Tag Archives: credite neperformante

4 June 2016
News

Inca un neperformant de 30 de milioane dat de CEC in falimentul Bucsaru. Alo? Cinteza – BNR? Tu unde erai?

Sursa: Sfin.ro

La nivel declarativ dezbaterea pe tema “dare in plata” a avut loc la nivel principial, fara partinire.

Zilele trecute banca de stat CEC a actionat conform prognozei si sugestiei BNR si a crescut avansul la creditele ipotecare ca si penalizare a “intregului sat” pentru o lege aprobata care a inclus doar partial sugestiile BNR. Este o mare suparare pentru limitarea veniturilor menite a acoperi fraudele realizate cu participarea bancherilor.

Doar pentru exemplificare CEC-ul a finantat cu “succes” cu aproximativ 30 milioane de euro o afacere a lui Bucsaru. Link-ul de mai jos arata legatura prin intermediul Panama Papers dintre Bucsaru, Saramet (fost Sef la Fondul de Garantare a Creditelor) si Ghetea (Sef la CEC la a 3-a prelungire “tehnica”).

Link aici http://www.riseproject.ro/panamapapers/detail.php?id=35

Desi o lege corecta, care nu face decat sa normalizeze partial situatia din piata bancara din Romania, legea privind darea n plata a fost atacata cu multa virulenta si patima.

Coordonate de unii exponenti ai BNR, bancile comerciale de stat sau private, au investit major in campania de denigrare si de mistificare a realitatii.

Dincolo de diminuarea veniturilor, ce oricum puteau fi considerate imbogatire fara justa cauza de bancile care oricum aplicau marja de risc la intregul portofoliu delincvent sau nu, au fost 2 motive care au sustinut continuarea luptei de anulare a acestei legi.

Primul este legat de planurile anumitor bancheri de a vinde la discount major proprietatile recuperate. Cooperativele functionau conectate la decidentii de la risc (the workout variety of risk professionals) de la Ploiesti la Valcea. Aceste vanzari ce prejudiciaza in mod evident clientii nu se pot efectua fara cunostinta supraveghetorilor si a auditorilor. Vanzarile de portofolii ce includ credite de consum cu garantii imobiliare sunt o sursa buna de vile si vacante pentru aranjori.

Cel de al doilea motiv este legat de dosare aflate in lucru la Diicot (unele deja trimise in judecata) si aflate in domeniul public. Acestea vizeaza finantari mari acordate unor persoane fizice sau persoane fizice autorizate.

Invocand lipsa posibilitatii de dare in plata, bancherii implicati puteau pleda ca “asimptotic” pierderea bancii este zero: in zeci si sute de ani, clientul urmarit va achita. Rescadentari pe 80 de ani au fost deja vazute inaintea aprobarii legii privind darea in plata.

Marile credite de milioane de euro pe persoana fizica, eventual date in 24 de ore si cu rambursare totala la scadenta, nu puteau fi acordate fara o sumedenie de exceptii de la normele de creditare ale bancii, aprobate in prealabil de BNR. Pe masura exceptiilor este si senioritatea decidentilor dar si vizibilitatea situatiilor la nivelul departamentelor de audit, respectiv a supragherii bancare.

Aceste credite nu puteau fi acordate decat in urma unor telefoane. Mai mult, aceste telefoane trebuiau sa fie suficient de credibile incat sa confere bancherilor care au semnat protectia fata de autoritatile de control.

Din acest lant de iubire, ce risca sa fie divulgat de procesele respective daca pierderea nu este zero, vine coordonarea luptei si resursele investite.

Si in cazul Bancorex tot cu o complicitate ampla a fost posibila devalizarea. Daca in cazul Bancorex pierderea a fost acoperita din taxa pe benzina platita de toti romanii timp de 10 ani, pierderile diferitelor banci erau partial acoperite din veniturile generate de clauze abuzive si de abuzurile posibile fara dare in plata.

Pierderile bancilor pe fond de frauda sunt majore. In aceasta categorie intra atat credite acordate din prima fara sanse de rambursare pe documente false precum si insolventele aranjate cu participarea unor bancheri. La nivel de falsificare a documentelor existau “fabrici” de falsuri. Cea mai mare care opera in Bucuresti a aparut prin expansiunea “afacerilor” unei grupari din Prahova.

Prin urmare nu este o mirare reactia suparacioasa la limitarea acoperirii pierderilor pe spatele clinetelei normale.

“Nu pare nimic in neregula” este de obicei reactia supraveghetorului. Macar sa iasa o ciorba de peste …

Tagged , , , , , ,
23 October 2015
News

Cum se fura o banca din interior

Sursa: Hotnews

Credite fictive care nu se regasesc in arhivele bancii, imprumuturi  de sute de mii de euro date cu incalcarea normelor interne, miscari de milioane de euro prin conturi, bani trimisi unor rude din strainatate sau mici imprumuturi acordate colegilor. Aceasta este descoperirea facuta de controlul intern al unei banci din top 10, una dintre persoanele implicate fiind chiar directorul unei respectabile agentii.
Presa a mai relatat cazurile unor functionari care intra in conturile clientilor, dar pana acum foarte putine date concrete au fost date publicitatii, cu atat mai putin documente legate de anchetele interne ale institutiilot de credit. HotNews.ro a documentat un asemenea caz, discutand cu toti cei implicati.

Reprezentantii bancii au confirmat documentele, dar au refuzat sa declare daca si cum a fost finalizata ancheta interna, invocand confidentialitatea datelor. Persoanele implicate s-au aratat chiar contrariate ca am reusit sa obtinem documentele, refuzand insa sa faca precizari pe marginea subiectului. Doar oficiali ai Bancii Centrale s-au marginit sa declare ca asemenea situatii nu sunt foarte rare si ca totul tine de managementul resurselor umane. “Cata vreme un om are acces la foarte multi bani si isi pierde cumpatul vazand cat de usor se poate fura, lucrurile pot scapa de sub control. Cazuri ca cele din banca amintita nu sunt foarte rare dar, din fericire pana la urma autorii sunt prinsi si raspund pentru faptele lor”, au declarat pentru HotNews surse din BNR.

Nu ne propunem prin acest text sa incriminam vreo banca sau vreo persoana anume, ci sa descriem un mecanism care s-a dovedit in plina extindere in ultimii doi ani..

  • De la euforia imprumuturilor la depresia neperformantelor

Totul a pornit de la firma unui broker de credite din sud-este, care lucra pentru Banca X. Din totalul creditelor contractate de firma Y, circa jumatate inregistrau dupa un an de zile restante de peste 90 de zile. Fiind prin urmare declarate neperformante, banca era nevoita sa depuna la BNR (sa provizioneze) in limbaj tehnic bancar suma imprumutata si nerecuperata. Angajatii departamentului de control intern au verificat firma, au verificat omul de legatura din interiorul bancii si pas cu pas, au ajuns la directorul de agentie. Au fost verificate conturile respectivei doamne director (intre timp ea s-a mutat la o alta banca) si s-au descoperit ca pe parcursul a numai cateva luni, intrarile in cont au fost de circa  80.000 de lei (din care 50.000 de la unul din asociatii firmei de brokeri de credite), in vreme ce iesirile totalizau circa 140.000 de euro, unele sume avand explicatia „cadou”, altele „transfer” sau „imprumut”. O parte dintre destinatari erau fie colegi din banca, fie rude apropiate care erau plecate in strainatate.

Intrari:.
-….. (STAFF) – 200 RON .(explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 45 RON (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 290 RON (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 1,400 RON (explicatie “Transfer”).
-…(STAFF) – 6,000 RON  (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 1,000 RON  (explicatie “Imprimut”).
-… (213512) – 50,000 RON  (explicatie “Transfer”).
-…. (STAFF) – 270 RON (explicatie “Alimentare cont”).
-…  – 8,100 RON  (explicatie “Depunere”).

Iesiri:
-….. – 119,500 EUR (explicatie “Achizitie apartament”).
-…. (Germany) – 4,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 1,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 750 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 2,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 2,500 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 2,000 EUR  (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 2,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 1,500 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 1,004 EUR (explicatie “Cadou”).
-…. – 810 EUR in … (explicatie “Cadou”).
-…. (STAFF) – 300 EUR in (explicatie “Transfer”).
-… – 600 RON  (explicatie “Chirie”).
-…. – 1,400 RON (explicatie “Chirie”).
-…. – 80 EUR (explicatie “Chirie”).

  •  “Loan in amount of EUR 63,000 granted to … wasn’t found”

Creditele erau acordate in baza unor documente lipsa, departamentul de compliance al bancii confirmand acest lucru in cadrul anchetei interne. (vezi si atasamentele).

Peste un milion de euro au fost acordati sub forma creditelor la 3 persoane (dintre care unul- directorul de sucursala) fara o minima documentatie. Mai mult, directorul in cauza nu a putut prezenta propriul dosar de credit. Banii si-i virase, dar fara ca in baza de credite acordate de banca sa existe documentele. „Loan in amount of EUR 63,000 granted to … wasn’t found”, noteaza investigatorii bancii.

O parte din bani, potrivit raspunsurilor date in cadrul anchetei interne erau folositi pentru achizitia de parfumuri, haine sau cadouri. „STAFF” , din transferurile de mai sus, reprezinta persoane din conducerea bancii in cauza, ale carei nume nu le trecem in acest moment, fiind interesati mai degraba de mecanismul care sta la baza acestui tip de furt. Oricum, in cazul de fata au fost implicati mai multi angajati din conducerea sucursalei in cauza, unii dintre acestia mutandu-se deja la alte institutii de credit.

Colegii care se ocupau de controlul acestor tipuri de operatiuni au declarat ca au crezut ca e vorba de „ajustari ale bonusurilor” si nu s-au sesizat ca ceva nu e in regula.

Oficialii bancii au refuzat sa comenteze pe marginea cazului, iar una dintre persoanele implicate cu care am reusit sa stam de vorba a invocat contractul de confidentialitate pe care il are cu banca, motivand ca aceasta este bariera care o impiedica sa ne ofere mai multe relatii.
In mare parte sumele lipsa au fost acoperite, dar cazul a fost preluat de autoritati firma de brokeri intrand in atentia DNA.

Tagged , , , , , , , ,
12 September 2015
News

Cum isi permite o banca – BCR – sa renunte la neperformante de 2,7 miliarde euro ?

Dar cum a ajuns acolo? BCR a ajuns acolo printr-o politica nesimtita de credite. Neincurajand antreprenorii, practicand marje incredibil de nesimtite in Romania, mari, fara nici o rusine. Exista un raport al Bancii Austriei trimis catre BNR in 2010 apoi in 2012 catre supraveghetorul lui peste, in speta dinozaurul comunist Nicolae Cinteza.

Banca Nationala a devenit fieful unor comunisti care traiesc intr-un glob de sticla, a unor Cintezi care se cred bancheri dar nu inteleg nimic din economia reala. Cum au permis acesti economisti din BNR ca BCR – una dintre cele mai mari banci din sistem sa acumuleze credite neperformante ?

De ce nu exista controale ale BNR si de ce nu exista trimiteri in judecata ale celor vinovati? Pentru ca, nu-i asa, exista vinovati daca exista credite neperformante…Cine sunt vinovatii Cinteza?

Pentru ce iti incasezi tu si Isarescu salariile alea nesimtite trecute la secret daca nu faceti curatenie intr-o banca austriaca multinationala care raporteaza pierderi de 2,7 miliarde de euro, care pierderi sunt vandute la valoarea stresata de 10% si BCR ramane curata si atentie TOT PE PROFIT ????

Pai va dati seama ce marje nerusinate de business practica aceste banci NSIMTITE ?

Cinteza, Isarescu, reveniti in economia reala…ar trebui prin lege sa fiti obligati sa administrati un srl si acesta sa fie profitabil…poate atunci veti intelege si putina economie si ati fi mai performanti intr-adevar…ca cinstiti…nu va mai faceti la varsta asta.

Cititi articolul din Hotnews si va cruciti…dar mai ales…puneti-va intrebari…intelegeti ca o banca isi ia lichiditate de la bancile mama sau din depozitele atrase…depozitele atrase au dobanzi de 1% la euro iar creditele stau-daca te califici bineinteles pe la 5,5%…Intelegeti oameni buni ca o banca practica adaosuri comerciale de 450%…de aceea isi permit…pentru ca ei sunt nesimtiti iar creditatii prosti sau fara alternativa…

Sursa: Hotnews

Bloomberg: BCR renunta la vanzarea pachetului de credite neperformante in valoare de 2,7 miliarde de euro. Oficial Erste Bank: Vrem sa vindem in acest an. Ne dorim rezolvarea cat mai rapida a problemei neperformantelor
Banca Comerciala Romana (BCR), divizia din Romania a grupului bancar austriac Erste Group, a decis sa anuleze procedurile de vanzare a unui pachet de credite neperformante in valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro, au declarat joi pentru Bloomberg doua surse din apropierea discutiilor. Contactati de HotNews.ro, oficiali din centrala vieneza a Erste Bank au spus ca banca isi doreste o rezolvare accelerata a problemei creditelor neperformante, anul trecut vanzand asemenea credite pentru circa jumatate de miliard de euro, oficialii Erste sperand intr-o tranzactie similara si in acest an. “Desigur, nu vrem sa vindem cu orice pret. Daca de pilda apare o inrautatire dramatica a pietei sigur ca putem re-discuta acest proiect, dar in principiu ne dorim rezolvarea cat mai grabnica a problemei neperformantelor”, au mai spus oficiali Erste Bank pentru HotNews.ro.

Potrivit surselor Bloomberg, citate de Agerpres, fondurile de investitii Blackstone Group LP si Lone Star Funds au fost singurii ofertanti ramasi in cursa pentru portofoliul de credite neperformante al BCR, denumit Project Neptune, care include atat credite catre companii cat si credite imobiliare. Una dintre surse a precizat ca ofertele primite au fost prea mici.

Nici Lone Star sau Blackstone nu au dorit sa faca comentarii.
In luna august a acestui an, directorul de risc de la Erste, Andreas Gottschling, a declarat ca grupul bancar austriac va lua in considerare doar oferte cu o reducere ‘foarte modesta’ fata de valoarea contabila a creditelor neperformante atunci cand le va scoate la vanzare.

In 2014, BCR a vandut credite neperformante in valoare de 2 miliarde de lei, obtinand astfel o reducere totala a volumului de credite neperformante cu 24% fata de anul 2013. Rata creditelor neperformante a scazut la 25,7%, rata de acoperire a creditelor neperformante crescand la 75,8%.

BCR a incheiat 2014 cu un rezultat negativ de 2,8 miliarde lei (630 milioane euro), dupa ce in 2013 a avut un profit de aproape 600 milioane lei, in conditiile constituirii unor provizioane de 4,4 miliarde lei pentru curatarea creditelor neperformante.

In vara acestui an, presedintele executiv al BCR Erste, Tomas Spurny, arata ca volumul creditelor aflate in portofoliul BCR va reveni pe crestere in 2017, banca estimand un total al finantarilor acordate de 38,4 miliarde de lei, in paralel cu scaderea valorii creditelor neperformante la 4,8 miliarde de lei in acelasi an. Valoarea creditelor neperformante ar urma sa scada de la 10,4 miliarde de lei in 2014, la 6,6 miliarde de lei in 2015, ajungand la 4,9 miliarde de lei in 2016 si la 4,8 miliarde de lei in 2017.

Volumul creditelor neperformante inregistrate de BCR a atins maximul in anul 2012, respectiv 14,2 miliarde de lei.

Erste Group este principalul furnizor de servicii financiare in estul Uniunii Europene, cu aproximativ 45.000 de angajati, care deservesc 16,6 milioane de clienti in 2.900 de agentii din Austria, Cehia, Slovacia, Romania, Ungaria, Croatia, Serbia. Banca Comerciala Romana (BCR), membra a Erste Group, este cel mai important grup financiar din Romania, cu active de peste 16 miliarde euro.

Tagged , , , , , ,
13 August 2015
News

Vanzari record de credite neperformante

Sursa: Wall-Street

Vanzarile de credite neperformante ale bancilor europene vor continua inca 5 ani, spun oficialii PwC, care au estimat ca in bilanturile bancilor stau inca circa 2.000 mld. de euro sub forma imprumuturilor nedorite. Marii giganti imobiliari din SUA miros in continuare oportunitatile de pe acest segment, fiind in topul celor mai activi cumparatori in ultimii ani.

Interesul marilor fonduri de investitii internationale este vizibil si cand vine vorba de portofoliile bancilor romanesti, mai ales ca Erste (proprietarul BCR) a aruncat in piata mai multe pachete de credite neperformante. “In general, pentru acest tip de portofolii isi manifesta interesul fonduri de investitii din economii solide. Majoritatea provin din tari ca SUA sau Germania”, a declarat pentru wall-street.ro Andrei Botis, managing partner al NAI Romania.

Potrivit lui Botis, mai sunt portofolii mai mici care pot aparea pe piata, cele mai consistente insa fiind cele ale BCR (Erste), care este si cea mai mare banca din Romania, dupa active.

Cerberus, cel mai activ cumparator de portofolii neperformante

La nivel european, tot americanii raman principalii jucatori. Spre exemplu, firma de private equity Cerberus conduce plutonul investitorilor care vaneaza imprumuturile europene la preturi joase. In ultimii 2-2 ani si jumatate, Cerberus a cumparat portofolii de credite de 27 mld. euro de la bancile europene. Atat Cerberus, cat si rivali ca Lone Star sau Blackstone lucreaza pentru a identifica creditele cu garantii imobiliare ale bancilor disperate sa isi diminueze nivelul creditelor neperformante.

Potrivit Reuters, acest trend va continua. “Mai sunt cu siguranta inca 5 ani de mers pe aceasta linie. Credem ca sunt circa 2.000 mld. euro in imprumuturi nedorite care stau in bilanturile bancilor din Europa”, spune Richard Thomson, head of portofolio advisory group in cadrul PwC.

Bancile americane au trecut printr-un proces similar dupa criza din 2008, asa ca multe fonduri mari de investitii au deja experienta si acum strang bani pentru a prinde si portofoliile neperformante europene ce vor fi scoase la vanzare. Vanzarile de credite neperformante catre fonduri de investitii au atras si critici, in conditiile in care clientii bancilor sustin ca nu au fost anuntati ca imprumuturile au fost transferate, iar aceste companii sunt prea agresive in urmarirea rau platnicilor.

Firma de avocatura britanica Berg a publicat recent chiar un raport care arata ca afacerile ale caror datorii au fost vandute sunt puse sub presiuni uriase din partea fondurilor de investitii.

Cea mai mare parte a imprumuturilor vandute in ultimii ani au fost in Marea Britanie, Irlanda si Spania, tari care este de asteptat sa ramana active avand in vedere ca bancile inca au presiuni. Si vanzarile din Italia sunt asteptate sa creasca, bancile cautand sa taie peste 180 mld. euro din creditele neperformante. De asemenea si imprumuturi din Europa de Est sunt pe harta cumparatorilor.

PwC estimeaza ca bancile din Europa vor vinde in acest an portofolii de 100 mld. euro, peste recordul de 91 mld. euro de anul trecut. Cerberus a cumparat circa 20 de portofolii ale bancilor europene din 2013, devenind cel mai mare cumparator de credite neperformante. Urmatoarele pozitii sunt detinute de Lone Star, care a cumparat credite de 20 mld. euro, si Blackstone cu portofolii achizitionate de circa 10 mld. euro, potrivit unor date Cushman&Wakefield.

Tagged , , , , , , , , ,
10 June 2015
News

O analiza competenta de business de la BNR

Sursa: HotNews

Cele mai presante probleme cu care se confrunta companiile sunt fiscalitatea, concurenta si lipsa cererii, in aceasta ordine, se arata intr-o analiza a rezultatelor unui sondaj derulat de Banca Nationala. Ponderea companiilor care au declarat ca accesul la finantare reprezinta o problema presanta a ramas neschimbata fata de sondajul anterior (16% dintre firme). Ponderea companiilor cu credite este superioara ponderii companiilor fara credite din punct de vedere al considerarii accesului la finantare ca fiind o problema presanta (20%, respectiv 13%). Apelarea la fonduri europene se mentine la un nivel foarte scazut, se mai arata in analiza pe care o puteti descarca si citi integral din atasament .

Alte concluzii la care au ajuns economistii Bancii Centrale:

  • Majoritatea firmelor (62%) a raportat ca nu au solicitat credite de la institutiile financiare in perioada octombrie 2014 – martie 2015.
  • Similar exercitiului precedent, pentru perioada octombrie 2014 – martie 2015, rezultatele cu privire la dificultatile majore intampinate in accesarea finantarii de la banci si/sau IFN se mentin. Piedicile majore intampinate de catre companii in accesarea de finantare sunt: cerintele privind valoarea sau tipul garantiei, nivelul prea ridicat al dobanzilor si comisioanelor si clauzele contractuale.
  • Companiile continua sa se bazeze preponderent pe finantarea interna. 44% dintre respondenti au optat pentru reinvestirea profitului sau vanzarea de active ca sursa de finantare, inclusiv acele companii care au indicat o scadere a profitului in perioada de referinta (35% din firmele in aceasta situatie)
  • Companiile au declarat majoritar ca intentioneaza sa isi mentina sau sa isi reduca gradul de indatorare bancara: 64% dintre firme nu ar lua un credit in lei si 68% dintre firme nu ar lua un credit in euro, indiferent de cost.
  • Majoritatea companiilor cu credite in moneda nationala se finanteaza cu o rata a dobanzii intre 4 si 8% (55% dintre companiile cu credite in lei) si majoritatea companiilor cu credite in euro au o rata medie a dobanzii intre 2% si 6% (68% dintre companiile cu credite in euro)
  • Capacitatea companiilor de a face fata unor evolutii nefavorabile privind rata dobanzii este scazuta, dar cunoaste o imbunatatire comparativ cu exercitiul anterior. Aproximativ o treime din companii spun ca ar fi afectate de o majorare intre 1 si 3 puncte procentuale a ratei dobanzii, atat la lei, cat si la euro, categoria celor care indica problematic un soc de pana la 1 punct procentual fiind in scadere.
  • Apelarea la fonduri europene se mentine la un nivel foarte scazut. Se observa o crestere a ponderii companiilor carora le-au fost rambursate astfel de fonduri in perioada octombrie 2014 – martie 2015, fata de semestrul precedent.

Sondajul privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania si capacitatea acestora de a face fata unor conditii financiare nefavorabile (FCNEF) surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai presante probleme in desfasurarea activitatii, disponibilitatea si evolutia surselor de finantare, rata de succes in accesarea finantarii de la banci si IFN si in accesarea fondurilor europene, relatia firmelor cu bancile si IFN, perceptia privind costul finantarii, nivelul maxim suportabil privind rata dobanzii si efectele unor posibile evolutii nefavorabile ale ratei dobanzii, perceptia asupra implicatiilor unei posibile aprecieri/deprecieri a monedei nationale etc. Analiza este realizata pe baza raspunsurilor companiilor la sondajul mentionat, perioada investigata este octombrie 2014 – martie 2015.

 

Tagged , , , , , , , , , ,
28 March 2015
News

Pierderi de 12 ori mai mari decat in 2013-Alfa Bank

Sursa: Zf

Alpha Bank a înregistrat anul trecut în România pierderi înainte de taxe în valoare de 58,5 milioane de euro, de aproape 12 ori mai mari comparativ cu 2013, potrivit datelor publicate joi de instituţia financiară elenă.

În 2013, Alpha Bank a înregistrat pierderi înainte de taxe de 4,7 milioane de euro.

Rata creditelor neperformante era la sfârşitul anului de 15,3%, uşor peste nivelul de 15,1% din primele nouă luni. La finele anului 2013, rata creditelor neperformante era de 14,4%.

Soldul creditelor a scăzut cu 0,2% comparativ cu anul anterior, la 2,92 miliarde de euro, fiind în uşor declin şi de la nivelul de 2,93 miliarde de euro de la sfârşitul trimestrului al treilea.

Alpha Bank avea la sfârşitul anului 2014 o cotă de 5,9% pe piaţa creditelor din România.

Din totalul împrumuturilor, creditele ipotecare erau la sfârşitul lunii decembrie în valoare de 883 milioane de euro, cele de consum de 289 milioane de euro, iar cele pentru companii de 1,75 miliarde de euro.

Portofoliul depozitelor a crescut cu 19,3% comparativ cu 2013, la 1,7 miliarde de euro. La nouă luni, depozitele erau în valoare de 1,55 miliarde de euro.

Alpha Bank are în România 149 de sucursale şi 2046 de angajaţi.

La nivel de grup, Alpha Bank a înregistrat în 2014 pierderi după taxe în valoare de 329,7 milioane de euro, după un rezultat negativ de 2,9 miliarde de euro în 2013.

Tagged , , , , , , , ,