Tag Archives: dinu patriciu

26 December 2015
News

People s Bank of Georgia…

Sursa: Comisarul.ro

Adrian Năstase i-a dat de pomană Petromidia, și i-a mătrășit datorii de peste 300 de milioane de dolari, lui Dinu Patriciu. Tăriceanu a fezandat treaba băgând-o în legalitate. Pupilul lui Năstase, micuța jartea penală Victor Ponta, a închis cercul complicităților și a șters și el o datorie de 600 de milioane de dolari. Statul român a încasat din această ”afacere” 55 milioane de dolari! Dinu Patriciu, sau cine o fi fost în spatele lui, un miliard și jumătate doar din vânzarea Petromidia! Nu mai amintim de tunul cu acțiunile și de banii încasați din exploatare, sunt bașca!

Dinu Patriciu a murit subit, anul trecut, pe 19 august, de un cancer la ficat. Bine păzit de o asiatică năzărită brusc lângă miliardar. Asiatică despre care nu știe nimeni nimic! Apoi s-a așternut liniștea! O liniște dubioasă.

Deranjată, brusc, ieri, de vestea că Rompetrol a fost vândut de kazahi unor chinezi despre care nu știe nimeni nimic, la o treime din preț! Mai mult, astăzi aflăm de la Penal că a fost și el prin China zilele acestea! Ce spui Franț! Așa cum, în ultimul timp, tot face vizite dese prin Georgia. Neoficiale. Pe care nu le-a trâmbițat pe Facebook. Despre care noi am aflat, de fiecare dată, de la premierul georgian. Care, probabil, vrea să se pună la adăpost de suspiciunile interne legate de aceste vizite. După cum se știe, gruzinii, urmașii lui Stalin, sunt foarte violenți, la o adică…

De ce povestim noi despre Georgia? Pentru că în Georgia decedatul Dinu Patriciu deținea la data morții a treia bancă a acestei țări, Liberty Bank. Despre care, în România nu s-a mai auzit nimic!

Ultima veste de business primită de DINU PATRICIU: Banca lui raportase creştere de 450%! 

Cu 10 zile înainte de neaşteptatul deces al omului de afaceri Dinu Patriciu, Liberty Bank, banca din Georgia cumpărată de acesta în 2009 a raportat rezultate excepţionale pentru al doilea trimestru al acestui an şi pentru prima jumătate a lui 2014. Aveau să fie ultimele sub conducerea omului de afaceri Dinu Patriciu, scria, anul trecut în septembrie, revista Capital. 

În raportul prezentat investitorilor pe data de 8 august, Liberty Bank raportează un profit net de 4,8 milioane de dolari, în creştere cu peste 450% faţă de perioada similară a anului trecut.

De asemenea, profitul din trimestrul al doilea este în creştere cu 264% faţă de perioada similară a anului trecut.

Pe 19 septembrie 2009, Patriciu a preluat controlul (91,218% din acțiuni) Băncii Poporului din Georgia (People’s Bank of Georgia) prin intermediul vehiculului de investiții Liberty Capital LLC, deținut în totalitate Liberty Investments Holding BV înregistrat în Olanda, tranzacția fiind anunțată cu trei zile mai târziu.

Astăzi, este a treia cea mai mare bancă din Georgia în funcţie de totalul de active şi a treia în ceea ce priveşte numărul de depozite ale clienţilor. Când a cumpărat-o, în luna septembrie, era pe locul al șaptelea după active și pe șase ca număr de depozite.

Cumpărată pe un preț foarte mic

Inițial nu a fost anunțat prețul/acțiune la care s-a încheiat tranzacția, dar Bloomberg scria că, potrivit unor surse din piață, banca georgiană fusese preluată la o cotație cu mai mult de 80% sub prețul mediu de tranzacționare din acea perioadă, iar președintele vehiculului de investiții al lui Patriciu, Lado Gurgenidze, indica o sumă de circa 15 milioane dolari.

Practic, la acea vreme capitalizarea băncii georgiene era de circa 95 milioane de dolari, iar Patriciu ar fi preluat-o pentru numai 15 milioane de dolari, deși capitalizarea pachetului cumpărat era de 87,5 milioane dolari. De menționat că de când a venit ca proprietar al băncii, Patriciu a reușit să crească performanța băncii (pe anumiți indicatori, cum ar fi depozitele clienților) , chiar cu peste 300%.

Merită adăugat și faptul că Patriciu l-a pus președinte al Liberty Bank pe Lado Gurgenidze,  fost prim ministru georgian și unul dintre cei mai experimentați bancheri din Georgia.

Ponta ține conferințe în China!!!

Penalul participă în aceste zile în calitate de “keynote speaker” la o conferinţă din China, sarcină pentru care se plătesc sume importante. După ce a vorbit la conferinţa “China – Central and Eastern European Countries Think Tank Network”, organizată în capitala Chinei, Ponta a lăudat din nou investiţiile chineze în România şi a susţinut necesitatea continuării acestora.

“Am participat in calitate de keynote speaker la Conferinta organizata la Beijing cu ocazia lansarii ‘China – Central and Eastern European Countries Think Tank Network’. Invitatia care mi-a fost adresata este inca un semn al modului pozitiv si special in care China priveste Romania (si aprecierea pt succesul Summitului organizat la Bucuresti in 2013)! Cred in continuare ca proiectele dezvoltate de China in Regiunea noastra sunt formidabile oportunitati de dezvoltare si ca trebuie continuate si finalizate (Grupurile 3 si 4 de la Cernavoda, Tarnita, Rovinari, linia rapida de cale ferata Bucuresti – Chisinau, deschiderea pietei chinezesti pt produsele noastre agroalimentare si multe altele)! Trebuie doar inteligenta si seriozitate din partea noastra si beneficiile vor fi uriase! Iar implicarea noastra activa in megaproiectul ‘New Silk Road’ este o alta ‘comoara’ din punct de vedere economic careia nu trebuie sa-i dam cu piciorul! ‘It’s the Economy’

Galerie foto







Tagged , , , , , , , , , , , , , ,
10 November 2015
News

Wolkswagen si EADS – cine zicea ca nemtii nu-s corupti ?

Sursa: B1.ro

Silviu Mănăstire a vorbit în cadrul emisiunii ”Dosar de politician” despre dedesubturile dosarului EADS de la DNA, caz de mare corupție care are o miză financiară de circa 700-800 de milioane de euro.

“Dosarul EADS” este primul mare dosar de corupție în care apar numele unor liderii politici importanți din Germania, printre care și numele fostului cancelar Gerhard Schroder. EADS este o companie deținută de statul german și francez, iar din acest motiv curajoșii procurori DNA de la București nu vor îndrăzni sa-i ancheteze pe șefii EADS sau pe politicienii germani implicați în afacere. Așadar, va fi primul mare dosar de corupție în care adevărații păpușari nu vor păți nimic, însă câțiva rechini de dimensiuni mai mici de la București vor intra la pușcărie.

Povestea este simplă: EADS a încasat de la statul român aproape un miliard de euro pentru realizarea sistemului de protecție al frontierei. Consorțiul EADS este suspectat de procurorii DNA că a dat spagă, prin interpuși, unor miniștrii și oficiali de la București pentru ca aceștia să facă plațile aferente contractului EADS. Afacerea EADS a fost gândită, însă, de urmatorul baiat șmecher numit Bodo Hombach, un politician german, deosebit de influent în anii 2000, care a ocupat funcția de consilier al cancelarului german Gerhard Schroeder. Hombach a fost și președintele Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Acest pact pentru stabilitate era o instituție europeanp care viza consolidarea păcii, democrației, drepturilor omului în Europa de Est. Același Pact condus de Hombach stabilea dacă o țară din estul Europei putea sau nu să se integreze în Comunitatea Europeană. Acest Bodo Hombach avea un bun prieten pe nume Ion Țiriac, fostul jucător de tenis și reprezentantul unor companii auto germane în România. Ion Țiriac și Bodo Hombach erau parteneri de vânătoare alături de președintele consorțiului Damiler Crysler. Ion Țiric era apropiat al premierului Adrian Nastase și partener de afaceri cu ministrul de Interne de atunci, Ioan Rus. Astfel, neamțul Bodo Hombach ajunge să facă parte din Consiliul de Strategie al Agenției Române pentru Investiții Străine – ARIS, o instituție a guvernului României.

Tot atunci, Guvernul Năstase parafează mai multe documente secrete pentru afacerea EADS. Totul a culminat cu vizita cancelarului german Ghehard Schorder în România, care, chipurile, a venit să-și găsească mormântul tatălui său mort în județul Cluj în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În timpul vizitei lui Schroder, Guvernul Năstase, prin semnătura lui Ioan Rus- ministru de Interne, a parafat afacerea EADS. Acesta este începutul poveștii de corupție EADS, dar toți acești băieti deștepți din Germania, în frunte cu Adrian Năstase, nu vor ajunge să dea declarații în fața procurorilor DNA. Asta pentru că, oricât de puternic este DNA-ul românesc și Serviciul Român de Informații, ei sunt de fapt niște băieți care se joacă cu lopățica în nisip, când vine vorba de marile interese de afaceri din Romania.

Odată cu venirea la guvernare a alianței DA și a premierului Tăriceanu (actual șef al Senatului), mai mulți peștișori au început să ciugulescă mita de la EADS, ca să închidă ochii la ilegalitațile făcute în guvernarea Năstase în beneficiul corporației germane. Pe lista procurorilor DNA se află următorii:

Cristian David, fost ministru de Interne și apropiat al lui Tăriceanu. David a făcut denunțuri pe larg în fața procurorilor pe tema șpăgilor luate în vremea când era ministru. Alți doi pești sunt Cătălin Harnagea și Dorin Marian, apropiații lui Tăriceanu și ai omului de afaceri Dinu Patriciu. Dorin Marian a fost chiar șeful cancelariei lui Tăriceanu, în timp ce firma lui și a lui Harnagea încasa bani pentru consultanță de la EADS. Tot pe lista se află și discretul afacerist Alexandru Georgescu, patronul MIDOCAR, importatorul mașinilor Volkswagen în România; Georgescu a ajutat la înființarea sucursalei EADS în România prin intermediul unei societăți germane numite Cassidian.

Pe numele lui Harnagea, Dorin Marian, Georgescu și Cristi David, procurorii au făcut deja acte de urmărire penală. Doar în acea perioadă, între anii 2007-2008, Ministerul de Interne condus de Cristi David a plătit circa 240 de milioane de euro către EADS pentru studii de fezabilitate, adică pentru hârtogărie, nu pentru echipamente sau sistemele informatice ale frontierei”.

Dosar de Politician: Procurorii DNA s-au blocat geopolitic în ițele EADS

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
10 September 2015
News

Securitatea …MEDIA

Sursa: Hotnews

​Piata media din Romania se aseamana din multe puncte de vedere cu cea din alte tari central si est-europene, dar se diferentiaza din acestea in special prin “sentimentul puternic si durabil ca structurile sale sunt bantuite de trecutul comunist”, arata un raport publicat zilele acestea de The Centre for Media Transparency (Centrul pentru Transparenta Media) , intitulat “Oamenii care au muscat cainii (de paza)”. Raportul, semnat de Manuela Preoteasa si Andrei Schwartz, prezinta evolutia proprietatii media in Romania post-comunista si cinci profile de proprietari romani de presa: CME/Adrian Sarbu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vantu, Sebastian Ghita si Dinu Patriciu.

  • Raportul argumenteaza ca “felul cum media au evoluat in Romania urmeaza, in mare masura, de tiparele evolutiei ce a caracterizat perioada de tranzitie post-comunista. Din acest punct de vedere, Romania post-comunista ofera un scenariu oarecum haotic. Urmarind evenimentele recente, anume un fost premier condamnat pentru coruptie, premierul in functie care este urmarit penal, doi magnati media trimisi la inchisoare si inca unul care se confrunta cu diverse acuzatii penale, ar parea ca politica si “kapitalismul” au urmarit o reteta originala”.

Potrivit raportului, “media au jucat un rol esential in viata politica si economica aparte a Romaniei si in triunghiul politica-afaceri-justitie. Fapt pentru care jurnalistii romani se confrunta cu o situatie dificila: pe alocuri aparatori ai justitiei si ai anticoruptiei, altadata protectori ai secretelor, ei lucreaza intr-un mediu profesional caracterizat de concentrari economice si politice, dar si de surse de finantare opace”.

“Doua dintre elementele comune multora dintre jucatorii de pe aceasta piata sunt legaturile proprietarilor cu fosta Securitate si folosirea banilor obtinuti pe cai obscure in perioada comunista si carora nu le-a tinut mai nimeni socoteala in peerioada de tranzitie. Ca atare, unii dintre cei mai importanti proprietari media – persoane publice care au jucat roluri esentiale in viata socio-economica si culturala a Romaniei post-comuniste – au radacini foarte complexe, ca fosti colaboratori ai politiei secrete comuniste si ca beneficiari de business ai perioadei de tranzitie”, arata raportul.

Documentul a fost comentat si de reputatul jurnalist Roy Greenslade in The Guardian . Documentul, afirma acesta, “ilustreaza cat de dificila este dezvoltarea liberatii presei in Europa de Est” si apare “intr-un moment in de haos pe scena interna [din Romania], cu doi proprietari media trimisi la inchisoare, un altul acuzat penal si cu premierul Victor Ponta inculpat (…)”. Roy Greenslade acorda o atentie aparte povestii Ronald Lauder (CME)/Adrian Sarbu, aratand cum acesta din urma a devenit din “primul roman numit CEO la o companie listata la bursa in SUA) intr-un personaj care anul acesta a fost retinut pentru evaziune fiscala si spalare de bani.

  • Raportul “The men who bit the (watch) dogs” poate fi consultat integral aici
Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,
23 April 2015
News

Cum se “autoexecuta” Patriciu cu ajutorul unor executori judecatoresti infractori

Sursa: Enational.ro

„National” prezinta amanunte scandaloase din culisele unei executari silite prin care Dinu Patriciu isi trimite tablourile de milioane de euro peste granita. Ajutat de executorul judecatoresc Dorina Gont (care reprezinta DP Holding, firma care il executa pe afacerist si care este detinuta chiar de acesta), de avocata Elena Corciu si de amanta Melanie Chen, fostul miliardar isi muta bunurile executate in Elvetia si Anglia, in detrimentul altor creditori. Totul, printr-o formula ilegala!

Dinu Patriciu

Angajat de compania DP Holding pentru recuperarea unor asa-zise datorii de 25 de milioane de euro, executorul judecatoresc Dorina Gont a pus sechestru pe bunurile lui Patriciu de la resedinta din Snagov si pe cele din imobilul de la sediul de pe Str. Mircea Eliade, intr-o executare silita prin care, de fapt, Dinu Patriciu se autoexecuta, fiind si creditor, si debitor. Aste deoarece, in mod bizar, executorul judecatoresc Gont nu a observat ca pe lista bunurilor sechestrate sunt si tablouri aflate, de fapt, in proprietatea DP Holding, compania care il executa pe Patriciu. Adica Dorina Gont a inventariat si sechestrat bunurile la gramada, cu toate ca acestea apartineau nu doar debitorului Dinu Patriciu, ci si creditorului care il executa pe acesta, DP Holding. Pe scurt, DP Holding, detinuta de Patriciu, a sechestrat bunurile persoanei juridice DP Holding. Asta deoarece anul trecut, in octombrie, Dinu Patriciu si-a gajat tablourile din colectia personala, cu o valoare de achizitie de peste doua milioane de euro, catre firmele detinute tot de catre el (DP Holding din Elvetia si Veridesco Limited din Cipru), precum si catre amanta chinezoaica, Melanie Anne Chen (care la acea data era membru in boardul director al DP Holding si presedinte executiv al Marine Resources Exploration International BV, firme detinute de Patriciu). El a reusit in acest fel sa-si puna averea la adapost, ca sa nu fie executat in scandalul falimentului Mic.ro si nu numai. In aceste conditii, putem spune ca avem de a face cu prima executare silita in care un creditor vrea sa-si execute propriile bunuri, semn ca marele strateg Dinu Patriciu un executor mai competent n-a putut sa aleaga.

ana patriciu FOTO dianacosmin com 1 240x500 Cum se autoexecuta Dinu Patriciu cu Dorina Gont! Dubioasele legaturi din dosarul executarii silite

Ana Patriciu, carne de tun

Dupa ce si-a lasat nevasta fara avere, Dinu Patriciu isi pune acum fiica cea mare, pe Ana Patriciu, sa comita ilegalitati grave. Sa fie din pricina lipsei de discernamant sau a moralitatii? E greu de spus! Cert este insa faptul ca, pentru ca tacamul ilegalitatilor sa fie complet, dupa ce a inventariat toate bunurile, Dorina Gont a lasat obiectele in custodia Anei Patriciu, fiica fostului miliardar. Fara a le sigila, asa cum era normal…

Conform legii, daca un creditor suspecteaza ca debitorul ar putea instraina bunurile care urmeaza sa fie executate silit, poate numi un custode. Iar faptul ca executarea este doar un circ menit sa-i puna averea lui Patriciu la adapost o demonstreaza chiar faptul ca DP Holding, in calitate de creditor, a considerat ca cel mai potrivit custode pentru operele de arta este chiar Ana Patriciu, adica fiica celui executat. Pentru ca raspunde de bunurile primite in custodie, Ana Patriciu ar trebui sa domicilieze in casa in care se afla depozitate acestea. Numai ca Ana Patriciu sta, potrivit documentelor detinute de „National”, in alta parte.

Mai exact, ea domiciliaza in Canada si are resedinta provizorie in Bucuresti, pe Str. Herastrau, nicidecum la Snagov, acolo unde sunt tablourile. Tot la Snagov, acolo unde au ramas bunurile sechestrate, care ar fi trebuit sa fie sigilate, executorii au descoperit mai multe tablouri care, potrivit expertilor, sunt false, dar si zece opere de arta care fusesera introduse in tara ilegal si care nu fusesera declarate autoritatilor, asa cum prevede Legea patrimoniului national.

In mod bizar, cu toate ca tablourile introduse ilegal in tara ar fi trebuit sa fie ridicate imediat si date in custodia unui muzeu de arta, nu s-a luat nicio masura, acestea ramanand in grija Anei Patriciu.

Alexandru Baldea, fost avocat la Rompetrol, face afaceri cu tablouri cu Patriciu

Combinatii cu un samsar de opere de arta

Odata cu sechestrul, toate bunurile din resedinta de la Snagov intra in posesia chinezoaicei Melanie Chen, care are puteri depline in DP Holding, care le va putea duce la sediul din Elvetia sau la firma din Londra. Astfel, chinezoaica reuseste sa fure averea familiei Patriciu, lasand-o fara niciun obiect pe Dana Patriciu, dupa 20 de ani de casnicie. De altfel, Dinu Patriciu isi pregateste de mult timp fuga si mutarea bunurilor in Elvetia si Anglia, cu ajutorul avocatei Elena Corciu (prietena si fosta colega de facultate cu fostul ministrul al Justitiei Catalin Predoiu, care i-a recomandat-o lui Patriciu) si un fost avocat al companiei Rompetrol, Alexandru Baldea. Acesta din urma s-a retras din avocatura si este proprietar al uneia dintre cele mai mari case de licitatii din Bucuresti, cu interese vadite asupra tablourilor lui Patriciu. Un amanunt interesant este acela ca majoritatea lucrarilor au fost cumparate de catre Patriciu de la casa de licitatii detinuta de Baldea, unele dintre acestea chiar dupa incheierea licitatilor. Dar, despre tandemul Patriciu-Baldea si detalii despre  cum s-a manipulat si se manipuleaza piata de obiecte de arta din Romania, intr-un numar viitor…

Protejati de Politie

„National” a semnalat in repetate randuri ilegalitatile comise de Dinu Patriciu, amanta Melanie Chen si avocatul olandez Jaap Rotgans, cerand organelor de urmarire penala sa actioneze ferm, pentru a opri scurgerea banilor creditorilor din companiile detinute in Romania, insa, pana acum, „oamenii legii”  n-au catadicsit sa ia vreo masura. Mai mult, Politia de Frontiera nu a raspuns nici acum solicitarii ziarului nostru, de a preciza cum este posibil ca Melanie Anne Chen sa intre si sa iasa din tara la orice ora doreste, prin punctele de trecere a frontierei Otopeni sau Baneasa, in conditiile in care este citata sa se se prezinte la audieri, in dosarele in care este acuzata ca a furat bijuterii, haine de firma si genti ale Danei Patriciu, din resedinta de la Snagov. Plastic vorbind, fata de Dinu Patriciu si Melanie Chen, Gigi Becali, are curatenia si smerenia unei maicute. Becali a fost oprit de polistii zelosi chiar inainte de a urca in avionul care urma sa-l duca in Israel, desi nu fusese condamnat, ci avea aceeasi calitate ca si Patriciu si Chen intr-un dosar penal: aceea de faptuitor. In cazul lui, s-a aplicat legea…

patriciu Cum se autoexecuta Dinu Patriciu cu Dorina Gont! Dubioasele legaturi din dosarul executarii silite

Influente la nivel inalt

Asa ca, „datorita” oamenilor in uniforme platiti sa combata infractiunile, Patriciu continua sa-si faca de cap, incercand, mai nou, sa puna mana pe avioanele TAROM. El a intrat in cardasie cu Cristian Boca si Catalin Boca, fosti bodyguarzi ai lui Calin Popescu Tariceanu, care i-au promis ca au relatii la Ministerul Transporturilor si ca vor obtine acordul ministrului Relu Fenechiu pentru ca Patriciu sa ia gratis aeronavele de la TAROM. Dar Patriciu nu-si foloseste „pilele” doar pentru a fura de la statul roman, ci si pentru a-si rezolva problemele personale. Ca sa arate publicului larg cum isi exercita influenta „bolnavul” Dinu Patriciu, compatimit si tolerat de Politie, „National”  va dezvalui in curand cum a incercat si incearca acesta sa blocheze aparitia documentelor si informatiilor bomba publicate de ziarul nostru!

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
22 April 2015
News

Executorii judecatoresti penali, oamenii de casa ai lui Patriciu si Voiculescu – retinuti

Sursa: Evz

Dorina Gonţ, președintele Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti

Patru persoane, printre care Dorina Gonţ, președintele Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, şi afaceristul timişorean Ciprian Nistor, au fost reţinute într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de trei milioane de euro.

Ieri, poliţiştii au descins la 15 domicilii din Bucureşti, Ilfov şi Ialomiţa.Oficiali din Poliția Română au declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că ancheta în acest caz a fost demarată după ce, în anul 2013, Dorina Gonț a executat, în mod suspect, averea lui Dinu Patriciu. Mai exact, excutorul judecătoresc este suspectat că l-a ajutat pe fostul miliardar, decedat în 2014, să își pună la adăpost averea, în urma scandalului falimentului Mic.ro.

Pentru recuperarea prejudiciului, poliţiştii şi procurorii au pus sechestru pe cinci imobile şi pe mai multe conturi ale unor firme ale executorului judecătoresc Dorina Gonţ. Anchetatorii au precizat , pentru EVZ, că este este vorba despre locuinţe de lux, din Bucureşti şi localităţile Afumaţi, Popeşti Leordeni şi Corbeanca.

 

Tagged , , , , , , , , , , , ,
15 April 2015
News

Dinu Patriciu – insolvabil si dupa moarte…

Sursa: B1

Dinu Patriciu şi-a încheiat socotelile cu viaţa de aproape un an de zile, nu şi cu creditorii, informează B1 TV.

O bancă din România l-a dat în judecată pe omul de afaceri, care “este” la un pas să fie executat silit. Suma pe care banca încearcă s-o recupereze depăşeşte 5.000.000 de euro.

Bãncile nu îi dau pace lui Dinu Patriciu nici după moarte. Creditorii îşi cer drepturile şi au pornit o adevarată ofensivă împotriva omului de afaceri, care nu mai este printre cei vii de peste opt luni.

Nu mai puţin de 16 procese civile s-au înregistrat în ultimele 30 de zile la Judecătoria Sectorului 1 pe numele lui Dinu Patriciu, care mai are puţin şi “va fi” executat silit.

O bancă din România încearcă să recupereze peste 5.000.000 de euro, bani pe care afaceristul i-ar fi pierdut în proiectul Mic.ro, scriu jurnaliştii de la wowbiz.

O parte dintre bunurile folosite de firmele lui Patriciu, printre care echipamentele IT, au fost închiriate printr-un contract de leasing de la respectiva instituţia financiară.

Dincolo de ridicolul situaţiei, lista creditorilor de la care Dinu Patriciu a luat bani este una lungă, iar situaţia în care se află averea acestuia nu a fost clarificată deocamdată.

Înainte să moară, omul de afaceri şi-a înstrăinat o parte din bani. Unii jurnalişti susţin că Patriciu ar fi avut o relaţie cu o femeie de origine chineză, pe nume Melanie Chen, căreia i-ar fi lăsat rezerve financiare impresionate.

Totul în timp ce se afla în plin divorţ cu soţia sa, Dana.

Tagged , , , , , , , , , , ,
21 February 2015
News

Cine deține cheia averilor românești ascunse în Elveția

Sursa: EVZ

Miruna Ana Klaus, o româncă plecată din țară în urmă cu mai bine de 25 de ani, a fost director la Clariden Leu în perioada în care mai mulți milionari sau politicieni români și-au ascuns averile în Elveția. Ea neagă că ar fi avut legătură cu tranzacțiile.

„Evenimentul Zilei” a aflat, din surse confidențiale, că unul dintre foștii directori ai băncii Clariden ar avea cunoștință despre banii depozitați în Elveția de afaceriști români. Acesta ar fi Miruna Ana Klaus

Românca plecată din țară de mai bine de un sfert de veac nu ar fi străină, spun sursele, de operațiunile de „depozitare” în băncile elvețiene ale averilor mai multor oameni de afaceri sau politicieni din România, precum Dinu Patriciu, Cristi Borcea, Sergiu Sechelariu și alții.

Averea lui Sechelariu, „vămuită” de Coco

Într-adevăr, numele Mirunei Klaus a mai fost pomenit în urmă cu nouă ani în declarațiile date presei de Raluca Ioana Corneci, soția lui Cornel Ciocianu (zis Coco), șeful de cabinet al lui Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Ea a povestit cum, împreună cu soțul său, a ajuns în Geneva la Clariden Bank unde, spre surprinderea ei, s-au întâlnit cu o angajată a băncii care îl cunoștea bine pe Coco și vorbea românește.

Angajata, care s-a prezentat ca Miruna, a intrat în biroul băncii și a adus o sacoșă plină cu dolari. Cornel Ciocianu ar fi luat din ei 10.000 de dolari, iar restul de 350.000 au fost puși la loc în pungă.


Miruna Klaus (dreapta) alături de contesa Rosiere,
la petrecerea dată în onoarea Regelui Mihai

Raluca Ioana Corneci își amintește că Miruna s-ar fi îngrijorat când Ciocianu a spus că semnează el pentru Sergiu Sechelariu: „Să nu se mai întâmple așa, se întâmplă prea des chestia asta”, ar fi spus Miruna.

Director pe operațiunile din Europa de Est

Miruna Ana Klaus a lucrat pentru Clariden Leu din 2003 până în 2011, potrivit profilului publicat pe LinkedIn.

A fost director pentru operațiunile din Europa de Est, dar s-a concentrat pe operațiunile de pe piața românească, potrivit propriei declarații. De la Clariden Leu, Miruna Klaus a plecat manager executiv Assya Asset Management (Switzerland), parte a LSK & Partners SA (Leyne, Strauss-Kahn), firmă controlată de fostul şef al FMI Dominique Strauss-Kahn.

Firma și-a declarat insolvența după ce Strauss-Kahn a fost trimis în judecată pentru proxenetism, iar pa r tenerul său, bancherul Thierry Leyne, s-a sinucis. Miruna Klaus este o apropiată a cluburilor de elită din Elveția, unde apare ca făcând parte din anturajul contesei Yves Donin de Rosière. Pe pagina de Internet a clubului este postată și o fotografie a celor două la un brunch dat de contesă pe 15 iunie 2008, în onoarea reginei Ana și a regelui Mihai și în beneficiul Fundației Principesei Margareta.

Miruna Klaus neagă informațiile

Contactată telefonic, Miruna Ana Klaus a negat că are sau a avut vreo legătură cu Dinu Patriciu, Cristi Borcea sau Sergiu Sechelariu. „Nu sunt deloc familiară cu țara”, ne-a spus Miruna Klaus. Cu toate acestea, pe pagina de facebook a Mirunei Klaus, ea apare ca fiind prietenă cu Mihaela Borcea iar o persoană cu același nume, Miruna Ana Klaus-Popescu, figurează în documentele oficiale din Elveția ca fiind, din 2009, membru al consiliului de administrație al Fundației Rompetrol Holding SA, alături de Obbie Luschen Moore, fost președinte al CA al holdingului lui Dinu Patriciu. Am întrebato pe Miruna Klaus dacă tiza sa îi este mamă sau rudă apropiată, dar a negat din nou, aparent destul de speriată. La întrebarea cum de nu este familiară cu țara din moment ce în profilul său scrie că s-a „focusat”, ca director la Clariden Leu, asupra operațiunilor de pe piața românească, Miruna Klaus a închis telefonul și nu a mai putut fi contactată ulterior.

FOTO: Miruna Ana Klaus- Popescu a fost membru în consiliul de administrație al Fundației Rompetrol Holding

SwissLeaks, „disjuns” din scandalul Offshore-Leaks

Scandalul Swiss-Leaks este unul dintre „copiii” unei ample dezvăluiri de presă din 2012-2013, neglijată însă de media din România, deoarece nu „oferea”, la acea vreme, și nume de mari afaceriști din România. Atunci, o sursă anonimă a livrat mass-media internaționale o cantitate uriașă de date, care cuprindea tranzacții financiare din zece paradisuri fiscale. Lista cuprinde 130.000 de nume din 170 de țări care își puseseră banii la adăpost în firme offshore.

Datele, care cuprindeau 2,2 milioane de documente, cumulând 260 de gigabytes, oglindesc modul ascuns prin care bogații planetei, trusturile dubioase și firmele „casuță poștală” își spală banii sau îi ascund de fisc.

FOTO: Potrivit unor surse ANAF, Dinu Patriciu ar fi depozitat o parte din avere în băncile din Elveția

Potrivit unui studiu din 2012 al Tax Justice Network, în sistemul off-shore cu sedii în paradisurile fiscale s-ar ascunde 21-32 de mii de miliarde de dolari. Din aceștia „ramura” SwissLeaks dezvăluie depozitarea, prin intermediul sucursalei din Geneva a băncii HSBC a mai mult de 180 de miliarde de euro între 2005 și 2007.

Băncile, „tăinuitorii” secolului XXI

Noile scandaluri arată cum oameni politici și guvernanți din întreaga lume, dar și familiile lor, au profitat de secretul bancar și de evaziunea facilitată în paradisurile fiscale. Rezultatul investigațiilor arată cum super-bogații folosesc structuri offshore neaccesibile omului de rând, pentru a-și păstra secretul depunerilor și a se sustrage de la obligațiile fiscale din țara de domiciliu.

Bănci de renume mondial, cum sunt UBS, Clariden sau Deutsche Bank au făcut o intensă campanie de atragere a clientelei bogate. Acestea le-au oferit soluții „creative” de păstrare a valorilor, prin care puteau ocoli fiscalitatea din țările de origine. Pentru aceasta băncile elvețiene le-au pus la dispoziție bogaților o industrie de contabili, intermediari și alți angajați operativi, foarte bine plătiți, care i-au ajutat în demersurile lor. De același sistem au profitat oligarhii, traficanții de arme, dar și jongleri din lumea finanțelor.

Ancheta internațională care a zguduit lumea financiar-bancară. Evazioniștii ar trebui să fie inculpați la fel ca și criminalii

Cea mai mare bancă din Europa va fi din nou supusă unor controale ale guvernelor europene și american, după ce zeci de ziare din întreaga lume au scris, în același timp, despre evaziunea fiscală de proporții.

FOTO: HSBC Holdings este investigată în SUA, Marea Britanie, Franța și alte state, după ce a recunoscut că au avut loc nereguli FOTO: SHUTTERSTOCK

Politicienii se întrec în declarații

În Marea Britanie, ancheta jurnalistică asupra HSBC a dat naștere unui răspuns politic dur, ministrul Trezoreriei, David Gauke, fiind obligat să apară în fața Parlamentului pentru a explica eforturile făcute de autorități de a reduce evaziunea fiscală în țară. El a răspuns interpelărilor deputaților laburiști, care l-au întrebat despre fostul șef și președinte al HSBC, Stephen Green, care a fost numit ministru pentru Comerț, adică cel ce reprezintă interesele comerciale ale britanicilor în străinătate, după alegerile din mai 2010, scrie The Guardian.

Președinta Comisiei de Finanțe din Camera Comunelor, Margaret Hodge, a anunțat, ieri, redeschiderea investigației asupra consorțiului bancar HSBC și a cerut reprezentanților acesteia, inclusiv Lordului Green, să vină la audieri.

Danny Alexander, secretarul liberal-democrat al Trezoreriei, a declarat, pe de altă parte, că evazioniștii ar trebui să fie inculpați la fel ca și criminalii și chiar să fie condamnați la închisoare. „Instituțiile financiare, care se dovedește că au complotat cu evazioniștii, ar trebui să suporte rigorile legii”, a afirmat el.

Și în alte state europene, au apărut solicitări ca aceste informații date publicității de către ziariști să fie subiectul unor investigații.

Autoritățile știau din 2010

Dovezile că banca a complotat cu sute de clienți pentru a ascunde „conturi negre” și a folosit filiala din Geneva pentru a da „cărămizi de bani” în diverse valute, de la euro la lire sterline, etc, se află, de fapt, în mâna autorităților din întreaga lume, încă din luna mai a anului 2010.

În timp ce Franța, Belgia, Spania, SUA și Argentina au lansat proce duri judiciare contra HSBC și bogații săi clienți, autoritățile fiscale britanice au folosit informațiile, în 5 ani, pentru a aduce în fața justiției un singur om.

Conform presei internaționale, o anchetă coordonată de Consiliul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație a dezvăluit că între 9 noiembrie 2006 și 31 martie 2007, circa 180,6 miliarde de euro au trecut prin conturile HSBC din Geneva, ascunse în spatele unor companii offshore din Panama şi Insulele Virgine britanice.

Consorțiul bancar, anchetat pentru evaziunea clienților

Autoritățile din multe țări europene, dar și cele din Statele Unite ale Americii au început să ia măsuri după publicarea la scară globală a anchetei jurnalistice.

  • În Belgia – unde HSBC Elveția este deja anchetată pentru acuzații de fraudă fiscală, un judecător ia în considerare posibilitatea de a emite mandate de arestare internațională pentru directori ai sucursalei elvețiene a băncii
  • În Elveția – lideri politici cer anchetarea amănunțită a informațiilor din scandalul actual, de către autoritățile de reglementare naționale
  • În Statele Unite – un membru important al Comisiei senatoriale pentru bănci a cerut guvernului american să explice în ce fel a acționat, după ce a primit un număr impresionant de date despre conturile bancare din Elveția. Autoritățile americane investighează și dacă HSBC a manipulat cursul valutar, iar un oficial a declarat că Departamentul de Justiție ar purtea redeschide un acord, convenit de Procuratură cu această bancă, în 2012.
  • În Danemarca – guvernul a anunțat că va căuta numele cetățenilor care au utilizat conturi în Elveția pentru a evita plata taxelor naționale.
  • În Franța – care, la rândul său, a lansat o investigație, premierul Manuel Valls s-a declarat hotărât să lupte contra evaziunii fiscale și a precizat că va continua să acționeze în acest sens, atât la nivel național, cât și european. „Recunoaștem și suntem răspunzători de deficiențele din trecut, legate de respectarea regulilor și problemele de control”, a precizat banca în urma dezvăluirilor.

Herve Falciani: Datele publicate sunt vârful icebergului

Informaticianul Herve Falciani (foto), fostul angajat al HSBC care a copiat fişierele cu informațiile privind evaziunea fiscală practicată de bancă, afirmă că există mai multe nume, nu doar cele 106.000 de titulari de conturi publicați în presă.

FOTO: Herve Falciani

„Este doar vârful icebergului”, a subliniat Falciani într- un interviu. Acesta a explicat că ziariștii au avut acces doar la o parte dintre fișierele pe care el le-a copiat în 2007.

IT-istul a precizat că acolo sunt înregistrate „mai multe milioane de tranzacţii” interbancare, care pot da o idee despre „ceea ce se află sub iceberg”. Întrebat dacă sunt implicate şi entităţi financiare franceze, Falciani a răspuns că „este imposibil ca marile bănci franceze să nu fie”, deoarece sunt bine poziționate pe piață. În opinia lui, noile dispoziţii internaţionale privind schimbul automat de informaţii bancare nu vor pune capăt evaziunii.„Reglementarea se va concentra în special pe clienți particulari, care declară un cont în nume propriu”, dar aceștia sunt „micii fraudatori”, iar la nivel înalt se recurge la societăţi paravan, „uneori create fraudulos”.

Elveția l-a inculpat, în 2014, pe Falciani, pentru furt de date și spionaj industrial. El se află sub protecția poliției, în Franța, după ce a dat autorităților CDul, într-o cafenea, pe aeroportul din Nisa, în timpul Crăciunului din 2008.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
29 November 2014
News

Curtea de Apel Bucureşti: Interceptarea convorbirilor lui Patriciu a fost legală, faptele lui afectau siguranţa naţională

Sursa: Mediafax

Interceptarea convorbirilor lui Dinu Patriciu în dosarul Rompetrol a avut bază legală, pentru că faptele comise de acesta afectau siguranţa naţională, arată Curtea de Apel Bucureşti în motivarea deciziei de condamnare, precizând că instanţa civilă a greşit când i-a dat despăgubiri pentru interceptări ilegale.

În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat în 7 octombrie decizia definitivă, instanţa dispunând condamnări la pedepse cu închisoarea între doi ani şi şi şase ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare, pentru 11 persoane. În cazul lui Dinu Patriciu, trimis şi el în judecată în dosarul Rompetrol, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia în 19 august.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea deciziei de condamnare, că interceptările convorbirilor telefonice dispuse în dosarul Rompetrol au avut bază legală, precizând că a fost verificată amănunţit legalitatea acestora.

Instanţa a constatat, în urma analizei judiciare, că decizia irevocabilă a instanţei civile, prin care s-a stabilit despăgubirea lui Dinu Patriciu pe motiv că ar fi fost interceptat ilegal, este greşită.

“Contrar apărărilor formulate de intimaţii inculpaţi în cauză, care au invocat nelegalitatea interceptărilor şi au solicitat excluderea lor, Curtea constată … că interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache a fost autorizată în baza ordonanţei nr. 002034 din 31.10.2003, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Cabinet Procuror General, mandat solicitat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi hotărârii 0034/2004 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se arată în motivarea deciziei, făcută publică vineri.

În ce priveşte dosarul civil, judecătorii CAB au precizat că în 7 aprilie 2006, în timp ce se afla sub urmărire penală în dosarul Rompetrol, Dinu Patriciu a solicitat daune morale pentru că i-ar fi fost interceptate ilegal convorbirile telefonice, în perioada 2003-2004. Cererea a fost admisă prin sentinţa civilă din 11 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin respingerea apelului (cu opinie separată) şi irevocabilă prin decizia din 18 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală. Instanţa civilă a reţinut, în esenţă, existenţa “faptei” de ascultare a convorbirilor telefonice purtate de la posturi telefonice private sau afectarea vieţii private, săvârşită “cu încălcarea art.3 din Legea 51/1991”.

“Dincolo de soluţia instanţei civile, care potrivit art. 28 Cod procedură penală nu poate avea niciun efect în faţa instanţei penale, Curtea observă că inculpatul Patriciu Dan Costache a recurs la aceeaşi manieră de a-şi premedita apărările precum «preconstituirea» de «opinii legale» ca şi în cazul Creanţei Libia”, a precizat instanţa CAB.

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au stabilit că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu a avut bază legală, în condiţiile în care faptele comise de omul de afaceri în legătură cu Creanţa Libia şi cu procesul de privatizare şi postprivatizare a Petromidia (cu privire la care cercetările au fost disjunse) sunt de natură a aduce atingere siguranţei naţionale a statului, astfel că nu se poate reţine încălcarea articolului 3 din Legea 51/1991.

Mai mult, judecătorii au arătat că baza legală a efectuării interceptărilor telefonice la data reţinută a comiterii faptelor din dosarul Rompetrol, “chiar în condiţiile în care instanţa de contencios european a reţinut lipsa de previzibilitate a Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, a fost validată, la acea dată, prin decizia Curţii Constituţionale nr.766/16.01.2007, publicată în Monitorul Oficial nr.25 din 16.05.2007, în sensul că măsurile de supraveghere în cazurile reglementate de Legea 51/1991 rămân supuse procedurii impuse de art. 13 din legea specială, care nu au fost abrogate implicit şi nici modificate”.

“Aşa fiind, interceptarea convorbirilor telefonice efectuate în baza art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României nu poate fi privită de Curte ca un mijloc de probă nelegal obţinut cu consecinţa că proba nu poate fi folosită în procesul penal. Interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului Patriciu Dan Costache a avut bază legală, fiind respectate prevederile procesual penale existente la momentul constatării infracţiunilor”, au mai notat judecătorii în motivare.

Instanţa a mai aprecizat că, prin interceptarea convorbirilor, “s-au constatat elemente de fapt care, în opinia Curţii, au fost de natură să confirme, o dată în plus, existenţa faptelor astfel cum rezultă, dincolo de orice îndoială, din toate celelalte probe administrate”.

“Aşa cum s-a subliniat, convorbirile telefonice interceptate astfel cum sunt redate prin notele aflate la dosarul cauzei oferă o bază factuală puternică, având în vedere că detaliile operaţiunilor predeterminate, manipulative cu referire la preţul, volumul, modul de introducere a ordinelor de tranzacţionare conţinute în comunicările purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache se reflectă fidel în documentele puse la dispoziţie de Bursa de Valori Bucureşti cu privire la tranzacţiile acţiunilor simbol RRC, în perioada infracţională reţinută”, se mai arată în motivarea judecătorilor de la CAB.

Instanţa a menţionat că Patriciu şi ceilalţi inculpaţi nu au contestat elementele de fapt din conţinutul discuţiilor prezentate, “ci au reacţionat identic, invocând încălcarea drepturilor cetăţeneşti şi faptul că interceptările sunt nelegale”.

În dosarul Rompetrol, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată de procurorii DIICOT sub două aspecte: creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital.

În 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.

Totodată, instanţa i-a achitat atunci şi pe ceilalţi 12 inculpaţi. Decizia a fost contestată de procurori şi de inculpaţi la Curtea de Apel Bucureşti, care în 7 octombrie a dat decizia definitivă în cauză.

Instanţa i-a condamnat la pedepse cu executare pe Sorin Roşca Stănescu, senator la data condamnării, care a primit doi ani şi patru luni de închisoare, pe fostul ministru Sorin Pantiş – doi ani şi opt luni, pe Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor – şase ani, pe Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor – cinci ani, pe Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor – patru ani, pe Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice – doi ani şi patru luni de închisoare.

De asemenea, au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), care a primit trei ani de închisoare, Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM – trei ani, Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor – doi ani, Victor Eros, fost membru CNVM – doi ani, Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor – trei ani de închisoare. Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată.

În dosarul civil, în 18 februarie 2011, Dinu Patriciu a câştigat procesul cu SRI, care a fost obligat de instanţa supremă să-i plătească omului de afaceri daune de 50.000 de lei pentru încălcarea dreptului la viaţă intimă în perioada în care i-au fost interceptate convorbirile telefonice.

Instanţa supremă arăta, în motivarea deciziei, că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu şi antrenarea în acest scop a logisticii şi personalului unei instituţii a statului “sunt chiar elemente specifice faptei ilicite reţinute în sarcina pârâtului (SRI), aceea de interceptare ilegală a convorbirilor telefonice”.

“Din cele arătate nu rezultă că instanţa de apel nu a procedat arbitrar sau discreţionar atunci când a menţinut cuantumul despăgubirilor la suma de 50.000 de lei şi a respins apelul prin care se cerea acordarea sumei de 1.325.000 de lei, ci a avut în vedere criterii pertinente şi obiective”, nota instanţa supremă în motivare.

Tagged , , , , , ,
18 November 2014
News

Rolul lui Sorin Rosca Stanescu in frauda Rompetrol

Sursa: Riseproject.ro

Unul dintre cele mai importante evenimente de pe bursa românească, listarea companiei Rompetrol în anul 2004, a fost, potrivit judecătorilor, un exercițiu de manipulare. Fostul ziarist Sorin Roșca Stănescu, unul dintre actorii operațiunii Rompetrol de acum zece ani, a fost condamnat la închisoare pentru că a participat la operațiunea bursieră, contabilizând profituri alături de firme offshore, afaceriști și politicieni. RISE arată cum s-a derulat frauda.

Tranzacțiile Bursei de Valori București (BVB) s-au blocat, în dimineața zilei de 7 aprilie 2004, la doar o oră de la deschiderea ședinței, sub presiunea ordinelor masive de vânzare și cumpărare. Invitat special, Dinu Patriciu a deschis atunci ședința Bursei, marcând evenimentul listării companiei sale Rompetrol Rafinare – fosta rafinărie Petromidia, pe care o preluase de la statul român cu patru ani mai devreme. Sistemul informatic de tranzacționare nu a fost repornit în acea zi, dar câțiva jucători furaseră deja startul. În timp ce investitorii obișnuiți stăteau la coadă și priveau nedumeriți tabloul încremenit al bursei, o obscură firmă offshore din Cipru contabiliza deja în cont 1 miliard de acțiuni cumpărate în acea dimineață, la un preț minim.

Firma Saltville își avea sediul în Limassol pe strada Pikioni chiar lângă o spălătorie de rufe/foto: Paul Radu

Saltville Limited era înființată de două luni și jumătate la Limasol și avea un capital social de aproape 2000 de dolari, deținut integral de o altă firmă cipriotă. În câteva zile, offshore-ul cu acționariat opac avea să marcheze un profit de peste 6 milioane de dolari, fără să fi avut banii pentru tranzacții în cont. Saltville era reprezentată în România de americanul Colin Hart, 47 de ani, unul dintre partenerii lui Dinu Patriciu la momentul preluării rafinăriei Petromidia de la statul român, pus și el inițial sub învinuire în acest dosar.

Firma cipriotă Saltville a fost folosită în tranzacționarea acțiunilor Rompetrol

Practic, firma cipriotă a funcționat ca o verigă între companiile controlate de Dinu Patriciu și alți investitori apropiați de magnat. Iar paguba a fost suportată de compania Rompetrol SA (fosta rafinărie Vega Ploiești), listată pe piața extrabursieră Rasdaq. În 7 aprilie, Rompetrol SA a vândut un miliard de acțiuni la prețul de 116 lei/acțiune către Saltville. Doar într-un caz, un sfert din pachetul de acțiuni a fost răscumpărat apoi chiar de la firma cipriotă la un preț de șase ori mai mare- respectiv 690 de lei/acțiune. La rândul său, Saltviile a vândut către alți alți investitori, prin intermediul unor case de brokeraj agreate dinainte: liderul UDMR Verestoy Attila, Camelia Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu, ori către Sorin Roșca Stănescu. Iar diferențele de preț au fost contabilizate de firma offshore, iar nu de fosta rafinărie Vega.

Procurorii au descoperit că prețul minim de vânzare de 116 lei a fost arbitrar ales, fiind evaluat chiar de compania vânzătoare – Rompetrol SA, care nu avea competențe în astfel de evaluări. Mai mult, deși listată pe Rasdaq, compania Rompetrol nu a comunicat pieței intenția vânzării acțiunilor Petromidia, deși era obligată, conform regulamentelor bursiere, să comunice acest lucru.
Tot acest dosar complicat a fost finalizat marți în instanță, prin condamnarea mai multor persoane: Sorin Roșca Stănescu, Sorin Pantiș, fost ministru al comunicațiilor, Gabriela Anghelache, fost președinte al CNVM, dar și alți șefi ai instituției care supravehează piața de capital, precum și brokerii care au intermediat tranzacțiile. Acuzațiile împotriva lui Dinu Patriciu, cel pe care care procurorii l-au acuzat că a orchestrat operațiunea au fost retrase, după ce el a decedat la sfârștul lunii august.

Informații privilegiate

Sorin Roșca Stănescu a fost condamnat pentru că a făcut tranzacții pe baza unor informații privilegiate, furnizate chiar de Dinu Patriciu, șeful Rompetrol Rafinare, cu care, de altfel, a fondat trustul de presă Ziua la mijlocul anilor’90. Acuzațiile procurorilor s-au bazat inițial pe interceptarea unor convorbiri telefonice purtate de cei doi. Cu o zi înainte de listarea pe bursă, Patriciu i-a comunicat partenerului său detaliile operațiunii și l-a sfătuit cum să acționeze, indicându-i inclusiv casa de brokeraj prin intermediul căreia să efectueze tranzacțiile: TVM – firma de brokeraj, conectată în trecut la Verestoy Attila și Dinu Patriciu. Procurorii au încadrat fapta la infracțiunea de tranzacții pe baza unor informații privilegiate – pedepsită în legislația pieței de capital. Divulgarea și folosirea unor astfel de informații influențează arbitrar prețul și manipulează piața bursieră, prejudiciindu-i pe ceilallți investitori care nu au acces la informații confidențiale. În acest caz, procurorii l-au acuzat pe Dinu Patriciu că, în calitate de administrator al companiilor Rompetrol Rafinare și Rompetrol SA, nu doar că a avut acces la informații, ci a coordonat întreaga operațiune, iar, la final, mai mulți apropiați ai săi au marcat profituri consistente.

http://www.documentcloud.org/documents/1311490-tranzactii-rompetrol.html#document/p1

În dimineața de 7 aprilie, Sorin Roșca Stănescu a achiziționat prin intermediul acestei firme de brokeraj 13,9 milioane de acțiuni, prin cinci tranzacții succesive, la un preț mediu de 300 de lei. Jumătate din acțiuni au provenit de la firma Saltville Limited, care le-a vândut prin intermediul altei case de brokeraj ai căror reprezentanți au fost condamnați în acest dosar. Pe 15 aprilie, Sorin Roșca Stănescu a început să vândă acțiunile cumpărate cu o săptămână înainte, dar în volume mult mai mici. Astfel au rezultat, zeci de tranzacții de vânzare, toate derulate prin intermediul aceluiași broker. Roșca Stănescua a vândut atunci la prețuri cuprinse între 610 și 650 de lei, adică de două ori mai mult față de prețul la care le cumpărase. Astfel, în doar o săptămână, el a făcut un profit de peste 100.000 de euro. Banii cu care a cumpărat inițial pachetele de acțiuni au fost împrumutați de la trei firme de cablu din Constanța, administrate de un director din trustul Ziua. Aceste companii primiseră banii de la alte două firme offshore din Insulele Virgine Britanice. În timpul anchetei, procurorii au descoperit mai multe nereguli și în derularea acestor împrumuturi.

Conturi în Elveția

Un an mai târziu, în 2005, au apărut în contul personal al lui Roșca Stanescu 500 de mii de euro, bani pe care i-a transferat într-un alt cont de-al său din Elveția.

Întrebat anul trecut de reporterii RISE Project de unde au provenit banii transferaţi în Elveţia, Sorin Roşca Stănescu a declarat: “Înainte de a mă investiga dumneavoastră (n.r. – RISE project), această tranzacţie a fost investigată de procurorii lui Băsescu. După ce m-au investigat doi ani şi au făcut o radiografie a tuturor operaţiunilor mele bancare, mai vechi chiar şi cu cinci ani faţă de această tranzacţie – văzând şi ce prezervative îmi cumpărasem eu cu cardul de la farmacii – s-au adresat Băncii Naţionale a României. Cei de la BNR le-au răspuns procurorilor printr-o scrisoare de doar cinci rânduri, spunându-le că era legal ce făcusem. Vândusem o parte din acţiunile de la ziarul Ziua şi transferasem banii în Elveţia “.

Acțiunile de la Ziua, primite cadou de la Dinu Patriciu, au fost transferate către Asociația Salariaților de la Petrom, condusă de sindicalistul Liviu Luca și ulterior au ajuns sub controlul lui Sorin Ovidiu Vîntu. Rugat atunci să explice motivul pentru care, în martie 2005, a hotărât să mute aceşti bani în Elveţia, Roșca Stănescu a spus că această sumă a fost gestionată de un fond de investiţii. Pe foaia de tranfer bancar, intrată în posesia RISE Project, explicând destinaţia banilor, Roşca a menţionat: “operaţiuni cu instrumente financiare străine pe piaţa monetară”.

Sorin Roşca Stănescu spunea că, între timp, banii au fost cheltuiţi, fiind investiţi în terenuri, în perioada boom-ului imobiliar – terenuri care, afirmă el, se găsesc în declaraţia sa de avere. La acel moment, în declaraţia de avere erau menţionate trei terenuri: două, cumpărate în 2008 şi totalizând un hectar, sunt descrise drept “teren forestier”, fiind localizate în judeţul Ilfov. Un al treilea, cumpărat în 2010, în suprafaţă de 1,3 hectare, este descris ca “teren intravilan” tot în Ilfov.

Cu exepţia terenurilor, el mai declara că o casă de vacanţă situată în comuna Gruiu, Ilfov, dobândită în 2006.  Roşca Stănescu a detaliat investigaţia derulată de procurori asupra tranzacţiei bancare de 500.000 de euro: “Au fost cercetate sute de firme care aveau legătură cu mine. La vremea aceea, am construit o casă şi am cumpărat perdele de la o mică firmă de familie. A fost cercetată firma de la care îmi cumpărasem perdele şi au fost cercetate şi alte cinci firme mici care aveau legătură cu aceeaşi familie. (…) Pe vremea aceea, aveam un viţel. Aveam un viţel şi nu voiam să-l tai. L-am sunat pe Gigi Becali, ştiind că el creşte animale, şi i-am propus o afacere. I-am zis să-i dau lui viţelul şi, de Paşti, să-mi dea doi miei la schimb. Am făcut schimbul, iar procurorii, înregistrându-ne convorbirea telefonică, au zis că, de fapt, vorbisem codificat”.

Datoriile către stat

Operațiunea de listare a companiei Rompetrol Rafinare din aprilie 2004 a fost decisă de Dinu Patriciu, doar după ce Guvernul i-a rezolvat problema datoriilor către stat. În septembrie 2003, fosta rafinărie Petromidia figura cu datorii restante în valoare de 693 de milioane de dolari. O lună mai târziu, ministrul finanțelor de la acea vreme, Mihai Tănăsescu, suspectat de corupție în dosarul licențențelor Microsoft, a inițiat o ordonanță de urgență prin care datoria era stinsă prin emisiunea unor obligațiuni. Practic, Rompetrol Rafinare realiza o emisiune de obligațiuni la întreaga valoare a datoriilor, iar Ministerul Finanțelor urma să le subcrie în totalitate.

Maturitatea până la care aceste titluri puteau fi răscumpărate a fost stabilită atunci de Guvernul Năstase la douăzeci de ani, interval în interiorul căruia compania condusă de Dinu Patriciu trebuia să plătească doar o dobândă anuală. Mai mult, Rompetrol Rafinare a primit de la Guvern și dreptul să convertească obligațiunile în acțiuni, în cazul în care nu mai dorea să le răscumpăre. Iar acționarul majoritar avea dreptul de întâietate la achiziția noilor acțiuni deținute de stat.

Tagged , , , , , , ,