Tag Archives: dan voiculescu

Cum l-a acoperit Mugur Isarescu pe securistul Dan Voiculescu -sursa – raport DIICOT

Sursa: Sfin.ro

FLUX 24 continuă să publice fragmente din raportul SIE DIICOT despre firma Crescent și banii  roșii subtilizați în decembrie 1989 de către Dan Voiculescu. Acest raport a fost publicat de FLUX 24 acum un an, dar reproducem pasajele principale acum deoarece autoritățile nu vor de 15 ani să continue ancheta.

În primul episod, procurorii DIICOT și ofițerii SIE afirmă că Dan Voiculescu și-ar fi însușit din fondurile statului în decembrie 1989 și în primele luni după Revoluție o sumă cuprinsă între 150 și 300 milioane de dolari.

În al doilea se dezvăluie că omul care a acoperit furtul banilor roșii din decembrie 1989 este Mugur Isărescu.

Reproducem fără nici un comentariu NOTA SIE DIICOT despre Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale.

CITIȚI ȘI: EXPLOZIV/ DOCUMENT SIE DIICOT: Câte sute de milioane de dolari și-ar fi “însușit” Dan Voiculescu în 1989 din banii statului comunist/ Schema BANILOR ROŞII

NOTĂ privind relaţille dintre DAN VOICULESCU şi MUGUR ISĂRESCU

isarescu1
– CONSTANTIN MUGUREL ISĂRESCU s-a născut în municipiul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, la 01.08..1949.
-A absolvit în 1971 aceeaşi facultate de Comerţ Exterior din cadrul ASE ca şi DAN VOICULESCU dar nu există informaţii care să indice că s-au cunoscut timpul facultăţii.

isarescu2b
Între 1975-1989 au fost colegi de cadre didactice în ASE. Nu sunt date care să indice o colaborare înainte de 1989 între MUGUR ISĂRESCU şi DAN VOICULESCU în legăturâ cu activităţile acestuia din urmă în cadrul operatiunilor AVS, dar cei doi se frecventau având relaţii mai mult decât colegiale.

isarescu2În aceea perioadă au avut prieteni comuni: GABRIELA CRĂINICEANU, nora fostului Vicepreşedinte al Băncii Romăne de Comerţ Exterior, Gheorghe Crăiniceanu: DUMITRIU GOICIU, fost cadru DSS şi apoi SIE în prezent decedat, GEORGETA DONOSE LEFTERESCU, cadru în rezervă, pensionată pe caz de boală în 1990.

isarescu3Relaţiile dintre cei doi au fost cultivate şi de MIHAI CROiTORU, cadru DSS (cumnatul lui MUGUR ISĂRESCU), care între 1978 şi 1990 a lucrat în Ministerul Comerţului Exterior şi al Cooperării Economice Intemaţionale, unde a fost inspector principal, director adjunct şi consilier aI ministrului. În această calitate MIHAI CROITORU avea legături profesionale cu DAN VOICULESCU.

DAN VOICULESCU a exploatat inclinaţia lui MIHAI CROITORU pentru avantaje materiale făcându-i acestuia numeroase cadouri şi stabilind în timp relaţii de prietenie. În perioada 1972-1978, MIHAI CROITORU a ocupat postul de consilier la Ambasada României de la Londra. În aceastâ perioada a intrat în contact cu JOHN EDGINGTON, cetătean bfitanic, care între 1984-1989 a figurat ca proprietar al firmei CRESCENT COMMERCIAL & MARITIME LTD.
Relaţia între MIHAI CROITORU şi JOHN EDGINGTON a continuat şi perioada în care MIHAI CROITORU a lucrat în minister existând informaţii cu privire la întâlniri ale celor doi împreună cu DAN VOICULESCU în Bucureşti, dar şi contacte la Londra în timpul unor deplasări în interes de serviciu ale funcţionarului român.

isarescu4– MUGUR ISĂRESCU a condus între 1990-1991 Comisia Guvernamentală pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceauşescu şi colaboratorii săi infiinţată prin HG nr.951 din 1990.

•În această calitate MUGUR ISĂRESCU l-a anchetat pe DAN VOICULESCU, interogându-l în două rînduri.

MUGUR ISĂRESCU nu a arătat niciodată că îl cunoaştea dinainte pe DAN VOICULESCU aceasta ridicând grave suspiciuni cu privire la corectitudinea anchetei şî la hotărârea lui MUGUR ISARESCU de a duce ancheta până capăt.De altfel, Comisia Guvernamentală pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului şi-a incheiat activitatea fară a obtine nici un rezultat concret.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Faceti azil de batrani din turnul Grivco preluat de stat

Sursa: Sfin.ro

În corul aplauzelor pentru descoperirea corupților din România, pare să se piardă elementul deciziv pentru un viitor mai prosper și succesul campaniei anticorupție: averile — confiscarea și reutilizarea lor. Corupția e în general alimentată de goana după bani, așa că pentru unii e un troc profitabil să stea o vreme la închisoare, în schimbul averilor fabuloase. De asta, cele mai multe state occidentale au decis să reutilizeze banii confiscați pentru proiecte sociale. În România, momentul pare departe. Țara nu ține urma banilor confiscați, există condamnați care ies din închisoare fără să fi plătit un leu din averea obținută ilegal.

Radu Nicolae

Un articol de Radu Nicolae, expert anticorupție și autorul unor cărți în domeniu, membru al CRJ, profesor la Școala Națională de Studii Administrative și Politice.

Din anul 2000, România urmează un trend uşor ascendent în combaterea şi prevenirea corupţiei, dar suntem încă departe de a controla fenomenul. Capacitatea scăzută de a urmări și recupera banii înseamnă că infractorii sau familiile lor se pot bucura de foloasele obţinute ilegal, le pot folosi pentru a îşi angaja avocaţi celebri, pentru a face presiuni asupra justiţiei, pentru a intimida sau agresa magistraţi.

Infractorii, prin puterea financiară acumulată ilegal, joacă un rol important în societate. Sunt priviţi ca modele, se transmite în societate mesajul că infracţionalitatea este profitabilă: cel mult poţi fi condamnat la închisoare, dar rămâi cu bunurile sau banii. În final, toate politicile de prevenire a infracţionalităţii sunt inutile pentru că riscurile corupţiei, crimei organizate sau evaziunii fiscale sunt mai mici decât beneficiile. Nu se realizează scopul politicii penale.

       În Italia, terenurile confiscate de la mafie au fost oferite unor cooperative de tineri

Reutilizarea socială înseamnă să transformi bunurile folosite anterior de infractori în simboluri, să transmiți mesajul că nu e profitabil să faci infracțiuni pentru că în final vei fi prins și tot ceea ai acumulat necistit îți va fi luat și întreaga comunitate în care trăiești va ști asta. Un fost act de corupție devine o oportunitate pentru victimele infracțiunilor sau pentru cei cinstiți, care în general plătesc prețul criminalității.

În privința reutilizării bunurilor confiscate, cel mai bun model este cel din Italia. De exemplu, pe terenurile agricole confiscate de la mafie au fost înființate cooperative formate din tineri care cultivă pe ele. Produsele obținute sunt vândute sub etichetaLibera(Libertate) în magazine care sunt luate la rândul lor de la mafie. Există și alte exemple de urmat în Franța (banii confiscați se reîntorc ca stimulente pentru organele de aplicare a legii), Scoția (banii confiscați se duc într-un fond de proiecte pentru educație), Spania (banii sunt folosiți pentru a finanța strategia de prevenire a consumului de droguri) și tot așa.

       Nu se știe cât se confiscă în România: „nimănui din sectorul public nu i s-a părut relevant să ţină o statistică”

În România, în momentul în care oamenii și-ar câștiga pâinea lucrând cu bunurile confiscate de la baronul local, ar redobândi demnitatea și încrederea în forțele proprii. În prezent, există comunități care au impresia că nu pot supraviețui fără baronul local, care le dă de lucru, se simt vulnerabili fără un tătuc.

Dar în România nu se poate nici măcar răspunde la întrebarea câți bani au fost confiscați în 2015? Nimănui din sectorul public nu i s-a părut relevant să ţină o statistică până acum.

Diferenţele sunt foarte mari între ceea ce confiscă o instanţă pe hârtie şi ce se recuperează efectiv la ANAF. Datele pe 2015 arată că hotărârile judecătoreşti definitive privind rechizitorii ale DNA au stabilit confiscări de 29 de milioane de euro şi depăgubiri pentru prejudicii aduse instituţiilor publice de 165 de milioane de euro. Raportul DIICOT pentru 2015 se rezumă doar la prezentarea sechestrelor impuse, în valoare de aproximativ 116 milioane de euro — nu ştim cât au dispus instanţele să se confişte din acestă sumă. Aceeaşi lipsă de date şi la Ministerul Public. Însă o estimare a CRJ arată că în primele trei trimestre ale anului 2015, ANAF a recuperat efectiv între 2 şi 6 milioane de euro.

       Înființarea ANABI ar putea fi un pas înainte

Sistemul este fragmentat, lipsit de capacitate, iar cooperarea interinstituţională este atât de slabă încât fiecare parchet are propriul sistem de ţinere a evidenţei măsurilor asiguratorii şi hotărârilor judecătoreşti obţinute, fiecare instanţă de executare are propriile cutume de evidenţiere a executărilor penale (electronic sau pe hârtie) şi de comunicare cu ANAF, fiecare structură a ANAF are propriile modalităţi de agregare a datelor. Pentru a rezolva problema a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Acestă agenţie va avea o bază de date în care pot fi urmărite bunurile: de la faza urmăririi penale, la confiscare și valorificare.

În ceea ce privește valorificarea, e preferabilă reutilizarea socială despre care am discutat— în loc ca bunurile să fie vândute iar banii să îşi piardă urma în bugetul de stat, aceștia sunt folosiţi separat pentru finanţarea de proiecte în beneficiul victimelor infracţiunilor, în proiecte de educaţie, ca sedii pentru centre comunitare sau locuinţe pentru victimele infracţiunilor. Astfel bunurile şi bani devin vizibili, produc consecinţe evidente în societate.

Deocamdată, există în România persoane condamnate care ies din închisoare fără să fi plătit un leu din ceea ce au obţinut ca urmare a infracţiunii.

       Corupția din business e prea puțin investigată

O altă problemă e că în România asistăm la o vânătoare de politicieni de rang înalt şi la o lipsă de cazuri în zona companiilor de top. Mi-e greu să cred că avem politicieni care primesc mită şi companii care nu oferă mită. Oamenii de afaceri sunt, de fapt, folosiţi ca denunţători ai politicienilor şi astfel scăpă de o parte din pedeapsă.

Procesul penal urmăreşte în principal omul şi nu banii — de aceea avem şi sumele acestea insignifiante recuperate efectiv de la infractori. O altă consecinţă a acestei situaţii este că sectorul privat (în special companiile cu capital românesc) nu este interesat să investească în politici interne de conformitate, antimită, de prevenire a conflictelor de interese.

În cazul corupției ce implică sume ameţitoare, mita este plătită în principal de companii din mediul de afaceri, iar politicienii sunt cei care o primesc. Prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să aibă loc, concomitent, pe ambele planuri. De aceea în Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi altele companiile sunt amendate drastic dacă angajaţii sau subcontractorii lor dau mită, oriunde în lume. Numai în cazurile din SUA, pentru corupţie, Siemens a plătit 800 de milioane de dolari, Alstom 772 de milioane, iar Halliburton 579 de milioane. Chiar anul asta, în Marea Britanie, compania de construcţii Sweett Group a fost amendată pentru corupţie cu 3,5 milioane de dolari. Și în România a fost condamnatăfosta conducere a Siveco. Cazul Hexi Pharma e alt capitol din aceeași poveste.

Nu numai cel care primeşte mita e vinovat ci şi cel care o oferă, iar faptul că în România se pune accentul pe cel din urmă e semnul că lupta anticorupţie nu a ajuns la maturitatea necesară.

       Scandalul Panama dezvăluie mecanisme ale corupției la nivel mondial

Recentul exemplu al scandalului Panama arată problema corupției la nivelul sistemului financiar global. Însăși existenţa acestor locuri în care pot fi ascunşi banii invită la evaziune fiscală, spălare de bani, corupţie — pentru că poţi stabili foarte greu identitatea beneficiarului real din spatele unei tranzacţii. Și nu poţi urmări banii.

Se pare că 8% din bogăţia lumii este ascunsă în astfel de paradisuri. Totul arată precum păpuşile Matrioșka. Acest sistem paralel este întreţinut de oamenii şi companiile bogate. Pe lângă scopurile legitime, este folosit de politicieni, dictatori sau traficanţi pentru a îşi ascunde şi spăla banii murdari.

Nu cred că există şi nu cred că se poate face o statistică depre cât s-a obţinut prin infracţionalitate în România în ultimii 26 de ani. Trebuie să ţinem cont că în această perioadă au fost devalizate bănci cu miliarde de dolari (ex. Bancorex, Banca Agricolă). A fost falimentato-privatizată industria, a înflorit traficul de droguri şi de fiinţe umane, au fost retrocedate ilegal valori imense în terenuri, clădiri şi despăgubiri, au fost fraudate achiziţii publice.

       Logica bolnavă din care România nu a reușit să iasă: cei care iau locul condamnaților reproduc aceleași comportamente ilegale

Există momente importante în lupta anticoruție, care au avut loc după anul 2000: adoptarea legislaţiei speciale anticorupţie (2000), înfiinţarea PNA/DNA (2002), înfiinţarea DGA (2005),  ANABI (2016). Ceea ce se poate observa ușor este că persoane din ce în ce mai importante sunt trimise în judecată pentru corupţie, sunt anchetate cazuri din ce în ce mai mari. Dincolo de aceste succese, rămâne problema recuperării produselor şi prejudiciilor infracţiunilor, descurajarea sectorului privat în a plăti mită, creşterea capacităţii şi a independenţei sistemului judiciar, inclusiv prin decuplarea acestuia de serviciile secrete.

Lupta anticorupție în România a fost spectaculoasă, dar fără impact asupra modului în care sistemul funcționează. Faptul că un ministru sau un primar a fost condamnat, nu înseamnă deloc că următorul ministru sau primar nu mai poate repeta acele fapte. Dimpotrivă, experiența a arătat că înlocuitorii au reprodus comportamentul și au ajuns la rândul lor să fie condamnați. E o logică bolnavă din care parcă nu reușim să ieșim.

Reutilizarea socială ar fi un pas spre vindecare, spre justiţie socială. Reutilizarea socială ar ajuta la deligitimarea îmbogăţirii peste noapte, la demascarea infractorilor ca antimodele, la responsabilizarea persoanelor care ocupă funcţii importante.

       Șansa unui viitor mai bun

Cred că odată cu protestele din 2013 împotriva proiectului de exploatare din Roşia Montană am început să asistăm la naşterea şi consolidarea unei mase critice de cetăţeni: persoane care sunt nemulţumite de rezultatele produse de sistemul politico-administrativ şi care îşi doresc şi sunt capabile să contribuie la o schimbare mai profundă.

Pentru însănătoşirea sistemică este nevoie ca lupta anticorupţie să fie dublată de un climat de responsabilitate în interiorul partidelor politice, de politici guvernamentale pentru creştere economică, de competiţie corectă pe piață, de investiţii în sistemul de educaţie şi de sănătate. Anticorupţia nu aduce prosperitate şi nu ţine loc de politici pentru dezvoltare.

Tagged , , ,

SRR – GRUP INFRACŢIONAL ORGANIZAT DE MICULESCU SAU DOAR GRUP ?

Sursa: Sfin.ro

CUM SE CONFISCĂ PUTEREA

Organizarea camarilei, pentru confiscarea întregii puterii în SRR, începe pe la sfârşitul anului 2013 sub coordonarea PDG Ovidiu Miculescu, fost colaborator al Securităţii, declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securătății şi găsit incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI), după ce a ocupat simultan funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al SRR şi pe cea de manager în Societatea Română de Radiocomunicaţii, în perioada 29 iunie 2010 – 4 iulie 2012, întrucât a deţinut, simultan, funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi pe cea de manager în cadrul Societăţii Române de Radiocomunicaţii.

Într-o interpelare adresată Guvernului României, senatorul Valer Marian spunea: „De ce este menținut în funcția de președinte al Consiliului de Administraţie al SRR domnul Ovidiu Miculescu, după ce Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a declarat colaborator al Securității, iar contestațiile formulate împotriva celor două decizii i-au fost respinse în justiție? Solicit răspuns scris”

Personaj uns cu toate alifiile, trecut şi pe la şcoala bătrânului securist, Stăpânul Antenelor, Dan Voiculescu, PDG Ovidiu Miculescu, profită de susţinerea politică de care beneficiază şi începe să-şi aducă aproape acoliţii, întâi pe funcţii de consilieri ai cabinetului PDG pentru ca, la numai câteva luni distanţă, în februarie 2014 toţi aceştia să devină directori sau şefi de servicii. Vorbim aici despre Bogdan Negulescu, Dana Simona Dumitrescu, Albertina Năstase, Marius Furdui şi Geanina Negreanu care au susţinut concursul de ocupare a posturilor respectiv în faţa unei comisii de examinare condusă tocmai de mentorul lor, PDG Ovidiu Miculescu. Mai mult, aceştia sunt singurii candidaţi înscrişi la concursul de ocupare a posturilor, cu alte cuvinte, au concurat ei cu ei în faţa propriului tătuc. Vă daţi seama câtă pregătire, câte emoţii…

Este o situaţie clară de conflict de interese şi abuz în serviciu atâta timp cât avusese relaţii de muncă, cu toate aceste personaje, în ultimii cinci ani. Se pare că, tot pentru aceste personaje, au fost create posturi noi în organigramă SRR, posturi care nu existau înainte de anul 2013. Posturi noi, funcţii noi, salarii noi şi beneficii pe măsură, aşa, ca să fie masa bogată şi oamenii mulţumiţi pentru ca, la rândul lor să facă totul pentru a-şi mulţumi şeful, mentorul, PDG-ul.

GRUP INFRACŢIONAL SAU DOAR GRUP?

Nu se poate afirma la acest moment dacă s-a format un grup infracţional dar cu certitudine s-a format un grup care, ca orice grup cu siguranţă are nişte scopuri. Probabil a venit momentul ca autorităţile, organele de control să verifice aceste scopuri, până nu e prea târziu… Ar fi cu adevărat trist să asistăm pasivi şi la „îngroparea” Radiodifuziunii, cu toată istoria, construită cu migală de profesioniştii adevăraţi care s-au aşezat de-a lungul timpului în faţa microfoanelor şi au vorbit poporului.

ULTIMA LOVITURĂ DATĂ LIBERTĂŢII

Ca o ultimă argumentaţie vă mai spun că în data de 24.02.2014, este adoptată de Consiliul de Administraţie al SRR, Hotărârea nr. 232, menită să mai lovească încă odată în drepturile şi libertăţile angajaţilor SRR. Luată în baza Notei de Fundamentare emisă de Direcţia Managementul Resurselor Umane şi Servicii Centralizate condusă de prietenul Bogdan Negulescu, pentru care a şi fost creată, Hotărârea nr. 232 care modifică articolul 34 al Codului de conduită etică în Societatea Romana de Radiodifuziune prin adăugirea unui nou paragraf (7). Acest paragraf derogă de la regulă confidenţialităţii datelor pe care Consilierul de etică al SRR, la cerere, va trebui să la pună la dispoziţia comisiei de cercetare disciplinară. Până acum, orice angajat al SRR putea să se adreseze consilierului de etica fiind apărat inclusiv de regula confidenţialităţii. La Art .33(2) din Codul de conduită etică în SRR se stipulează „(2) Prin activitatea sa, consilierul de etică nu poate influenţa derularea procedurii disciplinare din cadrul SRR, desfăşurată în conformitate cu prevederile Codului muncii – Legea nr.53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau a altor proceduri de cercetare desfăşurate în conformitate cu reglementările interne ale SRR.” Iar la Art. 34(5) „Consilierul de etică analizează actele şi faptele pentru care a fost sesizat, cu respectarea confidenţialităţii privind identitatea persoanei care a făcut sesizarea.” Acum, al acelaşi Art. 34, apare paragraful (7) care spune: „(7) Sesizarea prevăzută la alin. (1) precum şi orice alte documente din dosarul de caz al consilierului de etică, referitoare la această, pot fi puse la dispoziţia comisiei de cercetare disciplinară prealabilă, în baza unei solicitări scrise în acest sens, adresată consilierului de etică.” Păi, cum rămâne cu paragraful 2, cu respectarea confidenţialităţii persoanei care a făcut sesizarea?

Şi nu se opresc aici… Comitetul director solicită aceleiaşi direcţii pentru Managementul Resurselor Umane şi Servicii Centralizate, aceluiaşi prieten devotat, Bogdan Negulescu,„elaborarea în regim de urgenţă a noii versiuni a Codului”. Cum va atâta această nouă versiune a Codului, vom vedea dar, scuzat să-mi fie scepticismul, nu cred că va fi de bine pentru angajaţii SRR.

(Citeşte aici, integral, Hotărârea Nr. 232/24.02.2016, Codul de conduită etică în SRR şi Nota de fundamentare)http://www.radioromania.ro/files/Consiliu%20de%20Administratie/04/Hotarareanr.232refcompletareCoddeConduitaEtica.pdf

Un grup de „şmecheri”, conduşi doar de propriul interes, aflaţi în slujba unui dinozaur securist pot distruge într-o clipă tot: istorie, tradiţie, respect, cariere, oameni. Aceşti monştri apar şi ajung la putere doar pentru că sunt lăsaţi să o facă.

Tagged , , , , , , , , ,

Dan Voiculescu – Daca nu avem justitia nu avem toata puterea

voiculscu_anaf

Niste politruci, niste pseudojurnalisti, niste oameni fara coloane vertebrale…Explicatia pentru care acesti oameni ling unde scuipa este data de judecatoarea Camelia Bogdan, mai jos, cu o acuratete demna de un medic chirurg.

Curtea de Apel este insa plina de gradinari periculosi prin legaturile amoroase sau de clan cu sefa Curtii de Apel care le protejeaza cariera. Presedinta Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, este maritata cu un Notar Penal – Andrei Jean – care lua onorarii de la Voiculescu ca sa-i ratifice Notarial actele iar acesta din urma beneficia de informatii privilegiate de la madam Andrei…

Camelia Bogdan e singura in fata tuturor.

Asa si trebuie sa fie un judecator impartial care se bazeaza NU pe speculatii de presa ci pe continutul dosarelor pe care le judeca.

Redăm, textual, solicitarea Cameliei Bogdan

Potrivit Antena 3 şi Lumea Justiţiei, remuneraţia pe care am primit-o ca lector în cadrul seminarului din 2014, la care se adaugă concediul de odihnă ce ar fi fost efectuat pe banii părţii vătămate în Poiana Braşov, ar fi fost plăți mascate pentru decizia pronunţată în dosarul nr. /3/2012** – Dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare – în care a fost condamnat şi Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se impută săvârşirea în concurs a infracţiunilor de corupţie în formă continuată şi spălare de bani pentru că am predat „Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”  funcţionarilor APIA (a căror lista de prezenţa o ataşez prezenţei) într-un interval de două săptămâni, în intervalul orar 9-17.00, la Poiana Braşov.

Nu mai puţin adevărat este că am luat act, ex propiis sensibus, în data de 12.02.2016, că site-ul Antenei 3 îmi aduce acuzaţia că am săvârşit potenţiale infracţiuni şi doar împrejurarea că aş fi „parteneră de execuţii cu Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie mă apară de „pârnaie”. Această exprimare argotică are rolul de a sublinia faptul că aş fi încălcat în mod grav legea.

Menţionez că:

  •  am predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul Preşedintelui de secţie, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care am fost repartizată în acea perioada,
  • nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA,
  • nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăți în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister,
  •  în prealabil am solicitat expressis verbis Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilități între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene h, ANI comunicându-mi că această participare „nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate ”.
  •  banii cu care am fost remunerată pentru activitatea mea de lector nu provin de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
  •  colaborez de fiecare dată când se iveşte ocazia la proiectele Institutului Naţional al Magistraturii, dar şi în programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei organizate de diferite alte instituţii, aşa cum fac şi numeroşi alţi magistraţi români,
  •  am participat şi voi mai participa la astfel de conferinţe şi seminare, în ţară şi în străinătate, orice magistrat având datoria de a se perfecţiona continuu şi de a împărtăşi şi altora – magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari – cunoştinţele teoretice dobândite şi practica judiciară; asemenea evenimente joacă un rol important şi în prevenirea, nu doar în combaterea criminalităţii economice.

În ceea ce priveşte instituţia care a selectat şi plătit lectorii la seminar:

  •  Având în vedere că am fost acuzată că aş fi primit  bani de la partea vătămată (Ministerul Agriculturii) veţi reţine, aşadar că banii mi-au fost viraţi de către societatea FDI TOP Consult SRL (Consultantul selecţionat pentru organizarea seminarului pentru funcţionarii APIA), conform extrasului de cont ataşat prezenţei.
  • Această societate, al cărei beneficiar real este domnul Lucian Păuna, a răspuns în dată de 14 aprilie 2014 cererii formulate de Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS), implementat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor (ANVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), cerere postată pe site-ul www.makis.ro.
  • Societatea FDI TOP Consult a fost selectată pentru a organiza cursurile de instruire a funcţionarilor. Ulterior, eu mi-am depus candidatura pentru a fi expert în cadrul acestor cursuri că urmare a procedurii de selecţie lansate de Consultantul SC FDI TOP Consult SRL, nicidecum de Ministerul Agriculturii.
  • Conform documentaţiei aflate în procedura de atribuire, lectorii au fost selectaţi de Consultantul FDI TOP Consult  SRL, au avut contract cu Consultantul FDI TOP Consult SRL şi obligaţii faţă de Consultantul FDI TOP Consult SRL, nu faţă de Unitatea de Management a Proiectului.
  • Veţi reţine, aşadar, că UMP nu a avut obligaţii contractuale sau de nici o altă natură în  raport cu lectorii implicaţi în proiect. Lectorii au avut contract doar cu Consultantul FDI TOP Consult SRL unde sunt specificate drepturile şi obligaţiile fiecăruia. Conform contractului dintre părţi, UMP MAKIS (Clientul) nu a decontat cheltuieli ale consultantului, ci au fost achitate către consultant contravaloarea serviciilor contractate, în baza facturilor emise şi a unor rapoarte care să dovedească respectarea obligaţiilor de către consultant.
  • A căzut în sarcina Consultantului FDI TOP Consult SRL să facă toate demersurile pentru realizarea cursului pentru funcţionari, adică: asigurare masă, cazare, transport participanţi, instruirea participanţilor, materiale de curs, raportare, etc. Toate acestea au fost făcute din resursele Consultantului, iar pentru rezultatele livrate (conform contractului) Consultantul FDI TOP Consult SRL a fost plătit de către UMP MAKIS.
  • Lectorii nu au întocmit sau transmis rapoarte de activitate pentru sau către UMP. Rapoartele de activitate ale Lectorilor au fost transmise către Consultant, aşa cum a prevăzut convenţia civilă cu fiecare. În baza rapoartelor, în urmă constatării îndeplinirii obligaţiilor către Consultant, acesta i-a remunerat pe lectori.
  • Contractul dintre UMP şi Consultant (FDI TOP Consult SRL) a fost realizat integral cu respectarea tuturor prevederilor contractuale. Convenţiile civile ale lectorilor (contractele dintre Consultant şi Lectori) au fost prestate integral conform prevederilor. Pentru toate elementele specificate mai sus există documente justificative: contracte dintre părţi, rapoarte de activitate, documente de plata, dovezi cu privire la achitarea taxelor şi contribuţiilor la stat, liste de prezenţa, participare, etc.

În ceea ce priveşte provenienţă fondurilor care am fost remunerată pentru că am predat la seminar menţionez următoarele:

Banii cu care Consultantul FDI TOP Consult SRL a remunerat prestaţia mea la seminarele antifraudă pentru funcţionarii APIA au provenit din fondurile acordate Statului Român printr-un act internaţional ratificat printr-o  Lege, respectiv Acordul datat 28 decembrie 2007, între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca).

Din partea României a semnat Ministerul Economiei şi Finanţelor, după cum rezultă din conţinutul Acordului, datat 28 decembrie 2007, încheiat între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), unde se specifică în cadrul Condiţiilor Generale că: 5.01. Reprezentantul împrumutatului este Ministerul Economiei şi Finanţelor

În ceea ce priveşte obligaţia de rambursare a acestui împrumut, aceasta incumbă  Ministerului Finanţelor. Aşadar, va rog să constataţi că inclusiv restituirea sumelor achitate mie pentru seminarul la care am fost selectată ca expert Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare incumbă Ministerului Finanţelor Publice, aspect clarificat prin Lege.

Dacă mi se imputa că aş fi primit bani obţinuţi de la Statul Român de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi astfel m-aş afla într-un conflict de interese, cu deosebit respect va rog să îmi permiteţi, ab initio, a vă supune atenţiei şi următorul aspect.

Începând cu prima mea şedinţa de judecată (8.11.2005) am judecat cauze în care Statul român, prin diverse instituţii ale sale, era parte. Conform articolelor defăimătoare la adresa mea şi a sistemului judiciar, nici un judecător din România nu ar putea să judece în domeniul dreptului civil/contencios administrativ şi, în acelaşi timp, să îşi încaseze salariul de la Stat! Sau să judece infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul, prin Ministerul Finanţelor, se constituie parte civilă!

Întrucât  au apărut în spaţiul public suspiciuni cu privire la potenţiala incompatibilitate a judecătorului care ar încasa bani de la vreuna din părţile în dosar, iar noi suntem remuneraţi de Stat, va rog să minimizaţi termenul de soluţionare a cererii mele de apărare a reputaţiei sistemului judiciar în ansamblul sau, deoarece consider că nu este în interesul naţional că România să se transforme într-un paradis al infractorilor prin formularea de recuzări pe bandă rulantă împotriva judecătorilor care soluţionează, exempli graţia, cauze având că obiect infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul este parte civilă în dosar.

Va rog să observaţi faptul că eu nu mă aflu în niciun conflict de interese, deoarece nu am încasat, sub nicio formă,  nicio suma de bani de la vreo parte din dosar, şi, deopotrivă, nu am beneficiat de nici un folos ori  avantaj, iar  de lege lată, judecătorul care la deliberare dispune repararea prejudiciului/restituirea unor sume de bani nu are posibilitatea să stabilească el însuşi destinaţia sumelor, chiar dacă aceste sume privesc creanţe bugetare, după cum rezultă din analiză disp. art. 393 C. pr. pen, care configurează  obiectul deliberării.

Dacă aţi consideră că prin pronunţarea deciziei doream că din suma de 60.482.615 euro care vor ajunge în conturile părţii civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară ar urmă să fie restituit prioritar  suma de aproximativ 48 de milioane Euro cuprinsă în Acordul dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 14/2009 publicată în M.Of. al României în dată de  05.03.2009, va rog să reţineţi că nu aveam posibilitatea legală să stabilesc destinaţia sumelor de bani cuvenite Statului sau a instituţiilor aflate în subordinea acestuia prin asumarea unor angajamente internaţionale.

De asemenea, va rog să constataţi că nu am analizat niciodată la deliberare legătură de cauzalitate între privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Chimie Alimentară şi necesitatea contactării unor împrumuturi internaţionale pentru redresarea agriculturii, deoarece Ministerul Agriculturii nu a solicitat niciodată acoperirea daunelor rezultate din know-how-ul existent la acea vreme prin rezultatele activităţii de cercetare în domeniul industriei de cercetare alimentară, o eventuală acţiune pentru repararea prejudiciului născut sau descoperit după constituirea de parte civilă putând fi introdusă doar în faţă instanţei civile,  conform art. 20 alin. 6 C. pr. pen.

Cum se poate apară de defăimare un magistrat corect care are obligaţia de rezervă?

Astfel, va rog să constataţi faptul că în prezent sunt supusă de către postul de televiziune Antena 3, de către ziarul Jurnalul Nationalsi de către portalul Lumea Justitieiunui adevărat linşaj mediatic, linşaj ce aminteşte de campaniile duse de presă subordonată regimurilor totalitare. S-a ajuns atât de departe, încât la condamnarea la pedeapsa închisorii a inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime împotriva umanităţii, portalul Lumea Justiţiei a afirmat că această reprezintă un avertisment pentru ,,executanţii de azi”.

În mod firesc, am încercat să înţeleg care au fost motivele pentru care domnii jurnalişti m-au acuzat că aş fi pasibilă de săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, spălare de bani, conflict de interese şi vreo potenţială stare de incompatibilitate.

Din accesarea surselor deschise am constatat că, de-a lungul timpului, jurnaliştii angajaţi azi într-o campanie furibundă de denigrare a mea după condamnarea lui Dan Voiculescu şi-au schimbat în mod radical abordarea faţă de posibilele fapte ce ar fi fost comise de către acesta.

În ceea ce îl priveşte pe domnul Sorin Roşca Stănescu, acesta titra în anul 2005, în articolul „Dan Voiculescu cumpără timp pentru strigoii Securităţii” că Dan Voiculescu este doar unul dintre „peştii mari şi mici” care au rămas cu „…banii Securităţii. Ai statului. Iar mulţi dintre ei se identifica cu oligarhia. Curăţenia în societatea românească poate începe chiar de aici. şi tot de aici, clasa politică se poate scutură de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al României. Iar această ţară ar merită să-l câştige.”

Nu este deloc lipsit de interes faptul că în dată de 14 februarie 2005, aceiaşi jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic la adresa mea – Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc – titrau „Diavolul e Voiculescu h şi îl acuzau de săvârşirea unor grave infracţiuni, inclusiv infracţiuni de spălare de bani sau de delapidare. în 2000, domnul Răzvan Savaliuc publică o pagină întreagă de ziar în care dezvăluia „Caracatiţa Crescent h, cu detalii privind „grupul de control h, „tentaculele financiare h, „tentaculele media h, pentru că în 2009, cu numai cinci ani înainte de soluţionarea prin hotărâre definitivă a dosarului în care am dispus condamnarea lui Dan Voiculescu, să titreze „Milioane pentru Felix h acuzând devalizarea patrimoniului ICE Dunărea şi apartenenţa la structurile fostei Securităţi. în alt articol din 2005 – „Imperiul media Dan Voiculescu într-o nouă prezentare h -, domnul Răzvan Savaliuc redă minuţios istoricul la zi al firmelor al căror beneficiar real este Dan Voiculescu, sugerând că schimbarea denumirilor de firme şi mutarea afacerilor de pe o firma pe altă, „poate avea la baza o puternică motivaţie financiară h”.

Am mai accesat şi alte surse deschise de unde am reţinut schimbarea la 180 de grade a foştilor angajaţi ai ziarului ZIUA în ultimii 10 ani. Nu îmi pot explică motivaţia acestora.

Domnul Mugur Ciuvică, altfel un critic constant al condamnatului Dan Voiculescu înainte de 2005, a participat la tranzacţii comerciale alături de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel încât există serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de altă parte, domnul Mihai Gâdea, realizator al emisiunii Sinteză Zilei, are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaraţiilor de avere ale acestuia), supusă executării silite prin poprire în contul datoriei pe care acesta din urmă o are la bugetul de Stat.

Putem aprecia astfel că principalii jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic îndreptat împotriva mea îi sunt datori, direct ori indirect, într-o formă ori altă, persoanei condamnate de mine.

Este adevărat că am pronunţat o decizie judecătorească prin care am obligat în solidar inculpaţii  pe inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad- Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vică şi pe   moştenitorii inculpatului decedat, Domnişoru Gheorghe Marian, numiţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian  la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Este adevărat că prin aceeaşi decizie judecătorească am mai dispus confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunilor deduse judecăţii, instituind măsuri asigurătorii pentru garantarea ordinului de confiscare.

Este adevărat că recuperarea integrală a creanţei bugetare aferente sumei de bani la care am obligat în solidar inculpaţii din acea decizie în favoarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionaleincumba  proprii de executare silită ale Ministerului Agriculturii şi DezvoltariiRegionale, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 şi 4 C. pr. fisc.

Potrivit disp. art. 129 C. pr. fisc,  printre măsurile de asigurătorii figurează şi poprirea.  Executare silită prin poprire este însă şi o formă propriu-zisă a executării silite indirecte ce serveşte creditorului la urmărirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale pe care un terţ le datorează debitorului urmărit.

”Domnul jurnalist Mihai Gadea duce o intensă campanie de denigrare”

Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică, ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică: potrivit Codului de procedura fiscală sunt supuse popririi atât sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoană fizică (sume menţionate, de altfel în declaraţiile de avere ale acestuia postate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, printre care figurează şi domnul fost minsitru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, parte civilă în dosarul menţionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gâdea, care de asemenea duce o intensă campanie de denigrare a subsemnatei, domnul inculpat Pantiş Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cât şi sumele datorate firmelor al căror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu.

Este adevărat că potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează.  Este adevărat că potrivit disp.art. 162.alin.6 C.pen., măsurile de siguranţă nu se prescriu. Solicit însă autorităţilor abilitate să îmi apere reputaţia profesională şi să ia măsuri de urgenţă pentru perimarea linşajului mediatic dus la extrem la care sunt supusă în mod periodic.

Va rog să constataţi că afirmaţiile defăimătoare la adresa mea au caracter repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extremă şi afectează în mod cert reputaţia mea profesională, dar şi imaginea sistemului judiciar în ansamblul sau, întrucât se induce ideea că nu am respectat procedurile judiciare în exercitarea atribuţiilor de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, că instrumentarea cauzelor poate fi influenţată de anumite instituţii, ceea ce presupune, în mod logic, faptul că magistraţii au încălcat legea, ori „execută comenzi”. 

Faţă de cele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. 2 din legea nr. 317/2004 rep, solicit admiterea prezenţei cereri de apărare a reputaţiei profesionale. Îmi rezerv dreptul de a acţiona în judecată pe jurnaliştii autori ai articolelor pentru gravele prejudicii morale pe care mi le-au creat.”

Tagged , , , , , , , , , , , ,

„Dineu cu prosti” – in regia ANAF – se joaca la Antena 3 cu casa inchisa

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Actiunea de notificare in vederea evacuarii declansata de ANAF nu a vizat doar Antena 3, ci toate societatile din cladirile intrate in proprietatea statului dupa condamnarea lui Voiculescu, anunta ANAF intr-un comunicat remis HotNews.ro. Modalitatea de actiune, condamnata atat de presedintele Iohannis, cat si de premierul Ciolos, a fost „in conditiile legii”, spune Agentia Nationala de Administrare Fiscala, care anunta ca a actionat cu 11 oameni veniti cu 4 masini, care aveau de notificat firmele din cele 3 imobile confiscate de instanta.
Citeste comunicatul integral al ANAF:

Referitor la informatiile vehiculate in presa in ultimele zile, Agentia Nationala de Administrare Fiscala face urmatoarele precizari:

Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti , in calitate de organ imputernicit conform prevederilor OG nr. 14/2007, ca reprezentant al statului roman,proprietar al imobilelor din Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 25-27, strada Girlei, nr 1B, si strada Girlei nr. 1D , a emis in conditiile legii notificarile de evacuare catre persoanele juridice care isi desfasoara activitatea in imobilele confiscate de instanta . Masura a fost luata in vederea punerii in executare a masurilor dispuse prin Decizia penala nr. 888/08.08.2014, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti si ramasa definitiva.

In acest sens, luni, 15 februarie, 4 echipe formate din 11 executori fiscali s-au deplasat la adresele respective , pentru identificarea societatilor comerciale inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului cu 48 de locatii(sedii sociale si puncte de lucru);

Deplasarea s-a facut cu cele patru autoturisme , singurele aflate in utilizarea Serviciului executari silite si cazuri speciale si a Serviciului valorificare sentinte penale din DGRFP Bucuresti. Masinile sunt inscriptionate cu sigla „ANAF” si cu sintagma „Executari silite”;

– In Soseaua Bucuresti-Ploiesti s-a deplasat, la ora 14.30, un singur echipaj format din 4 executori fiscali, care au solicitat la receptie prezenta unei persoane care sa aiba calitatea de administrator sau imputernicit. Au fost indrumati la un alt sediu;

– Executorii fiscali au prezentat legitimatiile de serviciu si ordinele de deplasare emise individual;

Au fost legitimate doar 4 persoane, pentru a li se inmana notificarile, conform procedurii. Legitimarea a fost necesara pentru a le fi inscrise datele pe exemplarul al doilea al notificarii.

– Au fost inmanate 10 notificari, cu confirmare de primire;

– Pentru celelalte sedii sociale sau puncte de lucru, procedura de notificare nu a fost indeplinita, pentru ca nu a fost gasit niciun reprezentant al societatii sau reprezentantii au refuzat primirea notificarilor. In aceste cazuri, notificarea se face prin posta cu confirmare de primire;

– Aparatul de fotografiat a fost folosit numai pentru identificarea imobilelor din strada Girlei nr. 1D, respectiv din strada Girlei nr. 1 B.

Citeste mai mult pe HotNews.ro

Tagged , , , , , , , , ,

Motto Dan Voiculescu: “Nu avem puterea pana nu avem justitia”

Infectia morala este indubitabila atunci cand conduci activitati infractionale din puscarie….caci a plagia in puscarie in dispretul scolii , al legii, al bunul simt…nu e decat o infractiune.

Autorul de mana lunga al manipularilor lui Gadea si Ciuvica este Felix Puscarie.


Atentatul cu imoralitate săvârșit săptămâna trecută de Antena3, cu „dezvăluiri” produse de bășina de Ciuvică, unul dintre cele mai toxice vertebrate care se crede român, este de fapt o nouă PORCĂRIE ORDINARĂ marca Antena3! Porcărie propagată de toate instrumentele/topoarele afiliate trustului CELUI CONDAMNAT PENTRU CORUPȚIE LA 10 ANI. Ce este însă de o gravitate extremă este autosesizarea urgent de suspectă a Inspecției Judiciare din cadrul CSM! Care ridică mari semne de întrebare asupra unei eventuale înțelegeri murdare între cele două entități. Dacă mai punem la socoteală și mizeriile pe care această judecătoare le îndură de la șefele anteniste ale Curții de Apel București, unde a fost scoasă din completul de penal, lucrurile se cam leagă.

Iată FILMUL

Episodul 1 Lansarea INTOXICĂRII

Dezvăluiri incendiare la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan
Autor: Gabriel Zamfirescu, Redactor Știripesurse Publicat: 10/02/2016 

Mugur Ciuvică a făcut dezvăluiri incredibile la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan, una dintre cele două magistrate care l-au condamnat la 10 ani de puşcărie Dan Voiculescu. Grupul de Investigaţii Politice al lui Ciuvică susţine că judecătoarea şi-a făcut concediul pe banii Ministerului Agriculturii, partea vătămată în procesul ICA. GIP mai spune că judecătoarea a început să judece, s-a dus în concediu, a luat 10.000 de lei şi apoi i-a condamnat pe toţi din dosarul ICA.

Cei 10.000 de lei încasaţi de Camelia Bogdan au fost luaţi de aceasta după un seminar susţinut tot pentru Ministerul Agriculturii. Suma de bani a fost virată judecătoarei printr-o firmă de consultanţă.

“Doamna Camelia Bogdan e dromomană, adică are o afecţiune psihică. Această boală se manifestă prin faptul că merge peste tot. A fost la seminarii, în ţară şi peste tot prin străinătate. La niciuna din celelalte deplasări nu a mai încasat bani. A primit doar de la Ministerul Agriculturii”, a spus Ciuvică la Antena 3.

Episodul 2 VALIDAREA OFICIALĂ

Judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu cercetată de Inspectia Judiciara
Autor: Denisa Miron, Colaborator Știripesurse Publicat: 11/02/2016 

Inspecția Judiciară s-a autosesizat în cazul judecătoarei Camelia Bogdan, cea care a judecat Dosarul ICA și l-a condamnat printre alții pe Dan Voiculescu.

Mugur Ciuvică a făcut dezvăluiri incredibile la Antena 3 despre judecătoarea Camelia Bogdan, una dintre cele două magistrate care l-au condamnat la 10 ani de puşcărie Dan Voiculescu. Grupul de Investigaţii Politice al lui Ciuvică susţine că judecătoarea şi-a făcut concediul pe banii Ministerului Agriculturii, partea vătămată în procesul ICA. GIP mai spune că judecătoarea a început să judece, s-a dus în concediu, a luat 10.000 de lei şi apoi i-a condamnat pe toţi din dosarul ICA.

Cei 10.000 de lei încasaţi de Camelia Bogdan au fost luaţi de aceasta după un seminar susţinut tot pentru Ministerul Agriculturii. Suma de bani a fost virată judecătoarei printr-o firmă de consultanţă.

EPISODUL3 Cică a fost DOAR INTOXICARE

Lovitura VICEVERSEI în Cazul judecătoarei Camelia Bogdan/ surse
Autor: Roxana Popa, Redactor Știripesurse Publicat: 14/02/2016

Surse convergente susțin o altă variantă:

-NU ar fi vorba de conflict de interese pentru că ANI ar susține într-un document la purtător că prestația cu pricina nu constituie conflict de interese fiind asimilată cu învățământul.

-NU ar fi primit bani de la partea interesată pentru că prestația s-a făcut nu pentru Ministerul Agriculturii, ci pentru firma care a organizat trainingul pentru funcționarii APIA.

-NU au fost bani din bugetul Ministerului Agriculturii. Banii au venit chiar de la Banca Mondială (NU Uniunea Europeană) prin Programul CESAR (Proiectul Completarea Sprijinului Financiar acordat de Banca Mondială pentru Restructurarea Agriculturii în România).

-Chiar dacă UMP (Unitatea de Management a Proiectului) era Ministerul Agriculturii trainingul s-a făcut printr-o firmă specializată care a contactat și angajat independent de minister cursurile – plata s-a făcut de către firma de consultanță.

Informațiile de mai sus au fost confirmate cu surse de încredere din instituțiile menționate mai sus. Nu e exclus că lucrurile să fie lămurite definitv cu acte oficiale chiar în zilele următoare.

N.R Am preferat să redăm informațiile așa cum au fost ele publicate de unul dintre topoarele afiliate trustului CELUI CONDAMNAT PENTRU CORUPȚIE LA 10 ANI.

Galerie foto

Citeste mai mult pe Comisarul.ro
Tagged , , , , , , , ,

Dupa blocuri suntem noi care te facem pe tine…

Sursa: Comisarul.ro

„Geniul” de la Rahova a scris 7 carti simultan din totalul de 10, a executat separat ore de munca astfel ca vara viitoare iese din inchisoare/ Cum este protejat Dan Voiculescu de Administratia Nationala a Penitenciarelor, dezvăluie jurnalistul Dan Tăpălagă pe HotNews.ro

Dan Voiculescu beneficiaza de un regim preferential in penitenciarul Rahova, astfel ca, pe langa timpul dedicat scrierii cartilor, acesta figureaza ca pontat pentru zile de munca efectuate, au declarat surse din ANP pentru HotNews.ro. Potrivit acestora, potrivit calculelor de pana acum, Voiculescu ar putea iesi din inchisoare in vara anului viitor. Oficial, ANP a refuzat sa raspunda intrebarilor Hotnews.ro:  cate ore de munca a prestat pana in prezent si cate timp a alocat scrierii de carti,  motivand ca aceste date fac parte din “dosarul individual, care, potrivit normelor legale, pot fi accesate numai cu acordul detinutului”.

Ministerul Justitiei a dat intre timp publicitatii o parte din datele solitate de HotNews.ro, indicand intr-un tabel perioada exacta alocata de fiecare detinut fiecarei carti scrise.
Raluca Pruna, ministrul Justitiei, despre dispozitia care ii scuteste de inchisoare pe detinutii-scriitori: Propun guvernului ca printr-o ordonanta de urgenta sa fie abrogata aceasta dispozitie

“In vederea stabilirii programului de lucru si tinerii evidentei timpului de lucru afectat realizarii unei lucrari stiintifice, solicitantul inainteaza o cerere administratiei locului de detinere, iar  evidenta timpului alocat se face pe baza tabelului nominal de scoatere la munca, documente ce fac parte din dosarul individual care, potrivit normelor legale in vigoare, pot fi accesate numai cu acordul detinutului”, explica ANP intr-un raspuns pentru Hotnews.ro, la o serie de intrebari privind regimul detinutului Dan Voiculescu, daca a fost scos la munca, in cate zile, cate ore pe zi a fost pontat si daca a redactat lucrarile stiintifice in acelasi interval de timp cat a fost scos la munca.

Aceasta, deoarece o persoana nu poate fi dublu pontata pentru prestarea in acelasi interval de timp a doua activitati diferite, respectiv munca si redactarea lucrarii stiintifice. Ambele activitati au drept efect reducerea duratei pedepsei. Un detinut nu poate presta o munca/activitate, indiferent de natura ei, pentru mai mult de 8 ore/zi. Cu alte cuvinte, ori munceste in diferite feluri (popota,etc), ori redacteaza lucrari stiintifice. Simultan,aceste activitati nu se pot face, sustin sursele consultate de HotNews.ro

Potrivit surselor Hotnews.ro, pe langa timpul alocat scrierii cartilor, Dan Voiculescu ar fi fost pontat si ca efectuand ore de munca. Astfel, calculand orele dedicate scrisului, orele pontate ca munca si avand in vedere varsta detintului, Dan Voiculescu are sanse sa iasa din inchisoare in vara anului viitor. A fost condamnat in august 2014 la 10 ani de inchisoare, din care va efectua o treime avand in vedere varsta iar restul zilelor se scad in functie de cate carti a scris si cate ore de munca a efectuat ca pontate.

Ministerul Justitiei a transmis, vineri, la solicitarea HotNews.ro, lista completa a detinutilor care au scris carti, in ce perioada au facut-o pentru fiecare lucrare in parte, numele profesorilor universitari care au avizat lucrarile plus lista editurilor care le-au publicat. Prin urmare, argumentul invocat de ANP referitor la confidentialitatea datelor referitoare la perioada dedicata de catre un detinut scrisului de carti nu stau in picioare din moment ce Ministerul Justitiei face publice aceste date. In plus, potrivit specialistilor in drept penal consultati de Hotnews.ro, “toate aceste date sunt continute in referatele Comisiei pt liberari conditionate si se regasesc ulterior in dosarele de instanta privind liberarile conditionate,care se discuta in sedinta publica si care,aflate fiind la arhivele instantelor,pot fi solicitate de orice persoana spre studiu”.

Ce lucrari a scris Dan Voiculescu si in ce perioada

A patra cale    (05.02.2015 – 07.2015

Efecte de antrenare a investiilor straine in economia romaneasca 1990 – 2014 (05.02.2015 – 07.2015)

Economia romaneasca (05.02.2015 – 07.2015)

Investitii straine directe – vector al dezvoltarii economice (03.12.2014 – 03.2015)

Managementul riscului in accesarea si gestionarea fondurilor europene (10.12.2014 – 08.2015)

Clasa de mijloc. TEoria si Practica antreprenoriala (25.03.2015 – 01.2015)

Competitia economica (22.01.2015 – 12.2015)

A New Theory of the Value/ Conferinta internationala – (22.10.2015 – 12.2015)

Omenirea, Incotro? –  (01.10.2014 – 11.2014)

Dezvoltarea economica durabila – (15.10.2014 – 12.2014)

Toate aceste carti au fost avizate de prof. univ.dr. Dumitru Miron, prof. univ. dr.Dorina Poanta, prof. univ.dr. Ion Smeureanu si prof.univ.dr. Valeriu Potecea. 

Din lista de mai sus rezulta ca Dan Voiculescu a scris, din totalul de zece carti, cel putin sapte simultan, asta fara a mai pune la socoteala orele de munca efectuate separat pentru care a fost de asemenea pontat. Pe de alta parte,  inventarul realizat de Ministerul Justitiei a devenit intre timp caduc in cazul lui Voiculescu. Din raspunul ANP rezulta ca Voiculescu a mai scris o comunicare stiintifica, ridicand astfel numarul de “opere” la 11.

Dan Voiculescu a anuntat, pe 11 ianuarie, intr-o postare pe blog, ca nu se va opri aici cu scrisul cartilor: “Da, am timp. Evident, nu dispuneam de acelasi timp inainte, drept pentru care ii enervez pe unii cu aceste volume, motiv de a-si exersa cunostintele de matematica elementara, facand calcule cu privire la presupuse date de eliberare. Da, atata vreme cat exista o lege in vigoare, nu cred ca fac nimic ilegal. Da, scriu. Scrisul nu mi-e strain. Am mai scris vreo 20 de carti inainte, pe subiecte de macroeconomie.”

Postarea integrala a lui Dan Voiculescu-foto.

 

Galerie foto

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Tupeu de borfas 2-De ce-l protejeaza Administratia Nationala a Penitenciarelor pe Voiculescu Felix Puscarie ??

Sursa: Hotnews

Dan Voiculescu beneficiaza de un regim preferential in penitenciarul Rahova, astfel ca, pe langa timpul dedicat scrierii cartilor, acesta figureaza ca pontat pentru zile de munca efectuate, au declarat surse din ANP pentru HotNews.ro. Potrivit acestora, calculele  de pana acum arata ca Voiculescu ar putea iesi din inchisoare in vara anului viitor. Oficial, ANP a refuzat sa raspunda intrebarilor Hotnews.ro:  cate ore de munca a prestat pana in prezent si cate timp a alocat scrierii de carti,  motivand ca aceste date fac parte din “dosarul individual, care, potrivit normelor legale, pot fi accesate numai cu acordul detinutului”.

“In vederea stabilirii programului de lucru si tinerii evidentei timpului de lucru afectat realizarii unei lucrari stiintifice, solicitantul inainteaza o cerere administratiei locului de detinere, iar  evidenta timpului alocat se face pe baza tabelului nominal de scoatere la munca, documente ce fac parte din dosarul individual care, potrivit normelor legale in vigoare, pot fi accesate numai cu acordul detinutului”, explica ANP intr-un raspuns pentru Hotnews.ro, la o serie de intrebari privind regimul detinutului Dan Voiculescu, daca a fost scos la munca, in cate zile, cate ore pe zi a fost pontat si daca a redactat lucrarile stiintifice in acelasi interval de timp cat a fost scos la munca.

Aceasta, deoarece o persoana nu poate fi dublu pontata pentru prestarea in acelasi interval de timp a doua activitati diferite, respectiv munca si redactarea lucrarii stiintifice. Ambele activitati au drept efect reducerea duratei pedepsei. Un detinut nu poate presta o munca/activitate, indiferent de natura ei, pentru mai mult de 8 ore/zi. Cu alte cuvinte, ori munceste in diferite feluri (popota,etc), ori redacteaza lucrari stiintifice. Simultan,aceste activitati nu se pot face, sustin sursele consultate de HotNews.ro

Potrivit surselor Hotnews.ro, pe langa timpul alocat scrierii cartilor, Dan Voiculescu ar fi fost pontat si ca efectuand ore de munca. Astfel, calculand orele dedicate scrisului, orele pontate ca munca si avand in vedere varsta detintului, Dan Voiculescu are sanse sa iasa din inchisoare in vara anului viitor. A fost condamnat in august 2014 la 10 ani de inchisoare, din care va efectua o treime avand in vedere varsta iar restul zilelor se scad in functie de cate carti a scris si cate ore de munca a efectuat ca pontate.

Vezi mai jos varianta integrala a raspunsului oficial all Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la o serie de intrebari transmise de HotNews.ro la sfarsitul anului 2015.

Raspuns ANP


Ce lucrari a scris Dan Voiculescu si in ce perioada

Click pe foto:

  • A patra cale    (05.02.2015 – 07.2015)
  • Efecte de antrenare a investiilor straine in economia romaneasca 1990 – 2014 (05.02.2015 – 07.2015)
  • Economia romaneasca (05.02.2015 – 07.2015)
  • Investitii straine directe – vector al dezvoltarii economice (03.12.2014 – 03.2015)
  • Managementul riscului in accesarea si gestionarea fondurilor europene (10.12.2014 – 08.2015)
  • Clasa de mijloc. TEoria si Practica antreprenoriala (25.03.2015 – 01.2015)
  • Competitia economica (22.01.2015 – 12.2015)
  • A New Theory of the Value/ Conferinta internationala – (22.10.2015 – 12.2015)
  • Omenirea, Incotro? –  (01.10.2014 – 11.2014)
  • Dezvoltarea economica durabila – (15.10.2014 – 12.2014)

Toate aceste carti au fost avizate de prov. univ.dr. Dumitru Miron, prof. univ. drDorina Poanta, prof. univ.dr. Ion Smeureanu si prof.univ.dr. Valeriu Potecea.

Din lista de mai sus rezulta ca Dan Voiculescu a scris, din totalul de zece carti, cel putin sapte simultan, asta fara a mai pune la socoteala orele de muncaefectuate separat pentru care a fost de asemenea pontat. Pe de alta parte,  inventarul realizat de Ministerul Justitiei a devenit intre timp caduc in cazul lui Voiculescu. Din raspunul ANP rezulta ca Voiculescu a mai scris o comunicare stiintifica, ridicand astfel numarul de “opere” la 11.

Dan Voiculescu a anuntat, pe 11 ianuarie, intr-o postare pe blog, ca nu se va opri aici cu scrisul cartilor: “Da, am timp. Evident, nu dispuneam de acelasi timp inainte, drept pentru care ii enervez pe unii cu aceste volume, motiv de a-si exersa cunostintele de matematica elementara, facand calcule cu privire la presupuse date de eliberare. Da, atata vreme cat exista o lege in vigoare, nu cred ca fac nimic ilegal. Da, scriu. Scrisul nu mi-e strain. Am mai scris vreo 20 de carti inainte, pe subiecte de macroeconomie.”

Postarea integrala a lui Dan Voiculescu

Ce spune legea 254/2013 privind regimul executarii pedepselor

Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate si/sau a instruirii scolare si formarii profesionale Art. 96
(1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata, se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca;
b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata, se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
c) in cazul in care munca este prestata pe timpul noptii, se considera 3 zile executate pentru doua nopti de munca;
d) in cazul participarii la cursurile de scolarizare pentru formele de invatamant general obligatoriu, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui an scolar;
e) in cazul participarii la cursurile de calificare ori recalificare profesionala, se considera 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate.
(2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata.

Background. Dan Voiculescu a fost condamnat vineri, 8 august, la 10 ani de inchisoare in dosarul ICA. Alaturi de el, ceilalti inculpati au primit condamnari, cu executare si suspendare. In plus, instanta a dispus diferite confiscari si sechestre pe mai multe bunuri ale inculpatilor, totul pentru a se recupera prejudiciul din dosar calculat la 60 de milioane de euro.

 

Tagged , , , , , , , ,

Puscaria…muza lui Felix Voiculescu

Sursa: B1

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a dat publicității o listă cu titlurile lucrărilor științifice publicate de deţinuţi în perioada 2013 – 2015. Printre numele importante se numără Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Copos, Gigi Becali şi Cătălin Voicu.

Lista completă poate fi accesată AICI.

Astfel, Dan Voiculescu a scris zece cărți în mai puțin de un an și jumătate de când se află în spatele gratiilor: “Omenirea, încotro?”, “Dezvoltarea economică durabilă”, “A patra cale”, “Efecte de antrenare a investiţiilor străine în economia românească 1990-2014”, “Economia românească”, “Investiţii străine directe – vector al dezvoltării economice”, “Managementul riscului în accesarea şi gestionarea fondurilor europene”, “Clasa de mijloc – teoria şi practica antreprenorială”, “Consideraţii asupra teoriei lui Maslow – Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale” şi “Teoria valorii – Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale”.

Asemenea lui Voiculescu, Dinel Staicu a scris tot zece cărți într-un an și trei luni: “Reforma bancară şi fiscală”, “Creditul social fiscalizat”, “Piaţa de capital fiscalizat”, “Foreign policy”, “Raportul de cauzalitate dintre creditare şi criza economico-financiară”, “Ascensiunea şi prăbuşirea băncilor în contextul globalizării”, “Noul bon fiscal – etalon”, “Barterul fiscal”, “Economia fiscală de piaţă”, “Economie şi idei fiscale de autodefinire a epocii moderne”.

La rândul său, Ioan Niculae a scris cinci cărți: “Bioetanolul, combustibilul viitorului”, “Biodieselul motorina ecologică”, “Valorificarea energetică a biomasei”, “Orientări moderne în producţia vegetală”, “Tehnologii moderne de producere a utilizare a alcoolului metilic”. De precizat este că acesta este închis din aprilie 2015 și a terminat cele cinci cărți până la finele lunii august.

Fostul senator Cătălin Voicu este și el autorul a șase lucrări: “Ordinea publică în statul de drept”, “Respectarea dreptului omului în procesul penal”, “Securitatea naţională concept constituţional şi legal”, “Examinarea doctrinei şi jurisprudenţei privind apărarea securităţii naţionale”, “Prevenirea actelor de terorism şi protecţia libertăţilor publice” şi “Îndreptar de drept constituţional”.

Fostul primar al Craiovei Antonie Solomon semnează şi el trei cărţi din detenţie: “Consideraţii privind comerţul exterior al României în a doua jumătate a sec. XX”, “Principii europene în administraţia publică” şi “Politica comercială a României ca ţară membră a Uniunii Europene”.

Dan Diaconescu a scris şi el cinci cărţi: “Tehnici ştiinţifice de realizare a interviului modern”, “Talk-show-ul”, “Ştirea – concept, evoluţie şi modalităţi ştiinţifice de realizare”, “Televiziunea – Menire socială, dezvoltarea ştiintifică şi comunitară la editura Aius printed”, dar şi “Mecanica ruperii materialelor compozite”.

Sorin Roşca Stănescu a scris trei cărți: “Criza financiară a presei scrise în România”, “Un sfert de secol de presă postcomunistă” şi “Analiza vieţii politice în România”.

Miron Mitrea a scris “Amintiri… Subiective. Moment de istorie imediată” şi “Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994”, Relu Fenechiu semnează “Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi” şi “Ingineria avanasată soluţie strategică pentru o dezvoltare durabilă a regiunii de nord-est”, fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy are în portofoliu “Un oraş de pe Mureş – drumuri prin timp”, “Managementul campaniei electorale” şi “Uniunea Europeana în era digitală – opţiuni şi proiecte”, iar fostul ministru al Economiei Ioan Codruţ Şereş a tratat “Contractul colectiv de muncă – aspecte practice”.

Gigi Becali a scris cinci cărţi în cei aproape doi ani în care a stat după gratii: “Muntele Atos, patria ortodoxiei”, “Steaua şi Becali”, “Becali şi politica. Începuturile”, “Iubirea milostivă şi mântuitoare”, “Becali Parlamentul Europei şi Parlamentul României”.

La rândul său, și Mihai Stoica a semnat patru lucrări: “Ultimii 11 ani. Participarea echipelor româneşti de club în competiţiile continentale 2004-2015”, “Competiţia”, “FIFA world cup – Brazilia. Statistici. Analize. Concluzii” şi “Uefa Europa League. În căutarea identităţii”.

Asemenea lui Stoica, și Gheorghe Popescu a scris patru cărți: “Fotbal pentru viitori fotbalişti profesionişti”, “Consideraţii privind optimizarea strategiei de promovare a jocului de fotbal la nivel şcolar”, “Abordări teoretice şi practico-metodice ale predării jocului de fotbal în centrele de copii şi juniori din perspectivă interdisciplinară”, “Personalitatea sportivului, condiţie obligatorie pentru succesul în sport”.

Mai harnic pare să fi fost George Copos care a scris cinci cărți: “Alianţe matrimoniale în politica ale principilor români din Ţara Românească şi Moldova”, “Turismul ca vector de interculturalitate”, “Franciza vs. management în industria hotelieră”, “Tăşnadul medieval” şi “Turismul european durabil şi provocările lui”.

Gheorghe Nețoiu a scris “Finanţarea agriculturii româneşti înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană”, “Evoluţia exploataţiilor agricole în România între riscuri şi performanţe economice”, “Economia agricolă a Olteniei – prezent şi viitor” şi “Performanţe economice în creşterea bovinelor şi ovinelor în România”.

Fostul primar al Craiovei Antonie Solomon a semnat trei lucrări: Consideraţii privind comerţul exterior al României în a doua jumătate a sec. XX”, “Principii europene în administraţia publică” şi “Politica comercială a României ca ţară membră a Uniunii Europene”.

Fostul prefect de Iaşi Radu Prisăcaru a scris și el după gratii două cărţi: “Limba Engleză pentru infirmieri – English for cares” şi “Internet marketing în 10 paşi – comunicare şi promovare online”.

Tagged , , , , , , , ,

Averea Dracului-astazi securistul Constantin Anghelache- colegul lui Dan Voiculescu…Nume de cod “Skandinavika”

Sursa: Comisarul.ro

Prin ordinul nr. 000320/1980 al lui Nicolae Ceausescu se inființează UM 0107/AVS — o unitate specială a Centrului de Informații Externe (CIE), fosta DIE redenumită după ce generalul Ion Mihai Pacepa a cerut azil politic în Statele Unite ale Americii. Noua structura coordona activitățile de comerț exterior și avea un regim independent și ultrasecret. Ofițerii UM 0107 gestionau operațiunile AVS (Aport Valutar Special). Unitatea era condusă de Constantin Anghelache și Octavian Stelian Andronic, cei doi oameni cheie în afacerea conturilor regimului comunist din străinătate.

UNCHIUL FRAȚILOR NEGOIȚĂ

Constantin Anghelache este unchiul fraților Ionuț și Robert Negoiță. Ionuț este acționarul principal al clubului Dinamo, unde Anghelache a funcționat ca președinte. Robert este primarul sectorului 3, scrie Flux24.

Încercând să-și explice fabuloasa avere, Ionuț și Robert Negoiță au spus că ar fi pus faianță în Franța și așa ar fi strâns o grămadă de bani.

Toată valuta forte obținută din contrabanda de arme și droguri, fie din vânzarea evreilor și sașilor născuți în România, fie din schimburi comerciale, fie din comisioanele confidențiale și contractele intreprinderilor de comerț exterior intra în conturile controlate de UM 0107, de la BRCE.

“Sub aspect operațional, pe verticala ierarhică, șeful UM 0107/AVS s-a subordonat direct șefului Serviciului de Informații Externe (DIE/CIE), dar nu puține au fost situatiile în care în cadrul operațiunilor extrem de sensibile sub aspectul implicațiilor politice pe plan internațional coordonarea se făcea direct de către șeful DSS, Tudor Postelnicu”, afirma fostul ofițer CIE Liviu Turcu, care în decembrie 1989 a cerut azil politic în Statele Unite ale Americii. Turcu ne mai explica că “ocupanții celor trei poziții menționate, respectiv șeful DSS, șeful CIE și seful UM 0107/AVS, au fost astfel principalii interlocutori și executanți ai directivelor și ordinelor lui Nicolae Ceaușescu în domeniul operatiunilor valutare speciale”.

A urmat inființarea ICE Dunărea. ICE Dunarea s-a constituit în anul 1982, ca firmă a Securității, fiind lichidată în anul 1990, printr-o hotărâre a Guvernului Roman.

OMUL CHEIE, ACOPERIT DE FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE FOTBAL

Potrivit fostului ofiter CIE Liviu Turcu, în afara lui Nicolae Ceaușescu, încă circa opt persoane știau de conturile speciale din străinătate. Omul cheie era unul din șefii unității, un tovarăș numit Constantin Anghelache, unchiul fraților Ionuț și Robert Negoiță. Acestuia i-a fost confecționată o acoperire perfectă. Maiorul (la vremea respectivă) Anghelache Constantin a fost desemnat delegat oficial al României în cadrul Federației Internaționale de Fotbal (FIFA), care își avea si isi are sediul la Nyon, în Elveția. Astfel, Anghelache în timp ce oficial se ocupa de fotbal avea grijă și de supravegherea conturilor Securității din Elveția.

Constantin Anghelache și Octavian Andronic au inființat conturile externe ale regimului comunist. În special în Elvetia. Dar, spune Liviu Turcu, și în Austria și Luxemburg. Practic, cei doi erau printre puținele persoane care știau de conturile speciale. În majoritatea situațiilor erau chiar ei cei care le deschiseseră, în alte situații s-a lucrat pe baza de parolă și deci conturile erau depersonalizate. Andronic a recunoscut că a avut un astfel de cont, care însă mai apoi a trecut sub numele lui Anghelache.

NIMENI NU ÎL ÎNTREABĂ NIMIC PE GENERALUL ANGHELACHE

Constantin Anghelache este astăzi general în rezervă. Făcut  general după Revoluție.Anghelache a fost vicepreședinte la Rapid și director adjunct la Institutul Național de Statistică numit de fostul premier Tăriceanu. Acum conduce echipa de fotbal Dinamo. Anghelache a introdus pe piata autohtonă cafeaua Amigo, e asociat cu celebrii Mircea si Răzvan Lucescu, a fost partener de afaceri cu Șerban Mihăilescu zis Michi Șpagă.

La 1 martie 1973, Anghelache a intrat în Securitate. După absolvirea cursului DIE, Anghelache a fost  încadrat ca ofițer II (1 august 1975), ofițer I (1 ianuarie 1977), ofițer principal (1 ianuarie 1983) si ofiter specialist (16 august 1984). În perioada 24 decembrie 1977-24 iulie 1983, Constantin Anghelache, sub numele de “Eftimie Gelu”, a lucrat sub acoperirea de secretar II al Ambasadei României la Londra. 

CONTURI TRANSFERATE ÎN 1990

Andronic și Anghelache au făcut la începutul anului 1990 mai multe vizite în Europa Occidentală, inclusiv pentru închiderea unor conturi caracterizate neoficial de băncile respective ca efectuând transferuri substanțiale. Pentru cine au fost făcute aceste transferuri nu se știe. Dar dacă s-ar dori să se afle, lucrurile ar fi foarte simple, iar cei doi sunt cei care știu.

OPERAȚIUNEA SCANDINAVICA

Anghelache a fost implicat și în alte dosare sensibile, ca de exemplu IKEA. În anii ’80, șeful spionajului, generalul Aristotel Stamatoiu, a dispus trimiterea unei sume de bani într-un cont al IKEA de la Banca de Comerț Exterior a Germaniei de Est. Într-un cuvânt, Securitatea făcea afaceri cu IKEA și  un comision mergea în conturile din străinătate. Operațiunea, cu numele de cod “Scandinavica”, era coordonată de maiorul(la aceea vreme)  de securitate Constantin Anghelache, actualul președinte executiv al FC Dinamo Bucuresti. Dezvăluirile au apărut acum câțiva ani în presa străină fiind preluate și de cea românească. În prezent IKEA se aprovizioneaza cu pătuțuri pentru copii de la fabrica Gilmet, din comuna prahoveană Drajna, localitatea de baștină a generalului (r) Constantin Anghelache.

Un articol din 2007, publicat de România Liberă

 Dupa 10 ani de interventii la instantele judecatoresti, regizorul Dinu Cocea urmeaza a fi evacuat din propria casa de catre fostul colonel de Securitate Constantin Anghelache.

» Ofiterul s-a instalat in apartamentul din strada Caderea Bastiliei nr. 19 in 1986, imediat dupa ce regizorul a plecat in Franta, iar dupa ’89 a reusit sa-l cumpere in conditii ilegale, desi mai detinea o locuinta.

» Dinu Cocea a obtinut o hotarare judecatoreasca prin care i se recunoaste proprietatea, insa o decizie aberanta a unor judecatori il obliga sa-l accepte in calitate de chirias inca cinci ani pe fostul ofiter de Securitate.

La inceputul anilor ‘80, dupa seriile de filme Haiducii si Iancu Jianu, Dinu Cocea si-a atras antipatia regimului comunist. Acest lucru s-a datorat intentiei de a face un film, “Pe apa sambetei”. Cum acest film urma sa prezinte povestea unui baraj prost construit pe Arges, pe o fundatie de calcar, cenzura nu i-a aprobat proiectul. Mai mult, regizorul a fost interzis, numele sau fiind scos de pe genericele filmelor rulate in cinematografe sau la postul de televiziune. Monitorizat de Securitate, Dinu Cocea a incercat sa emigreze in Franta, dorind sa se stabileasca la Paris, alaturi de sotie si fiica. I s-a refuzat insa eliberarea unui pasaport turistic. In 1985, in urma unor interventii ale autoritatilor franceze, Cocea a primit documentul mult asteptat. Plecarea din tara a marcat si inceputul abuzurilor ce au avut si inca au ca subiect apartamentul din strada Caderea Bastiliei nr. 19, apartament pe care familia regizorului l-a cumparat in 1971.

Rechizitionare in forta

La cateva zile de la plecarea lui Dinu Cocea in Franta, la adresa din Caderea Bastiliei au descins cadrele Securitatii. Fara nici o explicatie, acestea au scos-o in strada pe sora regizorului, locatara ramasa. Apartamentul a fost “rechizitionat” de Securitate fara nici un document, fiind transformat in casa conspirativa. Nu pentru mult timp. In 1986, in conditii la fel de ilegale, in proprietatea regizorului Cocea s-a instalat Constantin Anghelache, colonel de Securitate si director la Fondul Dunarea. Desi s-ar fi crezut ca evenimentele din 1989 aveau sa puna lucrurile pe fagasul normal, nu a fost deloc asa. Reintors in tara in 1990 pentru filmari, Dinu Cocea a incercat, fireste, sa intre in propria-i casa. Lucru care s-a dovedit a fi imposibil, deoarece aici locuia, bine merci, familia securistului Anghelache. Regizorul nu s-a resemnat si a inceput demersurile de recuperare a proprietatii sale. A aflat cu acest prilej ca Anghelache este, din 1988, titularul unui contract de inchiriere incheiat cu fosta intreprindere de administrare a fondului locativ, ICRAL. Asta insemna ca nu-l poate evacua pe securistul Anghelache fara o decizie judecatoreasca.

Primaria inclina balanta

Aparitia Legii 112/1995 l-a determinat pe Dinu Cocea sa notifice atat instantele judecatoresti, cat si Primaria Capitalei, institutii carora le-a cerut sa-i recunoasca dreptul de proprietate. De-a dreptul scandalos, in loc sa anuleze contractul de inchiriere semnat prin ICRAL in favoarea lui Anghelache, Primaria Capitalei a adoptat in martie 1997 o decizie ce avea sa desavarseasca ceea ce nici Securitatea nu indraznise sa duca pana la capat: aprobarea ca apartamentul maestrului Cocea sa-i fie vandut lui Anghelache. Instantele nu au fost impresionate de decizia Primariei si, in 1999, regizorul a obtinut prima sentinta prin care a fost repus in drepturi. Dar in loc sa se simplifice, situatia s-a complicat si mai mult. Asta deoarece, practic, din 1999, pe apartamentul din Caderea Bastiliei 19 exisau doua acte de proprietate: contractul prin care Primaria Capitalei i-a vandut locuinta lui Anghelache si decizia judecatoreasca prin care lui Dinu Cocea i se recunoaste proprietatea. Din nou, tot justitia romana a fost chemata sa faca lumina, in sensul sah la lege.

In dorinta fireasca de a-si recupera propria casa, regizorul Dinu Cocea a inceput sa faca si munca de investigatie si a descoperit un fapt surprinzator: familia Anghelache nu avea legal dreptul de a primi de la stat o locuinta deoarece mai detinea o proprietate cumparata in 1991 in Bucuresti, pe strada Tanganului, la nr. 7. Or, conform Legii 112/1995, “chiriasii titulari sau membrii familiei lor – sot, sotie, copii minori – care au dobandit sau au instrainat o locuinta proprietate personala dupa 1 ianuarie 1990, in localitatea de domiciliu” nu mai aveau dreptul sa-si cumpere casele in care locuiau cu chirie. Adica exact situatia lui Anghelache. Desi lucrurile ar fi trebuit din nou sa fie clare, pentru a nu fi acuzat ca are deja o locuinta, fostul cadru al Securitatii a recurs la o smecherie: a transferat casa din strada Tanganului nr. 7 pe numele unei firme de familie, “Impresan” SRL Bucuresti. La tribunal, aceasta smecherie nu a tinut, astfel ca, in decembrie 2002, Anghelache a fost obligat prin sentinta sa lase in deplina proprietate familiei lui Dinu Cocea apartamentul din Caderea Bastiliei nr. 19. Fostul ofiter de Securitate nu s-a lasat pagubas. A atacat decizia cu apel, insa a pierdut.

Cum mori cu dreptatea in mana

Cand povestea parea a se fi terminat, in joc a intrat Primaria Capitalei. Cum sotia lui Constantin Anghelache lucra aici, juristii Primariei au intrat in proces impotriva regizorului Dinu Cocea. Daca pana atunci a mizat pe contractul de vanzare-cumparare semnat cu ICRAL, Anghelache a schimbat unghiul de abordare si si-a cerut drepturile de chirias amarat. Adica sa fie lasat sa locuiasca in casa lui Cocea pentru inca cinci ani. Primaria Capitalei i-a sustinut punctul de vedere, iar judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti, impresionati de “drama” fostului securist, l-au obligat pe maestrul Dinu Cocea sa-l “cazeze” pe Anghelache pentru inca cinci ani. Aceeasi decizie jignitoare pentru Justitia romaneasca a fost mentinuta si la Tribunalul Bucuresti, ca urmare a recursului formulat de Cocea. “Principial, este corecta sustinerea intimatilor (adica a lui Dinu Cocea – n.r.)”, recunosc judecatorii Tribunalului Bucuresti in decizia din 20 februarie 2007. Recunoasterea nu i-a oprit ca, in aceeasi decizie, sa-i oblige pe intimatii care au dreptate “sa predea contestatarilor posesia apartamentului”. Maestrul Dinu Cocea a facut recurs, tot la tribunal, fata de aceasta sentinta, dar rezultatul, decis in urma cu doua saptamani, a fost ca recursul sau este “nemotivat si inacceptabil”. Astfel ca, dupa 10 ani de procese, situatia este aceeasi: daca nu-i gaseste un alt apartament pe care sa i-l ofere cu chirie, regizorul Dinu Cocea poate fi oricand evacuat din propria-i casa de fostul colonel de Securitate Constantin Anghelache. z

DINU COCEA
» “O sa ies In strada. O sa fac greva foamei”

Ajuns la 76 de ani, cu o pensie de 600 de lei, regizorul Dinu Cocea spune ca nu mai are nimic de facut decat sa intre in greva foamei. Sta in locuinta sa, dar nu stie pana cand. Se declara scarbit de sistemul judiciar romanesc, de legi si de unii oameni, mai ales ca acum are de infruntat o alta serie de procese, de aceasta data deschise de “chiriasul” Anghelache. Dupa ce ca s-a instalat si i-a preluat abuziv apartamentul, fostul securist ii cere 70.000 de euro drept cost al imbunatatirilor aduse de-a lungul timpului.

Ex-securistul Anghelache

» “Ce va intereseaza pe voi de cazul asta?”

Profesor universitar la ASE, fostul colonel de Securitate Constantin Anghelache nu are nici o apasare de constiinta. “Ce va intereseaza pe voi de cazul asta? Sunt chirias si am dreptul sa locuiesc acolo”, ne-a declarat acesta. Desi nu-si recunoaste nici macar proprietatea cumparata in 1991 in strada Tanganului nr. 7, Anghelache a mai detinut, de-a lungul timpului, alte cateva imobile. Pe cele din strada Orizontului nr. 3 si din strada Humulesti nr. 8 le-a ascuns insa in patrimoniul firmelor aflate in proprietatea familiei.

NR. Aceasta este țara în care trăim, oameni buni! Acest monstru educă tinerii României. Pentru că este profesor în continuare. Între timp a ajuns general…

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,