Tag Archives: diicot

Fals si uz de fals prezidential

Sursa: Comisarul

O tăcere grea și vinovată s-a așternut peste presa din România! Este aproape incredibil ce se întâmplă! Băi, oameni buni, adevărata știre nu este că președintele României, Klaus Iohannis, a pierdut o casă în centrul Sibiului! Adevărata știre este că începând de joi, mai bine zis după redactarea oficială a dispozitivului hotărârii Tribunalului Brașov, soția președintelui, doamna Carmen Iohannis, va putea fi acuzată oficial de fals și uz de fals! Infracțiuni pentru care se poate și se face pușcărie! Dosarul închis în mod suspect de parchetul local în 2009 va trebui redeschis. Despre dosarul transmis de DIICOT la DNA, pe aceeași speță, s-a așternut, de asemenea, tăcerea.

Noi v-am spus acum nici o lună, pe 16 octombrie, să rețineți o poză făcută de un personaj în biroul președintelui EXCLUSIV/REȚINEȚI această FOTOGRAFIE din BIROUL președintelui Iohannis!

În restul amănuntelor nu mai are rost să intrăm. Probabil că în zilele următoare, în cele din urmă, vor publica toți toate amănuntele.

Însă ancheta, cu toate documentele o puteți citi pe Riseproject.ro.

Tagged , , , ,

Aventurile profesorului (de) penal Neagu

Sursa: Ziuanews.ro

«”Miron Cozma începuse să aibă probleme cu justiţia şi avocatul Ion Neagu, care îl reprezenta, i l-a recomandat pe Gabriel Oprea”, povesteşte un martor al epocii. “Am un băiat de ispravă, militar, ia-l consilier!”, i-a spus Neagu lui Miron Cozma.»

Este un mic fragment din textul lui Cătălin Tolontan, un foarte util articol de remember despre cum a început ascensiunea lui Gabriel Oprea.

Puţină lume îşi mai aminteşte acum cine este avocatul Ion Neagu, “profesorul Neagu” cum i se spune. Într-adevăr, Neagu l-a reprezentat pe luceafărul huilei, Miron Cozma, în procesul mineriadei din 1991. După ce s-a retras, Cozma a fost apărat de senatorul PRM Viorel Dumitrescu.

Pe scurt, despre profesorul Ion Neagu

Oldies, but goldies. Ion Neagu a fost, poate încă mai este, un rechin judiciar de apă adâncă. Fost asistent la Şcoala de ofiţeri de miliţie în anii “60, profesor la Drept, formator a generaţii de magistraţi şi avocaţi, rector la universitatea particulară Nicolae Titulescu, fost deputat PSD de Bucureşti din trupa lui Dan Ioan Popescu şi Vanghelie, preşedinte al Comisiei juridice din Cameră pe vremea lui Năstase, şef al Departamentului Justiţie al PSD (Gabi Oprea era şef la Apărare; Ion Neagu i-a predat ştafeta la şefia departamentului Justiţie lui Dan Şova), preşedinte al Fundaţiei Nicolae Titulescu înaintea lui Năstase, avocat al marilor penali pesedişti, legendar prin prisma miturilor care circulă despre el.

Pe cine a mai apărat avocatul Neagu şi, mai ales, ce farmece a reuşit să facă. A obţinut o decizie favorabilă scandaloasă de la judecătorul corupt Florin Costiniu în cazul confiscării unui milion de euro din averea lui Dan Ioan Popescu. Deczia a fost greşită. Şi nu o spunem noi, ci completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a casat decizia lui Costiniu. Neagu l-a reprezentat pe DIP împreună cu Ana Diculescu Şova, mama vitregă a senatorului Dan Şova.

Profesorul Ion Neagu i-a apărat şi pe sponsorii PSD, magnaţii Ovidiu Tender, Marian Iancu şi Corneliu Iacobov, aflaţi acum toţi în puşcărie. După 7-8 ani de bătălii juridice, “Iancu de Hundeoara”, patronul echipei de fotbal Poli Timişoara, Marian Iancu, a fost pînă la urmă condamnat la 12 ani şi, respectiv, 14 ani de închisoare în dosarele Rafo şi Carom. Neagu a obţinut la un moment dat ştergerea prejudiciului din dosarul Rafo. Doctorandul lui, judecătorul Cristian Jipa, a anulat expertiza procurorilor DIICOT care constata paguba în cazul Rafo. Jipa este soţul senatoarei PSD Ruxandra Jipa, cea care l-a miruit pe Şova în Parlament în ziua în care senatorii au respins cererea de arestare a fostului ministru în dosarul Turceni-Rovinari. Judecătorul Jipa, acum pensionar, a fost anchetat alături de colegul lui de la Înalta Curte, Florin Costiniu, în dosarul senatorului Cătălin Voicu, însă până la urmă a scăpat din lipsă de probe. Jipa era bun prieten cu senatorul corupt, aflat acum în puşcărie pentru 7 ani.

În cazul lui Iacobov, Neagu a obţinut o achitare scandaloasă de la judecătoarea Niculina Alexandru. Sentinţa a fost considerată greşită de magistraţii de la Curtea de apel Bucureşti care l-au condamnat definitiv pe Iacobov la 7 ani de detenţie. Judecătoarea Alexandru a trimis şi dosarul lui Ovidiu Tender la Curtea Constituţională, adică a contribuit la tergiversarea procesului început în 2006 şi finalizat abia în 2015, cu o săptămână înainte de prescriere. Pentru aceste servicii, judecătoarea a fost promovată rapid de la Tribunal la Curtea de apel şi apoi la ICCJ. Acum, este pensionară.

Personaje vechi şi noi. Profesorul Neagu s-a intersectat în situaţii cel puţin interesante cu personaje, acum de prim-plan, precum premierul Victor Ponta şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, arestată în cel de-al 3 lea dosar penal. În 2000, procurorul Ponta de la Parchetul general l-a anchetat pe kurdul Fatih Kesser, acuzat de un prejudiciu de 35 de milioane de dolari, apărat de Neagu. Kesser a cumpărat Nitramonia Făgăraş, împreună cu Gheorghe Boeru, în calitate de reprezentanţi ai unei firme din SUA. Gheorghe Boeru este patronul Romair Consulting, anchetat acum de DNA Ploieşti în dosarul primarului sectorului 1 Andrei Chiliman şi al fostului trezorier a PNL sector 1, Vlad Moisescu. Profesorul Neagu s-a mai intersectat cu Ponta în 2006. Neagu era avocatul lui Marian Iancu, iar Ponta al lui Tender. Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, este procuroarea de caz din dosarele lui Iancu şi Tender. Ea i-a trimis în judecată pe cei doi. Deşi Ion Neagu era avocatul fraţilor Iancu, Bica a vrut să își facă teza de doctorat cu el.

Aventurile profesorului Neagu în marile dosare penale. Varianta pe larg

Neagu l-a apărat pe marele DIP (Dan Ioan Popescu), de neatins de Justiţia română, ca şi finul său, Bogdan Buzăianu, “cel mai mare băiat deştept din Energie”. E vorba de Dan Ioan Popescu, fostul ministru PSD al Industriilor de pe vremea autoputernicului Năstase. Ultima ştire despre DIP a apărut în hotnews.ro săptămâna trecută şi a arătat că numele fostului greu PSD şi al finului Buzăianu sunt inscripţionate în vitrina celui mai scump magazin din lume. Jurnaliştii vechi pe Justiţie îşi aduc aminte cum Dan Ioan Popescu venea la proces, la Înalta Curte, cu cămăşi pe care era inscripţionată marcă: “DIP”.

Iată un fragment din campania “Anticorupţia la romăni. De ce nu avem corupţi” desfăşurată de TVR în 2010, pe vremea când nu erau condamnări în cazurile de corupţie. Abia în 2012 s-a spart gheaţa odată cu condamnarea istorică a fostului premier Adrian Năstase:

«O decizie curajoasă a marcat începutul lui 2006: comisia de cercetare a averii demnitarilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de judecătorul Mihai Nucă, a constatat că fostul ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, nu poate justifica un milion de euro în perioada cât a fost membru al cabinetului Adrian Năstase. Comisia a dispus sechestrul asigurător pe 8 terenuri din Azuga şi pe un apartament din zona Kiseleff ale familiei fostului demnitar.

Comisia reprezenta însă “acuzarea”, decizia trebuia luată de un complet special format din judecătorii: Nicoleta Florea – preşedinte, Constantin Brânzan şi Carmen Sârbu. Dan Ioan Popescu a apelat la avocaţii Ion Neagu şi Ana Diculescu Şova.

În septembrie 2006, procesul este suspendat, iar dosarul trimis la Curtea Constituţională. Avocaţii lui DIP au susţinut că averea acestuia nu poate fi confiscată, întrucât se încalcă Legea fundamentală, care, la articolul 44, spune:

“Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”

Jumătate de an mai târziu, în martie 2007, cu majoritate de voturi, Curtea nu dă dreptate avocaţilor lui DIP. Trei dintre judecători fac însă opinie separată în sensul admiterii cererii. Este vorba de judecătorii Şerban Viorel Stănoiu – soţul Rodicăi Stănoiu, colegă de partid şi fostă colegă de cabinet cu DIP, Petre Ninosu – fost parlamentar PDSR şi fost ministru al Justiţiei în Guvernul Văcăroiu şi Acsinte Gaspar – fost deputat PSD şi fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul în Guvernul Năstase.

Apare Costiniu. În răstimpul în care dosarul stă la Curtea Constituţională, judecătoarea Nicoleta Florea, preşedintele Completului special, se pensionează. Preşedintele de atunci al ICCJ, Nicolae Popa, desemnează un alt preşedinte de complet: Florin Costiniu, preşedintele Secţiei Civile a ICCJ.

Dosarul lui DIP e îngropat. La 17 septembrie 2007, avocaţii Ion Neagu şi Ana Diculescu Şova cer clasarea cazului pe motiv că nu există venituri care să nu poată fi justificate de familia Popescu. Două săptămâni mai târziu, la 1 octombrie, completul prezidat de Florin Costiniu răspunde cererii formulate de apărare şi închide dosarul cu următoarea concluzie:

“ICCJ constată că nu există niciun element de discrepanţă, diferenta ori element care să ateste dobândirea ilicită a unor bunuri.”

Decizia a fost greşită. Acest lucru îl spune Completul de 9 judecători al ICCJ unde Parchetul a făcut recurs şi a avut câştig de cauză în 2008. Cei 9 magistraţi au casat decizia dată de completul lui Costiniu, pe motiv că acesta nu a făcut o cercetare judecătorească aşa cum ar fi trebuit şi, în mod eronat, a inclus milionul de euro lipsă la capitolul venituri licite pe care familia Popescu l-ar fi cheltuit, de asemenea, legal.

“Trebuia să se stabilească cum au putut fi achiziţionate bunuri în anii 2000, 2001, 2002, 2003 şi în perioada 1 ianuarie 2004 – 1 decembrie 2004 cu venituri încasate în cursul lunii decembrie 2004”, se arată în decizia Completului de 9 judecători.

Cine sunt protagoniştii? Dan Ioan Popescu a fost ministrul Economiei în Guvernul Năstase şi preşedinte al PSD Bucureşti până în iulie 2006. A demisionat din PSD două luni mai târziu şi s-a înscris, apoi, în PC.

Avocatul acestuia, Ion Neagu, este profesor universitar de drept procesual penal la Facultatea de Drept Bucureşti şi rector al Universităţii particulare Nicolae Titulescu. A fost deputat PSD din 2000 până în 2004, membru al organizaţiei PSD sector 5, condusă de Marian Vanghelie.

Ana Diculescu Şova este mama actualului senator PSD Dan Şova. Acesta din urmă l-a înlocuit pe profesorul Neagu de la conducerea departamentului Justiţie al PSD şi a fost asociat cu actualul preşedinte al PSD, Victor Ponta, în firma de avocatură “Sova şi asociaţii”.

Nicolae Popa a fost preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Curţii Constituţionale, numit de fostul preşedinte Ion Iliescu. A fost decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu, al cărei rector este profesorul Neagu. În prezent, Nicolae Popa este coordonator de doctorat la această facultate. El l-a desemnat pe judecătorul Florin Costiniu în completul care a închis, în mod greşit, dosarul averii lui DIP.

Judecătorul Florin Costiniu este inculpat pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul senatorului arestat Cătălin Voicu. Costiniu a fost el însuşi arestat preventiv pentru 3 zile la începutul lunii aprilie. Este prieten cu senatorul Voicu, după cum cei doi au declarat în faţa anchetatorilor DNA. “Precizez că aveam o relaţie de mai mulţi ani, din 1990, cu dl. Florin Costiniu şi ne întâlneam în repetate rânduri. Aveam o relaţie de prietenie…”, a declarat Cătălin Voicu în faţa procurorilor în data de 30 martie 2010, potrivit rechizitoriului DNA.

“În virtutea relaţiei de amiciţie de aproape 20 de ani cu Voicu Cătălin, am acceptat să mă uit, în calitatea atribuită de domnia sa, de specialist, peste o hotărâre judecătorească şi poate şi pe motivele de recurs”, a declarat judecătorul Costiniu în faţa anchetatorilor DNA în data de 8 aprilie 2010, potrivit rechizitoriului trimis instanţei.

Florin Costiniu a fost preşedintele Secţiei Civile a Înaltei Curţi şi este soţul judecătoarei Viorica Costiniu de la Curtea de Apel Bucureşti, preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România.

Legături suspecte. Înainte de a fi arestat, senatorul Cătălin Voicu a primit interdicţia de lua legătura cu Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie şi Dan Ioan Popescu. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, interdicţia de a vorbi cu DIP a fost motivată de faptul că, în cursul anului trecut, fostul ministru al Economiei a avut mai multe întâlniri cu Cătălin Voicu la restaurantul Select, locul de taină al senatoului PSD.

În rechizitoriul DNA apare următorul fragment dintr-o interceptare ambientală a unei convorbiri dintre Cătălin Voicu şi Florin Costiniu, din data de 17 septembrie 2009:

“Voicu Catalin: Vreau să vă spun, vă pune ăştia de jos vreo etichetă de gât acuma, face vreo conexiune cu familia Neagu şi iese altceva.
Costiniu Florin: Da, da, sigur!
Voicu Cătălin: Nu avem nevoie de aşa ceva!”

Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, familia Neagu în legătură cu care se temeau cei doi să nu se facă o conexiune este chiar familia profesorului Ion Neagu, avocatul lui DIP. Avocatul Neagu, senatorul Cătălin Voicu şi primarul Marian Vanghelie provin din organizaţia PSD sector 5, iar şeful lor pe linie de partid era chiar Dan Ioan Popescu.

Alte legături. Un alt membru al completului care a închis dosarul averii lui DIP este judecătorul Constantin Brânzan. Acesta este director al Institutului Naţional al Magistraturii. Potrivit unor surse din rândul judecătorilor, Brânzan este un apropiat al fostului preşedinte al CSM, Dan Lupaşcu. Înainte de a fi judecător la Înalta Curte, Brânzan a fost judecător-inspector şi purtător de cuvânt al Curţii de Apel Bucureşti, unde preşedinte este Dan Lupaşcu (auto-suspendat pe durata mandatului de membru CSM). Brânzan a fost numit director al INM în martie 2008, după ce Consiliul a obţinut modificarea legii cu ajutorul fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, asfel încât conducerea INM să nu mai fie numită de Consiliul ştiinţific, ci de CSM.

Dan Lupaşcu este membru CSM şi profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Nicoale Titulescu. Şi-a dat doctoratul în drept procesual penal în 2001, sub coordonarea profesorului Neagu, la Universitatea Bucureşti.»

Este ceea ce publica www.stiri.tvr.ro în 2010. Între timp, procesul privind confiscarea averii nejustificate a lui DIP a continuat, dar nu a ajuns la un final. Pe 22 decembrie 2014, Curtea de apel Bucureşti a decis să îi confişte doar 200.000 de euro. Decizia nu e definitivă, fiind contestată de DIP la Înalta Curte. Procesul are termen pe 8 octombrie 2015.

Profesorul Neagu a făcut minuni şi în cazul lui Marian Iancu, “Iancu de Hundeoara”, aşa cum îl prezentau Jurnalele de ştiri sportive pe fostul patron de la Poli Timişoara, condamnat acum la 12 şi 14 ani de închisoare în dosarele Rafo şi Carom.

Iată un alt fragment din campania “Anticorupţia la români. De ce nu avem corupţi” desfaşurată de TVR în 2010:

«Judecătorul Cristian Jipa, doctorandul lui Neagu, şterge un prejudiciu de 25 de milioane de euro. Avocatul lui Dan Ioan Popescu, Ion Neagu, este şi apărătorul patronului Poli Timişoara, Marian Iancu, şi al fraţilor acestuia, judecaţi încă din 2005 pentru un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro în dauna Rafo Oneşti. Dosarul fraţilor Iancu a fost trimis Tribunalului Bucureşti în august 2005, iar dosarul a ajuns pe masa judecătorului Cristian Jipa.

Motive de îngrijorare. Parchetul i-a cerut magistratului să se abţină de la judecarea acestui dosar pe motiv că nu poate fi imparţial în condiţiile în care a fost doctorand al profesorului Neagu. Trebuie adăugat că, doi ani mai târziu, în octombrie 2007, fiica magistratului, Alexandra-Cristina Jipa, a devenit preparator şi, apoi, asistent universitar la Facultatea de drept a Universităţii Nicolae Titulescu, unde rector este Ion Neagu.

Lovitura de graţie. Cristian Jipa nu a ţinut cont de cererea parchetului şi a continuat să judece dosarul. În septembrie 2006, judecătorul a preluat cu copy-paste susţinerile apărării şi a anulat din condei expertiza procurorilor care constata un prejudiciu de peste 25 de milioane de euro. Motivul: proba a fost obţinută ilegal întrucât, pe 8 iulie 2005, procurorul a convocat experţii la sediul parchetului, fără să cheme şi inculpaţii şi a suplimentat obiectivele expertizei, fără să ofere inculpaţilor şansa să facă observaţii.

“Acest mod de a proceda la efectuarea expertizei constituie o încălcare flagrantă a dreptului la apărare al inculpaţilor, cu consecinţe directe asupra modului de calcul al prejudiciului presupus a fi cauzat, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea expertizei efectuate în această cauză”, a conchis judecătorul Jipa în încheierea de şedinţă din 28 septembrie 2006.

Fără drept de apel. Procurorul nu poate ataca o astfel de decizie. În zadar a încercat să explice Parchetul că judecătorul a greşit întrucât nu au fost suplimentate obiectivele expertizei, iar avocaţii şi experţii inculpaţilor au putut să facă obiecţiuni la raportul de expertiză contabilă timp de 20 de zile începând cu 19 iulie 2005. Tot ce i-a rămas procurorului a fost să se plângă, fără folos, la CSM cu privire la conduita judecătorului Jipa.

Noua expertiză, plătită de inculpaţi. Judecătorul Cristian Jipa a dispus o nouă expertiză în dosar. Oricât de ciudat ar părea, legea spune că expertiza este plătită de cel care o solicită, aşadar expertiza care ar trebui să constate dacă şi cu cât au prejudiciat fraţii Iancu Rafo Oneşti este plătită de fraţii Iancu!!

Cine e judecătorul Jipa? După ce a anulat proba-cheie a procurorilor, judecătorul Cristian Jipa s-a retras din dosar. El este cel de-al doilea judecător anchetat pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul senatorului arestat Cătălin Voicu. Judecatorul Jipa e cel chemat la ordin de Voicu la restaurantul Select şi căruia senatorul îi încredinţează misiunea de a afla cine sunt magistraţii care judecă plângerea lui Radu Mazăre împotriva anchetatorilor săi. Soţia judecătorului este Ruxandra Jipa, fostă deputat PRM, actual PSD, aleasă în circumscripţia 42 din sectorul 5, la fel ca şi senatorul Voicu. (Ruxandra Jipa este senatoarea care l-a miruit pe fostul ministru Dănuţ Şova în ziua în care Parlamentul a respins solicitarea DNA de arestare a lui Şova în cazul Turceni-Rovinari în care este judecat şi premierul Victor Ponta – n.r.)

Voicu şi Jipa se cunosc de 20 de ani, dupa cum a declarat chiar Voicu în faţa instanţei. În faţa Secţiei pentru judecători a CSM, care l-a sancţionat cu 15 la sută din salariu pentru o lună, judecătorul Jipa a susţinut că senatorul Cătălin Voicu i-a salvat viaţa în urmă cu trei ani. Magistratul a povestit că a avut o criză de colecist şi a fost internat de urgenţă. Din pricina că spitalul nu avea dotarea necesară, exista riscul să moară. Soţia judecătorului a apelat atunci la senatorul Voicu, iar acesta a reuşit să-i aranjeze transferul la alt spital, unde a fost operat în regim de urgenţă.»

Articolul integral îl puteți citi pe romaniacurata.ro

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pescariu si Florica scapa iar de puscarica! …Un sistem judiciar penibil ajuta doi infractori sa pastreze 22.5 milioane de euro…

Sursa: B1

Afaceristul Claudiu Florică şi fostul tenismen Dinu Pescariu au fost scoşi de sub urmărire penală de procurori şi nu se vor prezenta în faţa instanţei care soluţionează dosarul Microsoft.

Şi asta după ce cei doi au făcut un denunţ împotriva grupării Udrea-Cocoş-Niro-Pinalti, scriu jurnaliştii de la ştiripesurse. Florică şi Pescariu pot beneficia în continuare de operaţiiunile încheiate ilegal derulate pentru închirierea către statul român a licenţelor informatice Microsoft.

Acestia vor rămâne cu banii pe care i-au câştigat de pe urma operatiunilor ilegale cu licenţele informatice Microsoft.

Anchetatorii nu mai verifică nici firmele controlate de Florică, deşi prin două societăţi, D.I.M. Soft SRL şi Abacus Systems & Solutions SRL, Florică a încasat de la stat, în perioada fostei guvernării PDL, peste 22,6 milioane de euro. Cele două companii au realizat în perioada 2007-2012, nu mai puţin de 55 de contracte cu statul, atât la nivel central, cât şi la nivel local.Şi asta nu e tot. Cei doi denunţători au reuşit să deschidă uşile tuturor guvernelor din perioada 2003- 2009, pentru a impune statului român achiziţia licențelor Microsoft.

În anul electoral 2008 au fost puse la punct cele mai importante contracte. La fel s-a întâmplat și un an mai târziu, iar suma totală a tranzacțiilor ajunge, cu tot cu TVA, la peste 22 de milioane de euro, la cursul euro-leu de atunci.

Multe dintre aceste înţelegeri au vizat instituţiile extrem de importante ale statului român, cum ar fi Ministerul de Interne, DIICOT sau ANAF, dar şi alte autorităţi din subordinea Guvernului României.

Tagged , , , , , , , ,

Politistul Peste si Judecatorul Client

Sursa: Evz.ro

Judecătorul Aurelian Nicolae Tomuș este cercetat în libertate FOTO: ADI PÎCLIȘAN

Un magistrat care apela la serviciile unor tinere prostituate era cunoscut de proxeneți ca fiind violent. Judecătorul se lăuda cu înregistrările fierbinți făcute în timpul partidelor de amor.

Interceptări halucinante în dosarul proxeneților care exploatau eleve de liceu pentru a organiza orgii pentru magistrați și oameni de afaceri bogați din Banat. Magistratul Aurelian Nicolae Tomuș de la Judecătoria Timișoara avea faimă de vio lent, potrivit interceptărilor. El dispunea de fete după bunul plac și se lăuda că avea poze compromițătoare cu acestea. „Domnul preşedinte să trăiască”, i se adresau cunoscuții.

Șantajul

Tomuş este cercetat sub control judiciar pentru șantaj după ce a amenințat o tânără că le va trimite părinților ei înregistrări din timpul partidelor de amor, dacă nu va mai fi păpușa lui sexuală. Într-o discuție cu polițistul Ovidiu Gîțan, Tomuș i se confesează: „Mie mi s-o tăiat de ea. Înțelegi ce vreau să zic? După aia o bat și ajung la alte chestii cu ea, știi? Și nici nu vreau să-i dau în freză sau din astea. Înțelegi? Dar pe Raluca aia mică dacă o prind o bat de se… pe ea. Deci, dacă o prind, o bat de o nenorocesc. Ce p… mea? Mă ia la 11 metri? O… de trei lei”.

FOTO: Ovidiu Gîțan a fost arestat preventiv săptămâna trecută într-un dosar de proxenetism



Într-o altă interceptare telefonică, judecătorul se laudă unui bărbat despre cum noua sa cucerire îi respectă ordinele. „Eu am o iubițică nouă, mă rog. Tu știi la mine cum îi viața asta, nu-i stres. Păi când ești singur și vrei să te îmbeți, să vezi ce fac cu ea, cât de bine. Știi? Am niște poze. Așa de sus, i-o bag la 45 de grade, incredibil, deci nu vrei să știi. Deci bă, ești nebun. Sârboaică din aia, bă, n-am o treabă, când îi zic să stea drepți, stă drepți, când îi spun ia tocuri, ia tocuri. N-am niciun stres, știi? S-a împiedicat, frate, o dată, era să-și rupă gâtul, chiar mi s-a făcut milă de ea. Am pus-o să danseze, a căzut pe acolo, n-a spus nimic, repede s-a pus pe tocuri înapoi, a început să danseze în continuare. Zic: «Păi nu te doare?», nu știu ce. Ba. «Și dacă mă doare nu vreau să mă opresc, după aia te superi». Știi? Vai, mi s-a rupt sufletul”.

Arestații

În acest caz, patru persoane sunt arestate: Paul Mînzu, considerat capul rețelei de trafic de persoane (membru al lumii intelope și condamnat pentru devalizarea BRD Timișoara), Ovidiu Torj (fostul soț al lui Brigitte Năstase), Ovidiu Gîțan (agent de poliție) și Gheorghe Bală.

Ancheta mușamalizată: „M-au omorât în bătaie”

De mai bine de un an și jumătate zugravul Tudor Gavrilă așteaptă ca procurorii să îi facă dreptate. În octombrie 2013 el a văzut moartea cu ochii după ce a fost bătut de agentul de poliție Ovidiu Gîțan. Este vorba de același polițist care a fost arestat preventiv, săptămâna trecută, pentru constituire de grup infracțional organizat, trafic de minore și proxenetism. Agentul de poliție Ovidiu Gîțan era „loverboy”, adică cel de care se îndrăgosteau liceenele care erau exploatate de DJ Manzotti de la formația DJ Project – cercetat sub control judiciar sau judecătorul Nick Tomuș. Potrivit procurorilor DIICOT, rolul lui era de a racola fete de la liceele bune din Timișoara pe care mai apoi le „introducea” în lumea orgiilor sexuale cu cocaină la care participau bogații zilei, contra unui tarif de mii de euro.

„Cred că le dădea fete”

Din noiembrie 2013, Gîțan e cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, loviri sau alte violențe. Victima lui, zugravul Tudor Gavrilă, crede că dosarul trenează pentru că, cel mai probabil, Gîțan le livra „fete” anchetatorilor. Deși infracțiunea a fost constatată de ancheta internă a Poliției, iar cauza a fost trimisă spre soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, nu s-a ajuns la niciun rezultat. Dosarul a fost mutat la Parchetul Militar, unde, în mai mult de un an, nu s-a dat nicio soluție.

În acest timp victima a rămas cu sechele și fără loc de muncă. Bărbatul de 64 de ani a stat în spital o lună. În urma bătăii aplicate de Gîțan, el a suferit două fracturi de maxilar, a pierdut șase măsele, piciorul drept i-a fost fracturat, șase coaste i-au fost rupte, a rămas cu fisuri craniene și o pată pe ficat. A fost operat de mai multe ori și a rămas cu sechele. „Mă doare capul îngrozitor, la maxilar am fost operat deja de două ori, iar piciorul rupt a rămas umflat, nu prea pot călca pe el și nu rezist să stau în picioare. Din cauza asta de atunci nu mai pot lucra, nimeni nu ia la lucru un om bolnav”, povestește bărbatul. Polițistul nu a fost sancționat, ba mai mult, la cerere, s-a mutat de la Secția 3 la Secția 1.


FOTO: Tudor Gavrilă își caută dreptatea de aproape doi ani de zile



Pe 11 octombrie 2013, între Gîțan, pe atunci polițist la Secția 3, și Gavrilă a izbucnit un scandal care s-a terminat prost, doar pentru victimă. Motivul? Omul i-a cerut polițistului, care la vremea respectivă curta pe fiica unui vecin, să nu își mai lase câinele liber pe strada Lămâiței, deoarece acesta omorâse găinile și pisicile mamei lui.

Soția, amenințată

„Cu câteva zile înainte, la 2 noaptea, a țipat la nevastămea: «Te duc în pădure, te leg și te…”», i-a spus vorbe grele. Pe 11 octombrie, la ora 16,30 – 17,00, a venit la mine, eram în poarta casei mamei mele, și a început să mă înjure, apoi mi-a dat doi pumni. Nu departe de casă erau doi polițiști cu mașina de serviciu și o grupă de jandarmi cu o dubă. Am intrat în curte, Gîțan a venit după mine, m-a lovit cu picioarele, am căzut, el m-a lovit în cap. Era în civil. Când am reușit să mă ridic au venit colegii lui, mi-au dat cu spray paralizant, am căzut iar, mi-au pus cătușele cu mâinile la spate și m-au omorât în bătaie. Jumătate de oră au dat în mine încontinuu, 10 oameni”, își amintește Gavrilă.


Magistratul Aurelian Nicolae Tomuș este cercetat, în acest caz fără precedent, pentru șantaj. Colegii săi au respins propunerea de arestare preventivă.


Acuzații: „Le dădea fete și se drogau, toată lumea spune asta!”

Tudor Gavrilă își aduce aminte cu durere de chinurile îndurate. Povestește că a fost încătușat și dus pe un câmp, cu mașina jandarmilor, unde a fost lovit în zona capului, până când i-au rupt maxilarul și i-au spart măselele. „Am pierdut șase măsele atunci. De pe câmp, m-au dus la Secția 3, unde am fost legat de calorifer și bătut. De cel puțin patru ori m-au dezlegat și m-au târât afară, ca să arunce cu apă rece pe mine, să îmi revin. Asta povestesc oamenii din blocul de vizavi, care au văzut toată scena. Am fost bătut trei ore încontinuu”, povestește Gavrilă.


FOTO: Ovidiu Gîțan



Ce crede victima

Gavrilă e convins că Ovidiu Gîțan (foto) îi avea cumva, la mână, pe colegii și superiorii lui, dar și pe medici și anchetatori. „Poate se droga cu ei, sau le dădea fete. Toată lumea spune asta, că face numai ce vrea el, omul are spate. Când am fost prea insistent cu dosarul meu mi s-a spus: «Nu te poți pune cu poliția». Acum s-a dovedit cu ce se ocupa el”, crede zugravul.

Toată lumea spunea că se droga și probabil era drogat când m-a bătut, căci altel nu-mi explic cum un om poate bate un alt om trei ore, fără să obosească. Eu am adus 15 martori în anchetă și nu au fost audiați decât câțiva”, explică victima.

Abandonat pe o targă

Așa se face, își mai amintește Gavrilă, că după ce a fost dus de SMURD la Spitalul Județean, a fost abandonat în curte pe o targă, deoarece soția lui a refuzat să semneze un document din care reieșea că nu are nimic. „Gîțan a rezolvat și la IML, să nu mi se dea toate zilele de îngrijiri, ci numai 33”, oftează Gavrilă.

Plângerea, tergiversată

Plângerea penală depusă la Parchet împotriva lui Gîțan, este, de un an și jumătate nesoluționată. Chiar și Poliția, după o anchetă internă, a constatat că agentul se face vinovat și a notificat Parchetul.

„La momentul respectiv a fost sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la săvârșirea unor fapte de natură penală”, a spus Ancuța Morariu, ofițerul de presă al Poliției Timiș.

Procurorii au deschis un dosar pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare și lovire sau alte violențe, care, după patru luni, a fost declinat spre Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, unde, deși a trecut mai mult de un an, nu a fost soluționat.

Disperat, ca să tragă un semnal de alarmă, Gavrilă a vrut să -și de a foc, în ziua alegerilor prezidențiale.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Procurorul Stefan Crisu retinut

Sursa: Evz

Unul dintre cei mai vechi procurori criminaliști din Capitală, Ștefan Crișu, fost candidat la CSM, a fost prins ieri în flagrant de procurorii DNA Central în timp ce primea șpagă suma de 2.000 de euro de la o persoană care avea calitatea de inculpat, într-un dosar la o altă unitate de parchet, potrivit unor surse judiciare.

Ștefan Crișu a fost audiat, ieri, la sediul DNA, ulterior procurorii luând măsura reținerii acestuia pentru 24 de ore, potrivit Realitatea TV.

Sursele citate au explicat pentru “Evenimentul Zilei” că Ștefan Crișui ar fi promis că va interveni  pentru rezolvarea dosarului sau în schimbul a 3.000 de euro. De asemenea, sursele au arătat că procurorul a mai pretins și un telefon mobil. Ieri omul legii s-a întâlnit cu această persoană pe o terasă la o cafenea din București, pentru a primi prima tranșă, 2.000 de euro și tot ieri a fost organizat flagrantul.

Sursele EVZ au explicat că fiind infracţiunea flagrantă, nu este necesar avizul CSM pentru reținerea procurorului.

Tagged , , , , , ,

Busca aka Walter

Sursa: Comisarul

Tăcerea mormântală care s-a așternut pe dispariția așa-zisului om de afaceri Florian Walter, fost Bușcă, ascunde, în off, un scandal de proporții. Care depășește ancheta DIICOT. Personajul este dispărut de 6 zile.

Serviciile, spun surse bine informate, l-au făcut scăpat pe Walter/Bușcă. Printr-o acțiune concertată. Care a inclus chiar intoxicarea procurorilor DIICOT. Și s-au mai și călcat în picioare.

Iată ce se spune. Americanii au avertizat discret SRI că sunt scurgeri de informații din anumite zone unde angajați ai Romprest desfășoară activități. Iar informațiile merg spre un serviciu secret dintr-o țară vecină și de acolo spre agenți ruși. Dealtfel, neștiind nimic despre aceste operațiuni paralele, procurorii DIICOT au și furnizat, fără să vrea, câteva nume. În afacere au intrat însă, ca musca-n lapte și șmecherii din DIPI, fostul Doi și-un sfert, aflat în raza de influență a lui Gabriel Oprea. Din DIPI a fost avertizat Florian Walter/Bușcă despre descinderi.

Așa că Florian Walter/Bușcă a fost recuperat, cu nervi și disperare, în ultima clipă, de pe drum, de SRI. Dacă este tot la SRI sau a fost împrumutat puțin la americani, pentru debrifare, nu vom afla, probabil, niciodată…

Cine este personajul DAT DISPĂRUT de 6 ZILE

Numele lui e Walter. Florian Walter. Înainte îl chema Buşcă. Şi-a schimbat numele pentru CV. Este cumătrul senatorului PSD Miron Mitrea.El l-a scos din ţară pe ţeparul Mihai Necolaiciuc. Nu a fost cercetat pentru asta.

Înainte de 1989, Florian Buşcă vindea butelii la un centru din Pantelimon, acolo unde era coleg de “vândut butelii pe sub mână” cu Borcea. Prietenia celor doi avea să se consolideze şi să devină reciproc avantajoasă în anii de după căderea regimului comunist.

În 1997, Buşcă s-a pus pe făcut bani. Una din primele sale afaceri a fost transportul ilegal la muncă în Italia şi Austria a sute de oameni care munceau la negru în aceste două ţări. Buşcă a făcut şi închisoare pentru asta, atunci când autorităţile austriece au intrat pe fir, şi, la sfârşitul unei urmăriri spectaculoase pe o autostradă – mai ceva ca în filmele poliţiste -, omul de afaceri a fost arestat. Presa austriacă a anului 1997 a consemnat pe larg atât cazul, cât şi arestarea răsunătoare a lui Buşcă. După ce a ieşit pe cauţiune, din arest, Florian Buşcă a pus bazele unei firme de protecţie şi pază, SC Beretta, împreună cu Marian Măgureanu, fiul fostului director al SRI Virgil Măgureanu. Buşcă şi fiul lui Măgureanu au mai făcut afaceri în acea perioadă şi cu mobilă, materiale de construcţii, gresie şi faianţă.

În acele vremuri, în care era asociat cu fiul fostului director al SRI, Florian Buşcă l-a cunoscut şi pe fostul ministru pesedist al Transporturilor Miron Mitrea, pe care l-a susţinut financiar în campania electorală din 2000. Drept recompensă, Buşcă a fost sprijinit de PSD şi a ajuns consilier general PSD în Consiliul General al Primăriei Bucureşti. Amiciţia strânsă dintre Mitrea şi Buşcă a făcut ca politicianul să devină şi naşul de botez al unuia dintre cei doi copii din a doua căsătorie a afaceristului. Relaţia strânsă dintre cei doi nu s-a limitat doar la biserică şi familie…

Firmele lui Walter/Bușcă au încasat de-a lungul vremii sume importante din paza şi salubrizarea Aeroportului Otopeni sau din afacerile cu ANL, CFR şi Metrorex. La vremea respectivă, Buşcă şi fostul său asociat Mihai Sireteanu (fost deputat PSD între 2001 şi 2004) erau cercetaţi penal sub acuzaţiile de înşelăciune şi cămătărie. Cu toate acestea, Walter Buşcă a obţinut unul dintre cele mai bănoase contracte pentru firma Romprest în timp ce era urmărit penal de procurorii DNA pentru cămătărie. Astfel, în 2001, Buşcă împreună cu pe atunci deputatul PSD de Prahova, Mihail Sireteanu, l-au împrumutat pe Ion Georgescu, directorul economic al Agrozootehnica SA Dră­gă­neşti, pentru ca acesta să cumpere în numele lor pachetul majoritar de acţiuni de la IAS-ului prahovean. Cei trei au semnat un “contract de împrumut cu dobândă” prin care deputatul Mihai Sireteanu şi omul de afaceri Florian Buşcă îl împrumutau pe Ion Georgescu cu 1,46 miliarde de lei, cu o dobândă de 0,5% pe zi, pe termen de un an, adică mai mare decât la orice bancă. Totul ar fi mers conform planului celor trei dacă aceştia nu intrau în conflict cu directorul general al Agrozootehnica SA Drăgăneşti, Aurel Anghel. Du­pă privatizare, cei trei, adică Sireteanu – Buşcă – Georgescu, l-au scos din cercul decizional pe Anghel, preluând întreaga conducere a societăţii prahovene. Pentru a se asigura că Anghel va tăcea, Sireteanu a făcut o plângere la Parchet împotriva acestuia, pe motiv că ar fi devalizat societatea. La rândul său, Anghel a sesizat Parchetul în legătură cu neregulile întreprinse la privatizarea Agro­zootehnica SA.

Cu toate că, în timpul guvernării Năstase, Florian Buşcă era deja cercetat de procurori pentru faptele de înşelăciune şi cămătărie comise în complicitate cu deputatul PSD Mihai Sireteanu, a înfiinţat compania Romprest Service. Ac­ţio­na­riatul societăţii a fost unul bizar încă de la început. Asta pentru că nu a existat nicio persoană fizică drept acţionar, ci doar trei companii, dintre care două străine. Acţionar majoritar era firma ame­ricană Detaco LLC, care avea 60% din acţiuni, 30% erau de­ţinute de o companie din Ma­rea Britanie, 3I Grup PLC, iar statul român era reprezentat de Aeroportul Internaţional Otopeni, cu 10% din acţiuni. Compania a preluat, la scurt timp de la înfiinţare, serviciile de curăţenie de pe Aeroportul Otopeni. Un contract de o valoare foarte mare şi, în condiţii normale, destul de dificil de obţinut de o companie nou înfiinţată.

De la acest punct înainte, obiectivele pe care şi le-a fixat firma de salubritate a lui Buşcă au devenit din ce în ce mai înalte. Odată intrată pe Aeroportul Otopeni, următo­rul obiectiv a fost acela de a înlocui Jandarmeria, care asigura paza instituţiei, cu serviciile de securitate oferite de Romprest Security, o divizie a Romprest Service, înfiinţată special pentru a obţine şi acest contract de pază. Fireşte că Romprest Security a primit contractul pentru paza aeroportului, fără licitaţie. Singurii avantajaţi de acest contract au fost deţinătorii companiei Romprest. Asta pentru că reprezentanţii statului român au ales, din motive lesne de înţeles, să plătească milioane de euro din bani publici pentru un serviciu care putea fi prestat gratis, în continuare, de Jandarmerie. Imediat după obţinerea acestui contract, Buşcă-Walter a vrut să continue pe acelaşi tipar, de această dată pentru a înlătura de pe Otopeni şi Brigada Antiteroristă din cadrul SRI (care lucra gratis), dar încercarea a eşuat. Conform Programului Naţional de Securitate Aeroportuară, SRI este singura instituţie cu atribuţii privind controlul antiterorist pe principala poartă aeriană a României; aşa că ministrul de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, a fost nevoit să o lase mai moale, mulţumindu-se doar să îşi numească o protejată din minister (Daniela Mincu) în Consiliul de Administraţie al companiei. Florian Walter-Buşcă a reuşit să obţină în compensaţie pentru contractul pierdut pe mâna lui Ludovic Orban un alt contract de la o altă firmă păstorită de Ministerul Transporturilor. Este vorba despre un contract în valoare de 18 milioane euro între firma Romprest şi celebra gaură neagră a economiei româneşti, CNADNR, compania ce administrează autostrăzile şi drumurile naţionale din România. Contractul de 18 milioane euro vizează întreţinerea şi salubrizarea aşa-ziselor autostrăzi din România.

Buşcă şi americanii. Devine Walter

Buşcă dorea să impună Romprest Service la o licitaţie organizată de Armata Statelor Unite pentru serviciile de salubritate în bazele militare de la Kogălniceanu şi Babadag. Pentru aceasta, compania avea nevoie de un aviz de secu­­ritate de la Ministerul Apărării Naţionale, însă petele din cazierul lui Buşcă îl împiedicau în obţinerea avizului. Ca atare, în august 2006, omul de afaceri şi-a schimbat numele în Florian Walter, obţinând documentul necesar pentru a participa la licitaţia organizată de Armata Statelor Unite, pe care de altfel a şi câştigat-o, oferind cel mai mic preţ.

O altă societate controlată de Buşcă a mai obţinut fonduri importante de la bugetul Ministerului Transporturilor în timpul ministeriatului pesedistului Miron Mitrea. Astfel, societatea Antrepriza Construcţii-Montaj 4 (ACM 4) apare în contracte cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe, dar şi în contracte semnate direct cu CFR-ul condus de Necolaiciuc, cel pe care Walter, fost Buşcă, l-a ajutat să fugă din ţară via Chişinău, conform celor spuse chiar de el, în septembrie 2007.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niste infractori…

Sursa: B1TV

Declaraţiile fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, din dosarul în care este cercetată de DNA, scot la iveală o serie de detalii incendiare, privind modul în care SRI ar fi intervenit la DIICOT în favoarea omului de afaceri Ovidiu Tender, astfel încât acesta să nu fie trimis după gratii. Totul, în virtutea unor „raţiuni de securitate naţională” care pot fi legate indirect şi de milionarul Frank Timiş, naşul copiilor lui Ovidiu Tender.

Conform declaraţiilor date de Alina Bica şi scoase la iveală de Cătălin Tolontan, prim adjunctul SRI Florian Coldea i-ar fi cerut acesteia în 2013 ca Ovidiu Tender să nu facă închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de înșelăciune și spălare de bani. Şi asta în ciuda unei condamnări primite de Marian Iancu într-un dosar disjuns din cel al lui Tender.

Potrivit procurorilor DNA, după ce a fost numită șefă a DIICOT în martie 2013, Alina Bica a acşionat în mai multe moduri pentru a-și determina subordonații să ceară în fața instanței o pedeapsă de ”suspendare sub supraveghere” pentru Ovidiu Tender. Planul a fost, însă, dejucat în noiembrie 2014, odată cu reţinerea Alinei Bica de către DNA.

La rândul său, însă, Alina Bica susţine că intervenţiile făcute în favoarea lui Ovidiu Tender au fost, într-adevăr, solicitate, însă nu de către ea, ci de către Florian Coldea. Bica susţine că acesta a chemat-o la SRI, unde a informat-o că, „din raţiuni de securitate naţională”, legate de exploatările pe care Ovidiu Tender le deţine în Africa, ar fi bine să reanalizeze dosarul afaceristului, astfel încât să nu facă închisoare cu executare.

Potrivit Alinei Bica, prin firma lui Ovidiu Tender, Prospecţiuni SA, „urmau să se deruleze anumite contracte”, fără a preciza, însă, despre ce contracte este vorba.

Despre afacerile desfăşurate în Africa, Ovidiu Tender preciza, în 2012, că model pentru începerea lor i-a fost naşul băieţilor săi, milionarul Frank Timiş.

“Atunci (n.r. după criza mondială) a trebuit să-mi regândesc priorităţile în afaceri, până la ora aceea mă preocupa doar managementul companiilor cu probleme. Şi mi-am regândit afacerile spre prospecţiuni minerale, aveam informaţii de la naşul băieţilor mei, Frank Timiş, care a început în 2005 afaceri cu prospecţiuni geologice în Africa, inclusiv în diamante. Nu a fost o consiliere, ştiam ce a făcut Frank şi din cauza aceasta am decis să-i calc pe urme, declara Ovidiu Tender în iunie 2012, la TVR.

Una dintre afacerile bune ale lui Frank Timiş din Africa era în Sierra Leone, în minele de fier, mai susţinea atunci Ovidiu Tender, adăugând că la vremea respectivă l-a sunat şi i-a spus că „a descoperit un zăcământ de petrol în Liberia”.

În ciuda implicării indirecte a lui Frank Timiş în afacerile din Africa ale lui Ovidiu Tender, de intervenţiile SRI invocate de Alina Bica nu pare să fi beneficiat şi Timiş. În urmă cu doar câteva zile, producătorul de minereu de fier African Minerals, controlat de Frank Timiş a intrat în insolvenţă.

Compania nu a reuşit să-şi achite datoriile către creditorul şi partenerul din China, Shan-dong Iron and Steel Group, în proiectul minier Tonko-lili.

Şi London Mining, o companie care deţine o mină de lângă Tonko-lili, a intrat în faliment anul trecut. Atunci, mina a fost cumpărată de Frank Timiş, care s-a împrumutat cu 20 milioane de dolari de la o firmă din Australia.

African Minerals şi London Mining au fost afectate puternic după izbucnirea focarului de Ebola din Africa de Vest şi de prăbuşirea preţurilor la minereu de fier pe parcursul ultimului an. (Detalii AICI)

Tagged , , , , , , , , , , , ,

DNA: “Ai vrut să-l scapi pe Tender!”. Bica: ”Așa mi-a cerut Coldea la SRI”

Sursa: Tolo.ro

Detalii spectaculoase din dosarul împotriva Alinei Bica! O declarație a fostei șefe DIICOT, rătăcită în volumul de aproape 400 de pagini, descrie mecanismul prin care ”rațiunile de securitate națională” ar interveni în deciziile justiției.

Unul dintre dosarele în care DNA o cercetează pe Alina Bica (659/P/2014) vizează modul în care, susțin procurorii, ”după preluarea funcției de procuror șef al DIICOT, Alina Bica a acționat în urmărirea intereselor inculpatului Ovidiu Tender de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare”.

Există la dosar o declarație a Alinei Bica despre care nu s-a vorbit pînă acum. Bica susține că prim adjunctul SRI Florian Coldea e cel care i-a cerut în 2013 ca ”din rațiuni de securitate națională” Tender să nu facă închisoare. Și, chiar dacă va fi condamnat, să găsească o soluție ca să pedeapsa să fie fără executare.

Cadrul este următorul. În vara lui 2013 se apropia momentul sentinței pentru Ovidiu Tender, într-un dosar investigat de DIICOT și trimis în judecată în 2006, chiar de către Alina Bica.

Omul de afaceri era acuzat de înșelăciune și de spălare de bani în cazul Carom, un nume coborît direct din piesele lui Mihail Sebastian.

Presiunea era mare. Într-un dosar disjuns din Carom, Marian Iancu, fostul patron al lui Poli Timișoara, primise 10 ani de închisoare în instanța de fond. Cum acuzele la adresa lui Tender erau similare, procurorii din DIICOT se așteptau la o pedeapsă comparabilă. Iar Tender știa asta.

DNA susține că, după ce a fost numită șefă a DIICOT în martie 2013, Bica și-a determinat subordonații să ceară în fața instanței o pedeapsă de ”suspendare sub supraveghere” pentru Ovidiu Tender. La dosar sînt mai multe declarații ale unor angajați ai DIICOT împotriva lui Bica.

Întîi de toate, Bica l-a schimbat, în august 2013, pe procurorul de ședință, Mirel Rădescu, după ce îi luase pulsul și simțise, spune procurorul, că nu-l poate îndoi.

Rădescu pledase mai bine de 5 ani în acest caz. I s-a transmis că se va ocupa în continuare de celelalte dosare, ”mai puțin de Tender”. Totuși, Rădescu a mai participat la termenul din septembrie 2014. Chiar a doua zi a fost chemat de Bica, cea care i-a zis în față că nu se mai ocupă de cazul Carom.

Procurorii DNA afirmă că, pentru a fi sigură că Rădescu este ținut departe de Tender, Bica l-a mutat pe magistrat de la ”Judiciar” la ”Economico-Financiar”. Șefa lui Rădescu, Silvia Ștefănescu, susține însă că ei Rădescu nu i-a spus nimic și că ”în principiu, el își exprimase opțiunea de a pleca de la Judiciar”.

În octombrie 2014, procurorul Claudia Curelaru, cea numită în locul lui Rădescu, a anunțat-o pe șefa serviciul Judiciar, Silvia Ștefănescu, despre iminența pronunțării verdictului în îmbătrînitul caz Carom.

Pe 27 octombrie 2014, Bica le cheamă pe Ștefănescu și pe Curelaru la ea. Le cere să semneze un proces verbal prin care să fie de acord să ceară instanței ca pedeapsa care urma să fie dată în cazul lui Ovidiu Tender să se execute prin ”suspendare sub supraveghere”. Să nu facă închisoare.

Silvia Ștefănescu povestește că i-a spus lui Bica să-l lase pe judecător să decidă și că Marian Iancu încasase 11 ani într-un dosar asemănător. ”Ce Silvi, nu ești de acord cu mine?”, a întrebat-o Bica pe Ștefănescu. Și cele două procuroare din fața șefei au fost de acord.  Au semnat chiar cu stiloul întins de Bica.

Mai tîrziu, ieșite din cabinet, Ștefănescu i-a spus lui Curelaru să nu depună referatul care-l ajuta pe Tender la dosar. În declarația ei, Ștefănescu mărturisește că i-a fost teamă ”că referatul devine public” și că , la un prejudiciu de 300 de miliarde, se poate naște un scandal. Plus că nu mai putea face apel.

Pe 5 noiembrie, are loc ultima înfățișare în dosar. Curelaru spune că nu a acționat așa cum i-a cerut Bica.

Procurorul DNA o întreabă dacă, atunci cînd a văzut că DIICOT nu e clement, Tender a reacționat în vreun fel. Curelaru răspunde: ”Mi s-a părut suspect că, în ultimul cuvînt, inculpatul Tender a spus că să nu uităm că, așa cum el a fost victima unei schimbări de regim în urmă cu 8 ani, și acum se va schimba regimul și va fi o victimă sau mai multe victime”.

Curajul a revenit integral la DIICOT nici o lună mai tîrziu. Pe 20 noiembrie 2014, procurorul șef de birou Ștefănescu află că Alina Bica este luată de pe stradă de DNA. ”În chiar dimineața în care Alina Bica a fost reținută de către DNA am mers la adjunctul procurorului general, Codruț Olaru, să-i spun ce greșeală am făcut”, scrie Ștefănescu în declarație.

Olaru o ceartă, îi cere să vină cu actele și cu cealaltă procuroare, Curelaru, la el. Și refac hîrtiile. Apoi se adresează instanței și cer pedeapsă cu executare pentru toți cei judecați, inclusiv pentru Tender.

Aceasta este versiunea DNA. Dar mai există încă una.

Audiată pe 29 ianuarie 2015, Alina Bica susține că s-a cerut, într-adevăr, protejarea lui Ovidiu Tender, dar nu de către ea, ci de către Florian Coldea, prim adjunctul șefului SRI.

”Lucrurile nu sînt adevărate în forma prezentată, ci au stat într-o cu totul altă manieră”, declară ea și detaliază.

Ea spune că a făcut într-adevăr niște redistribuiri de dosare la DIICOT, cerută de Hosu, adjuncta ei, și chiar de Rădescu, cel care se ocupa de cazul Carom. Articolul e plin de ”a spus” pentru că e o relatare a ceea ce susțin părțile în dosarul DNA.

”Ulterior acestei redistribuiri” nu-și mai aduce aminte exact cînd, Bica spune a fost chemată de Florian Coldea la SRI.

Coldea i-a dat o ”informare” potrivit căreia, ”din rațiuni de securitate națională”, legate de exploatările pe care Tender le deține în Africa, ar fi bine să reanalizeze dosarul omului de afaceri. Astfel încît acesta să nu facă închisaore.

Motivul lui Coldea? Prin firma lui Tender, Prospecțiuni SA, ”urmau să se deruleze anumite contracte”. Bica nu spune mai mult. Ce contracte? Tăcere.

În schimb, șefa DIICOT pretinde că i-a explicat lui Coldea că ”dosarul e foarte bine făcut” și ”că e imposibil ca Tender să primească 3 ani cu suspendare”. La care adjunctul șefului SRI ar fi devenit ”vizibil deranjat” și a amenințat-o: ”că s-ar putea să o sfîrșesc rău că atunci cînd se discută chestiuni de stat nu am căderea necesară să aplic rațiuni de cenzură”. 

Tender are afaceri în mai multe țări africane, printre care Guineea Bissau, Gambia și Senegal.

Bica i-ar fi replicat lui Coldea că degeaba cere procurorul, pentru că judecătorul nu va fi de acord. Șeful din SRI a replicat că nu e treaba ei asta și că să-și îndeplinească partea, adică să facă actele ”la vedere”, în forma cerută. Bica lasă să se subînțeleagă faptul că resutul jobului l-ar fi rezolvat judecătorii.

Mai departe, Bica nu spune explicit că s-a supus. Dar afirmă că a considerat că ceea ce i s-a cerut, și ce rezultă că a cerut mai departe procurorilor din subordinea sa!, nu avea nici un efect juridic, pentru că oricum legea nu o permitea și instanța ar fi refuzat.

Reformulînd ceea ce afirmă Bica: lasă de înțeles că s-a acoperit cu hîrtii în fața lui Coldea, acele hîrtii pe care le-a solicitat subordonaților. Dar că, în mod real, n-a intervenit în favoarea lui Tender.

Ea declară că, după această întîlnire, SRI le-a trimis celor de la DIICOT numai rapoarte ”neserioase” și că i s-a transmis de către diverse persoane că e bine să părăsească funcția, că i s-au pus microfoane în birou și că Laura Kovesi s-ar fi lăudat ”frecvent” că-i va face dosare penale.

Mai mult, ea a spus procurorilor DNA că nu i-a părut normală pretenția din alte cazuri a lui Florian Coldea ca DIICOT să lucreze așa cum dorește SRI. După această declarație, Bica a mai spus cîteva lucruri despre SRI înrăspunsurile către jurnalista Adina Anghelescu pe 19 februarie. Iar de atunci este în arest și tace.

Ovidiu Tender a fost, conform unor dezvăluiri făcute de Evenimentul Zilei în 2008, informator al Securității. El negase în 2004 acest lucru.

În dosarul Carom, pe 16 decembrie 2014 prima instanță l-a condamnat la 11 ani și 4 luni cu executare pe Ovidiu Tender.

Tagged , , , , , , , , , ,

Interesele de cumetrie energetice ale lui Vosganian

Sursa: EVZ

După ce a scăpat a doua oară de urmărirea penală în dosarul „Gaz Ieftin pentru Ioan Niculae”, Vosganian se justifi că pe blog pentru acțiunile sale FOTO: NICU DÎRDÎIC

Pe când era șef de cabinet, finul senatorului a consiliat un patron din industria gazelor, care era interesat de afaceri cu Moscova. Acuzat de DIICOT că a intervenit la fostul premier Călin Popescu Tăriceanu pentru a vinde gaze ieftine, din producție internă, către miliardarul Ioan Niculae, senatorul Varujan Vosganian neagă orice implicare. Cu toate acestea, „Evenimentul zilei” a descoperit că Vosganian îl are ca fin de cununie și partener de afaceri pe Dumitru Cocea. Cel din urmă a fost angajat până în 2013 la Ministerul Economiei ca șef de cabinet al ministrului. În aceeași perioadă, a fost plătit de SC GazProiect Brașov, pe postul de consilier tehnic.

Conform datelor de la Registrul Comerțului, firma GazProiect este controlată de o altă societate, administrată de Mircea Simion Veșcan. În aprilie 2012, în cadrul unu interviu, Veșcan pleda pentru relansarea relațiilor româno- ruse și acuza Guvernul de „nepricepere” în această chestiune.

Ce susține Wikileaks

Relația Vosganian – Cocea – Veșcan este importantă dacă o analizăm din perspectiva unei stenograme Wikileaks, unde senatorul era prezentat ca un filorus și un critic al lui Traian Băsescu pentru că stă în calea unor relații mai bune cu Moscova. Vosganian a negat vehement aceste informații. Senatorul este acționar majoritar la Euroeconomic SRL, firmă care se ocupă de intermedieri de plasamente financiare.

În numele finului

În societatea lui Vosganian îl regăsim pe Dumitru Cocea cu 1,13% și Melic Vosganian cu 1,71%. Despre Dumitru Cocea, presa a relatat că acesta este finul lui Varujan Vosganian. Dumitru Cocea a fost directorul de cabinet al ministrului Varujan Vosganian, fiind propus de către acesta ca membru în CA al Transelectrica și Hidroelectrica. A rămas la minister ca director până în noiembrie 2013. În declarația de avere de la finalul mandatului, finul lui Vosganian a declarat că a încasat 27.000 de lei de la Gaz Proiect Brașov ca și consilier tehnic. Gaz Proiect este deținută de Armax Gaz, societate controlată de Mircea Simion Veșcan.

Revoluționarul generos

În aprilie 2012, Veșcan declara într-un interviu că „reprezentanții diplomatici și economici ai Guvernului României ori nu au priceperea necesară, ori pur și simplu nu se dorește, pentru că din punct de vedere comercial, relațiile sunt aproape înghețate. Este inexplicabilă slaba activitate comercială pe care România o are, la ora actuală, cu Federația Rusă”.

Supărat pe inspectorii Agentiei Naționale de Integritate (ANI) că au anunțat că-i verifică averea, Varujan Vosganian a început să se justifice pe blog. Senatorul, care a anunțat că și-a dat demisia din PNL tot pe blog, arată că bunurile sale provin în mare parte de la părinți și socrii.

În 2012, Vosganian a primit 48.000 de lei de la ministerul Economiei și 38.000 de lei din partea Uniunii Armenilor din România. Varujan Vosganian este și revoluționar, a încasat 17.350 de lei, sumă pe care susține că a donat-o.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,