comerciale alături de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel încât există serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de altă parte, domnul Mihai Gâdea, realizator al emisiunii Sinteză Zilei, are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaraţiilor de avere ale acestuia), supusă executării silite prin poprire în contul datoriei pe care acesta din urmă o are la bugetul de Stat.

Putem aprecia astfel că principalii jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic îndreptat împotriva mea îi sunt datori, direct ori indirect, într-o formă ori altă, persoanei condamnate de mine.

Este adevărat că am pronunţat o decizie judecătorească prin care am obligat în solidar inculpaţii  pe inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad- Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vică şi pe   moştenitorii inculpatului decedat, Domnişoru Gheorghe Marian, numiţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian  la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Este adevărat că prin aceeaşi decizie judecătorească am mai dispus confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunilor deduse judecăţii, instituind măsuri asigurătorii pentru garantarea ordinului de confiscare.

Este adevărat că recuperarea integrală a creanţei bugetare aferente sumei de bani la care am obligat în solidar inculpaţii din acea decizie în favoarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionaleincumba  proprii de executare silită ale Ministerului Agriculturii şi DezvoltariiRegionale, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 şi 4 C. pr. fisc.

Potrivit disp. art. 129 C. pr. fisc,  printre măsurile de asigurătorii figurează şi poprirea.  Executare silită prin poprire este însă şi o formă propriu-zisă a executării silite indirecte ce serveşte creditorului la urmărirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale pe care un terţ le datorează debitorului urmărit.

”Domnul jurnalist Mihai Gadea duce o intensă campanie de denigrare”

Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică, ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică: potrivit Codului de procedura fiscală sunt supuse popririi atât sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoană fizică (sume menţionate, de altfel în declaraţiile de avere ale acestuia postate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, printre care figurează şi domnul fost minsitru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, parte civilă în dosarul menţionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gâdea, care de asemenea duce o intensă campanie de denigrare a subsemnatei, domnul inculpat Pantiş Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cât şi sumele datorate firmelor al căror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu.

Este adevărat că potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează.  Este adevărat că potrivit disp.art. 162.alin.6 C.pen., măsurile de siguranţă nu se prescriu. Solicit însă autorităţilor abilitate să îmi apere reputaţia profesională şi să ia măsuri de urgenţă pentru perimarea linşajului mediatic dus la extrem la care sunt supusă în mod periodic.

Va rog să constataţi că afirmaţiile defăimătoare la adresa mea au caracter repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extremă şi afectează în mod cert reputaţia mea profesională, dar şi imaginea sistemului judiciar în ansamblul sau, întrucât se induce ideea că nu am respectat procedurile judiciare în exercitarea atribuţiilor de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, că instrumentarea cauzelor poate fi influenţată de anumite instituţii, ceea ce presupune, în mod logic, faptul că magistraţii au încălcat legea, ori „execută comenzi”. 

Faţă de cele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. 2 din legea nr. 317/2004 rep, solicit admiterea prezenţei cereri de apărare a reputaţiei profesionale. Îmi rezerv dreptul de a acţiona în judecată pe jurnaliştii autori ai articolelor pentru gravele prejudicii morale pe care mi le-au creat.”

Tagged , , , , , , , , , , , ,
20 February 2016
News

„Dineu cu prosti” – in regia ANAF – se joaca la Antena 3 cu casa inchisa

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Actiunea de notificare in vederea evacuarii declansata de ANAF nu a vizat doar Antena 3, ci toate societatile din cladirile intrate in proprietatea statului dupa condamnarea lui Voiculescu, anunta ANAF intr-un comunicat remis HotNews.ro. Modalitatea de actiune, condamnata atat de presedintele Iohannis, cat si de premierul Ciolos, a fost „in conditiile legii”, spune Agentia Nationala de Administrare Fiscala, care anunta ca a actionat cu 11 oameni veniti cu 4 masini, care aveau de notificat firmele din cele 3 imobile confiscate de instanta.
Citeste comunicatul integral al ANAF:

Referitor la informatiile vehiculate in presa in ultimele zile, Agentia Nationala de Administrare Fiscala face urmatoarele precizari:

Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti , in calitate de organ imputernicit conform prevederilor OG nr. 14/2007, ca reprezentant al statului roman,proprietar al imobilelor din Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 25-27, strada Girlei, nr 1B, si strada Girlei nr. 1D , a emis in conditiile legii notificarile de evacuare catre persoanele juridice care isi desfasoara activitatea in imobilele confiscate de instanta . Masura a fost luata in vederea punerii in executare a masurilor dispuse prin Decizia penala nr. 888/08.08.2014, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti si ramasa definitiva.

In acest sens, luni, 15 februarie, 4 echipe formate din 11 executori fiscali s-au deplasat la adresele respective , pentru identificarea societatilor comerciale inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului cu 48 de locatii(sedii sociale si puncte de lucru);

– Deplasarea s-a facut cu cele patru autoturisme , singurele aflate in utilizarea Serviciului executari silite si cazuri speciale si a Serviciului valorificare sentinte penale din DGRFP Bucuresti. Masinile sunt inscriptionate cu sigla „ANAF” si cu sintagma „Executari silite”;

– In Soseaua Bucuresti-Ploiesti s-a deplasat, la ora 14.30, un singur echipaj format din 4 executori fiscali, care au solicitat la receptie prezenta unei persoane care sa aiba calitatea de administrator sau imputernicit. Au fost indrumati la un alt sediu;

– Executorii fiscali au prezentat legitimatiile de serviciu si ordinele de deplasare emise individual;

– Au fost legitimate doar 4 persoane, pentru a li se inmana notificarile, conform procedurii. Legitimarea a fost necesara pentru a le fi inscrise datele pe exemplarul al doilea al notificarii.

– Au fost inmanate 10 notificari, cu confirmare de primire;

– Pentru celelalte sedii sociale sau puncte de lucru, procedura de notificare nu a fost indeplinita, pentru ca nu a fost gasit niciun reprezentant al societatii sau reprezentantii au refuzat primirea notificarilor. In aceste cazuri, notificarea se face prin posta cu confirmare de primire;

– Aparatul de fotografiat a fost folosit numai pentru identificarea imobilelor din strada Girlei nr. 1D, respectiv din strada Girlei nr. 1 B.

Citeste mai mult pe HotNews.ro

Tagged , , , , , , , , ,
15 February 2016
News

Motto Dan Voiculescu: “Nu avem puterea pana nu avem justitia”

Infectia morala este indubitabila atunci cand conduci activitati infractionale din puscarie….caci a plagia in puscarie in dispretul scolii , al legii, al bunul simt…nu e decat o infractiune.

Autorul de mana lunga al manipularilor lui Gadea si Ciuvica este Felix Puscarie.

Atentatul cu imoralitate săvârșit săptămâna trecută de Antena3, cu „dezvăluiri” produse de bășina de Ciuvică, unul dintre cele mai toxice vertebrate care se crede român, este de fapt o nouă PORCĂRIE ORDINARĂ marca Antena3! Porcărie propagată de toate instrumentele/topoarele afiliate trustului CELUI CONDAMNAT PENTRU CORUPȚIE LA 10 ANI. Ce este însă de o gravitate extremă este autosesizarea urgent de suspectă a Inspecției Judiciare din cadrul CSM! Care ridică mari semne de întrebare asupra unei eventuale înțelegeri murdare între cele două entități. Dacă mai punem la socoteală și mizeriile pe care această judecătoare le îndură de la șefele anteniste ale Curții de Apel București, unde a fost scoasă din completul de penal, lucrurile se cam leagă.

Iată FILMUL

Episodul 1 Lansarea INTOXICĂRII

Dezvăluiri incendiare la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan
Autor: Gabriel Zamfirescu, Redactor Știripesurse Publicat: 10/02/2016 

Mugur Ciuvică a făcut dezvăluiri incredibile la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan, una dintre cele două magistrate care l-au condamnat la 10 ani de puşcărie Dan Voiculescu. Grupul de Investigaţii Politice al lui Ciuvică susţine că judecătoarea şi-a făcut concediul pe banii Ministerului Agriculturii, partea vătămată în procesul ICA. GIP mai spune că judecătoarea a început să judece, s-a dus în concediu, a luat 10.000 de lei şi apoi i-a condamnat pe toţi din dosarul ICA.

Cei 10.000 de lei încasaţi de Camelia Bogdan au fost luaţi de aceasta după un seminar susţinut tot pentru Ministerul Agriculturii. Suma de bani a fost virată judecătoarei printr-o firmă de consultanţă.

“Doamna Camelia Bogdan e dromomană, adică are o afecţiune psihică. Această boală se manifestă prin faptul că merge peste tot. A fost la seminarii, în ţară şi peste tot prin străinătate. La niciuna din celelalte deplasări nu a mai încasat bani. A primit doar de la Ministerul Agriculturii”, a spus Ciuvică la Antena 3.

Episodul 2 VALIDAREA OFICIALĂ

Judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu cercetată de Inspectia Judiciara
Autor: Denisa Miron, Colaborator Știripesurse Publicat: 11/02/2016 

Inspecția Judiciară s-a autosesizat în cazul judecătoarei Camelia Bogdan, cea care a judecat Dosarul ICA și l-a condamnat printre alții pe Dan Voiculescu.

Mugur Ciuvică a făcut dezvăluiri incredibile la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan, una dintre cele două magistrate care l-au condamnat la 10 ani de puşcărie Dan Voiculescu. Grupul de Investigaţii Politice al lui Ciuvică susţine că judecătoarea şi-a făcut concediul pe banii Ministerului Agriculturii, partea vătămată în procesul ICA. GIP mai spune că judecătoarea a început să judece, s-a dus în concediu, a luat 10.000 de lei şi apoi i-a condamnat pe toţi din dosarul ICA.

Cei 10.000 de lei încasaţi de Camelia Bogdan au fost luaţi de aceasta după un seminar susţinut tot pentru Ministerul Agriculturii. Suma de bani a fost virată judecătoarei printr-o firmă de consultanţă.

EPISODUL3 Cică a fost DOAR INTOXICARE

Lovitura VICEVERSEI în Cazul judecătoarei Camelia Bogdan/ surse
Autor: Roxana Popa, Redactor Știripesurse Publicat: 14/02/2016

Surse convergente susțin o altă variantă:

-NU ar fi vorba de conflict de interese pentru că ANI ar susține într-un document la purtător că prestația cu pricina nu constituie conflict de interese fiind asimilată cu învățământul.

-NU ar fi primit bani de la partea interesată pentru că prestația s-a făcut nu pentru Ministerul Agriculturii, ci pentru firma care a organizat trainingul pentru funcționarii APIA.

-NU au fost bani din bugetul Ministerului Agriculturii. Banii au venit chiar de la Banca Mondială (NU Uniunea Europeană) prin Programul CESAR (Proiectul Completarea Sprijinului Financiar acordat de Banca Mondială pentru Restructurarea Agriculturii în România).

-Chiar dacă UMP (Unitatea de Management a Proiectului) era Ministerul Agriculturii trainingul s-a făcut printr-o firmă specializată care a contactat și angajat independent de minister cursurile – plata s-a făcut de către firma de consultanță.

Informațiile de mai sus au fost confirmate cu surse de încredere din instituțiile menționate mai sus. Nu e exclus că lucrurile să fie lămurite definitv cu acte oficiale chiar în zilele următoare.

N.R Am preferat să redăm informațiile așa cum au fost ele publicate de unul dintre topoarele afiliate trustului CELUI CONDAMNAT PENTRU CORUPȚIE LA 10 ANI.

Galerie foto

Citeste mai mult pe Comisarul.ro
Tagged , , , , , , , ,
6 February 2016
1 Comment
News

51.000 de euro gasiti in Cipru pe numele lui Voiculescu Puscarie. Notarul Penal Andrei Jan- veriga slaba care a notarizat in 2003 contractul de superficie la sediul Grivco- influentatorul judecatoarei Laura Andrei, Presedinta Tribunalului Bucuresti- cea care-i comunica lui Felix rezultatele comisiilor rogatorii din Cipru

IMG-20160123-WA0001

 

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti a sesizat DNA în cazul nerecuperării prejudiciului de peste 60 de milioane de euro din dosarul ICA – Dan Voiculescu. Judecătoarea este cea care alături de colegul ei de de complet, Alexandru Mihalcea, a pronunţat decizia de condamnare şi confiscare în cazul ICA.

Judecătoarea urmăreşte executarea propriei sentinţe aşa cum a dispus prin verdictul din 8 august 2014. Ea este nemulţumită că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti – instanţa de executare a deciziei definitive – au dispus verificări în strainătate doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu, NU şi a averii firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia magnatului, dezvăluie Alex Costache pe RomâniaCurată.ro.

Potrivit judecătoarei Bogdan, colegii ei de la Tribunal nu au cerut autorităţilor din Cipru identificarea “bunurilor mobile, imobile, conturilor, activelor, acţiunilor” firmelor Abacus (Cyprus) Limited, Grivco SRL, Coly Secretarial Limited, Romanian-American Development Company LTD şi Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited.

În plus, Camelia Bogdan este nemulţumită că răspunsul autorităţilor din Cipru (aşa incomplet cum ar fi fost cerut) a fost comunicat de Tribunal mogulului.

Suspiciunile se adâncesc în contextul unor legături dintre Voiculescu şi familia judecătoarei Laura Andrei, preşedintele Tribunalului Bucureşti. În 2003, notarul Jean Andrei, pe atunci soţul judecătoarei Laura Andrei, a legalizat la sediul Grivco contractul de superficie prin care mogulul a dobândit drept de folosinţă a terenurilor şi clădirilor Institutului de Chimie Alimentară (ICA), privatizat apoi fraudulos. Vezi aici în format .pdf contractul de superficie.

DNA a confirmat primirea sesizării: “O adresă care conţine aspectele menţionate de dvs. în solicitare a fost primită şi înregistrată la DNA urmând a fi analizată în conformitate cu prevederile legale”, a răspuns Biroul de presă al DNA la întrebarea dacă s-a primit o sesizare privind nerecuperarea prejudiciului din dosarul lui Voiculescu.

Ce conţine sesizarea. Potrivit surselor noastre, sesizarea priveşte presupusa săvârşire de către judecătorii Biroului de executări penale de la Tribunalul Bucureşti a infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului. Sesizarea se referă şi la presupusa săvârşire de catre preşedintele şi purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti, judecătoarea Laura Andrei, a infracţiunii de divulgare de informaţii nedestinate publicităţii.

De ce a fost făcută sesizarea la DNA. Pentru că acest parchet a fost desemnat  drept “organ de supraveghere a etapei de indisponibilizare în vederea recuperării produsului infracțiunii” prin sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare din 8 august 2014 din cazul ICA.

Ce spune sentinţa de condamnare şi confiscare. Prin sentinţa definitivă, judecătorii Camellia Bogdan şi Alexandru Mihalcea au dispus:

“sesizarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei (…) ca să facă verificări pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor fizice Voiculescu Dan, Voiculescu Camelia Rodica şi Voiculescu Corina Mirela, inclusiv a conturilor societăţilor comerciale la care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, situate în ţară sau în străinătate.”

S-a ajuns la Tribunalul Bucureşti. Potrivit unei adrese a Ministerului Justiţiei către Tribunal, Biroul de recuperare a creanţelor din cadul MJ nu a găsit în Cipru bunuri ale persoanelor fizice Dan, Corina şi Camelia Voiculescu. Adresa a fost publicată de Dan Voiculescu pe blogul personal, deşi MJ spune că informaţiile sunt destinate numai magistraţilor.

“Pentru identificarea conturilor bancare ale persoanelor fizice menţionate este necesară transmiterea unei comisii rogatorii internaţionale”, se arată în adresa MJ către Tribunal.

E nevoie de comisii rogatorii. Cum Biroul de recuperare a creanţelor de la MJ face doar muncă de intelligence, iar comisiile rogatorii pot fi transmise doar de magistraţi, întreaga acţiune a căzut în sarcina Biroului de executări penale din cadrul Secţiei a I-a Penale a Tribunalului Bucureşti.

Un cont mic a fost găsit. Într-o adresă a Curţii de Apel Bucureşti către Tribunal, ataşată la dosarul studiat de reporterii România Curată, se arată că, până la urmă, a fost identificat un cont din Cipru al lui Dan Voiculescu:

“Din adresa nr.ROG (…) a Biroului Juridic a Republicii Cipru – Unitatea de Combatere a Spălării Banilor (Mokas) rezultă că până în prezent s-au întreprins demersuri doar în privinţa confiscării sumei de 51.021 dolari deţinută de către inculpatul Voiculescu Dan la banca Marfin Popular Bank  Co Ltd (redenumită Bank of Cyprus Public Company Ltd)”, se arată în adresa CAB.

S-au găsit şi acţionarii Crescent. Potrivit adresei MJ, publicate chiar de Voiculescu, au fost identificaţi acţionarii companiei Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited. Este vorba de Abbacus (Cyprus) Limited şi Grivco SRL.

 De ce a fost sesizată DNA pentru abuz în serviciu şi favorizarea infractorului

Potrivit surselor noastre, judecătoarea Camelia Bogdan a sesizat DNA pentru că Tribunalul Bucureşti a făcut comisii rogatorii cu Cipru doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu, nu şi pentru identificarea „bunurilor mobile, imobile, conturilor, activelor şi acţiunilor” firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia lui Dan Voiculescu: “Pentru executarea în integralitate a dispoziţiilor deciziei penale (…) vă revine obligaţia să efectuaţi o cerere de comisie rogatorie având ca obiect indisponibilizarea şi confiscarea (…) tuturor bunurilor ale căror beneficiari reali sunt Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu şi Corina Voiculescu, inclusiv a acţiunilor/părţilor sociale şi a activelor pe care aceştia le deţin în calitate de beneficiari reali la alte societăţi pe care aceştia le controlează în calitate de beneficiar real”, se arată în adresa judecătoarei Bogdan către Tribunal.

Ce ar trebui să facă Tribunalul. Potrivit acestei adrese, judecătorii CAB le-au cerut magistraţilor de la instanţa de executare a sentinţei defintive:

“Aveţi obligaţia să indisponibilizaţi, în vederea confiscării, bunurile mobile, imobile, conturi, active, acţiuni ale societăţilor Abacus (Cyprus) Limited, Grivco SRL, Coly Secretarial Limited şi Romanian-American Development Company LTD şi Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited, indiferent dacă persoanele fizice Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu şi Corina Voiculescu apar sau nu ca având calitatea de acţionar/ administrator al acestora, de vreme ce condamnatul Dan Voiculescu deţine calitatea de beneficiar real al acestor societăţi”, se arată în adresa citată.

De ce a fost sesizată DNA pentru divulgarea de informaţiii nedestinate publicităţii

“Deşi răspunsul comunicat de autorităţile cipriote era confidenţial şi putea fi folosit doar în vederea fundamentării unei cereri de comisii rogatorii, acest răspuns a fost comunicat de către preşedintele Tribunalului Bucureşti condamnatului Dan Voiculescu, putând fi consultat pe blogul acestuia, ca urmare a solicitării inculpatului, pe care o ataşăm prezentei. Vă atragem atenţia că, în accepţia noastră, aceste demersuri facilitează posibilitatea condamnatului de a se bucura în continuare de produsul infracţiunii, prin exercitarea celui mai important atribut al dreptului de proprietate, adică dreptul de a dispune: abusus”, se arată în adresa CAB către Tribunal.

Suspiciuni. Judecătoarea Bogdan a cerut DNA să facă verificări faţă de preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, în condiţiile în care fostul soţ al acesteia, notarul Jean Andrei, este cel care a autentificat la sediul Grivco contractele de superficie ce au facilitat privatizarea fostului Institut de Chimie Alimentară (ICA). La data autentificării acestui contract, în 2003, Laura şi Jean Andrei erau căsătoriți.

Fostul soţ, inculpat. Notarul Jean Andrei a fost trimis în judecată în dosarul retrocedărilor ilegale în care sunt judecaţi şi fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, preşedintele suspendat al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu şi fostul patron dinamovist, Cristi Borcea.

 

Galerie foto


Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
17 March 2015
News

Vulnerabilitatile justitiei…

Sursa: Gandul
Judecătoarea Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti, a vorbit în cadrul unei conferinţe organizate de Freedom House, pe tema recuperării prejudiciilor din infracţiuni prin sechestre şi confiscări, despre vulnerabilităţile sistemului judiciar românesc în acest domeniu. Magistratul a discutat despre situaţii cu care s-a confruntat în experienţa sa, când procurorii sau judecătorii nu demonstrează „apetenţă” pentru urmărirea şi recuperarea banilor produşi prin infracţiuni. Ea a vorbit de situaţia în care un procuror i-a scris în rechizitoriu că nu a pus sechestru pe niciun bun al inculpatului, pentru că acesta nu avea nimic pe numele său. „Vedeţi dumneavoastră, acesta este primul instinct în societatea noastră, să nu ai nimic pe numele tău. Un prim instinct pe care îl are orice infractor este să se detaşeze cât mai rapid de produsul infracţiunii”, spune Bogdan. Judecătoarea a vorbit şi despre lipsa de interes a organelor de anchetă în recuperarea banilor statului din conturile fostei Securităţi sau din creanţa Rompetrol în Libia, precum şi despre utilitatea unui sistem ca în SUA, unde dacă infractorii recunosc fapta şi plătesc banii, scapă de pedeapsă.

Foto: Gândul

Judecătoarea Camelia Bogdan, cea care a condus completul de judecată al Curţii de Apel Bucureşti care l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pe omul de afaceri Dan Voiculescu, a vorbit despre vulnerabilităţile sistemului de justiţie românesc, când vine vorba de recuperarea prejudiciilor din infracţiuni, în cadrul unei conferinţe Freedom House pe această temă. Unul dintre magistraţii români cei mai specializaţi în acest domeniu, cu un doctorat în curs la Bucureşti şi Strasbourg pe tema confiscării speciale, Camelia Bogdan a dat exemple despre cum organele româneşti de justiţie demonstrează „inapetenţă” pentru recuperarea acestor prejudicii.

„Am constatat nu de puţine ori în activitatea de judecată o preocupare mai redusă din partea organelor de anchetă în efectuarea de investigaţii paralele proactive, de natură să identifice fluxurile financiare ale produselor infracţiunii. Ce s-a întâmplat cu banii rezultaţi din săvârşirea unor infracţiuni? (…) Pentru judecător este foarte important să înţeleagă şi să urmărească exact rulajul conturilor, să fie familiarizat cu elemente de contabilitate, pentru a identifica în cazurile de corupţie acel comision special care apare de cele mai multe ori în contabilitate, de obicei în registrul numerar, pe care oficialul public la un moment dat ar putea să-l justifice ca plată a contractului”, a spus Camelia Bogdan, referindu-se la cazurile de corupţie apărute în ultima vreme, în care se vorbeşte despre celebrul comision-şpagă de 10% din contractele publice, disimulat în contracte comerciale.

Vulnerabilităţile justiţiei: „Inapetenţa organelor judiciare în recuperarea fondurilor sifonate” – conturile Securităţii, creanţa Libia

Camelia Bogdan a enumerat mai multe vulnerabilităţi ale sistemului judiciar românesc, în ce priveşte recuperarea prejudiciilor reieşite din infracţiuni. Una dintre ele este „inapetenţa organelor judiciare în recuperarea fondurilor sifonate, care ar fi trebuit să alimenteze bugetul de stat”.

„Ne amintim cel puţin de momentul 22 decembrie 1989, când se prezumă că anumite sume de bani care ar fi rămas în conturile fostei Securităţi şi ar fi trebuit aduse la bugetul de stat, cuvenindu-se poporului român, nu s-au mai regăsit. Sau de creanţa Libia…”, a spus Camelia Bogdan.

Alte vulnerabilităţi ale sistemului judiciar în recuperarea produsului infracţiunii, pe care le-a menţionat Camelia Bogdan, sunt lipsa unui registru de cadastru centralizat, dificultăţi în obţinerea datelor bancare, lipsa accesului direct pentru magistratul care doreşte să impună un sechestru la toate bazele de date din care să obţină informaţii despre firme offshore.

„Am avut situaţii în care în dosarele noastre am observat că o societate este controlată de societatea X, care deţine 99,99% din acţiuni. Un indiciu important a fost că 0,099% era deţinut de un angajat al inculpatului. (…) Nu de puţine ori, când suntem în prezenţa unor societăţi offshore sau când sub acelaşi paravan al holdingului observăm existenţa mai multor structuri în care circulă fondurile, cu diverse explicaţii asupra cărora o persoană audiată fiind nu poate oferi explicaţii de natură să convingă magistratul că acele tranzacţii au existat în realitatea faptică, suntem în prezenţa unui indiciu de natură a contura concluzia că suntem în prezenţa infracţiunii de spălare a banilor”, a explicat Camelia Bogdan.

Procurori care nu au găsit nimic pe numele infractorilor. „Vedeţi dumneavoastră, acesta este primul instinct în societatea noastră, să nu ai nimic pe numele tău”

Judecătoarea Camelia Bogdan a explicat că a avut experienţa unor dosare penale în care procurorii nu s-au preocupat de identificarea produsului infracţiunii, astfel că ea în calitate de judecător nu avea ce să confişte, pentru a recupera prejudiciul produs statului. Această măsură a sechestrului este obligatorie în cazul infracţiunilor de corupţie, de evaziune fiscală sau de spălare de bani, a explicat magistratul.

„Există însă materii în care ca judecător aş fi pusă în situaţia, atunci când procurorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a analiza incidenţa măsurilor asigurătorii, să mă confrunt cu următoarea situaţie: menţiune în rechizitoriu că în cauză nu au fost dispuse măsuri asigurătorii, deoarece inculpatul nu are nimic pe numele lui. Vedeţi dumneavoastră, acesta este primul instinct în societatea noastră, să nu ai nimic pe numele tău. Un prim instinct pe care îl are orice infractor este să se detaşeze cât mai rapid de produsul infracţiunii”, a spus Camelia Bogdan.

De aici, din lipsa preocupării pentru investigaţii financiare care să stabilească produsul infracţiunii, derivă o altă vulnerabilitate a sistemului de justiţie: unii procurori sunt preocupaţi doar să „tranşeze vinovăţia”, nu să găsească banii şi să îi recupereze în instanţă.

În România, ca în SUA? Recunoşti că ai furat şi plăteşti banii, scapi de pedeapsă

Camelia Bogdan a considerat că legiuitorii români ar trebui să ia în calcul introducerea în procedurile penale din România a unui sistem de recunoaştere a vinovăţiei care să permită şi confiscarea produsului infracţiunii, similar cu cel american, de tip „plea bargaining”, în care inculpatul poate scăpa de pedeapsă dacă recunoaşte tot şi plăteşte statului banii pe care i-a furat sau i-a produs din infracţiuni.

„Am observat din experienţa altor state, precum sistemul american, că prin intermediul unui „plea bargaining”, în măsura în care se achită amenzi la stabilirea cărora se ţine cont atât de perseverenţa infracţională, cât şi de cifra de afaceri şi de beneficiile obţinute de către infractor, se încheie acest acord, renunţându-se la acuzaţiile în materie penală. Şi acest demers ar trebui să fie avut în vedere de legiuitorul român”, a spus Camelia Bogdan.

Judecătoarea a vorbit şi despre posibilitatea procurorilor de a confisca produsele infracţiunilor unui parlamentar, chiar dacă acesta este protejat de imunitatea parlamentară.

„Şi în cazul constatării unei imunităţi, procurorul se poate adresa judecătorului de cameră preliminară, pentru confiscarea produselor infracţiunii. Avem în vedere situaţia unui parlamentar pentru care nu se poate începe urmărirea penală, din cauza protecţiei pe care i-o conferă Parlamentul, dar în măsura în care vedem că stilul de viaţă al acestuia a fost îmbunătăţit de perceperea unei mite, cu siguranţă nu este potrivită şi nu respectă principiul „crime does not pay” rămânerea acestor sume de bani la dispoziţia persoanei expuse politic”, a mai spus Camelia Bogdan.

Tagged , , , , , , , , , ,
6 January 2015
News

Dedesubturile redeschiderii procesului „Privatizării ICA”. Lui Voiculescu și Pantiș, judecătorii le-au acceptat contestația condamnării, lui „Menci”, nu!

 Sursa: EVZ
Dan Voiculescu este închis în Penitenciarul Rahova

Mogulul Dan Voiculescu află astăzi dacă va fi eliberat sau dacă va executa cei 10 ani de închisoare primiți în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetare Alimentară.

Deși condamnarea primită de mogul este definitivă, Voiculescu este la un pas de rejudecarea acestui dosar după ce a apelat la o cale extraordinară de atac: „Contestație în anulare”. Asta deși nu au apărut probe noi la dosar, iar cazul se judecă la aceeași instanță.

Cum s-a ajuns în această situație ne explică avocatul Cristian Ene. „Pentru a fi admisă în principiu, o contestație în anulare trebuie să îndeplinească una din șase condiții: dacă cel condamnat nu a fost citat în ultima fază a judecății, dacă nu a avut avocat, dacă judecătorii se aflau în stare de incompatibilitate etc. În cazul Voiculescu, judecătorii au considerat, probabil, că magistrații care au judecat cazul ICA au fost incompatibili, așa că au admis, în principiu, contestația”, consideră Ene. Din experiența sa, procentul de admitere a acestei căi extraordinare de atac, care presupune eliberarea condamnatului și rejudecarea cazului, este de sub 2%. „Asta pentru că, sunt foarte rare cazurile când se încalcă drepturile fundamentale ale inculpaților. În 15 ani de profesie am avut numai trei situații de admitere a contestației în anulare. Au fost atunci niște greșeli clare. Șansele de reușită sunt identice cu ale unui câștig la loterie”, a completat Ene. Apărătorul consideră că cei cărora li s-a respins deja cererile au invocat, probabil, alte situații și „nu au convins instanța să le analizeze pe fond contestațiile”.

Lupașcu vrea rejudecare

În cazul lui Dan Voiculescu totul a pornit de la judecătorii Dan Lupașcu și Viorica Costiniu, cei care au admis „în principiu”, pe 15 octombrie 2014, judecarea contestației pe fond. Pe 13 decembrie, completul format din Dan Lupașcu și Isabelle Tocan, cea care a înlocuit-o pe Costiniu, nu a căzut de acord pe acest dosar. Lupașcu vrea rejudecarea cazului, Tocan vrea menținerea condamnării lui Voiculescu. Astăzi, o a treia judecătoare, Corina Dăescu, va înclina balanța.

Chiar în cazul condamnaților din dosarul ICA, hotărârile judecătorilor pe admiterea „în principiu” a acestor contestații au fost contradictorii. O parte dintre cei condamnați trag speranța că procesul lor se va rejudeca și că vor fi eliberați, alții au pus punct judecății, cererile lor fiind respinse definitiv.

În prima categorie se află Voiculescu și Sorin Pantiș. Contestațiile lor în anulare au fost acceptate, pe 15 octombrie, de judecătorii Lupașcu și Costiniu. Pantiș are o condamnare de 7 ani. În cazul ambilor, decizia va fi luată de același complet de divergență: Lupașcu, Tocan și Dăescu. Un alt „norocos” este Corneliu Popa, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Pe 8 decembrie anul trecut, judecătorii Bogdan- Florin Voinescu și Daniel Donțete au admis „în principiu” contestația. Popa a fost condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul privatizării ICA. Următorul termen a fost stabilit pentru 13 ianuarie 2015.

Flavius-Adrian Pop a fost condamnat la 5 ani de detenție cu executare. A contestat decizia definitivă și cererea i-a fost admisă „în principiu”, pe 4 noiembrie 2014, de judecătorii Bogdan -Florin Voinescu și Victor Voinea. Următorul termen a fost stabilit pentru 13 ianuarie.

Craiu: „Ești un nenorocit patetic”

Mihai Craiu, fost director general al trustului Intact, a răspuns dur la criticile din închisoare ale lui Voiculescu. „Nu mi-am ascuns niciodată lupta împotriva ta și am spus tot timpul adevarul: ești doar un nenorocit patetic din cauza cărora stau în pușcărie mulți oameni, deși doar tu – autorul de mână lungă- ar trebui să zaci acolo”, arată fostul partener de afaceri al lui Voiculescu.

El continuă: „Cum să-i spui tu Cameluței că i-ai donat acțiunile grupului numai pentru a nu plăti impozitele legale aferente unui contract de vânzare de acțiuni? Donația având caracter revocabil, puteai oricând să-i iei Cameliei înapoi cadoul tău dacă televiziunile tale și Cameluța ar fi făcut figuri, iar natura a reglat lucrurile și donația ți-a fost revocată de statul român pe principiul confiscării extinse. Ești doar un nemernic mitoman, ticălos de profesie …ești generația ta pierdută și pe care nimeni nu vrea să o regăsească”, îi răspunde Mihai Craiu. Replica vine în contextul în care, cu o zi înainte, Voiculescu își acuza fostul partener de afaceri că este acolitul dușmanilor săi politici și că, împreună cu Sorin Oancea și Dan Andronic, va fi judecat „de Dumnezeu și de justiție”.

Contradicțiile magistraților în contestațiile în anulare

Vlad Săvulescu, fost director al Direcției Privatizare a ADS, a fost condamnat la 6 ani de închisoare. Și în cazul său a fost admisă „de principiu” contestația în anulare. Pe 10 decembrie 2014, doi dintre judecătorii Viorica Costiniu, Daniel Donțete și Luchian Constantinescu au votat pentru admiterea „în principiu” a contestației. Următorul termen este stabilit pentru 21 ianuarie 2015.

Gheorghe Sin, fost membru în adunarea generală a acționarilor a ICA București și condamnat la o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu suspendare a atacat decizia definitivă și, pe 28 noiembrie 2014, Curtea de Apel București i-a respins, definitiv, contestația în anulare.

La fel a pățit Gheorghe Mencinicopschi, nutriționistul preferat al lui Dan Voiculescu și fost director general al ICA. El a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare. Pe 1 octombrie anul trecut, contestația în anulare depusă de el nu a fost admisă nici măcar „în principiu”, fiind respinsă definitiv.

Avocații GRIVCO, compania înființată de Dan Voiculescu, au făcut contestație în anulare față de decizia Curții de Apel care a condamnat firma la plata unui prejudiciu de 60 milioane de euro. Pe 15 octombrie, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă. În aceeași zi, unei alte firme implicată în spălarea de bani de la privatizarea ICA, Companiei de Cercetări Aplicative și Investiții, i s-a respins contestația în anulare ca inadmisibilă.

Alte cazuri celebre

În alte cazuri celebre, dosarele Rompetrol sau Rafo, aceeași Curte de Apel a luat în discuție mai multe contestații în anulare. Cererile depuse de Toader Găurean, Sorin Pantiș și Victor Eros au fost respinse ca inadmisibile.

Cazuri celebre de complete de divergență

Magistrații care fac parte din completele de judecată nu cad de acord de fiecare dată când vine vorba de luat o decizie. În aceste situații, intervine un al treilea judecător care inclină decisiv balanța. „Evenimentul zilei” a identificat două cazuri mediatizate în care a fost necesară intervenția altui judecător pentru a se lua o decizie.

În martie 2014, la Curtea de Apel Pitești s-a luat decizia de eliberare din arest a polițistului Cristian Cioacă (foto), cu „scorul” de 2 la 1. Judecatorii Gheorghe Diaconu, Anda Mihaela Pluteanu și Elena Minodora Rusu au făcut parte din completul de divergență care a judecat cererea de revocare a arestării preventive a polițistului Cristian Cioacă. Diaconu, împreună cu Pluteanu, au considerat că Cioacă trebuie, după un an și trei luni să iasă din arest preventiv. Nu aceeași părere a avut-o judecătoarea Elena Mi nodora Rusu Ulterior, Cioacă a fost condamnat la 22 de ani închisoare pentru uciderea avocatei Elodia Ghinescu.

În mai 2013, judecătoarea Camelia Bogdan s-a aflat în complet de di vergență pe când judeca dosarul lui Gheorghe Copos (foto), Loteria 1. Ea a propus ca procesul să continue cu avocați din oficiu. În final ea a fost îndepărtată din dosar. Colegul său, Gheorghe-Tudorel Zgondea, nu a fost de acord și s-a ajuns la complet de divergență, iar Camelia Bogdan a fost îndepărtată din dosar.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
1 January 2015
6 Comments
News

Mihai Craiu: Voiculescu Dan – Enjoy your time

O minciuna spusa de 100 de ori devine adevarul lui Voiculescu

Mihai Craiu:

“Orice infractor cu formatie de militian asa cum esti tu, isi creeaza o legenda ( de unde si termenul de specialitate ‘legendat’ ca sa poata supravietui el si camarila lui, curtea lui…. legenda ta a fost ca esti victima politica…

O minciuna enorma propagata de sute si mii de ori pe toate canalele ‘gadite’ ( da, e fara litera “n”) de tine in  speranta ca minciunile tale legendate in timp cu perseverenta devin adevar.

Cum sa-i spui tu Cameliei ca esti doar un infractor? Ce sa scrii tu pe cartea ta de vizita? Ca esti turnator, hot si zgarcit ? Cum sa-i spui tu Camelutei ca le-ai ‘donat’ actiunile grupului numai pentru a nu plati impozitele legale aferente unui contract de vanzare de actiuni? Donatia avand caracter revocabil, puteai oricand sa-i iei Cameliei inapoi cadoul tau daca televiziunile tale si Cameluta ar fi facut figuri iar natura a reglat lucrurile si donatia ti-a fost revocata de statul roman pe principiul confiscarii extinse.

Esti doar un nemernic mitoman, ticalos de profesie …esti generatia ta pierduta si pe care nimeni nu vrea sa o regaseasca.

O minciuna spusa de 100 de ori devine adevarul lui Voiculescu.

Dan Voiculescu enjoy your time !

E greu Dane nu-i asa? Cand toata lumea in care credeai se poarta cu tine cum te-ai purtat tu cu ea…

Cand toti cei pe care i-ai inselat iti arata fata de soparla in oglinda si te striga pe numele tau…Soparla si Capusa.

Cand vezi ca esti atat de lipsit de caracter incat iti sacrifici proprii copii si-ti ascunzi infractiunile in spatele lor.

Cand esti turnator si infractor.

Cand zaci in puscarie.

Nu mi-am ascuns niciodata lupta impotriva ta si am spus tot timpul adevarul: esti doar un nenorocit patetic din cauza carora stau in puscarie multi oameni desi doar tu- autorul de mana lunga- ar trebui sa zaci acolo.

Alaturi de Oancea si Andronic, alaturi de Basescu ….m-ai pus intr-o companie onorabila.

Alaturi de alti infractori, te-ai pus unde meriti.

Daniel Constantin? S-a transformat dintr-o victima colaterala intr-un oportunist

Enjoy your time! “

Sursa: HotNews

Presedintele PC, Daniel Constantin, ministru al Agriculturii, este dur criticat, joi, in prima zi a anului 2015, de fondatorul partidului, omul de afaceri Dan Voiculescu, aflat la inchisoare. Contactat de HotNews.ro, Constantin a refuzat sa comenteze atacul lui Voiculescu. 

Intr-o postare pe blogul sau , Voiculescu il acuza pe Daniel Constantin de lipsa de constiinta,  punandu-l alaturi de procurorul Emilian Eva, care a instrumentat dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare, si de judecatoarea Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucuresti, care a pronuntat condamnarea la 10 ani de inschisoare a omului de afaceri in acest dosar.

“2014 a fost un an greu in care am trait: apogeul luptei mele politice cu Basescu Traian, atacurile perfide venite din partea E Udrea si M Macovei, lipsa de constiinta a lui Emilian Eva, Daniel Constantin si Camelia Bogdan “, transmite Voiculescu pe blog, din inchisoare.

In context, Voiculescu arata ca s-a luptat atat cu Daniel Constatin, cat si cu fostul presedinte Basescu, fostul ministru al Justitiei Monica Macovei, cu sefa PMP, Elena Udrea, precum si cu magistratii care l-au trimis dupa gratii.

“Nu este deloc usor, credeti-ma, sa te lupti de unul singur, fara compromisuri, pana la capat, cu toti cei de mai sus si cu institutiile influentate de ei”, sustine Dan Voiculescu.

De asemenea, el ii prezice liderului PC, Daniel Constantin, ca va fi “judecat de Dumnezeu, dar si de justitie”.

“Anul 2015 va fi anul in care Basescu, Udrea, Macovei, Emilian Eva, Camelia Bogdan, Daniel Constantin vor fi judecati de Dumnezeu, dar si de justitie. Acelasi lucru se va intampla si cu acolitii lor (Sorin Oancea, Mihai Craiu, Dan Andronic). Eu nu-mi doresc decat ca justitia sa faca dreptate “, mai scrie Dan Voiculescu, pe blogul sau.

In august 2014, Ministerul Agriculturii, condus de Daniel Constantin, si-a mentinut calitatea de parte civila pentru a-si recupera prejudiciul in procesul de la Curtea de Apel, in care vea sa fie condamnat Dan Voiculescu pentru privatizarea frauduloasa a Institutului de Cercetari Alimentare.

Daniel Constantin este, din anul 2010, presedinte al Partidului Conservator, fondat de Dan Voiculescu, care si conducea partidul, participand direct la negocieri politice. Ca presedinte fondator, si acum, dupa ce a intrat la inchisoare, Voiculescu figureaza in statutul nemodificat al partidului, cu nume si prenume.

Actualul ministru al Agriculturii este legat de omul de afaceri si de un contract de imprumut. In 2007 si 2008, Constantin a luat cu imprumut de la Voiculescu suma de 295.000 de euro: creditul de 100.000 de euro scadent in anul 2016, respectiv 195.000 de euro scandent in 2017.

Pe vremea cand a luat bani cu imprumut de la omul de afaceri, Daniel Constantin era director la o firma de consultanta a familiei Voiculescu, Logicons SA.

Cunoscut ca un apropiat al liderului PSD Victor Ponta, Daniel Constantin activeaza ca ministru al Agriculturii, din mai 2012, traversand toate cele patru guverne Ponta succesive.

Tagged , , , , , , , , , , ,