Tag Archives: dobanzi credite

Recapitalizare interna sau dare in plata…

Sursa: Sfin.ro

Cand te gandesti la doua bucati de legislatie bancara recenta “bail-in” tradusa in romana prin “recapitalizare interna” si la darea in plata o buna analogie a fost sugerata de un prieten: dulai versus catelandri.

Conotatiile gaselnitei sunt multiple si baleiaza de la
– cine a propus legea: reprezentanti ai autoritatii versus simpli parlamentari,
– la impactul pe care il poate avea asupra persoanelor fizice (indestulare posibila din depozitele deponentilor pentru capitalizarea unei banci cu probleme versus inchiderea datoriei prin cedarea unui apartament)
– la modul in care a fost mediatizat subiectul ( pe sestache la recapitalizarea interna speriati probabil fiind vectorii de imagine de latratul potential al dulailor versus cu multa patima si indestulati de lobby pentru a acoperi corul modest al catelandrilor in cazul darii in plata).

In data de 1 ianuarie 2016 a intrat in vigoare legea 312/2015 privind recapitalizarea interna. Prin acest instrument autoritatile pot sa impuna pierderi creditorilor unei institutii bancare (deponenti) sau sa transforme in actiuni anumite datorii. Ordinea este “Acționari, Deținătorii de alte instrumente de capital, Alți creditori subordonați, Creditori chirografari, Persoane fizice, microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii deținătoare de depozite în valoare mai mare de 100.000 euro (doar cu sumele ce depășesc limita garantată), Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în locul deponenților acoperiți (garantați).”

Pentru o interpretare personala privind recapitalizarea interna poate fi consultat blogul BNR:

http://www.opiniibnr.ro/index.php/80-politica-monetara/84-recapitalizarea-interna-bail-in-cum-functioneaza-cine-si-cum-poate-fi-

Doar pentru a exemplifica o singura speta posibila: daca tii bani la banca si la 1 ianuarie 2016 aveai peste 100 de mii de euro intr-un depozit cu maturitate de peste 7 zile ar trebui sa speri ca secretul bancar nu naste monstri.

Situatiile sunt multiple dupa cum reiese din lista de mai sus.

E “retroactiva ” legea? E “neconstitutionala”?Conteaza inca o intrebare retorica care nu este inimos dezbatuta in spatiul public cu referire la termeni lax tratati?

Dulai versus catelandri.

In prezent ca si client al bancilor trebuie sa crezi ca in conditii de secret bancar cei care supravegheaza bancile nu o rateaza cum a facut-o ASF-ul cu Carpatica Asigurari.

Probabil ca trecutul formator de experienta profesionala si atitudine cu Bancorex, Nova Bank, Dacia Felix etc. va fi de mare ajutor.

Tagged , , , , , , ,

Determinanti ai bulei imobiliare din Romania

Sursa: Sfin.ro

Bula imobiliara din Romania a marcat negativ economia pentru urmatoriul deceniu. Asa au aflat si decidentii politicilor macroeconomice ca este relevant nu doar ciclul economic tranditional prezentat in manuale ci si ciclul pietei imobiliare.

Bula imobiliara din Romania a fost alimentata serios printr-o serie de decizii mai mult sau mai putin interesate. S-au facut prea multe greseli simultan si prea repede ca sa poata sa fie considerate doar o eroare statistica.

Amplificarea bulei imobiliare a fost realizata prin (fara a acorda ponderi de importanta):

1. aprecierea fara justificare a monedei nationale (sarbatorit prin premii “Leul tare”) ce a creat o iluzie de bogatie persoanelor platite in lei si carora le erau recomandate credite in euro sau in franci elvetieni
2. Lipsa unui indice a pietei imobiliare, ceea ce a permis finantarea de tranzactii majore in afara pietei si manipularea preturilor
3. interesul bancherilor de a da imprumuturi cat mai mari, interes rasplatit prin comisionarea directa a sumei creditului si aplicarea dobanzii la principalul majorat
4. interesul intermediarilor din tranzactiile imobiliare de a impinge in sus preturile, comisioanele percepute fiind direct proportionale cu valoarea
5. Colaborarea bancilor doar cu evaluatori agreati sau cu evaluatori proprii care aveau acelasi interes de a creste valoarea creditului prin supraevaluarea activului
6. Introducerea unei “inovatii” pe piata creditului din Romania care permitea accesarea unui credit inclusiv pentru avansul cerut ca si contributie personala la creditul de casa; acest credit pentru avans putea sa fie fara colateral sau cu colateral inclusiv apartamentul unui alt membru al familiei (parinti)
7. Aparitia consultantei de credite imobiliare cu reguli putine raportat la respectarea interesului utilizatorului de credite
8. Politicile economice prociclice care au injectat lichiditate in sistem stricand nu doar echilibrele macroeconomice dar si maniera individuala de gestionare a finantelor personale
9. Posibilitatea de arbitrajare a normelor si restrictiilor impuse la finantarile din Romania versus cele din afara
10. Ghidajele decidentilor privind viitorul evolutiei economiei, de tipul “insula de stabilitate”
11. Aprobarea normelor de creditare a persoanelor fizice cu viteze diferite, fenomen ce a fortat anumite institutii bancare sa forteze pentru a recupera timpul pierdut fata de concurenta in asteptarea aprobarii
12. Lipsa de pregatire a personalului bancar si de supraveghere datorata vitezei de expansiune fata de momentul liberalizarii pietei (practic nu au avut timp sa invete)
13. Spalarea facila de bani prin intermediul tranzactiilor imobiliare, vezi conceptul de tranzactie anterioara
14. Repatrierea facila a banilor scosi anterior din tara
15. Parcarea spagilor, prin intermediul vehicolelor financiare specializate din jurisdictii permisive vezi Panama, Man etc, in apartamente si case
16. Strategiile de fraudare a bancilor cu concursul angajatilor si bagatorilor de seama
17. Reclame inselatoare
18. Conditii preferentiale de finantare in multiple situatii
19. Modificarea plafonului de indatorare luat in calcul de la 35% la 70%
20. Inexistenta consideratiilor de risc valutar la finantarile pe termen lung
21. Fraudarea adeverintelor de venituri
22. Luarea in calcul fara ajustari de bun simt a veniturilor din activitati liberale
23. Fiscalitate neunitara la proiectele realizate si comercializate “pe persoana fizica” versus celelalte
24. Introducerea produselor de finantare ipotecare cu dobanda subventionata in primii ani
25. Introducerea produselor de finantare cu dobanda stabilita pe baza altor indici decat cei de piata
26. Fraudele cu pug, puz, pud-uri
27. Consilieri pentru dezvoltatori imobiliari, cu relatii la decidentii politicilor macroeconomice
28. Introducerea finantarii in monede exotice de tipul francilor elvetieni.

Puteau fi gestionate si diminuate efectele acestor potentatori ai bulei imobiliare din Romania?

Da, desigur.

Cati dintre decidentii relevanti in Romania aveau interes sa o faca?

Dupa spargerea bulei imobiliare acesti decidenti relevanti au dat impresia ca au inteles ce s-a intimplat dar pentru motive inca nedeslusite nu au intervenit nici macar asupra stimulatorilor discutabili.

Tagged , , , , ,

Halal..Halalai…Si securistii de la Eximbank

Sursa: Comisarul.ro

 

Înainte de a fi NUMIT de Ponta la EximBank, Halalai a ÎMPRUMUTAT UN MILION de EURO!

,,La fel cum vă pot spune că la EximBank s-a făcut un trafic de influență uriaș cu privire la numirile care s-au făcut acolo și va trebui să vedem evoluția Exim Asigurărilor și a Eximbank ca urmare a acestor numiri”, spunea Traian Băsescu în iulie 2014.

Procurorii DNA verifică o serie de coincidențe între numirea lui Traian Sorin Halalai la șefia EximBank și împrumuturi mari ale acestuia de la persoane fizice străine, în tranșe de sute de mii de euro cu puțin timp înainte de a fi numit.

Actionarul majoritar al EximBank este statul român care deține, prin Ministerul Finanțelor Publice, 95,37% din capitalul social. Prin EximBank sunt garantate unele operațiuni de export-import ale statului român. Ca urmare, situația de la EximBank este una care privește siguranța națională.

Practic, există suspiciuni privind posibila cumpărare a unor funcții de conducere la EximBank, procurorii având informații că „taxa” ar fi ajuns la un milion de euro.

Ori, persoana care l-a propus direct pe Halalai la conducerea băncii a fost primul-ministru Victor Ponta.

Iar această variantă este întărită și de faptul că mai multe persoane sprijinite de PSD au ajuns șefi la EximBank, deși nu întruneau condițiile legale, după cum reiese și din informările oficiale care au fost trimise șefului Cancelariei primului ministru, Vlad Stoica.

Din câte se pare, Vlad Stoica a fost persoana care s-a luptat pentru ca Halalai să ajungă în fruntea EximBank, postul cu cea mai mare leafă de la stat. În acest fel s-ar explica și cooptarea lui Stoica în conducerea Consiliului Director al EximBank, procurorii suspectând că la mijloc ar putea fi vorba de un „troc”.

 În 2012, când se pregătea schimbarea conducerii EximBank, Traian Sorin Halalai a împrumutat 250.000 de euro și, apoi, alți 550.000 de euro, fără perceperea vreunei dobânzi și pentru care a gajat cu unele terenuri deținute în Sectorul 4. Interesant este că în această perioadă în care părea să aibă nevoie disperată de bani cash, Halalai împrumută la rândul său 250.000 de euro, tot fără dobândă, unui alt cetățean român. Anchetatorii încearcă acum să reconstituie  „suveica”  împrumuturilor, pentru a verifica informațiile privind destinația finală a banilor împrumutați de cel care a fost impus la șefia EximBank.

În noiembrie 2012, Traian Sorin Halalai a devenit șeful EximBank, iar după puțin timp preia și frâiele Companiei de Asigurări – Reasigurări Exim România, unde EximBanc era acționar. După două săptămâni, Halalai deja își plătește din datoriile către creditorul grec, prin virament bancar.

Tagged , , , , , , , ,

Cum isi permite o banca – BCR – sa renunte la neperformante de 2,7 miliarde euro ?

Dar cum a ajuns acolo? BCR a ajuns acolo printr-o politica nesimtita de credite. Neincurajand antreprenorii, practicand marje incredibil de nesimtite in Romania, mari, fara nici o rusine. Exista un raport al Bancii Austriei trimis catre BNR in 2010 apoi in 2012 catre supraveghetorul lui peste, in speta dinozaurul comunist Nicolae Cinteza.

Banca Nationala a devenit fieful unor comunisti care traiesc intr-un glob de sticla, a unor Cintezi care se cred bancheri dar nu inteleg nimic din economia reala. Cum au permis acesti economisti din BNR ca BCR – una dintre cele mai mari banci din sistem sa acumuleze credite neperformante ?

De ce nu exista controale ale BNR si de ce nu exista trimiteri in judecata ale celor vinovati? Pentru ca, nu-i asa, exista vinovati daca exista credite neperformante…Cine sunt vinovatii Cinteza?

Pentru ce iti incasezi tu si Isarescu salariile alea nesimtite trecute la secret daca nu faceti curatenie intr-o banca austriaca multinationala care raporteaza pierderi de 2,7 miliarde de euro, care pierderi sunt vandute la valoarea stresata de 10% si BCR ramane curata si atentie TOT PE PROFIT ????

Pai va dati seama ce marje nerusinate de business practica aceste banci NSIMTITE ?

Cinteza, Isarescu, reveniti in economia reala…ar trebui prin lege sa fiti obligati sa administrati un srl si acesta sa fie profitabil…poate atunci veti intelege si putina economie si ati fi mai performanti intr-adevar…ca cinstiti…nu va mai faceti la varsta asta.

Cititi articolul din Hotnews si va cruciti…dar mai ales…puneti-va intrebari…intelegeti ca o banca isi ia lichiditate de la bancile mama sau din depozitele atrase…depozitele atrase au dobanzi de 1% la euro iar creditele stau-daca te califici bineinteles pe la 5,5%…Intelegeti oameni buni ca o banca practica adaosuri comerciale de 450%…de aceea isi permit…pentru ca ei sunt nesimtiti iar creditatii prosti sau fara alternativa…

Sursa: Hotnews

Bloomberg: BCR renunta la vanzarea pachetului de credite neperformante in valoare de 2,7 miliarde de euro. Oficial Erste Bank: Vrem sa vindem in acest an. Ne dorim rezolvarea cat mai rapida a problemei neperformantelor
Banca Comerciala Romana (BCR), divizia din Romania a grupului bancar austriac Erste Group, a decis sa anuleze procedurile de vanzare a unui pachet de credite neperformante in valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro, au declarat joi pentru Bloomberg doua surse din apropierea discutiilor. Contactati de HotNews.ro, oficiali din centrala vieneza a Erste Bank au spus ca banca isi doreste o rezolvare accelerata a problemei creditelor neperformante, anul trecut vanzand asemenea credite pentru circa jumatate de miliard de euro, oficialii Erste sperand intr-o tranzactie similara si in acest an. “Desigur, nu vrem sa vindem cu orice pret. Daca de pilda apare o inrautatire dramatica a pietei sigur ca putem re-discuta acest proiect, dar in principiu ne dorim rezolvarea cat mai grabnica a problemei neperformantelor”, au mai spus oficiali Erste Bank pentru HotNews.ro.

Potrivit surselor Bloomberg, citate de Agerpres, fondurile de investitii Blackstone Group LP si Lone Star Funds au fost singurii ofertanti ramasi in cursa pentru portofoliul de credite neperformante al BCR, denumit Project Neptune, care include atat credite catre companii cat si credite imobiliare. Una dintre surse a precizat ca ofertele primite au fost prea mici.

Nici Lone Star sau Blackstone nu au dorit sa faca comentarii.
In luna august a acestui an, directorul de risc de la Erste, Andreas Gottschling, a declarat ca grupul bancar austriac va lua in considerare doar oferte cu o reducere ‘foarte modesta’ fata de valoarea contabila a creditelor neperformante atunci cand le va scoate la vanzare.

In 2014, BCR a vandut credite neperformante in valoare de 2 miliarde de lei, obtinand astfel o reducere totala a volumului de credite neperformante cu 24% fata de anul 2013. Rata creditelor neperformante a scazut la 25,7%, rata de acoperire a creditelor neperformante crescand la 75,8%.

BCR a incheiat 2014 cu un rezultat negativ de 2,8 miliarde lei (630 milioane euro), dupa ce in 2013 a avut un profit de aproape 600 milioane lei, in conditiile constituirii unor provizioane de 4,4 miliarde lei pentru curatarea creditelor neperformante.

In vara acestui an, presedintele executiv al BCR Erste, Tomas Spurny, arata ca volumul creditelor aflate in portofoliul BCR va reveni pe crestere in 2017, banca estimand un total al finantarilor acordate de 38,4 miliarde de lei, in paralel cu scaderea valorii creditelor neperformante la 4,8 miliarde de lei in acelasi an. Valoarea creditelor neperformante ar urma sa scada de la 10,4 miliarde de lei in 2014, la 6,6 miliarde de lei in 2015, ajungand la 4,9 miliarde de lei in 2016 si la 4,8 miliarde de lei in 2017.

Volumul creditelor neperformante inregistrate de BCR a atins maximul in anul 2012, respectiv 14,2 miliarde de lei.

Erste Group este principalul furnizor de servicii financiare in estul Uniunii Europene, cu aproximativ 45.000 de angajati, care deservesc 16,6 milioane de clienti in 2.900 de agentii din Austria, Cehia, Slovacia, Romania, Ungaria, Croatia, Serbia. Banca Comerciala Romana (BCR), membra a Erste Group, este cel mai important grup financiar din Romania, cu active de peste 16 miliarde euro.

Tagged , , , , , ,

Revin rezultatele in banci

Sursa: Wall-Street.ro

Companiile din energie au dezamagit in primul trimestru din acest an, castigurile inregistrate in cel mai bine reprezentat sector de pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) fiind per ansamblu mai mici decat cele din T1 2014. In schimb, bancile au fost in revenire, BRD, Banca Transilvania (TLV) si Banca Carpatica (BCC), cele trei insitutii de credit listate, anuntand fie castiguri in crestere, fie o reintoarcere pe profit.

Nu doar bancile listate au avut evolutii pozitive in T1; BCR si Raiffeisen, ceilalti doi mari jucatori din sector care nu sunt insa listati pe BVB, au raportat revenirea pe profit, respectiv o crestere a castigului net cu 14% in perioada ianuarie – martie 2015.

Chiar daca a anuntat un profit net de 151,52 milioane lei (34,4 mil. euro), in crestere cu 46,5% fata de cel din perioada similara de anul trecut, rezultatele Banca Transilvania nu au impresionat toti analistii, o parte din acestia fiind dezamagiti de scaderea castigurilor nete din dobanzi. De cealalta parte, BRD a facut in primul trimestru din acest an un profit de 140 mil. lei, aproape triplu fata de T1 2014, in conditiile in care cheltuielile cu provizioanele de risc s-au redus la jumatate.

 

“In cazul BRD au fost inregistrate provizioane mai mici, asadar nu vorbim chiar de o imbunatatire foarte relevanta la nivel operational, insa la nivel general vad un semnal pozitiv in sectorul bancar in T1. Am o parere buna despre sectorul bancar pana la sfarsitul acestui an; contextul economic al Romaniei este unul pozitiv, coroborat cu dobanzi mici, asa ca ma astept la o revenire ‘asezata’ a bancilor”, a declarat Daniela Ropota, sefa departamentului de analiza al casei de brokeraj Intercapital Invest.

Rezultatele per ansamblu pozitive ale celor mari banci listate confirma astfel trendul pozitiv al actiunilor din acest an, titlurile Banca Transilvania fiind in urcare cu 28% in 2015, iar cele ale BRD cu 24%.

Surpriza neplacuta in T1 a venit din nou de la Petrom (SNP), compania fiind in continuare afectata de scaderea cu peste 40% a barilului de petrol Brent in ultimul an. Compania petroliera condusa de Mariana Gheorghe a raportat in T1 un profit de 345,3 milioane lei, in scadere cu 68%. “In cazul Petrom este de asteptat o revenire in celelalte luni din 2015, insa nu atat de puternica pentru a recupera pierderile din ultimele luni”, mentioneaza Daniela Ropota. Petrom a scazut cu 8% pe Bursa anul acesta si cu 13% in 2014.

In sectorul energetic, doar Electrica (EL) si Nuclearelectrica (SNN) au avut situatii mai bune in primul trimestru al anului curent, in vreme ce Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), Romgaz (SNG) si Petrom au inregistrat scaderi.

“Ma astept la rezultate mixte in sectorul energetic pana la sfarsitul acestui an, Electrica avand posibilitatea sa performeze cel mai bine. Per ansamblu insa anul 2015 va fi unul mai slab pentru companiile din energie, avand in vedere si faptul ca rezultatele financiare din acest an vor fi comparate cu cifrele record din 2014”, spune Daniela Ropota.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Profilul economic al zilei

Sursa: BCR

§  Ieri, leul s-a apreciat rapid faţă de euro iar cursul comunicat de BNR a fost de 4,4109. Acesta a fost cel mai puternic nivel al monedei naţionale în raport cu euro din ultimele patru luni. Volumul operaţiunilor a fost foarte ridicat iar întărirea leului a avut loc pe fondul tranzacţiilor derulate de bănci londoneze. Celelalte monede din Europa Centrală şi de Est (forint maghiar, zlot polonez) au avut evoluţii aproape plate în raport cu euro, aprecierea semnificativă a leului într-o singură zi fiind un aspect aparte în regiune.   

§  Pe piaţa secundară a titlurilor de stat în lei s-a observat acelaşi optimism al investitorilor prezent şi pe piaţa valutară, interesul pentru cumpărare fiind ridicat. Ministerul de Finanţe a vândut obligaţiuni cu scadenţa în iulie 2027 în valoare de 600 de milioane de lei, la un randament mediu de 2,94%. Cererea totală din partea investitorilor a fost de 1,06 miliarde lei. 

Tagged , , , , , , ,