Tag Archives: dna

DNA caută licitațiile cu dedicație meșteșugite de Oracle prin Sorin Mândruțescu

Image result for oracle dna

Procurorii DNA au facut perchezitii la sediul companiei Oracle din Pipera. Procurorii au un caz de posibila coruptie în mediul privat, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Potrivit acestora, ar fi vizate contracte acordate de companie în schimbul unei mite foarte mari. Ar fi unul dintre rarele cazuri investigate de procurori care vizează acte de corupție între companii private.

Potrivit surselor G4Media.ro, suspectul urmeaza sa fie adus la DNA. Potrivit unor surse, ar fi vorba despre Sorin Mândruțescu, directorul general al Oracle România. Contactat de G4Media.ro, Mândruțescu a spus doar că nu poate vorbi și a închis telefonul. Procurorii ar efectua perchețizii și la casa acestuia.

Sorin Mândruțescu a transmis, prin avocatul său, Alexandru Chiciu, următoarele precizări: ”La acest moment nu pot face niciun comentariu întrucat nu cunosc ce acuzații formulează procurorii. Ceea ce pot spune este că am răspuns cu deschidere tuturor solicitarilor procurorilor si că voi adopta o astfel de conduită și pe viitor. Desigur, prin avocatul meu, voi cere sa aflu mai multe elemente din dosar, însa, fiind o procedură în curs, voi rămane rezervat cu declarațiile, apreciind că ele trebuiesc făcute doar în cadru institutional.
Vă multumesc pentru întelegere.”

Cine este Sorin Mândruțescu

Mândruțescu are un background solid în business, fiind șeful Oracle și fost conducător al Camerei de Comerț Americane în România (Amcham). Mîndrutescu a a fost numit la începutul guvernării Ponta în fruntea CA al CFR. A rezistat doar 5 luni. Mîndrutescu și-a dat demisia din functia de presedinte al Consiliului de Administratie al CFR SA „din motive personale”, în septembrie 2013.

Context

Codul Penal sancționează nu doar corupția funcționarilor statului, ci și corupția din mediul privat. Astfel, potrivit articolului 308 din CP, ”Dispozițiile art. 289-292 și ale art. 297-301privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin.(2) sau în cadrul oricărei persoane juridice.”

Potrivit specialiștilor în drept consultați de G4Media.ro, și Convenția penală asupra corupției, ratificată de România prin legea nr 27/202, prevede la articolul 7: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, dacă s-a săvârşit cu intenţie, în cadrul unei activităţi comerciale, fapta de a promite sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit oricărei persoane care conduce sau lucrează pentru o entitate din sectorul privat, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, cu scopul ca aceasta să îndeplinească sau să se abţină să îndeplinească un act, cu încălcarea obligaţiilor sale”.

Tagged , , ,

UPDATE:Înşelăciune cu epoleţi, de 900.000 euro. În rolul principal, o angajată a Corpului de Control al ministrului de interne… Cel înşelat: „Aproape 1 milion de euro… Un fleac… M-au ciuruit financiar folosind numele chestorului Ardelean”

Sursa: Sfin.ro

În data de 27.02.2017, Completul CC6 Penal de la Judecătoria Sectorului 3, a amânat, pentru a doua oară, pronunțarea în dosarul 32578/303/2016, pentru ziua de 13.03.2017.

Nu ne rămâne decât să sperăm ca în acest dosar, atât de plin de controverse, se va face dreptate iar cercetarea cauzei va fi reluată cu mult mai multă aplicare.

Reamintesc, este vorba despre modul în care doctorul Alexandru Epurescu a fost deposedat de 900.000 de euro de concubina sa, Alina Georgiana Stegaru şi prietenă apropiată a acesteia, Alina Costella David.

Oare cui va aduce ghinion ziua de 13?


După articolul publicat la linkul de mai jos în care vă aduceam în atenţie povestea halucinantă a doctorului Alexandru Epurescu, am dorit să îl cunosc îndeaproape şi să aflu mai multe detalii legate de tulburătoarea încercare prin care trece.

Citeşte şi: http://www.sfin.ro/actualitate/inselaciune-de-900-000-de-euro-executata-ca-la-carte-de-o-angajata-a-corpului-de-control-al-ministrului-de-interne/

Am întâlnit un om învins, doborât sub povara întâmplărilor care s-au abătut în viaţa sa, un om adus în pragul disperării, pentru care viaţa pare să nu mai aibe sens dar care are curajul şi demnitatea de a-şi recunoaşte propriile greşeli şi slăbiciuni pentru care acum, plăteşte mult prea scump şi nimeni nu face nimic pentru a-l ajuta, pentru a-l apăra.

Este un om, ca noi toţi, cu calităţi şi defecte, ca noi toţi, care a făcut lucruri bune şi mai puţin bune, ca noi toţi dar care indiferent de cât de mult a greşit, ar trebuie să beneficieze de justiţie.

F.S. Când şi cum aţi aflat, domnule doctor că sunteţi victima unei înşelăciuni?

A.E. În ianuarie 2014, când am fost invitat la DNA pentru audiere, în legătură cu cele două doamne Alina Stegaru şi Alina Costella David. Eu eram ca “picat din cer”. Habar nu aveam de nimic. Ţin minte că m-au întrebat: “Cam cât credeţi că ar fi prejudiciul? Câţi bani le-aţi dat?” Zic: “Cred că vreo 700.000.” la care ei: “Nu mai degrabă spre 900.000 – 1.000.000?”… Oamenii ăia ştiau tot. Conturi, tranzacţii, tot… Mi-au spus: “Le-am ascultat telefonul, am înregistrat peste tot… şi ambiental.” De doi ani le urmăreau timp în care s-au folosit mijloace tehnice extrem de costisitoare… Nu făceau ei asta pentru David Alina Costella, un simplu agent.

F.S. În aceste condiţii cum vă explicaţi că totuşi soluţia dată a fost de casare?

A.E. Pentru că s-a constatat că nu sunt probe… Adică o urmăreşti timp de doi ani, timp în care ai cheltuit o groază de resurse pentru ca să constaţi că este simplă înşelăciune care nu intră în atribuţiile DNA. Deci, faptă este, grup organizat, este, pentru că în afara celor două eu m-am mai întâlnit cu alte două persoane din grup. De la unul am încasat nişte bani pe un teren pe care I l-am vândut şi care a ajuns tot la ea… Ei mi-au spus! Cei de la DNA… Eu nu ştiam toate lucrurile astea…

F.S. Deci terenul vândut a ajuns tot la David Alina Costella…

A.E. Da! Ei mi-au spus… Au audiat şi persoana care mi-a cumpărat terenul… A mai fost unul pe care nu cred că l-au chemat… Unul căruia i-am dat într-o parcare vreo 12.500 de euro… Mai erau şi alte persoane pe numele cărora eu am depus bani la bancă, la indicaţiile ei. Treaba este gravă. Cum se spune: formă continuată, grup organizat dar, la final, se constată că este “numai înşelăciune”. Eu nu pot să fiu de acord cu aşa ceva!

F.S. Din ce spuneţi, totul pare premeditat şi foarte bine pus la punct.

A.E. Aşa este! Pe o sumă confirmată de ei. Când am fost la DNA, am scris în plângere, din informaţiile lor. Ideea este că ei credeau că la mijloc este chestorul Virgil Ardelean. Eu credeam că omul este în funcţie şi tot ei mi-au spus: “Nu ştiaţi că a ieşit la pensie din 2007?” Habar n-am avut despre lucrul ăsta. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte înşelăciunea se vede şi din textele pe care mi le servea Alina Costella, cum că umbla cu Ardelean şi că făcea şi dregea, ca om de încredere al acestuia.

F.S. Practic cu ce v-a prins în joc, cu ce v-a amăgit?

A.E. Cu un câştig substanţial. Nu neg. Eu i-am dat aceşti bani (900.000 euro) cu gândul să-i înmulţesc nu să fac vreo donaţie. Clar, dar asta este altceva, este altă speţă… Noi vorbim despre fapta ei. Aş putea fi întrebat: “Bine, dar tu ce aşteptai să se întâmple?” Este corect, dar vorbim despre două lucruri diferite. Fapta ei este fapta ei şi a grupului ei iar dacă vreţi, chemaţi-mă şi pe mine să răspund în dreptul meu.

F.S. Înţeleg că David Alina Costella s-a angajat, v-a promis că va facilita câştigarea acestor licitaţii?

A.E. Da, câştigarea a diverse licitaţii… Maşini de la confiscări, pământuri, apartamente, case…

F.S. V-a spus cum erau organizate aceste licitaţii?

A.E. Spunea că sunt organizate intern,  în cadrul ministerului. Aveau un fond… pământuri, case… nici nu ştiu prea bine… Ideea era să înmulţim banii şi să împărţim profitul.

F.S. Cum a apărut această idee? De la Alina Costella David sau de la Alina Georgiana Stegaru, concubina dvs.?

A.E. Alina Costella a venit cu ideea. Nu ştiu ce au vorbit între ele pentru că fiecare susţinea separat că cealaltă nu cunoaşte nimic. În schimb, Alina Stegaru îmi spunea mereu că nu trebuie să-mi fac griji pentru că Alina Costella este fată serioasă şi o cunoaşte de mică. Ele au fost vecine şi se cunosc foarte bine, de ani de zile, cu mult înainte să apar eu. Locuiau la scări diferite, pentru că eu m-am mutat la Alina Stegaru în Militari iar la scara alăturată locuia Alina Costella, care era prietena ei cea mai bună, cu toate că era mult mai mică de vârstă. Eu am luat-o ca pe un copil de suflet. Costella este înfiată de la leagănul din Slobozia, de doi foşti ofiţerii MAI. Suferea de lipsă de atenţie, pentru că părinţii adoptivi erau foarte în vârstă. Noi am “adoptat-o”. Eu o consideram ca pe fiica mea adoptivă. Cele două reprezentau familia mea în care aveam deplină încredere. Nimeni nu înţelege… Toţi mă întreabă: “Cum au reuşit să te facă?” Alina Stegaru era în fapt soţia mea chiar dacă nu oficializasem legătura.

F.S. În situaţia asta, cum au ajuns ele la concluzia de a vă “curăţa”, pentru că până la urmă se vede că asta au făcut?

A.E. Probabil amândouă erau mult mai rele şi mai ascunse decât am putut citi eu.

F.S. Cat a durat relaţia dvs. cu Alina Stegaru?

A.E. Am stat împreună vreo 6 ani după care, în 2009, am plecat dar am continuat să am grijă de ea pentru că aşa îi promisesem. Alina Stegaru este orfană. Tatăl ei a fost împuşcat la revoluţie. Eu am ajutat-o să obţină pensia de urmaş. Nutream pentru ea şi nişte sentimente aproape paterne având în vedere că era mai tânără decât mine cu vreo 20 de ani. În plus, în toată această perioadă s-a purtat impecabil.

F.S. Din câte cunoaşteţi, aceşti bani s-au oprit la ele s-au o parte a mers mai departe?

A.E. Asta nu ştiu. Aici cred eu că este o problemă de cercetat, bineinteles, dacă se dorește acest lucru…

F.S. Din materialul pe care mi l-aţi pus la dispoziţie reiese că cei de la DNA v-au spus că acestea au achiziţionat diverse bunuri şi proprietăţi pe numele părinţilor, rudelor, prietenilor…

A.E. Da, ei mi-au spus. Alina Stegaru este orfană de tată, aşa cum v-am spus iar Alina Costella, în momentul în care eu am cunoscut-o, avea, ambii părinţi, deja, pensionari. Nu cred că aveau asemenea pensii incât să poată justifica apartamente, vile, terenuri sau Audi A6, ultimul model…

F.S. Îmi spuneţi şi povestea BMW-ului roşu?

A.E. Nu este nicio poveste… Mie mi-au spus că l-au luat de la confiscări dar în realitate fusese cumpărat cu banii mei de pe piaţă. Praf în ochi… Nu mai ştiu dacă îl mai au sau l-au înstrăinat.

F.S. Credeţi că mai există şanse de recuperare a prejudiciului?

A.E. Aici este toată problema… Dacă detine bunuri imobiliare care nu pot fi justificate… şi cu siguranţă nu pot fi justificate dintr-un salariu de agent şi o pensie de urmaş care a încetat în urmă cu 4-5 ani, pentru că a avut dreptul la aceasta doar până la vârsta de 25 de ani, la care, hai să adăugăm şi pensiile părinţilor, este clar că nu aveau cum să achiziţioneze asemenea valori. Dacă cercetarea se va face mai aplicat, mai amănunţit, cu siguranţă se vor afla foarte multe lucruri.

F.S. Eu aş fi totuşi foarte curios să aflu când şi cum s-a produs declicul… Cum au hotărât să lucreze împreună la deposedarea dvs de toată averea.

A.E. Banii s-au dat în ani de zile… Mi-a spus că la un moment dat se va “coace” treaba…

F.S. Bine, bine, în ani de zile dar vedeaţi că nu se întâmplă nimic… Nu aţi avut semne de întrebare?

A.E. M-au dus cu vorba, ce să vă spun… Şi colegul meu dr. Rareş îmi spunea: “Eşti nebun, tu chiar nu vezi că nu se întâmplă nimic?” De fiecare dată îi răspundeam: “Nu e aşa uşor. Trebuie să se adune mai mult ca să se poată face ceva”. Din când în când mai apărea cu câte ceva… Îi dădea nişte aur concubinei mele spunând că este luat tot pe un aranjament, mai aducea nişte telefoane noi… Nimicuri… Mai spuneam şi eu, câteodată, mai în glumă mai în serios: “Bine măi, telefonul ăsta costă 100.000 de euro?” Îmi răspundea: “Fac şi eu ce pot, tati, dar când se vor rezolva treburile alea mari o să luăm milioane.” Cam aşa decurgeau dialogurile noastre. Suma promisă era mare iar totul se baza pe buna mea credinţă. V-am spus, o consideram ca pe copilul meu. Era zilnic la noi în casă. Alina Stegaru, concubina mea, îmi spunea: “Nu ştiu ce aranjamente ai cu ea, nu ştiu câţi bani îi dai şi nici nu mă interesează dar în orice caz, copilul este de cuvânt.” Adică deasupra oricărei bănuieli.

F.S. În momentul de faţă mai aveţi vreo legătură cu cele două Aline?

A.E. Nu am mai avut voie. Cei de la DNA mi-au spus să nu mai ţin legătura cu niciuna dintre ele pentru că toată povestea ar putea fi interpretată drept o neînţelegere trecătoare sau şi mai rău, ar putea să înregistreze tot ceea ce le spun şi apoi ar putea folosi totul împotriva mea. Când ești supărat, te mai ia gura pe dinainte… Eu am un material înregistrat, video şi audio, cu două camere, în care Alina Costella recunoaşte că mi-a pretins şi a primit bani de la mine.

F.S. Investigaţia DNA de la ce a pornit? De la faptul că se foloseau de numele chestorului Virgil Ardelean?

A.E. Au fost două investigaţii. Una în care ei s-au autosesizat pentru că se foloseau de numele chestorului Ardelean şi a doua, ulterior, ca urmare a plângerii mele penale făcută la indicaţia comisarului Frumuselu de la DNA. Prima a fost “îngropată” la ei,  pentru că din anul 2013 înşelăciunea nu mai poate fi investigată de DNA şi a trecut la Parchet. Eu am crezut că la Parchet va continua cercetarea însă nu s-a mişcat nimic până nu am făcut din nou plângere penală. Aici pot spune că am pierdut aproape un an şi jumătate din cauza unor “prieteni” avocaţi care nu mi-au spus că nu se mişcă nimic până nu fac plângere penală. Nimic nu se face din oficiu, fără o sesizare. Dosarul a mers la Parchet, care l-a repartizat Corpului de Control al M. A.I., pentru că Alina Costella este cadru M.A.I. şi de aici nu mai ştiu. Cred că dacă nu făceam plângerea penală, aici s-ar fi “îngropat” de tot.

F.S. În ce stadiu se află dosarul, acum?

A.E. Exact în stadiul comunicat de ei, clasarea cauzei. Eu am făcut plângere la procuror dar acesta nu a reacţionat şi şi-a păstrat decizia de propunere a casării dosarului. Drept urmare, m-am adresat instanţei care va decide dacă există temei legal pentru continuarea cercetării sau dacă aceasta va rămâne casată.

F.S. Există în acest moment sechestru pus pe nişte bunuri ale celor două pentru a avea convingerea ce veţi putea recupera ceva din prejudiciu?

A.E. Nu, nu s-a pus nimic… Dacă ei au considerat că fapta nu este de luat în seamă şi de cercetat, nu au mers mai departe nici cu sechestrul… Până la urmă pe mine asta mă interesează.

F.S. Aveţi cunoştinţă despre bunurile care figurează pe numele lor?

A.E. Alina Stegaru are nişte proprietăţi înregistrate, cealaltă, Alina Costella David, fiind cadru M.A.I. a evitat să ia ceva pe numele ei. Totul este pe numele părinţilor. Dincolo de toate aceste lucruri, Alina Costella lucrează în cadrul Corpului de Control al ministrului M.A.I. Aici, consider eu că ne aflăm în faţa unui grav conflict de interese, sau cum s-o numi el… Practic a fost cercetată de colegii ei. Vi se pare normal?

F.S. De-a lungul timpului, aţi avut certuri, dispute cu cele două?

A.E. Nu, deloc… V-am spus, a fost “raiul pe pământ”, atât de bine au lucrat toată povestea… Din cand in cand, eu mă mai luăm de poliţistă, în sensul că o întrebam mai concret:  Ce se întâmplă?”  De fiecare dată îmi spunea: “Tati, ce ai, nu mă crezi pe mine?” Separat o întrebam şi pe concubina mea: “Tu ce crezi,fata asta ne minte, ne duce cu vorba?” Aceasta îmi raspundea: “Nu, imposibil, e copilul nostru… Dacă ceva este în neregulă, este mai sus, după ea… Alina este de bună-credinţă, 100%!” Alteori Costella îmi spunea: “Cum poţi să crezi aşa ceva? Eu umblu cu Ardelean peste tot, îi fac toate mail-urile, sunt secretara lui, ce naiba!”

F.S. În ce perioadă s-a petrecut toată această poveste?

A.E. Din 2007 până în 2014, imediat după 1 ianuarie, când am fost chemat la DNA şi am aflat ce se întâmplă.

F.S. Practic timp de 6 ani au “ciugulit” încontinuu câte ceva. Vă daţi seama că Ardelean nici nu mai era în funcţie în timp ce dvs. vi se serveau toate poveştile acelea despre licitaţii?

A.E. Da, exact. Aveţi dreptate, m-au minţit, ce să mai zic…

F.S. Firma imobiliară sau de construcţii cu care urma să participaţi la promisele licitaţii mai există?

A.E. Da, există dar nu s-a întâmplat nimic. Era o firmă imobiliară care avea ca obiect de activitate achiziţia şi închirierea de imobile, apartamente, etc. Aveam eu, la acea vreme, nişte apartamente pe care le închiriam prin această firmă. În privinţa licitaţiilor, nu s-a întâmplat nimic, absolut nimic… Am fost credul până la Dumnezeu. Mi-au exploatat, la maxim, încrederea. Ce să vă spun… dintre toate relaţiile mele, aceasta a fost cea mai frumoasă. Pentru mine a fost cea mai frumoasă perioadă cu cea mai bună atmosferă în casă. Nu aveam discuţii, era totul “numai lapte şi miere”…Stai cu un om în casă şi nu ştii cu cine stai…

F.S. Şi cum s-au “răcit” relaţiile dacă spuneţi că vă era atât de bine?

A.E. S-au răcit brusc, în momentul în care am fost chemat la DNA şi am aflat totul. Deşi nu mai locuiam împreună, aveam grijă de ea (de Alina Stegaru). Am mers de paşte la ai ei,… ne mai ţineam de evenimente… Îi dădeam bani ca să o ajut pentru că nu lucra nicăieri. Îi dădeam cel puţin 1.000 de euro pe lună şi păstrăm o legătură aşa… că între rude… Eu nu am pe nimeni, doar o soră care este plecată de mult din ţară. Aici nu am pe nimeni. Familia ei era și familia mea… Cred că vi se pare ciudat dar în momentul în care nu ai pe nimeni este foarte greu…

F.S. Nu a existat niciun moment dorinţa exprimată de a vă legaliza relaţia?

A.E. Locuiam împreună în apartamentul ei din Militari, pe care îl pusesem la punct. Stăteam noi doi şi un căţel într-un apartament frumuşel, elegant de trei camere. Vă spun era totul ireproşabil. Nu ne-am pus această problemă aşa cum nu ne-am pus vreodată problema copiilor. În compensaţie, pentru ca să se simtă în siguranţă i-a promis o sumă de bani, lunar, indiferent de ce s-ar fi întâmplat între noi. I-am trecut pe numele ei, în 2008, un apartament pe Văcăreşti, i-am mai luat nişte pământ, vreo 1.000 de m2 în Baloteşti, unde voiam să ne facem o casă… Eu m-am ţinut de cuvânt cu tot ceea ce i-am promis. Am fost foarte impresionat de faptul că era un copil orfan şi repet, de comportamentul pe care l-a avut. Impecabil. A fost singura femeie din viaţa mea, agreată de mama şi de sora mea, două femei foarte dificile.

F.S. Acum, la rece gândind, credeţi că totul a fost premeditat?

A.E. Sigur a fost premeditat. Ea când m-a cunoscut pe mine ieşise dintr-un concubinaj, de vreo 5-6 ani, cu un constănţean care a întreţinut-o. Ea nu a muncit o zi… Pentru ea, a fi întreţinută era un mod de viaţă. Deşi era absolventă de drept, nu a practicat niciodată. La 28 de ani, cât avea când am cunoscut-o eu, arata foarte bine, era o femeie frumoasă dar iată, era mult mai rea decât am putut eu vreodată să îmi imaginez. Cu siguranţă au avut un plan. Cu cât aşteptarea era mai lungă şi banii daţi erau mai mulţi, cu atât creşteau şi ele miza promisiunilor. Asta a fost treaba… Suma nu era fixă… Cu cât înaintam în timp şi cu cât cotizam mai mult cu atât creşteau şi promisiunile. Alina Costella îmi spunea: “Tati, dacă stăm cuminţi vom lua mult mai mult, suficient cât să ieşim cu toţii la pensie”.

F.S. Ce ar mai fi de spus?

A.E. I-am făcut şi o casă la ţară pe pământul bunicilor, în satul Gheorghe Lazăr, la ieşirea din Slobozia, spre Vadul Oii, spre Ţandărei, de vreo 250-300m2, frumoasă…

F.S. Pe numele ei?

A.E. Da, pe numele ei… Nu îmi făceam niciun fel de probleme… Mă gândeam că va fi bine şi pentru mine pentru că având probleme cu spatele mergeam foarte des la Amara. Din Gheorghe Lazăr până la Amara făceam mai puțin de o jumătate de oră. Mergeam şi de două ori pe zi să înot, să fac tratament cu nămol. Mi-a plăcut foarte tare zona şi lacul, mai ales. Este de necrezut cât de mult s-a putut preface… Dacă cei de la DNA nu mă chemau şi nu aflăm, eu dormeam în continuare. În clipa în care am aflat “a căzut cerul pe mine”… Din acest motiv am avut şi tentativa de suicid… Mi s-a terminat lumea!

F.S. V-a curăţat de tot…

A.E. M-a curăţat de tot… Mai mult, mă şi împrumutasem de nişte bani de la nişte prieteni. Nu mi-a luat doar ce era al meu, m-a făcut să mă şi împrumut. A trebuit să vând tot ce am avut… Şi acum sunt dator, inclusiv la ANAF… Sunt într-o situaţie, vă spun sincer, aproape că nu-mi mai vine să trăiesc iar ăştia (autoritațile) se joacă… Nici cabinetul nu mai merge, cum mergea. Să nu uităm că probabil aproape jumătate din forţa de muncă activă, de calitate, din ţară, a plecat afară. Aceştia erau pacienţii mei.

F.S. Partenerul dvs. de afaceri nu a sesizat ce se petrece?

A.E. Ba da. Dr. Rareş mereu îmi spunea:” Ce faci mai? Tot îi dai? Nu vezi că nu se întâmplă nimic?” iar eu îi răspundeam: “Stai să vezi când se va întâmpla, o să fie bine pentru toţi, inclusiv pentru tine, pentru că te-am necăjit atâta.” Mă găsesc într-o mare tragedie. Fetele mele, m-au lăsat pe drumuri. Ticăloşii se întâmplă la fiecare pas. Recunosc, am greşit… Am fost lacom, credul… Am şi eu partea mea de vină dar să spui că ele nu au făcut nimic şi pot rămâne cu banii, mi se pare strigător la cer. Ele nu pot justifica în niciun fel bunurile dobândite. De aici ar fi trebuit să fie începută cercetarea. DNA-ul a verificat şi la bănci, aveau evidenţa tuturor plăţilor efectuate, stiau exact valoarea prejudiciului, mai bine decât mine… Ei m-au întrebat: “Ştiţi ce achiziţii au făcut Stegaru şi David?” Eu, habar n-aveam şi cu toate astea, au “îngropat” dosarul. Cum s-a ajuns aici, cum au reuşit să obţină acest lucru, mie îmi ridică foarte multe semne de întrebare. Mă gândesc că este posibil ca şi Costella David să fi fost la rândul ei înşelată de cei care i-au promis “marea cu sarea”… dar asta nu mă mai interesează pe mine. Ea ar trebui să facă ceva dacă s-a întâmplat aşa. Nu vreau să fac speculaţii dar lucrurile nu pot rămâne aşa şi sper până în ultima clipă în puterea justiţiei de a face lumină.

Dr. Alexandru Epurescu, un om care a cunoscut mărirea şi decăderea. Mărirea prin propriile forţe, prin muncă asiduă în cabinetul stomatologic, pentru că la un moment dat clinica domniei sale era una dintre cele mai cunoscute din Bucureşti şi decăderea, pe mâna a două femei în care a avut deplină încredere, pe care le-a iubit şi de care a avut grijă ca de propria soţie şi propria fiică.

Povestea domniei sale, dincolo de aspectele legale, penale poate, este una despre moralitate, despre încredere în oameni şi despre cum poate fi aceasta “răsplătită”, la un moment dat. Nu cred că un om de bun simţ care citeşte aceste rânduri poate fi de acord cu cele, câte s-au întâmplat. Sunt de acord, Alexandru Epurescu a cazut victimă propriei lacomii… Domnia sa îşi recunoaşte, deschis, păcatele, așa cum bine aţi văzut si acceptă să platească pentru ele, dar de aici până la a fi lăsat la pământ, ruinat, în pragul disperării şi al sinuciderii mie mi se pare o cale foarte lungă. Organele abilitate ale statului trebuie să apere fiecare cetăţean, chiar dacă acesta este lacom, credul sau fraier, atunci când cineva profită de pe urma acestor slăbiciuni, omeneşti până la urmă.

Domnilor procurori, chiar nu vi se pare nimic în neregulă? Chiar nu vreţi să vă aplecaţi mai cu atenţie asupra acestui dosar că să înţelegeţi mai bine ce s-a întâmplat? Oare DNA-ul a cheltuit în zadar atâtea resurse ca să le urmărească şi să le intercepteze pe cele două doamne, timp de doi ani? Numai din acest punct de vedere, dacă priviţi cazul, ar merita să ţineţi cont de valoarea uriașă a resurselor plătite din banii contribuabilului român şi de  munca, efectuată zi de zi de colegii dvs de la DNA, timp de doi ani.

Este limpede că fapta celor două doamne există, aşa cum reiese din documente. Nu o trataţi cu indiferenţă şi duceţi cercetările până la capăt, indiferent unde vor ajunge acestea. Avem, cu toţii, nevoie să credem în justiţie şi să ne simţim apăraţi!

***Le invit pe cele două doamne, Alina Georgiana Stegaru şi Alina Costella David, să îşi exprime punctele de vedere legate de toată această poveste. Le aşteptăm, cu aceiaşi deschidere şi interes pentru dreptate, dacă doresc să ne ofere un interviu.

Tagged , , , , , , , ,

9,5 milioane RON, prejudiciu reclamat de DNA in cazul Luchi Georgescu,Vincon si Gigi Netoiu

Sursa: Sfin.ro
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu datele de 5 octombrie, respectiv 6 octombrie 2016, față de inculpații:

MARIAN DAN-MIHAI, la data faptei deputat în Parlamentul României și președinte al biroului politic teritorial al unei formațiuni politice – Filiala Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

CUPȘAN-CĂTĂLIN (fost CUPȘAN) VASILE, la data faptei secretar general al Instituției prefectului județului Vaslui și secretar al Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

LUCA (fostă STAN) GABRIELA, la data faptei funcționar public în cadrul Instituției Prefectului județului Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

PRUNILĂ DANIEL, la data faptei membru al Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui, respectiv de director al OCPI Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

STAFIE TUDOR, la data faptei primar al municipiului Huși, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

NEȚOIU GHEORGHE, la data faptei administrator în fapt al unei societăți viticole, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de :

– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

– instigare la complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată,

– spălare de bani, în formă continuată,

GEORGESCU (fostă VASILE) LUCHI, la data faptelor acționar și președinte al Consiliului de Administrație al unei societăți viticole, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

– instigare la complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată,

– spălare de bani, în formă continuată,

MOCANU (fostă MARDARE) EMANUELA, la data faptelor reprezentant punct de lucru Huși al unei societăți viticole, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

– complicitate la infracțiunea de spălare de bani, în formă continuată,

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2007, o societate viticolă controlată de inculpatul Nețoiu Gheorghe a dobândit în proprietate, în mod fraudulos, la prețuri sub valoarea de piață, suprafața totală de 692,685 ha – plantată cu viță de vie, situată pe amplasamentul fostelor plantații ale S.C. VIDIȘAMP S.A. Huși, jud. Vaslui, teren aflat în administrarea Agenției Domeniilor Statului (A.D.S.).

Concret, în primăvara anului 2006, inculpatul Nețoiu Gheorghe, în înțelegere cu inculpata Georgescu (fostă Vasile) Luchi, a căutat și identificat o modalitate ilicită prin care să dobândească în proprietate, la prețuri sub valoarea de piață, suprafața de teren în cauză.

Demersurile au fost făcute în contextul în care Nețoiu Gheorghe cunoștea că, potrivit legislației în domeniul fondului funciar, suprafețele de teren în cauză, aflate în proprietatea privată a statului și administrate de A.D.S., nu ar fi putut intra în proprietatea societății decât prin plata unor sume de bani, la valoarea de piață, către foștii proprietari ce deținuseră suprafețe de teren pe amplasamentul respectiv, iar cele care nu făceau obiectul solicitărilor de reconstituire a dreptului de proprietate nu puteau fi înstrăinate de către stat, ci doar concesionate.

Astfel, atât personal, cât și prin intermediul unei alte persoane, inculpatul Nețoiu Gheorghe i-a solicitat inculpatului Marian Dan-Mihai, deputat la data faptelor, ca, în schimbul unor foloase materiale, să determine persoane cu funcții “cheie” în procesul decizional legat de retrocedări (printre care se aflau și inculpații Cupșan-Cătălin Vasile, Prunilă Daniel, Stafie Tudor) să-l ajute în acest demers infracțional.

Funcționarii respectivi, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, urmau să găsească, să deruleze și să se implice într-o procedură ilicită care, sub aparența unei activități legale de retrocedare către persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri din județul Vaslui, să aibă ca rezultat obținerea în proprietate, de către societatea viticolă controlată de inculpatul Nețoiu Gheorghe, a celor 692,685 ha cu viță de vie.

Inculpatul Marian Dan-Mihai a controlat “din umbră” procesul de retrocedare, implicându-se personal pe fiecare etapă (validare de către Comisia Județeană de Fond Funciar Vaslui, predare de către A.D.S., emitere titluri de proprietate) și cunoscând că activitatea este contrară legislației aplicabile în materia fondului funciar (documentele aflate la dosarele de retrocedare întocmite la nivelul comisiei județene sunt incomplete, necorespunzătoare situației de fapt și contrare actelor normative incidente în cazurile respective de retrocedare). Acest aspect i-a fost adus la cunoștință pe parcursul derulării procedurii, dar inculpatul Marian Dan-Mihai a insistat în demersurile ilicite față de persoanele sus-menționate pentru a finaliza procedura de retrocedare.

În concret, la instigarea inculpatului Marian Dan-Mihai și a persoanei la care a apelat inițial inculpatul Nețoiu Gheorghe, funcționarii publici implicați au făcut următoarele demersuri:

– au organizat activitatea de retrocedare prin solicitarea implicării primarilor și a unor funcționari publici din cadrul comunelor, în sensul întocmirii unor documente contrare normelor de fond funciar. De asemenea acestora le-a fost indicată și modalitatea de formulare a propunerilor de validare, prin introducerea pe ordinea de zi și prezentarea cazurilor în cadrul ședințelor Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui în modalitatea în care să se asigure de reușita validării propunerilor nelegale formulate.

– s-au implicat, cu încălcarea prevederilor legale, în derularea, în ședințele de fond funciar, a unei proceduri de validare a radierii unor persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri agricole, pe raza mai multor comune și atribuirea altora, pe amplasamentul fostei SC VIDIȘAMP SA HUȘI (plantație de vie), din rezerva A.D.S.

– au aprobat prin vot în ședințele Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui validarea și nu au inițiat sistarea activităților ilicite atunci când le-au constatat,

– s-au ocupat de avizarea, semnarea și înaintarea către A.D.S. București a dosarelor de retrocedare și, ulterior, au semnat titlurile de proprietate emise nelegal.

Ulterior, reprezentanții A.D.S., cu încălcarea legislației aplicabile în materia fondului funciar, au avizat documentația de retrocedare și întocmire a protocoalelor de predare-preluare a terenurilor respective.

După predarea de către ADS București a suprafețelor de teren, către comisiile de fond funciar din municipiul Huși și alte două comune, au fost emise titluri de proprietate pentru o suprafața de 692,685 ha (aceasta în condițiile în care hotărârile Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui au vizat o suprafață totală de 636,44 ha, iar prin Protocoalele de predare-preluare s-a predat suprafața totală de 770,53 ha).

În aceste condiții, pe de o parte Statul Român (titular al dreptului de proprietate, exercitat prin intermediul A.D.S.) a fost prejudiciat cu suma de 9.598.656 lei. Aceasta reprezintă diferența valorii noului amplasament și valoarea de piață a vechilor amplasamente la care persoanele ar fi fost îndreptățite pentru reconstituirea proprietății.

Pe de altă parte, societatea viticolă controlată de inculpatul Nețoiu Gheorghe a obținut un folos injust, prin achiziția terenurilor în cauză la un preț inferior valorii de piață, în sumă de 11.482.021 lei.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la sediul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași sau la sediile instanțelor de judecată, ori de câte ori sunt chemați,

b) să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuințelor,

c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați,

d) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a controlului judiciar,

e) să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea prealabilă a organelor judiciare.

Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Tagged , , , , , , ,

De ce s-a oprit ancheta lui Nicolae Plaiasu referitoare la cel mai influent actionar al grupului Sensiblu (A&D Pharma) ?…

Sursa: Sfin.ro

De ce nu este investigata trasferarea a 70 milioane de euro din Insulele Tortola in Romania? Intre timp A&D face achizitii pe banda rulanta cumparand 20 de farmacii ale imperiului Polisano-acum in dezorganizare profunda…

Roger Fawzi El Akouri (48 de ani) este cel mai important acţionar al colosului de farmaceutice A&D Pharma si evident clientul faimosului Don Nic, unchiul actualului ministru al sănătăţii, şi cel care face şi desface la nivel guvernamental ( AICI ). Roger isi face muzeu in Primaverii… posesor al unei colectii impresionante de tablouri el a reusit sa stopeze anchetele fiscale declansate impotriva sa… Cum anume?

Libanezul este totodată unul dintre cei mai mari colecţionari de artă, având o colecţie despre care se vorbeşte cu invidie în cercurile cunoscătoare şi este pe cale să-şi facă un muzeu pe bulevardul Primăverii ( AICI ).

Un om extrem de atent, singuratic, preocupat de sport în fiecare dimineaţă, complet atipic pentru un tip într-atât de bogat şi influent. Doar  în 2015doar una dintre companiile la care este cel mai important acţionar a făcut profit OFICIAL de aproximativ două milioane de euro lunar.

Ne referim la cifrele Ministerului Finanţelor, nu aproximări de fumoar. Totodată, anul acesta, pe lângă cele 400 de farmacii SENSIBLU ( de departe cele mai scumpe farmacii din România ) el şi asociaţii au mai cumpărat un… mizilic de 78 de farmacii POLISANO cu doar 20 de milioane de euroNu în ultimul rând influent financiar si cu grad mare de… disponibil de indatorare pentru ca  la doar 37 de ani, potrivit unui document găsit total la întâmplare pe internet citim că acesta a încasat la data de 28.12.2005 suma de 70.000.000 de EURO de la o companie din celebrul paradis fiscal Tortola, Insulele Virgine. 

Cu toată acţiunea din 2002 condusă de celebrul Nicolaie Plăiaşu, şeful Gărzii financiare din perioada respectivă, care îl acuza de toate nenorocirile din lume, iată că a scăpat viu şi nevătămat financiar, fara nici o explicatie aferenta imprumutului din Insulele Tortole..Pentru ca nu-i asa? Este foarte usor sa imprumuti 70,000,000 euro mai ales cand ai  un nume cu rezonanta araba si ai cel mai mare lant de farmacii din Romania…Ce s a intamplat cu ancheta? Nu se mai stie…S-au returnat imprumuturile? Caci au trecut 14 ani…Nici asta nu se stie…Felicitarile noastre…Asa inginerie financiara…mai rar…

Tagged , , , , , , , ,

Căci Împărăţia Cerurilor nu va fi a voastră, ci a imbecililor, a hoţilor şi a impostorilor pe care i-aţi ales ca să vă conducă

Sursa: Sfin.ro

Un articol de exceptie al lui Iulian Anghel in Ziarul Financiar. Se aplica celor care au ales ca imbecilii bigudiuri si pitiponceli la primaria Bucuresti. Nu am nimic cu femeile manager. Cand ele exista. Cand n-au falimentat intreprinderi in trecutul lor privat ca sa vina apoi in prezentul socialist sa ne arate management si administratie.

Cand propui gratuitati pe care le platim mai greu decat am plati integral. Cand experienta e zero si tupeul maxim.

Cand ceea ce te recomanda e postura de partener de viata al unui primar puternic si harsit, recomandat de componenta politica si NU de expertiza manageriala, pertinenta administrativa sau proven track of private business record.

Cine alege prost,traieste prost.

Sa traiti bine !

În 2014 RATB (regia de transport de suprafaţa la Bucureşti) a înregistrat 786 de milioane de călătorii (nu ştiu exact cum s-a ajuns la această cifră oficiala, din cauză că regia nu emite titluri de calătorie pentru cei 500.000 de pensionari din Bucureşti şi nu există obligaţia ca abonamentele să fie validate la urcare; este vorba despre o estimare, cu siguranţă, dar una relevantă). Din bilete şi abonamente, RATB a strâns în 2014 181 de milioane de lei. Aşadar, câştigul RATB este, în medie, de 2 bani (0,23, lei mai precis) de la fiecare om care urca într-un autobuz, tramvai, troleibuz, indiferent pe ce distanţă merge el. Doi bani pe călătorie, iar afacerea asta e încă în picioare? Cum e posibil?

În 2014, anul nostru de referinţă, subvenţia pentru RATB din partea Primăriei generale a Municipiului Bucureşti a fost de 500 de milioane de lei, cu 100 de milioane de lei mai mult decât în 2014 (în 2015 a fost de 505 mil. lei). În 2014, prin urmare, RATB, a câştigat, din vânzarea de titluri de călătorie, 25% din cheltuielile sale totale. Restul de 75% din bani i-a dat primăria.

Cititi articolul pe Zf.ro

Tagged , , , , , ,

Faceti azil de batrani din turnul Grivco preluat de stat

Sursa: Sfin.ro

În corul aplauzelor pentru descoperirea corupților din România, pare să se piardă elementul deciziv pentru un viitor mai prosper și succesul campaniei anticorupție: averile — confiscarea și reutilizarea lor. Corupția e în general alimentată de goana după bani, așa că pentru unii e un troc profitabil să stea o vreme la închisoare, în schimbul averilor fabuloase. De asta, cele mai multe state occidentale au decis să reutilizeze banii confiscați pentru proiecte sociale. În România, momentul pare departe. Țara nu ține urma banilor confiscați, există condamnați care ies din închisoare fără să fi plătit un leu din averea obținută ilegal.

Radu Nicolae

Un articol de Radu Nicolae, expert anticorupție și autorul unor cărți în domeniu, membru al CRJ, profesor la Școala Națională de Studii Administrative și Politice.

Din anul 2000, România urmează un trend uşor ascendent în combaterea şi prevenirea corupţiei, dar suntem încă departe de a controla fenomenul. Capacitatea scăzută de a urmări și recupera banii înseamnă că infractorii sau familiile lor se pot bucura de foloasele obţinute ilegal, le pot folosi pentru a îşi angaja avocaţi celebri, pentru a face presiuni asupra justiţiei, pentru a intimida sau agresa magistraţi.

Infractorii, prin puterea financiară acumulată ilegal, joacă un rol important în societate. Sunt priviţi ca modele, se transmite în societate mesajul că infracţionalitatea este profitabilă: cel mult poţi fi condamnat la închisoare, dar rămâi cu bunurile sau banii. În final, toate politicile de prevenire a infracţionalităţii sunt inutile pentru că riscurile corupţiei, crimei organizate sau evaziunii fiscale sunt mai mici decât beneficiile. Nu se realizează scopul politicii penale.

       În Italia, terenurile confiscate de la mafie au fost oferite unor cooperative de tineri

Reutilizarea socială înseamnă să transformi bunurile folosite anterior de infractori în simboluri, să transmiți mesajul că nu e profitabil să faci infracțiuni pentru că în final vei fi prins și tot ceea ai acumulat necistit îți va fi luat și întreaga comunitate în care trăiești va ști asta. Un fost act de corupție devine o oportunitate pentru victimele infracțiunilor sau pentru cei cinstiți, care în general plătesc prețul criminalității.

În privința reutilizării bunurilor confiscate, cel mai bun model este cel din Italia. De exemplu, pe terenurile agricole confiscate de la mafie au fost înființate cooperative formate din tineri care cultivă pe ele. Produsele obținute sunt vândute sub etichetaLibera(Libertate) în magazine care sunt luate la rândul lor de la mafie. Există și alte exemple de urmat în Franța (banii confiscați se reîntorc ca stimulente pentru organele de aplicare a legii), Scoția (banii confiscați se duc într-un fond de proiecte pentru educație), Spania (banii sunt folosiți pentru a finanța strategia de prevenire a consumului de droguri) și tot așa.

       Nu se știe cât se confiscă în România: „nimănui din sectorul public nu i s-a părut relevant să ţină o statistică”

În România, în momentul în care oamenii și-ar câștiga pâinea lucrând cu bunurile confiscate de la baronul local, ar redobândi demnitatea și încrederea în forțele proprii. În prezent, există comunități care au impresia că nu pot supraviețui fără baronul local, care le dă de lucru, se simt vulnerabili fără un tătuc.

Dar în România nu se poate nici măcar răspunde la întrebarea câți bani au fost confiscați în 2015? Nimănui din sectorul public nu i s-a părut relevant să ţină o statistică până acum.

Diferenţele sunt foarte mari între ceea ce confiscă o instanţă pe hârtie şi ce se recuperează efectiv la ANAF. Datele pe 2015 arată că hotărârile judecătoreşti definitive privind rechizitorii ale DNA au stabilit confiscări de 29 de milioane de euro şi depăgubiri pentru prejudicii aduse instituţiilor publice de 165 de milioane de euro. Raportul DIICOT pentru 2015 se rezumă doar la prezentarea sechestrelor impuse, în valoare de aproximativ 116 milioane de euro — nu ştim cât au dispus instanţele să se confişte din acestă sumă. Aceeaşi lipsă de date şi la Ministerul Public. Însă o estimare a CRJ arată că în primele trei trimestre ale anului 2015, ANAF a recuperat efectiv între 2 şi 6 milioane de euro.

       Înființarea ANABI ar putea fi un pas înainte

Sistemul este fragmentat, lipsit de capacitate, iar cooperarea interinstituţională este atât de slabă încât fiecare parchet are propriul sistem de ţinere a evidenţei măsurilor asiguratorii şi hotărârilor judecătoreşti obţinute, fiecare instanţă de executare are propriile cutume de evidenţiere a executărilor penale (electronic sau pe hârtie) şi de comunicare cu ANAF, fiecare structură a ANAF are propriile modalităţi de agregare a datelor. Pentru a rezolva problema a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Acestă agenţie va avea o bază de date în care pot fi urmărite bunurile: de la faza urmăririi penale, la confiscare și valorificare.

În ceea ce privește valorificarea, e preferabilă reutilizarea socială despre care am discutat— în loc ca bunurile să fie vândute iar banii să îşi piardă urma în bugetul de stat, aceștia sunt folosiţi separat pentru finanţarea de proiecte în beneficiul victimelor infracţiunilor, în proiecte de educaţie, ca sedii pentru centre comunitare sau locuinţe pentru victimele infracţiunilor. Astfel bunurile şi bani devin vizibili, produc consecinţe evidente în societate.

Deocamdată, există în România persoane condamnate care ies din închisoare fără să fi plătit un leu din ceea ce au obţinut ca urmare a infracţiunii.

       Corupția din business e prea puțin investigată

O altă problemă e că în România asistăm la o vânătoare de politicieni de rang înalt şi la o lipsă de cazuri în zona companiilor de top. Mi-e greu să cred că avem politicieni care primesc mită şi companii care nu oferă mită. Oamenii de afaceri sunt, de fapt, folosiţi ca denunţători ai politicienilor şi astfel scăpă de o parte din pedeapsă.

Procesul penal urmăreşte în principal omul şi nu banii — de aceea avem şi sumele acestea insignifiante recuperate efectiv de la infractori. O altă consecinţă a acestei situaţii este că sectorul privat (în special companiile cu capital românesc) nu este interesat să investească în politici interne de conformitate, antimită, de prevenire a conflictelor de interese.

În cazul corupției ce implică sume ameţitoare, mita este plătită în principal de companii din mediul de afaceri, iar politicienii sunt cei care o primesc. Prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să aibă loc, concomitent, pe ambele planuri. De aceea în Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi altele companiile sunt amendate drastic dacă angajaţii sau subcontractorii lor dau mită, oriunde în lume. Numai în cazurile din SUA, pentru corupţie, Siemens a plătit 800 de milioane de dolari, Alstom 772 de milioane, iar Halliburton 579 de milioane. Chiar anul asta, în Marea Britanie, compania de construcţii Sweett Group a fost amendată pentru corupţie cu 3,5 milioane de dolari. Și în România a fost condamnatăfosta conducere a Siveco. Cazul Hexi Pharma e alt capitol din aceeași poveste.

Nu numai cel care primeşte mita e vinovat ci şi cel care o oferă, iar faptul că în România se pune accentul pe cel din urmă e semnul că lupta anticorupţie nu a ajuns la maturitatea necesară.

       Scandalul Panama dezvăluie mecanisme ale corupției la nivel mondial

Recentul exemplu al scandalului Panama arată problema corupției la nivelul sistemului financiar global. Însăși existenţa acestor locuri în care pot fi ascunşi banii invită la evaziune fiscală, spălare de bani, corupţie — pentru că poţi stabili foarte greu identitatea beneficiarului real din spatele unei tranzacţii. Și nu poţi urmări banii.

Se pare că 8% din bogăţia lumii este ascunsă în astfel de paradisuri. Totul arată precum păpuşile Matrioșka. Acest sistem paralel este întreţinut de oamenii şi companiile bogate. Pe lângă scopurile legitime, este folosit de politicieni, dictatori sau traficanţi pentru a îşi ascunde şi spăla banii murdari.

Nu cred că există şi nu cred că se poate face o statistică depre cât s-a obţinut prin infracţionalitate în România în ultimii 26 de ani. Trebuie să ţinem cont că în această perioadă au fost devalizate bănci cu miliarde de dolari (ex. Bancorex, Banca Agricolă). A fost falimentato-privatizată industria, a înflorit traficul de droguri şi de fiinţe umane, au fost retrocedate ilegal valori imense în terenuri, clădiri şi despăgubiri, au fost fraudate achiziţii publice.

       Logica bolnavă din care România nu a reușit să iasă: cei care iau locul condamnaților reproduc aceleași comportamente ilegale

Există momente importante în lupta anticoruție, care au avut loc după anul 2000: adoptarea legislaţiei speciale anticorupţie (2000), înfiinţarea PNA/DNA (2002), înfiinţarea DGA (2005),  ANABI (2016). Ceea ce se poate observa ușor este că persoane din ce în ce mai importante sunt trimise în judecată pentru corupţie, sunt anchetate cazuri din ce în ce mai mari. Dincolo de aceste succese, rămâne problema recuperării produselor şi prejudiciilor infracţiunilor, descurajarea sectorului privat în a plăti mită, creşterea capacităţii şi a independenţei sistemului judiciar, inclusiv prin decuplarea acestuia de serviciile secrete.

Lupta anticorupție în România a fost spectaculoasă, dar fără impact asupra modului în care sistemul funcționează. Faptul că un ministru sau un primar a fost condamnat, nu înseamnă deloc că următorul ministru sau primar nu mai poate repeta acele fapte. Dimpotrivă, experiența a arătat că înlocuitorii au reprodus comportamentul și au ajuns la rândul lor să fie condamnați. E o logică bolnavă din care parcă nu reușim să ieșim.

Reutilizarea socială ar fi un pas spre vindecare, spre justiţie socială. Reutilizarea socială ar ajuta la deligitimarea îmbogăţirii peste noapte, la demascarea infractorilor ca antimodele, la responsabilizarea persoanelor care ocupă funcţii importante.

       Șansa unui viitor mai bun

Cred că odată cu protestele din 2013 împotriva proiectului de exploatare din Roşia Montană am început să asistăm la naşterea şi consolidarea unei mase critice de cetăţeni: persoane care sunt nemulţumite de rezultatele produse de sistemul politico-administrativ şi care îşi doresc şi sunt capabile să contribuie la o schimbare mai profundă.

Pentru însănătoşirea sistemică este nevoie ca lupta anticorupţie să fie dublată de un climat de responsabilitate în interiorul partidelor politice, de politici guvernamentale pentru creştere economică, de competiţie corectă pe piață, de investiţii în sistemul de educaţie şi de sănătate. Anticorupţia nu aduce prosperitate şi nu ţine loc de politici pentru dezvoltare.

Tagged , , ,

Distrugerea deliberata a unor mari companii romanesti de dragul circului mediatic si a avansarii unor procurori… Odiseea celui mare grup financiar din Sibiu si sesizarea lui Carabulea -cine raspunde ?

Sursa: Sfin.ro

„Prin prezenta, subsemnatul CARABULEA ILIE, prin avocati alesi, inteleg sa sesizez institutia dumneavoastra cu prezenta:

SESIZARE

Impotriva procurorului DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu, doamna Simona Enache, investita in solutionarea unui dosar penal inregistrat la Tribunalul Sibiu nr. 576/85/2016, si prin care aceasta a solicitat in baza referatului facut impotriva mea, a fiului meu Carabulea Oprea – Nicolae si a altor persoane, arestarea preventiva pentru o serie de infractiuni mentionate in referat, propunere ce a fost ulterior in contestatie respinsa de Curtea de Apel Alba Iulia fara instituirea niciunor masuri preventive la data de 11.03.2016.

Prezenta sesizare are drept scop verificarea de catre CSM a activitatilor acestei procuroare in relatia cu mine si fiul meu intrucat aceasta, in mod deliberat, si-a incalcat atributiile de procuror independent si impartial, realizand o reala ancheta cu incalcarea dispozitiilor legale in vigoare cu consecinta arestarii mele si a fiului meu in mod abuziv, refuzand sa verifice date, probe, documente, de o reala importanta in apararea mea care ar fi putut duce la o alta apreciere decat starea de arest preventiv.

Arat ca masura a fost luata pe fondul lipsei unor documente care puteau fi procurate oricand si care puteau sa faca inutila o asemenea masura represiva in conditiile in careacelasi procuror in dosarul 94/D/P/2015 a semnat ordonanta din 22.10.2015 prin care a dispus clasarea si declinarea plangerii formulate de catre SC Atlassib SRL impotriva numitei Adela Abrudan cu toate ca datele aratau o cu totul alta situatie si mai mult doamna procuror a copiat in referatul propunerii de arestare a mea si a fiului meu pasaje intregi din denuntul aceleiasi Adela Abrudan facut la 15.06.2015 baza ‘sesizarii din oficiu’ din 20.06.2015 a dosarului in care a propus luarea masurii arestarii mele.

Cu alte cuvinte, etica profesionala implica o retinere a unui procuror care pe de o parte sustine interesele denuntatoarei intr-o cauza constata un conflict de interese real si grav, intre mine ca persoana si denuntatoarea, intre mine ca actionar semnificativ la SC Atlassib SRL si denuntatoare, si cu toate acestea coordoneaza un dosar folosindu-se de aceasta persoana pentru a ma priva de libertate.

Chiar daca propunerea de arestare preventiva a fost initial admisa de instanta Tribunalului Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia a analizat tocmai referatul procuroarei pe care l-a respins iar acest lucru nu poate sa ramana fara consecinte disciplinare, care trebuie sa justifice aceasta atitudine duplicitara in sustinerea intereselor unei persoane cum este cazul numitei Adela Abrudan.

In fapt, doamna procuror Simona Enache si-a fundamentat acuzatiile, odata pe copierea fara scrupule a unor incriminari deja existente intr-un alt dosar penal instrumentat de DNA Structura Centrala Bucuresti impotriva mea, continuand cu o serie de acuzatii cu care nu aveam nicio legatura si nu au nicio legatura cu persoana subsemnatului ori a fiului meu.

Orice procuror de buna-credinta, buna-credinta fiind fundamentul moral al unui magistrat sa judece in impartialitate, in echitate si echilibru, ar fi primit si analizat documentele pe care apararea mea le-a depus in instanta si care prin continutul lor au combatut fara echivoc acuzarile aduse fiind vorba de probe evaluate deja de instanta Curtii de Apel Bucuresti in dosarul nr. 2827/2/2014 si in care declaratiile de martor, rapoartele ASF, alte inscrisuri, au confirmat o situatie de fapt total diferita de cea mentionata de aceasta procuroare in cazul meu si a fiului meu.

Exista o serie de afirmatii de stricta specialitate in domeniul asigurarilor la care procuroarea face referire si care sunt preluate ca si concluzii si ca puncte de vedere a denuntatoarei Adela Abrudan, cu care procurorul de caz se afla intr-o relatie de prietenie.

De altfel, denuntatorul Adela Abrudan, care in dosarul penal instrumentat de DIICOT-BT Sibiu a primit calitatea de persoana vatamata, pe tot parcursul desfasurarii anchetei din ziua de 02.03.2016, s-a aflat la sediul BT Sibiu, fiind un adevarat consultant al procurorului de caz.

De asemenea, este absolut evidenta implicarea procurorului de caz in ‘rezolvarea’ acestei anchete, intrucat ca un fir rosu al intregii urmariri penale efectuate, este revocarea din functia de presedinte al CA al Carpatica Asig si Director general adjunct al ‘persoanei vatamate’ Adela Abrudan, ceea ce in opinia procurorului reprezinta infractiunea de abuz in serviciu, uitand ca aceste aspecte fac obiectul unui litigiu de munca.

Sunt aprecieri asupra unor infractiuni de evaziune fiscala sau delapidare, puse in sarcina mea, in conditiile in care autoritatile fiscale care au verificat activitatea mea nu au confirmat vreodata starea de fapt precizata de doamna procuror.

Din acest punct de vedere, consider ca inlaturarea unor probe ale autoritatilor, indiferent care sunt acestea, au fost cu rea-credinta si in mod deliberat desconsiderate de catre procuror in vederea realizarii artificiale si abuzive a propunerii de arestare preventiva, repet, cu consecinta privarii de libertate a mea si a fiului meu, a faptului ca s-a creat in familie o stare puternica si emotionala de stres in conditiile in care asa cum precizam nu sunt nici eu si nici fiul meu vinovat de ceea ce mi se imputa.

Sunt de asemenea ingrijorat de modul in care si procurorul sef DIICOT din cadrul Biroului Teritorial Sibiu protejeaza o astfel de atitudine si un astfel de comportament al procurorului de caz iar eu consider ca nu poate fi admisa tacerea intr-o asemenea situatie grava intrucat pe langa suferinta mea si a fiului meu vorbim de un pericol social major ce il presupune prin privarea noastra de libertate, afectarea a sute de locuri de munca a angajatilor companiei in care am interese economice si financiare.

Aceasta arestare preventiva ‘ordonata’ n-a avut drept scop decat distrugerea economica si financiara a societatii in care am calitate de actionar majoritar, nu s-a urmarit decat in mod inconstient apreciez ca prin distrugerea acestor societati Statul Roman sa piarda sume de bani importante pe care le platesc cu titlu de taxe si impozite, sa creasca numarul persoanelor duse in somaj, sa se creeze un adevarat haos social, intr-o activitate economica si financiara semnificativa pentru Sibiu si asta numai si numai datorita plangerilor abuzive nefondate pline de dezinformari ale unei persoane inconstiente numite Adela Abrudan ce are ca scop in realitate distrugerea mea si a familiei mele.

Procurorul de caz stia de toata aceasta situatie, am depus in acest sens instantei dovezi clare prin care numita Adela Abrudan ameninta familia mea, pe mine, dar nu s-au luat masuri.

In acest sens, solicit CSM ca in verificarea disciplinara a procurorului de caz sa se verifice care sunt interesele si scopurile acestei procuroare pentru a folosi institutiile statului, banul public, in protejarea intereselor acestei persoane si doresc o verificare severa a Inspectiei Judiciare asupra intregului dosar tocmai pentru ca ma consider o persoana nevinovata alaturi de fiul meu si doresc sa mi se asigure certitudinea ca sunt judecat in mod inpartial, in mod corect, echilibrat, cu finalitatea unui proces care sa raspunda standardelor CEDO”.

Tagged , , , , , , , , , , ,

Plangere penala impotriva Guvernatorului. Este vinovat Mugur Isarescu de trafic de influenta?

Sursa: Sfin.ro

Alina Petre, fosta nora a lui Virgil Magureanu, a depus plangere la Directia Nationala Anticoruptie impotriva lui Mugur Isarescu si impotriva altor persoane publice. Printre acestea se numara si Crin Antonescu,  Virgil Magureanu, Adina Valean si prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov, Gheorghe Mihai.

Continutul denuntului il puteti citi mai jos.

Catre D-na Procuror Sef a Directiei Nationale Anticoruptie

Laura Codruta Kovesi

Doamna Procuror Sef,

In fapt, in cursul anului 2008, subsemnata Magureanu Alina Ioana am aflat prin intermediul sotului meu, Magureanu Marian, faptul ca socrul meu, numitul Magureanu Virgil, a decis sa construiasca o fabricuta de procesare a prunelor si altor fructe de padure in localitatea lui de bastina, anume Giurtelecul Hododului. In acest sens a inceput demersurile in vederea obtinerii de fonduri europene nerambursabile in valoare de 2 milioane de Euro pentru firma sa, S.C. Afinul SRL. In vederea aprobarii proiectului finantat din fonduri europene, Magureanu Virgil i-a cooptat pe Marinescu Gabriel, inginer care lucrase in domeniul industriei alimentare, si pe Suteu Ramona, in calitate de expert contabil si a carei sora lucra in sistemul bancar. Cei trei au elaborat si depus un proiect de accesare de fonduri europene, iar Magureanu Virgil a intervenit la conducerea FDAR din acea perioada in vederea aprobarii cat mai urgente a solicitarii sale. Documentatia depusa initial la FDAR a fost complet modificata pe parcursul derularii proiectului, rezultand o fabrica cu capacitate industriala de procesare fructe si legume, mult peste valorile inscrise in proiectul initial.

In vederea asigurarii cofinantarii necesare finalizarii proiectului, Magureanu Virgil i-a solicitat lui Isarescu Mugur Constantin sa intervina la conducatorii bancilor Veneto Banca (cumparata ulterior de Unicredit Tiriac Bank) si Banca Transilvania, astfel incat sa i se aprobe sumele necesare, in valoare de 2 milioane de Euro. Subsemnata Magureanu Alina Ioana am asistat personal la cateva discutii telefonice intre Magureanu Virgil si Isarescu Mugur Constantin avand ca subiect aceste solicitari. Din cunostintele mele, ulterior discutiilor cu Isarescu Mugur Constantin, Magureanu Virgil si-a exprimat satisfactia privind rezultatul interventiilor, explicandu-ne mie si sotului meu ca Isarescu Mugur Constantin i-a sunat personal pe presedintii a doua bancii si ca in cateva zile i s-a rezolvat favorabil solicitarea de credite. Nu am cunostinta despre vreo suma de bani sau alte cadouri pe care Magureanu Virgil le-ar fi dat lui Isarescu Mugur in schimbul acestor interventii.

Ulterior aprobarii proiectului si alocarii fondurilor europene, precum si ulterior obtinerii creditelor de la cele doua institutii bancare, Magureanu Virgil a intocmit mai multe documente false si situatii contabile, ajutat de catre Suteu Ramona si Marinescu Gabriel, astfel incat sa justifice cheltuirea sumelor de bani si deturnarea lor. D-na …………………………….. intocmea documentele bancare, ridica banii din banca si ii preda lui Magureanu Virgil.

In cursul anului 2013 Magureanu Virgil a intampinat dificultati economice in punerea in functiune a fabricii AFINUL SRL si a intrat in incapacitatea de returnare a creditelor contractate. In acest sens a apelat din nou la Isarescu Mugur Constantin pentru ca acesta sa intervina la conducerile celor doua banci in vederea aprobarii rescadentarii creditelor si majorarii valorii acestora. Subsemnatul Ghiulbenghian Florin Mihai am asistat personal la doua astfel de discutii si de asemenea l-am condus, in calitate de sofer temporar, pe Magureanu Virgil pana la sediul BNR in vederea unor intalniri cu Isarescu Mugur Constantin. Ulterior uneia dintre intalniri m-am deplasat impreuna cu Magureanu Virgil la sediul Unicredit Tiriac Bank din B-dul Poligrafiei unde, in cursul intalnirii cu functionari bancari, a fost evident faptul ca presedintele respectivei banci, Rasvan Radu, fusese contactat de catre Isarescu Mugur Constantin si dispusese rezolvarea favorabila a cererilor lui Magureanu Virgil.

In cursul lunii noiembrie 2014 subsemnatul Ghiulbenghia Florin Mihai am fost anuntat telefonic de functionari bancari de la Unicredit Tiriac Bank si de la Banca Transilvania – sucursala Zalau in privinta faptului ca Magureanu Virgil depusese documente false in vederea rescadentarii creditelor si majorarii valorii acestora. Verificand cele comunicate de functionarii bancari, am constatat ca acestia aveau dreptate, i-am anuntat ca imi dau demisia si plec de la Magureanu Virgil si le-am comunicat ca voi face plangeri penale in privinta acestor aspecte, lucru pe care i-am sfatuit si pe ei sa faca. Cu acea ocazie am constatat de asemenea ca Suteu Ramona si ……………………….., la cererea lui Magureanu Virgil si in stransa colaborare cu Marinescu Gabriel, au intocmit si depus la cele doua banci situatii financiare falsificate ale SC Afinul SRL.

Subsemnata Magureanu Alina Ioana stiu ca in cursul anilor 2011-2012 fabrica de la Cehul Silvaniei a fost data in folosinta si a produs cantitati limitate de produse (in special sucuri de mar si de afine) in perioada probelor tehnologice. In mod normal, desi normele impun distrugerea produselor rezultate din probe tehnologice, Magureanu Virgil a decis sa vanda acele produse si acest lucru a continuat, din cate am cunostinta, si in cursul anului 2014. Produsele aveau termen de garantie de 6 luni, astfel incat Marinescu Gabriel a procedat la scoaterea etichetelor originale de pe produse si aplicarea de noi etichete, cu o noua data de fabricatie, astfel incat produsele sa para vandabile. Aceste produse cu garantie expirata au fost livrate si catre firma MegaImage, ocazie cu care aceasta a refuzat cateva loturi din cauza aspectului neconform al sucurilor imbuteliate. In operatiunea de falsificare a datei de valabilitate a produselor, Marinescu Gabriel a fost ajutat de cativa angajati ai fabricii de la Cehul Silvaniei care pot depune marturie in acest sens.

Avem suspiciuni rezonabile ca Magureanu Virgil se face vinovat de cosntituire de grup infractional organizat, fals intelectual si uz de fals in acte publice, trafic de influenta, cumparare de influenta, spalare de bani si comercializarea de produse alterate.

Avem suspiciuni rezonabile ca Marinescu Gabriel, Suteu Ramona si ………………………. se fac vinovati de aderare la grup infractional organizat, complicitate la fals intelectual si uz de fals in acte publice, complicitate la spalare de bani si complicitate la comercializarea de produse alterate.

Avem suspiciuni rezonabile ca Isarescu Mugur Constantin se face vinovat de trafic de influenta.

Avem suspiciuni rezonabile ca cei doi reclamati au comis urmatoarele infractiuni:

Art. 99 din Legea 303/2004

Constituie abateri disciplinare:

n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;

Art. 29 din Legea 656/2002 privind combaterea spalarii banilor:

Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri ori in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

Articolul 323: Uzul de fals

Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, cand inscrisul este sub semnatura privata.

Articolul 326: Falsul in declaratii

Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Articolul 367: Constituirea unui grup infractional organizat

Incepand cu 08-iul-2014 Art. 367 din partea II, titlul VIII, capitolul I a fost in legatura cu Decizia 12/2014
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.

(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin. (1)-(3) inlesneste, in cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Articolul 291: Traficul de influenta

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Articolul 358: Comercializarea de produse alterate

(1) Vanzarea de alimente, bauturi sau alte produse cunoscand ca sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depasita, daca sunt vatamatoare sanatatii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.

In drept, ne intemeiem prezenta plangere pe dispozitiile Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Art. 29 din Legea 656/2002 privind combaterea spalarii banilorsi Art. 291, 367, 323, 326 si 358 din Noul Cod Penal.

Doamna Procuror  Sef, fata de cele descrise mai sus, tinand cont de pericolul social extrem pe care il prezinta faptele descrise, de perioada lunga de timp pe parcursul carora au fost comise, de mijloacele dolosive folosite de magistrati cu pregatire specifica in cauze penale si de numarul mare de persoane implicate, de impactul social pe care il va avea aducerea la cunostinta publica a acestor fapte descrise mai sus, va rugam sa dispuneti masurile legale corespunzatoare.

Cu respect,

Florin Ghiulbenghian                                                      Magureanu Alina Ioana

Tagged , , , , , , , , ,

Grupul evreilor infractori care a aspirat pe gratis la ferma Baneasa este solicitat sa bea apa cu lamaie – la invitatia DNA

Sursa: Sfin.ro

În completarea comunicatului nr. 230/VIII/3 din 03 martie 2016 privind retrocedarea nelegală unei suprafețe de 47 de hectare de pădure situată în localitatea Snagov și privind retrocedarea nelegală a Fermei Băneasa, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele:

La data de 17 decembrie 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:
1. TAL SILBERSTEIN, om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și complicitate la spălarea banilor;
2. SHIMON SHEVEZ și BENJAMIN „BENY” STEINMETZ, oameni de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență și complicitate la spălarea banilor;
3. MOSHE AGAVI, om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

Începând cu luna noiembrie 2006, inculpatul Truică Remus împreună cu inculpații Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin „Benny” Steinmetz, Moshe Agavi (care a aderat ulterior) și alte persoane, au constituit un grup infracțional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de inculpatul Al României Paul Philippe, prin oferirea de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităților/instituțiilor deținătoare a acestor proprietăți, instigarea și complicitatea la săvârșirea, de către aceste persoane, a infracțiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziție și semnarea înscrisurilor necesare și prin traficarea influenței reale asupra funcționarilor publici.
Pentru a pune în practică planul infracțional, inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Remus Truică și asociaților lui din grupul infracțional o cotă parte importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea / retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte județe din țară sau asupra judecătorilor, urmând a se reuși, în mod injust, obținerea bunurilor revendicate și punerea în posesia lor.
De la data constituirii, membrii grupului au fost permanent implicați în activitatea infracțională și s-au informat reciproc, direct sau indirect, asupra evoluției și realizării interesului urmărit prin faptele comise, stabilind de comun acord strategia de urmat și găsind împreună soluțiile cele mai economice pentru grup.

De la punerea în mișcare a acțiunii penale și până în prezent, procurorii anticorupție au făcut numeroase demersuri pentru a asigura prezența celor 4 inculpați în fața organelor judiciare, însă aceștia urmăresc tergiversarea cercetărilor față de ei și în final sustragerea de la urmărirea penală.
Având în vedere aspectele menționate anterior, la data de 10 martie 2016, procurorii au înaintat Curții de Apel Brașov referatul cu propunere de arestare preventivă în lipsă a inculpaților Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin „Benny” Steinmetz și Moshe Agavi, pe o perioadă de 30 zile, de la data punerii în executarea a mandatelor de arestare preventivă.
Judecarea propunerii de arestare preventivă în lipsă va avea loc la Curtea de Apel Brașov la data de 14 martie 2016.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Citeste comunicatul oficial pe site-ul DNA aici

Tagged , , , , , , , , ,

Cresterea lui Ponta, ca a lui Tariceanu, doar ca mai mica

Sursa: Sfin.ro

NS a comunicat datele privind cresterea economica pe 2015. Datele in link-ul de aici
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr4r2015_1.pdf

Asa cum era de asteptat motorul a fost consumul. Investitiile au batut un nou record negativ, tap ispasitor fiind gasit in actiunile DNA.

Modelul de crestere este similar cu cel promovat in 2008 de fostul premier Tariceanu (cel cu cresteri salariale neimplementate de 50% la profesori).

In 2008 cresterea economica prin stimularea consumului a fost de 8,5%, in 2015 cresterea economica a fost mai mica de doar 3,7%.

Romania ramane in continuare o economie bogata cu rezerve de crestere si dezvoltare economica. Un program guvernamental echilibrat care nu ar evita investitiile poate mentine cresterea in jurul a 5% pe an fara mari eforturi si oscilatii.

Tagged , , , , , , ,