Tag Archives: Dembik

O noua criza financiara de proportii datorata cresterii pretului proprietatilor si a pretului marfurilor

Sursa: Sfin.ro

Saxo Bank: Inflaţia globală este pe cale să explodeze din cauza preţurilor mărfurilor

Inflaţia globală este pe cale să explodeze din cauza preţurilor globale mai mari ale mărfurilor, devalorizărilor competitive (inflaţie importată) şi, într-o măsură mai mică, preţurilor în creştere ale proprietăţilor, susţine Christopher Dembik, director Analiză Macro, Saxo Bank.

Principalul factor determinant al inflaţiei este reprezentat de preţurile globale mai mari ale mărfurilor, care au început să crească de la începutul verii (+2,3% în septembrie în comparaţie cu septembrie 2015). Preţul petrolului, care joacă un rol cheie în calcularea inflaţiei, a crescut cu aproape 55% de la punctul minim atins în ianuarie trecut. Această creştere va continua în lunile ce urmează datorită scăderilor investiţiilor din sectorul petrolului din ultimii ani ce ar putea avea efect, în cele din urmă, asupra capacităţii de producţie şi asupra posibilităţii unui acord OPEC cu privire la nivelul de producţie.

‘Succesul primei vânzări internaţionale de obligaţiuni ale Arabiei Saudite de acum două săptămâni (ţara a strâns 17,5 miliarde de dolari) ar putea determina ca ei să coopereze pentru reducerea inundării pieţei, de vreme ce au găsit o nouă (ieftină) metodă de a aduce bani în sistem. Dacă e aşa, acest lucru ar putea deschide calea către un acord durabil în ce priveşte petrolul ce ar avea ca rezultat o inflaţie mai mare. În zona euro, preţurile în creştere ale petrolului vor duce inevitabil la o creştere a HICP. Din punct de vedere istoric, ştim că inflaţia în Eurozonă este influenţată foarte mult de schimbarea anuală a preţului petrolului. Dacă inflaţia ar fi perfect corelată cu preţul petrolului, ceea ce, evident, nu e cazul, inflaţia ar creşte la aproape 2,3% anul viitor dacă preţul petrolului rămâne la 60 USD per baril. Deşi se poate afirma cu destulă siguranţă că nu se va ajunge acolo, direcţia inflaţiei este foarte clară. Chiar dacă preţurile petrolului scad din nou la 40 USD per baril, inflaţia este pe cale să crească semnificativ anul viitor’, susţine analistul Saxo Bank.

Un semnal foarte pozitiv cu privire la inflaţie vine din China, unde, recent, indicele PPI s-a întors recent în teritoriu pozitiv (+0,1% în septembrie). Dacă tendinţa continuă şi în octombrie (datele PPI vor fi publicate pe 9 noiembrie), ar însemna că China iese în sfârşit din deflaţie. De la faptul că este cel mai mare exportator de deflaţie din lume, China va deveni – aproape de la o zi la alta – un exportator de inflaţie, lucru care va avea implicaţii globale cheie cu privire la dinamica inflaţiei.

Ca rezultat al preţurilor mai mari ale mărfurilor şi devalorizării valutelor, în multe ţări inflaţia a fost mai mare decât se anticipase în ultimele săptămâni. În Noua Zeelandă, indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,2 procente în al treilea trimestru faţă de anul precedent (versus 0,1% conform consensului), ceea ce a dus la stimulare temporară a parităţii NZD-USD pe piaţă. În Marea Britanie, IPC a fost 1% în septembrie, de la 0,6% în august, în contextul scăderii lirei sterline.

În Europa, creşterea preţurilor proprietăţilor este de asemenea un factor pentru o inflaţie mai mare. În Spania, preţurile proprietăţilor sunt încă la 30% sub nivelul pre-criză, dar în alte ţări preţurile continuă să crească, uneori chiar vertiginos. În Germania, preţurile sunt în creştere cu 30%, iar în ţările scandinave au explodat cu +57% în Norvegia şi +70% în Suedia.

Creşterea inflaţiei globale va avea un efect negativ în ce priveşte creşterea economică, dar va aduce puţină alinare agenţilor economici (privaţi şi publici) care sunt foarte îndatoraţi şi care acum se confruntă cu un cost mai mare al capitalului, spune Dembik.

Tagged , , , , , , ,

Patriotism economico financiar in Europa

Sursa: Hotnews.ro

In umbra crizei grecesti, care tine economistii si investitorii cu sufletul la gura, marile tari emergente se confrunta cu o vara dificila, intre prabusirea burselor chinezesti si criza din Brazilia, scrie AFP.

Puternica federatie a industriei germane (BDI) a recunoscut, intr-un comunicat legat de evolutiile din China, ca “societatile germane sunt pregatite pentru o incetinire a cresterii chinezesti, dar au fost surprinse de evolutiile extreme de pe pietele bursiere”.
Bursele din China au intrat in degringolada de la jumatatea lui iunie (-30% in trei saptamani), suferind o corectie foarte puternica dupa cresteri spectaculoase si lovind dur micii jucatori, care constituie majoritatea zdrobitoare a investitorilor, pe fondul incetinirii generale a economiei Chinei.
Marti, a fost randul Braziliei sa devina tinta agentiei Standard and Poor’s, care a apreciat ca datoria tarii se apropie din ce in ce mai mult de categoria “speculativa”.
Atacuri asupra monedelor nationale
Pe pietele valutare, ‘dizgratia’ economiilor emergente este generalizata: monedele Braziliei, Mexicului, Africii de Sud, Columbiei si Turciei sunt atacate si evolueaza la minimele ultimilor ani.
Aceste caderi sunt legate in mare masura sa reducerea cotatiilor materiilor prime, fie ca e vorba de hidrocarburi sau metale, afectand puternic exporturile tarilor emergente.
Saptamana trecuta, doi giganti ai industriei mondiale a mineritului, Anglo American si Lonmin, au anuntat concedierea a circa 10.000 de oameni in urmatorii doi ani.
Iar numerosi economisti cred ca intrarea in joc a Cubei si Iranului va complica si mai mult situatia a numeroase tari.
Christopher Dembik, economist la Saxo Banque, arata ca majoritatea economiilor emergente “nu au facut reformele structurale necesare, nu si-au diversificat industriile si nu au creat o societate reala de consum” pentru a amortiza socurile externe.
Economistul vede in degradarea perspectivelor tarilor emergente un fenomen de fond care nu se explica doar asteptata majorare a dobanzilor in SUA, care va atrage investitorii spre dolar.
In conditiile in care tarile dezvoltate au beneficiat de lungi perioade de prosperitate pentru a-si consolida modelele economice, Dembik apreciaza ca va fi “strict imposibil” pentru acestea sa urmeze acelasi model din cauza “precipitarii ciclurilor economice”, tot mai scurte deoarece sunt tot mai legate de versatilitatea pietelor financiare.
El arata insa ca Beijingul este un “caz aparte” si se declara optimist pe termen mediu si lung pentru China.
Sefa FMI, Christine Lagarde, a apreciat miercuri ca economica Chinei este “rezistenta si suficient de puternica pentru a suporta acest gen de variatii importante pe piete”.
Contra-mondializarea
Pentru Patrick Artus, economist la Natixis, “incetinirea foarte importanta a cresterii potentiale a Chinei (de la 8% pe an in perioada 2000 – 2010, la 3% pe an in anii 2020) va avea efecte considerabile, reducand cresterea mondiala cu un punct pe an”.
Ludovic Subran, economist sef la asiguratorul Euler Hermes, subliniaza slabiciunea persistenta a comertului international si vede indiciile unei “contra-mondializari”, a aparitiei de “fortarete” in Statele Unite si in Europe, unde activitatea economica isi revine fara insa ca tarile emergente sa beneficieze de ea. “Consumatorii europeni si americani nu vor sa salveze lumea, patriotismul economic si financiar creste”, spune el.
Subran reaminteste de asemenea constituirea in tarile emergente a unor curente de opinie publica mai atente la inegalitati, mai retincente la exploatarea resurselor naturale, care cer socoteala pentru reformele puse in practica si care schimba datele pentru guverne si pentru investitori. Chiar si in China, avertizeaza el: “Nu poti importa capitaluri, sa ai cadre formate in afara, fara sa importi si un pic de democratie”.

 

Tagged , , , , , , , , , ,