Tag Archives: dorin cocos

Mita pentru directorii Unicredit

Sursa: Comisarul.ro

Ion Țiriac, pe LISTA DNA. Ițele duc spre o mită de 60 de milioane de EURO. Cocoș a RECUNOSCUT în instanță că a MITUIT doi directori Unicredit Ion Țiriac

Încet-încet, ițele afacerii Microsoft-EADS duc către Ion Țiriac. Și explică rapiditatea cu care în vară prietenul de vânătoare al mahărilor finanțelor germane a vândut, sub preț, procentul de 45 la sută pe care-l mai deținea la banca Unicredit Ion Țiriac devenită între timp Unicredit. Este din ce în ce mai evident, așa cum scriam cu ceva timp în urmă, că negocierile dintre Țiriac și procurorii DNA au eșuat. Este incredibil de suspectă tăcerea presei mainstream românești în legătură cu acest subiect!

Chiar au uitat toți, subit, de partidele de vânătoare organizate la Balc? Au uitat toți de frăția dintre Țiriac și Adrian Năstase, prim-ministrul care a fost la baza încheierii celor două contracte?

Omul de afaceri Dorin Cocoș a declarat luni, în fața judecătorilor de la ICCJ, că a fost întrebat de către Claudiu Florică, denunțător în dosarul Microsoft, dacă este de acord să transfere câte 1 milion de euro din comisioanele încasate către Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, de la Unicredit, la acea dată Unicredit Ion Țiriac, menționând că a acceptat propunerea.

Fostul soț al Elenei Udrea a lăsat de înțeles în fața instanței că pentru încheierea afacerii Microsoft ar fi fost mituite și persoane din conducerea băncii Unicredit Ion Țiriac, care a finanțat Ministerul Comunicațiilor. Dorin Cocoș i-a nominalizat pe Răsvan Radu, președinte al Unicredit Bank și Șerban Tănăsescu, director din cadrul aceleiași bănci și fiul lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

“La final, Claudiu Florică și Dinu Pescariu m-au întrebat dacă sunt de acord ca din comisioanele noastre să plătim câte un milion de euro pentru Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, care lucrau la Unicredit Ion Țiriac, bancă ce a finanțat proiectul, că Guvernul nu avea bani. Am fost de acord, ce să fac?!”, le-a spus Cocoș judecătorilor ICCJ.

Claudiu Florică deținea companiile care au încheiat contractul de livrare a licențelor Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor condus de Gabriel Sandu. Contractul a fost cesionat către Unicredit Ion Țiriac în 2009, pe motiv că Ministerul Comunicațiilor nu deținea banii necesari pentru plata integrală și într-o singură tranșă a contractului. Valoarea contractului încheiat cu asocierea condusă de D-CON.net și controlată de Claudiu Florică a fost de 96 de milioane de euro, el fiind ulterior majorat cu alte 33 de milioane de euro.

Mita pentru angajații Unicredit Ion Țiriac a fost doar un mizilic

Omul de afaceri Ion Ţiriac şi ministrul PSD Ioan Rus, precum şi oameni importanţi din Germania ar fi implicaţi în dosarele Microsoft şi EADS, notau publicaţiile în limba germană Der Freitag și Huffington Post în urmă cu fix un an de zile.

“În afara firmelor EADS Deutschland GmbH, Fujitsu Siemens Computers și Microsoft, în legătură cu această tranzacţie apar şi numele lui Gerhard Schroder, fost cancelar german, Bodo Hombach, fost coordonator al Pactului de Stabilitate în sud-estul Europei, ale oamenilor de afaceri Ion Ţiriac și Klaus Mangold, se arată în articolul publicat în 2014.
Sub umbrela EADS, compania europeană în domeniul aerospaţial, mai mulţi demnitari europeni, dar şi oamenii de afaceri Ion Ţiriac şi Klaus Mangold ar fi primit mită în valoare de peste 60 de milioane de euro.

Între timp, Ion Țiriac a vândut rapid acțiunile la banca implicată în dosarul de corupție

“Ţiriac Holdings Ltd. îşi vinde cele 45 de procente din UniCredit Ţiriac Bank S.A. către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat, capitalul deţinut de UniCredit Bank Austria AG in UniCredit Ţiriac Bank S.A. creşte de la 50,6% la 95,6%. Finalizarea tranzacţiei este preconizată înainte de sfârşitul lunii iunie 2015. Părţile acordului au agreat să nu dezvăluie preţul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacţiei. UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte acţionarilor minoritari ai UniCredit Ţiriac Bank S.A. pentru a le achiziţiona acţiunile deţinute”, a anuntat pe 3 iunie ac. Unicredit Austria.

UniCredit Ţiriac Bank are o reţea formată din 180 de sucursale şi aproximativ 3.350 de angajaţi.

După valoarea activelor, instituţia de credit ocupă poziţia a şasea în sistemul bancar românesc, cu o cotă de piaţă de 7,17%. Anul trecut, banca a avut un profit net în urcare cu 7%, la 80,3 milioane lei, şi venituri operaţionale cu 2,1% mai mici, de 1,3 miliarde lei (293,4 milioane euro).

Instituţia a funcţionat sub de­numirea Banca Comercială Ion Ţiriac din 1991 până la 31 august 2006, când a fuzionat prin absorbţie cu HVB Bank România SA – banca absorbită, iar timp de un an a activat sub denumirea Banca Comercială HVB Ţiriac SA, până la 1 iunie 2007 când a fuzionat prin absorbţie cu UniCredit România SA – banca absorbită, din care a rezultat UniCredit Ţiriac.

După ieşirea omului de afaceri din acţionariatul băncii, grupul italian va analiza dacă va mai păstra, cel puţin pentru o perioadă, denumirea UniCredit Ţiriac Bank.

Ion Ţiriac este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la peste 800 de milioane de euro. Omul de afaceri controlează un grup de firme specializat în mai multe domenii, precum auto, imobiliare, servicii financiare, leasing sau transport aerian.

Divizia Auto Ţiriac Holdings include Ţiriac Auto, importatorii (Hyundai Auto România, Premium Auto, M Car Trading, Romcar), Ţiriac Auto Rulate şi Auto Stop. Pe partea de real estate, Ţiriac deţine Clubul Rezidenţial Stejarii şi Residenz, trei centre de afaceri (centrul Ţiriac, Nouveau şi Vama Poştei), 18 showroomuri în Bucureşti şi în ţară, spaţii comerciale (Metro Punct Piatra Neamţ) şi Praktiker din Târgu-Mureş, clădirea flotei de aeronave din Otopeni şi 1.100 de hectare în spaţii intravilane în întreaga ţară.

Pe lângă participaţia de 45% din UniCredit Ţiriac Bank, grupul Ţiriac mai controlează prin altele 44% din compania de asigurări Allianz Ţiriac, 25% din servicii de handling pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi 15% din grupul de retail Metro România.

La 31 decembrie 2014, valoarea totală a creditelor acordate de UniCredit Ţiriac Bank era de 16,97 miliarde de lei (3,78 miliarde de euro).

Unicredit a renunțat la jumătatea lunii august 2015, după două luni de la anunțul privind preluarea acțiunilor de la deținătorul domeniului de vânătoare de la Balc, la paricula Ion Țiriac din denumire.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cocos despre Ponta

Sursa: Comisarul.ro

Declarație incredibilă a lui Dorin Cocoș în fața procurorilor DNA! Ca și Sebastian Ghiță, Darius Vâlcov, Elena Udrea sau Marian Vanghelie, și Dorin Cocoș a fost chestionat de procurori despre ce relații au fost între el și Victor Ponta. Reacția lui Cocoș, de o naturalețe frustă, a provocat ilaritate: Da, domne’, i-am dat bani, că lucra la mine pe plantație! Nu-l puteam lăsa neplătit, că era un jigărit! 

Scurtă ISTORIE

Victor Ponta către Dorin Cocoș: “Da, domnu’ director! Ordonați!”
Interceptarea de mai jos, din data de 16 Iulie 2008, între Dorin Cocoș și Victor Ponta, a fost prinsă în dosarul cauzei Alro, aflat acum câțiva ani în instanță. Numărul de telefon apelat de Dorin Cocoș este cel al lui Victor Ponta. Discuția dintre cei doi are loc la două săptămâni după ce procurorul obținuse la de Curtea Supremă de Justiție autorizația de incerceptare. Iar totul a fost declasificat după două luni.
Victor Ponta se afla în acea zi la Sibiu unde urma să participe la Raliul Sibiului. Victor Ponta- copilot, Edwin Keleti- pilot în Echipajul 99, așa cum arată referințele din acea dată despre Raliul Sibiului.

Din discuție reiese că Dorin Cocoș avea de rezolvat “o chestie” cu “asociatul” lui Victor Ponta care se afla în acea zi în Austria, chestie cu care până atunci asociatul lui Ponta nu fusese de acord, motiv pentru care chiar îl înjurase pe Victor Ponta.
“Asociatului” lui Ponta “din nou i s-a trimis chestia aia” și acum ar fi trebuit să trimită “chestia”, “de data asta”, “așa cum trebuie”. Ca atare, Victor Ponta se declară de acord să-i stabilească o întâlnire lui Dorin Cocoș cu “asociatul”. În plus, Victor Ponta este de acord și cu solicitarea lui Dorin Cocoș de a-i transmite “asociatului” următoarele : “Bă, dacă-ți vine chestia aia nu o face până mâine. Ține-o pe loc până mâine, poimâine, când discutăm”.

Pe lângă nota criptică, ascunsă a discuției, important de subliniat este și tonul familiar al conversației dintre cei doi, relația de subordonare a lui Victor Ponta față de Dorin Cocoș, apelativul “domnu’ președinte” pe care Dorin Cocoș îl folosește în discuția cu Victor Ponta dar și concluzia: “OK! Bine.Așa facem!”

În Iulie 2008, Victor Ponta era deputat PSD, vicepreședinte al PSD, nu avea funcție guvernamentală și abia în Februarie 2010 a devenit președinte al PSD.
Dorin Cocoș era la acea vreme soțul Elenei Udrea.
Elena Udrea era în Iulie 2008 secretar executiv PDL.

Victor Ponta: „Da, domnu’ director!

Dorin Cocoș: „Domnu’ președinte (Ponta era președinte al TSD, n.r.), ce faci?”

Victor Ponta: „Ordonați! Sunt la Sibiu”

Dorin Cocoș: „Poate îl suni și tu pe asociatul tău, spune-i că din nou i s-a trimis chestia aia. Poate de data asta o trimite cum trebuie”

Victor Ponta: „E plecat în Austria. Când se întoarce”

Dorin Cocoș: „Te rog io…”

Victor Ponta: „Eu îl rog, dar te rog și pe tine să te duci să dați o mână…”

Dorin Cocoș: „Dăm o mână, dar uite, spune-i că am acuma nevoie de chestia aia”

Victor Ponta: „Io îi spun, dar vreau să te duci să-i spui și tu”

Dorin Cocoș: „Îi spun și eu, dar…”

Victor Ponta: „Că eu i-am spus și… A fost atât de reticent încât n-am înțeles care e problema, știi?”

Dorin Cocoș: „Da mă! OK!”

Victor Ponta: „Și mamă cum m-a înjurat el pe mine, la mine în birou și nu știu ce… Deci te rog eu… Hai să o rezolvi și tu!”

Victor Ponta a lucrat pentru Dorin Cocoș. În calitate de avocat, actualul prim-ministru al României a prestat servicii juridice pentru familia Elenei Udrea, începând din perioada în care aceasta era șefa Cancelariei Prezidențiale.

Șase companii deținute de Dorin Cocoș, de  Victor Cocoș (tatăl lui Dorin) și de Anca Dinu (sora lui Dorin) au beneficiat de serviciile avocățești ale lui Victor Ponta încă din anii 2005-2006. Actele adiționale ale celor șase firme au fost modificate fie “de avocatul Victor Ponta”, fie la “Cabinetul Avocatului Victor Viorel Ponta”.

Mențiunile apar în documente oficiale depuse la Registrul Comerțului. Din acestea, reiese fie că soțul de atunci al Elenei Udrea a trecut pragul cabinetului de avocatură al lui Victor Ponta, fie că Victor Ponta a venit personal la sediul firmelor lui Dorin Cocoș, pentru încheierea acestor servicii private.

Și în baza de date a Monitorului Oficial, numele cabinetului “Victor Viorel Ponta»  figurează de zece ori în legătură cu grupul Cocoș:

25 aprilie 2005 Firma Telemedica S.A., care îl avea printre asociați la acea vreme și pe Dorin Cocoș (cu 29%) și câțiva dintre partenerii săi tradiționali, își modifică actul constitutiv la “Cabinetul individual de avocatură Victor Ponta”. Elena Udrea era sefa cancelariei prezidențiale.

25 aprilie 2005 În aceeași zi, firma Sanipharm SRL, din acționariatul căreia face parte  și Mioara Radu (parteneră a cuplului Udrea-Cocoș, membru PDL și consilieră la Primăria Capitalei în mandatul lui Traian Băsescu) – își extinde acționariatul, intrând în firmă și alți asociați ai lui Dorin Cocoș. Modificarea se face printr-un «contract de cesiune încheiat la cabinetul individual de avocatură Victor Ponta”.

21 dcembrie 2005 (respectiv pe 30 august 2006) Firma Centrul de Diagnostic Clinic Internațional (CDCI), își modifică structura acționariatului și adaugă un nou domeniu de activitate prin “două” acte adiționale, în josul cărora apare mențiunea: “redactat și editat de avocat Victor Ponta”. Unul dintre patronii CDCI, la acea vreme, era Anca Dinu, sora lui Dorin Cocoș (cu 70%).

13 februarie 2006 Sanipharm SRL își deschide un punct de lucru în incinta Facultății de Chimie – potrivit unui act adițional  “redactat și editat de către avocat Victor Ponta, titular al Cabinetului individual de avocat Ponta Victor Viorel”.

13 februarie 2006 Tot atunci, Clinica de Diagnostic Complex Interdepartamental SRL, patronată și de Mioara Radu, își deschide un punct de lucru în incinta Institutului de Medicină Legală “Mina Minovici” – lucru atestat de actul adițional “redactat și editat de avocat Victor Ponta”. Ulterior, pe 5 noiembrie 2006, Dorin Cocoș preia 90% din această firmă tot printr-un “contract de cesiune încheiat la Cabinet de Avocatură Victor Ponta”.

3 noiembrie 2006 Au loc schimbri în acționariatul Telemedica SA. Spiridon Cristu (asociat vechi al lui Cocoș și fost administrator RAAPPS) cedează 32% din acțiuni către însuși Dorin Cocoș. Operațiunea se realizează legal “în urma unui contract de cesiune încheiat la cabinetul individual de avocatură Victor Ponta”.

7 noiembrie 2006 La firma Centrul de Testare al Forței de Muncă SA se semnează “contractul de cesiune atestat de către avocat Victor Ponta”, prin care mai mulți asociați își cedează acțiunile. Printre cedenți figurează și Victor Cocoș (n.r. tatăl lui Dorin Cocoș).

11 decembrie 2006 Firma Medcomplex SRL, deținută de Dorin Cocoș (cu 90%), își modifică structura patronală printr-un “contract de cesiune încheiat la cabinetul de avocat Victor Ponta”. Vezi documentul AICI. În plus, un banal “search” pe Google dezvăluie că Medcomplex SRL (aparținând lui Dorin Cocoș) are același număr de telefon cu firma de contabilitate Exfin 2000, înființată de mama lui Victor Ponta. Medcomplex apare și în declarațiile de avere ale Elenei Udrea, pe vremea când era ministru în Guvernul Boc. Astfel, familia Udrea-Cocoș a încasat dividende de 2,53 milioane lei de la această companie.

Acum șapte ani, relațiile private dintre Victor Ponta și familia Udrea-Cocoș au fost semnalate de reporterii ziarului Gândul și paparazzii revistei VIP. Pe 11 septembrie 2006, în restaurantul “EuroHotels” al lui Cocoș  din apropierea Arcului de Triumf, cuplurile Daciana Sârbu-Victor Ponta și Elena Udrea-Dorin Cocoș au fost surprinse luând cina împreună. Asta se întâmpla la două zile după ce Elena Udrea a participat la școala de vară a TSD, organizată de Victor Ponta – pe atunci liderul tinerilor social-democrați.

Ani mai târziu, în ianuarie 2012, în timpul protestelor de stradă susținute oficial de USL împotriva austerității impuse de PDL, firma cumnatului lui Ponta își adjudeca cel mai bănos contract cu statul din istoria companiei. Licitația fost câștigată în tandem cu “Euroconstruct Trading ’98” – societatea prietenilor și partenerilor de afaceri ai lui Dorin Cocoș: Dan Besciu și Sorin Vulpescu. Toți trei au fost asociați în West Tour ’98 SRL, iar Cocoș și Besciu – în Casa de Pensii Private Concordia Română și în Grupul Român de Investiții.

Şi şeful Cancelariei primului-ministru, Vlad Stoica, prietenul lui Ponta, a lucrat tot pe plantaţia lui Cocoş

Actualul Şef al Cancelariei era un simplu trepăduş, care rezolva personal toate nevoile birocratice ale miliardarului Dorin Cocoş.

Miliardarul Dorin Cocos i-a ţinut în cârcă ani buni pe Victor Ponta şi Vlad Stoica
Stoica era un soi de curier care alerga pe la ghişeele instituţiilor de stat să depună câte o foaie, „misiune” pe care nici măcar stagiarii nu mai acceptă să o îndeplinească în ziua de azi. Dar, cum era răsplătit regeşte pentru frecuşul la care îl supunea fostul soţ al Elenei Udrea, şeful Cancelariei premierului îsi făcea treaba cu o conştiinciozitate demnă de o cauză mai bună.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Radu Dimofte si sinapsele coruptiei

Sursa: Mareaspovedanie.ro

Exista însă un pericol în anii 2000, presa. Năstase o adusese la tăcere, dar și multinaționalele și consorțiul au contribuit din belșug la acea stare de fapt. Dacă în 2004, la schimbarea Puterii, presa a avut un moment de respiro și se credea că va începe din nou să latre ca la începutul anilor ‘90, consorțiul a cheltuit imense bugete publicitare, cu precădere în presa prietenă. Întâi, au bătut palma cu mogulii, dar și așa tot mai rămâneau niște ziariști „duși cu capul”, care aveau chef de anchete și scoop-uri. Firmele din IT au început atunci să plătească salarii direct ziariștilor, de obicei celor influenți.

Eram într-un bar bucureștean cu șeful unei mulținaționale americane din IT și la televizor era o emisiune cu Dan Turturică, de la România Liberă. Pentru a-mi demonstra ce putere are asupra ziaristului, i-a dat un sms și l-a scos din emisiune, așa de amorul artei, pentru a-mi demonstra mie și celor din jur că l-a cumpărat deja. La fel a procedat și Vîntu când își freca, de față cu mine și Mircea Dinescu, mâinile, la crearea ziarului Gândul (pentru aceasta poveste puteți citi spovedania “SOV și junimiștii”, publicată în Hotnews, în 2010).

La sfârșitul lui 2004, afacerile mergeau unse, sinapsele erau la intensitate maximă, neuronii actorilor nu mai gândeau, erau deja pe regim de rutină. Exista însă o hibă imensă în acest sistem, hibă ce provenea din lăcomia lui Năstase, care nu împărțea și care nici nu-i lăsa pe cei mai mici să ciupească și ei ceva. Furnizorii nu vorbeau decât cu persoane de la minister, secretar de stat în sus, și toți inspectorii școlari, plus celelalte cadre din teritoriu, se uitau la ce marfă achiziționează, la ce prețuri, fără să poată beneficia de vreun sfanț, ba mai mult erau și obligați să semneze la ordin orice matrapazlâc. Revolta sfințișorilor PDSR din teritoriu s-a simțit greu la alegeri, unde favoritul Năstase a pierdut cu brio.

O să mă întrebați ce făceau Justiția și Serviciile. Evident, făceau afaceri. Dacă veți analiza acționariatul Siveco și Omnilogic, trecând prin câteva societăți austriece și baltice și prin câțiva acționari de la Viena, veți afla că sinapsa acționarului majoritar ajunge tot în România, la ofițerii din Serviciile lui Măgureanu, retrași în afaceri cu IT în 1996. De multe ori, când unii politicieni, chiar de la PDSR, erau înspăimântați de jaful ce se punea la cale și refuzau să semneze sau să publice caietele de sarcini facute de consorțiu, băieții retrași din Servicii interveneau direct șantajând politicienii recalcitranti, dându-i pe brazdă.

Pentru a nu mai avea astfel de sincope, s-a inventat șpaga anticipată, fără obiect. La un moment dat, în plină criză, când apăruseră nişte zvonuri că cineva se gândeşte să-mi ofere postul de la Finanţe, înainte cu mult de a primi vreo propunere sau măcar vreo sugestie, consorţiul a venit și mi-a propus să-mi dea 1 milion pe cont, anticipat pentru serviciile viitoare. Ideea era să ai deja șpagă pe cont când ajungi ministru, astfel încât să o treci de la început în declaraţia de avere şi să nu ai probleme s-o justifici apoi. Cum am refuzat șpaga anticipată, nici ministru nu am mai ajuns. Singura propunere a venit de la Radu Dimofte, în 2012, când se făcea Guvernul MRU. Am refuzat direct şi astfel mi-a spus fără jenă ca o să-l pună pe Drăgoi, ceea ce s-a şi întâmplat. Gândind retroactiv, este evident că Radu avea putere la acea vreme. Îl sprijinea pe Băsescu, era ofiţer acoperit SIE, ba chiar şi fost DIE, iar MRU venea din fruntea SIE şi avea nevoie de oameni din sistem.

Alegerea lui Băsescu nu a deranjat pe nimeni iniţial. Se credea că totul va merge la fel. Gabi Marin şi alţi lideri din consorţiu se duseseră să pupe papucul noului sultan crezând că totul va continua pe aceleaşi sinapse, doar neuronii vor fi alţii. În plus, în perioada 2000-2004, Opoziţia a primit şi ea câteva fărâme şi atenţii, pentru că nu se ştie ce îţi aduce viitorul. Îmi aduc perfect aminte că, după întâlnirea cu noii aleşi, visau deja la aceiaşi cai mari, fuseseră liniştiţi şi luaseră girul Noii Puteri. Cel puţin aşa credeau atunci. Afaceriştii români duseseră ipocrizia şi curvăsăria morală la paroxism, dar au avut surpriza ca Băsescu să-i depăşească cu mult, şi chiar din prima clipă. Una li s-a spus în fata şi alta au primit. Ba, chiar au început să fie hăituiţi. În 2007, la referendumul de demitere, erau deja toţi în tabăra adversă preşedintelui şi aveau o ură profundă pe el şi pe ţiitoarele sale. Când Udrea afirmă azi că nu l-a cunoscut pe Gabi Marin, este perfect adevărat, cel puţin până în 2012, când am plecat eu, tot sectorul din IT o înjura cu spume. Sunt convins că Udrea împroaşcă şi cu adevăruri şi cu invenţii, dar de această afirmaţie sunt absolut sigur.

În guvernarea Tăriceanu, afacerile au mers la fel de bine, ba chiar mult mai bine decât pe vremea lui Năstase, pentru că acum eram în plin boom economic şi erau bani prea mulţi la guvern, risipa era de-a dreptul fără limite. Ca să vă dau un exemplu, preşedintele Asociaţiei Orbilor s-a dus la Vosganian să-i ceară 100.000 şi Vosganian, generos, cu casa plină, i-a dat 1 milion. La doar câteva luni încheia anul 2008 cu un deficit bugetar imens. La fel, în campania pentru legislative, în 2008, când Predoiu candida la Buzău şi s-a dus la Tăriceanu să se plângă că nu ia bani, acesta i-a răspuns: “Păi nu ai penitenciarele, cum nu ai bani?”. Cum Predoiu nu a luat niciun ban șpagă, a pierdut alegerile contra contracandidatului PSD Ghiveciu, care le-a dat pături la oameni şi l-au votat. Predoiu are însă marea vină că a delegat sectorul Achiziţii şi, drept urmare, Alina Bica, în mandatul Boc a putut să facă ce dorea. De fapt, Predoiu era doar reprezentativ, îl reprezenta pe Băsescu şi în rest se făcea că plouă.

Lumea IT-ului a fost însă profund zdruncinată în timpul guvernării Boc. Ăştia erau total dezorganizaţi, erau flămânzi, mult mai lacomi decât cei de dinainte şi erau foarte mulţi decidenţi. Când Gabi Marin s-a dus la Gabi Sandu, primul şoc a fost că i s-a cerut să dea tribut şi pentru afacerile în derulare făcute cu fostul ministru Nica. Marin era profund revoltat şi i-a spus noului ministru PDL: “Înţeleg să împărţim ce muncim împreună, dar ce am muncit cu alţii rămâne aşa!”. „Munca” însemna aranjarea licitaţiilor, fixarea sinapselor şi împărţirea prăzii.

Evident că s-a iscat un scandal monstru între Gabi Marin și Gabi Sandu. Aici a apărut mediatorul-şef, Bogdan Chirieac. Când afacerile au luat o amploare şi mai mare, a apărut Niro, care de fapt i-a împăcat pe toţi, contra unui comision.

Pentru a înţelege cum a ajuns Dorin Cocoş în afacerile cu IT, deşi săracul nu cred că ştia nimic despre calculatoare, trebuie să ne întoarcem în anii 2000-2004, când la restaurantul Trei Cocoşi din Parcul Herăstrău se puneau la cale toate sinapsele corupţiei. Clienţi nelipsiţi erau Chirieac, Miki Șpagă zis Bebiţă şi elveţianul Marius Opran. Ultimul, mult mai discret şi circumspect, văzând ca Dorin Cocoș, botezat şi Gorgorin, începuse nu doar să servească la masă, dar şi să facă uneori cărţile.

Să analizăm sinapsele una câte una, cu argumente şi detalii.

Sinapsele care pleacă de la Bogdan Chirieac spre PSD. Chirieac e nașul de cununie al lui Roibu jr, fiul lui Roibu Aristide, trezorierul PDSR în 2000. Chirieac devine un pion important după campania din 2000, făcând legătura între multinaţionale şi partide. Chirieac achiziţionează de la Adrian Lustig, soţul Eugeniei Vodă, un apartament lângă Piaţa Charles de Gaulle. Toni Petrescu, manager la Ericsson, achiziţionează şi el un apartament în acelaşi bloc, tot de la Lustig. Chirieac nu are banii necesari şi Petrescu îi plăteşte lui Lustig şi apartamentul său. Chirieac primeşte de la mine gratis 5% din WBS Holding pentru a face lobby. Chirieac primeşte de la Ericsson aproximativ 1.5 mil dolari pentru a-i distribui în campanie. Chirieac da cea mai mare parte la PDSR, dar nu uită de Stolojan şi Mugur Isărescu, deşi ştie că nu au şanse în fata Bunicuţei în campanie. Doar Vadim nu primeşte nimic.

Adrian Vasilescu primeşte banii pentru campania lui Isărescu, deşi nici el nu crede în succesul acestuia. Chirieac îi dă 75k dolari lui Vasilescu de la Angelo Gruttaduaria, proprietarul Ductil, lui Vasilescu, la Angelo în casă, pe str. Episcopiei şi, în acelaşi timp, pregăteşte cu Miki Șpagă achiziţionarea de către sicilian a Siderca Călăraşi. Chirieac vrea să facă televiziune, emisiunea ProVest la ProTv. Adrian Sârbu îi cere să vândă emisiunea înainte de a fi produsă. Sârbu îmi vinde mie emisiunea ProVest, 10 ediţii, contra 30k dolari, urmând să împart cu el, după ce îmi voi recupera cei 30k, jumi- juma profitul realizat din publicitate, dar doar eu trebuie să caut publicitate. Reuşesc să vând publicitate la Ductil Steel, Sanofi şi Aventis de peste 60k dolari. Sârbu încasează cei 60k, dar uită să-mi mai dea vreun ban. Țeapă!

Mă duc la Londra şi, întâmplător la o cină în casă la Charles Franck, preşedintele de atunci la EBRD, o găsesc invitata pe Janine. Deschid discuţia despre Sârbu şi îl fac ţepar şi neserios. EBRD tocmai dorea să împrumute pe CME cu mulţi bani. Pentru a nu-şi pierde imaginea pe piaţa londoneză, Adrian Sârbu îmi plăteşte a doua zi toţi cei 60k din afacerea ProVest, invocând întârzierea prin aceea ca Bogdan Chirieac i-a cerut prea mulţi bani șpagă şi nu mai avea de unde. Evident că nu îi cred poveştile. Chirieac are ca invitaţi la ProVest redacţia Europei Libere, finanţez emisiunea, dar Chirieac se ia de ei şi începe să-i facă voalat securişti. Aici am primul dubiu. Chirieac îi pasează contactele de la firmele farmaceutice lui Val Vîlcu, care începe să le şantajeze, Dan Ivan – CEO Sanofi Aventis poate povesti cu lux de amănunte aceste şantaje.

La Restaurantul Trei Cocoşi, îl cunosc pe Dorin Cocoș- Gorgorin, şi pentru prima oară pe Elena Udrea. Gorgorin tocmai divorţase şi ne prezintă ultima achiziţie. Udrea, în tricou mulat şi blugi strâmţi părea scoasă din Discoteca Herăstrău, care era la doi paşi de restaurant. Toţi de la masă fac mişto, eu le spun că fata are tupeu şi o să facă un drum lung şi de succes, nici măcar Gorgorin nu îmi dă dreptate. O s-o reîntâlnesc pe Udrea după mulţi ani, într-un avion de Viena, unde am stat alături, culmea, la economic.

-va urma-

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Jaful din Mamaia

Sursa: Info-sud-est

mazare udrea stiri pe surse

Trioul toxic: omul lui Năstase, Sorin Ovidiu Vântu și fostul soț al Elenei Udrea

SC Light System SRL, firma care a fost „cadorisită” de SC Mamaia SA și Primăria Constanța la începutul anilor 2000, are o istorie controversată prin prisma acționariatului acesteia și a schimbărilor de asociați de-a lungul ultimului deceniu.

Pe la conducerea firmei s-au perindat:

-vărul lui Ștefan Bogdan Lucov, care este fratele finului de cununie al lui Dorin Cocoș;
-SC Radoway Limited, firma prin care Sorin Ovidiu Vântu a tranzacționat Realitatea Tv;
-Mastertrade Group Ltd, o firmă controversată cu sediul social în Marea Britanie, controlată de Alexandru Bittner, prieten apropiat al fostului premier Adrian Năstase;
-SC Cofigen SA, o firmă elvețiană care i-a finanțat un proiect imobiliar fostului premier italian Silvio Berlusconi și care are acțiuni în alte societăți ce aparțin cuplului Bittner-Petrache, dar și la societatea Trei Cocoși – Complex International SRL, înființată de Dorin Cocoș și Alexandru Bittner ș.a.

Vă invităm să citiți în continuare care a fost soarta Palatului Reginei Maria de pe litoralul românesc, transformat în Club ”Castel”, dar și cum au hotărât mai marii orașului ca cel mai important monument istoric din stațiunea Mamaia și terenul aferent de 1,5 hectare în inima stațiunii, să fie tributurile aduse poate celor mai importanți afaceriști cu influență la cel mai înalt nivel în sfera politică și care, astăzi, sunt protagoniștii unor răsunătoare dosare de corupție.

Prețuri de batjocură! În mijlocul stațiunii Mamaia: Teren vândut pe 23 euro/mp și un Palat Regal vândut la prețul unui apartament

În vara anului 2014, ziarul Info Sud-Est a publicat în exclusivitate o anchetă în care am arătat cum Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia, monument istoric de importanță națională (categoria A), a fost vândut, în iunie 2003, de compania de stat SC MAMAIA SA către controversata firmă SC Light System SRL, la un preț derizoriu, de doar 700.000 de lei.

Jumătate din această sumă reprezenta valoarea inventarului deci, practic, monumentul istoric cu o suprafață, la sol, de 1200 mp, omologul Palatului de la Balcic, a fost vândut pentru 350.000 de lei, adică prețul unui apartament.

Ulterior, ziarul Info Sud-Est a publicat, tot în exclusivitate, o anchetă despre cum, un an mai târziu, în 2004, Primăria Constanța a vândut, către aceeași firmă SC Light System SRL, prin negociere directă, 1,5 hectare de teren în inima stațiunii Mamaia la un preț hilar de mic: doar 23,56 euro/mp! Suprafața imensă reprezenta curtea Palatului Reginei Maria, deci se afla în patrimoniul monumentului istoric, dar în proprietatea administrației locale.

La scurt timp după publicarea celor două anchete, primarul suspendat al Constanței a fost invitat la sediul Direcției Naționale Anticorupție din Constanța pentru a i se aduce la cunoștință că procurorii au deschis un nou dosar penal pe numele său și au început cercetările referitoare la vânzarea terenului aferent Palatului Reginei Maria la un preț derizoriu.

„Mă caută să dau cu subsemnatul pentru orice. Pot să vă dau și un exemplu. Spre exemplu m-a chemat acu câteva zile la DNA Constanța să mă anunțe că au început… fac cercetări despre cum a vândut Primăria terenul de la Club Castel. Știi că e celebrul Castel din stațiunea Mamaia care a fost privatizat în 2003 și Primăria a vândut terenul aferent în 2004. Și m-a chemat procurorul și a spus că anchetează să vadă întrucât a apărut pe o publicație online că l-am vândut în 2004 cu 25 de euro/mp și anchetează să vadă dacă nu-i subevaluat”, a declarat primarul Constanței în cadrul unei emisiuni moderate de Victor Ciutacu la postul de televiziune România Tv.

Jumătate de an mai târziu, în luna aprilie 2015, Radu Mazăre a fost trimis în judecată, fiind acuzat de procurorii DNA Constanța de săvârșirea a patru infracțiuni de abuz în serviciu, una dintre acestea făcând referire la vânzarea terenului de la Castel.

În rechizitoriu, procurorii cer, în premieră în dosarele din colecția Radu Mazăre, anularea contractului de vânzare-cumpărare a Palatului Reginei Maria din stațiunea Mamaia, dar și a terenului aferent, dat fiind faptul că, dincolo de prețurile derizorii în schimbul cărora au fost tranzacționate, cele două imobile au fost vândute și fără înștiințarea Ministerului Culturii deci, implicit, fără ca statul să își exercite dreptul de preemțiune.

Cererea procurorilor DNA Constanța confirmă concluziile demersului jurnalistic al Ziarului Info Sud-Est care, în ianuarie 2015, a demarat o campanie de mediatizare a situației în care se află cel mai important monument istoric din municipiul Constanța și unul dintre cele mai importante din țară. Inițiativa noastră vizează readucerea monumentului istoric în patrimoniul național, având în vedere și procesul de degradare continuă la care acesta a fost supus din momentul privatizării.

În anul 2003, monumentul istoric a fost vândut, în schimbul unei sume ridicole, de compania de stat SC Mamaia SA, către compania privată SC Light System SRL. Privatizarea Palatului Reginei Maria s-a făcut fără avizul Ministerului Culturii și, deci, fără exercitarea dreptului de preemțiune al Statului.

Prin urmare, conform legii 422/2001, contractul de vânzare-cumpărare este nul, fapta este imprescriptibilă, iar monumentul istoric se poate întoarce în patrimoniul național, printr-o hotărâre judecătorească! Informația este confirmată și de conducerea Direcției Județene de Cultură din Constanța, subordonată Ministerului Culturii, dar singura condiție este ca Ministerul Culturii să pornească o acțiune în instanță prin care să ceară anularea contractului de vânzare-cumpărare al Palatului Reginei Maria din Mamaia.

Rămâne de văzut însă care este nivelul de interes al Ministerului Culturii în ce privește recuperarea unui monument istoric de importanță națională, mai ales având în vedere că foști miniștri ai Culturii ridică din umeri atunci când vine vorba de soarta Palatului Reginei Maria, unii dintre ei susținând chiar că nu știau de existența vreunui palat regal în stațiunea de pe litoralul românesc.

Încrengătura firmei SC Light System SRL și legăturile cu grupul Cocoș-Bittner-Finiș

Firma SC Light System SRL este înființată în anul 2001. Ulterior, în 2003, după schimbarea sediului social de pe Bulevardul Magheru nr. 7, la malul mării, în Palatul Reginei Maria din Mamaia, societatea „renaște” juridic sub un acționariat nou-nouț care, de-a lungul anilor, devine tot mai interesant.

Unul dintre noii asociați din 2003 este Radoway Limited, o societate cu sediul social în Cipru, controlată de Sorin Ovidiu Vântu, aceeași firmă prin care a tranzacționat postul de televiziune Realitatea TV.

Alături de această firmă, printre asociați se mai numără și Marius Constantin Cotruța, iar administratorul firmei și persoana împuternicită din punct de vedere juridic este Teodor Cezar Camențu. Două nume care nu ne spun nimic și despre care nu se găsesc niciun fel de informații. Însă, în spatele celor doi anonimi, oamenii de afaceri și politicienii de la cel mai înalt nivel și-au țesut interesele într-o încrengătură formidabilă.

În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au notat cum Marius Constantin Cotruța și Teodor Cezar Camențu au fost abordați de un văr al lui Cotruța care le-a propus tot felul de combinații juridice și financiare, în urma cărora cei doi au preluat conducerea firmei.

„Martorul Cotruţa Marius – Constantin, asociat la SC Light System SRL, a declarat că la rugămintea unui văr de-al său, Bogdan Lucov Ştefan, a preluat părţile sociale ale SC Anfrance SRL şi SC Olimp Comex SRL, fără a efectua însă vreo operaţiune comercială în numele acestora ori să primească vreo sumă de bani. În continuare, martorul a declarat în anul 2007, tot la cererea vărului său, printr-un contract de schimb a cedat părţile sociale ale celor două societăţi către mai multe societăţi off shore, printre care Radoway Limited şi totodată a preluat şi părţile sociale ale SC Light System SRL. Martorul a precizat că activitatea lui a constat strict în semnarea hârtiilor prin care a devenit asociat, fără să desfăşoare în fapt vreun act de comerţ prin intermediul firmelor respective. De asemenea, martorul a declarat că nu cunoaşte nimic despre achiziţionarea Clubului Castel de către SC Light System SRL în anul 2004.

Martorul Camenţu Teodor Cezar a declarat că în anul 2006 a fost abordat de către Lucov Bogdan Ştefan şi Popa Ionel care i-au propus să devină administrator al SC Light System SRL. Martorul, care la momentul respectiv administra o bază sportivă, a acceptat propunerea, urmând să se ocupe de îngrijirea şi igienizarea Clubului Castel, lucru care s-a şi întâmplat, fără a se implica în alt mod în activitatea firmei”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Constanța.

Elena Udrea și vecinul Lucov. Cum a ajuns un lider al PDL în mijlocul cartierului PSD?

Interesant este că ambii martori susțin și că activitatea lor se rezuma doar la semnarea hârtiilor și nu aveau nici o putere decizională. Șefii informali ai firmei erau vărul lui Marius Constantin Cotruța, Bogdan Ștefan Lucov, și prietenii accestuia: Alexandru Bittner, nașul Dorin Cocoș și Bartolomeu Finiș.

De altfel, tânărul Bogdan Ștefan Lucov i-a înlocuit pe Alexandru Bittner și Adrian Petrache în societățile GRI SA și Lipsca 2000 și a preluat 45% din acțiunile Realitatea, la doar patru luni după ce postul de televiziune a fost înființat de Silviu Prigoană. Pe atunci, în 2001, Lucov era un student de doar 22 de ani.

În altă ordine de idei, norocosul Bogdan Ștefan Lucov a devenit proprietarul unei case de lux, alături de mai mulți demnitari PSD sau rude ale acestora. Vilele ANL construite pe Strada Fabrica de Cărămidă au fost vândute în secret, fără ca ANL să mediatizeze ori să facă publicitate acestui program. Bogdan Ștefan Lucov a avut vecini de soi, aleși pe sprânceană, cum ar fi mama lui Miron Mitrea, fiul lui Victor Opaschi, fost consilier al lui Ion Iliescu, Alexandru Athanasiu, Adrian Petrache, Bejenaru, garda de corp a fostului premier Adrian Năstase și, cireașa de pe tort, un lider democrat-liberal al acelor vremuri: Elena Udrea, soția lui Dorin Cocoș în acel moment. Cum a ajuns un membru marcant al PDL să se pricopsească cu un asemenea cadou, alături de personalități importante din PSD? De ce a fost Elena Udrea inclusă pe lista răsfățaților PSD?

Conform declarațiilor lui „Niro” la DNA, fratele lui Lucov era intermediarul șpăgii în dosarul „Microsoft”

În timpul scandalului „Microsoft”, în presă au apărut mai multe declarații ale omului de afaceri Dumitru Nicolae, cunoscut drept „Niro”, referitoare la traseul pe care îl urmau banii pentru ca afacerea să nu fie blocată de Alexandru Bittner, un apropiat al premierului Adrian Năstase.

Psnews.ro a publicat o declarație a lui „Niro” în care acesta le-a spus procurorilor DNA că omul de legătură, cel care lua banii și nota într-un caiet, este nimeni altul decât Gabriel Mihnea Lucov, finul lui Dorin Cocoș și fratele lui Bogdan Ștefan Lucov, cel care controlează firma Light System, proprietara Palatului Reginei Maria din Mamaia și a terenului aferent.

Pe de altă parte, Steluța Lucov, soția tânărului afacerist devine asociată în firma D&D Global SRL, o societate care a avut relații comerciale cu Primăria sectorului 6 și este controlată de sora lui Dorin Cocoș, Anca Dinu.

Cumetrii profitabile între Dorin Cocoș și Bartolomeu Finiș. Finii știu de ce!

În decembrie 2003, Light System, societate cu răspundere limitată, este transformată în societate pe acțiuni, iar auditul este întocmit de SC Dana Management SRL, firma lui Dan Radu Rușanu și a fiicei acestuia, liberal cu interese economice transpartinice, satisfăcute cu succes și de lideri marcanți ai PSD, printre care și Adrian Năstase, prin intermediul prietenul său Alexandru Bittner, despre care fostul premier vorbea folosind diminutivul „Alex”.

În 2005, alături de Radoway Limited, în Light System mai apar doi noi asociați: Mastertrade Group Ltd, o societate cu sediul social în Marea Britanie și SC Cofigen SA, o societate cu sediul social în Elveția. Împreună, cele două firme atât de îndrăgite de Alexandru Bittner dețin 60% din Light System. Un an mai târziu, această firmă revine la statutul de societate cu răspundere limitată. Și de această dată, auditul este întocmit de Dana Management SRL, societatea familiei Rușanu.

De altfel, Dan Lucian Victor, directorul SC Mamaia SA în momentul în care societatea a vândut Palatul Regal din Mamaia către SC Light System SRL, în schimbul unei sume ridicole, este finul omului de afaceri Bartolomeu Finiș. Acesta din urmă este partener de afaceri și prieten bun cu Alexandru Bittner, un apropiat al fostului premier Adrian Năstase.

SC Cofigen SA, asociat începând din 2005, în firma care a cumpărat Palatul Regal din Mamaia, este o societate controversată în Elveția mai ales din cauza scandalului care l-a avut ca protagonist pe fostul premier italian Silvio Berlusconi, și căruia elvețienii i-au finanțat un proiect imobiliar în urmă cu 40 de ani.

Pe fondul scandalului Armaghedon I, atunci când presa a dezvăluit legăturile dintre Alexandru Bittner și Adrian Năstase, omul de afaceri a fost înlocuit, formal, din afacerile imobiliare controlate de Cofigen.

Cele două firme l-au înlocuit pe Bittner și în alte zeci de afaceri imobiliare înfloritoare în perioada guvernării PSD, ajutându-l practic să fie mai puțin vizibil.

Un alt element interesant este faptul că în cele mai multe dintre societățile înființate de Alexandru Bittner, Cofigen SA apare mai mereu în tandem cu Mastertrade Group Ltd. Și în cazul Palatului Reginei Maria din Mamaia lucrurile stau întocmai: Mastertrade și Cofigen intră la braț în rândul asociaților firmei care a cumpărat monumentul istoric la prețul unui apartament.

SC Cofigen SA este asociată în alte 13 societăți, printre care și Trei Cocoși – Complex Internațional SRL, firmă înființată de Dorin Cocoș, Elena Udrea și Alexandru Bittner, care are sediul în Parcul Herăstrău, pe Șoseaua Nordului, nr. 7-9. La aceeași adresă figurează și firma SC Domino Impex 94 SA, al cărei proprietar majoritar este soția lui Bartolomeu Finiș, nașul lui Dan Lucian Victor, cel care a vândut Palatul Regal din Mamaia la un preț derizoriu către firma controlată de grupul Cocoș-Udrea-Bittner.

Domino Impex 94 a fost implicată în scandalul celor șapte hectare de teren de pe malul Lacului Herăstrău în posesia cărora a intrat, după ce, în 1999, societatea a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Biroul de Turism și Tineret. Aceeași șmecherie a funcționat și în cazul tranzacționării Palatului Reginei Maria din Mamaia.

Din rechizitoriul procurorilor DNA: Primăria Constanța a vândut terenul la prețul minim acceptat de birourile notariale

În rechizitoriu, procurorii arată că aceeași firmă care a evaluat terenul aferent Palatului Reginei Maria din Mamaia a evaluat, în același an, la prețuri mult mai mari alte terenuri, situate în zone similare. Ba mai mult, aceeași firmă a evaluat, în aceeași perioadă, la prețuri de câteva ori mai mari chiar și terenuri care aveau caracteristici inferioare (dimensiune, zonă, posibilități de investiții, potențial de creștere a prețului etc) comparativ cu terenul din centrul stațiunii Mamaia.

„Astfel, terenuri cu suprafețe extrem de reduse, de ordinul câtorva zeci de metri pătrați, total improprii oricărei construcții, au fost evaluate la sume de câteva ori mai mari decât prețul la care a fost vândut un teren de aproximativ 1,5 ha situat în centrul geografic și comercial al stațiunii Mamaia, în imediata vecinătate a fostului Palat Regal, pe malul Mării Negre”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Constanța.

Pe de altă parte, dincolo de invocarea raportului evaluatorului, reprezentanții Primăriei Constanța și-au argumentat decizia de a vinde terenul aferent monumentului istoric din Mamaia cu doar 23 de euro/mp (1,5 hectare în centrul stațiunii), prin invocarea unei șmecherii legislative, un subterfugiu care i-a folosit administrației locale în multe dintre tranzacțiile efectuate de-a lungul anilor:

„Conform clauzelor contractului de vânzare cumpărare, <<destinația terenului va putea fi schimbată cu acordul vânzătorului, în condițiile respectării de către proprietar a cerințelor legale referitoare la autorizare și avizare și sub rezerva plății către Municipiul Constanța a eventualei diferențe de preț, rezultată din raportul de reevaluare ce se va întocmi cu prilejul noii destinații a terenului>>”, se mai arată în rechizitoriu.

Un alt aspect interesant sesizat de procurorii DNA face referire la prețurile minime la care puteau fi tranzacționate terenuri astfel încât să nu fie considerate subevaluate de notarii publici. Conform informațiilor furnizate de Camera Notarilor Publici Constanța și în concordanță cu prevederile Codului Fiscal, în funcție de zonă prețurile minime se situau între 25 USD/mp (în zonele cele mai puțin avantajoase pe piața imobiliară) și 150 USD/mp (în zonele prielnice dezvoltării proiectelor imobiliare): ”Având în vedere că terenul tranzacționat se afla în centrul geografic și comercial al stațiunii Mamaia, pe partea cu Marea Neagră și în imediata vecinătate a plăjii, fiind aferent unei construcții cu o valore economică, istorică și arhitectonică deosebită (Palatul Regal cunoscut sub denumirea comercială de Club Castel), prețul său nu putea fi decât mult mai mare față de cel de 150 USD/m.p. prevăzut în raportul de evaluare globală al Camerei Notarilor Publici Constanța”, notează procurorii DNA Constanța.

În altă ordine de idei, o simplă privire în arhiva cotidianului local ”Telegraf”, recunoscut și cumpărat de la chioșcurile de presă în special pentru mica publicitate, ne arată că, de la începutul lunii ianuarie 2004 și până în ultima zi a lunii decembrie 2004, prețurile cu care erau scoase la vânzare terenurile din stațiunea Mamaia sunt cu mult mai mari decât prețul cu care SC Darian Rom Suisse SRL a evaluat terenul vândut cu puțin peste 20 de euro/mp, de către Primăria Constanța.

În fapt, o analiză atentă a tuturor informațiilor strânse din arhiva cotidianului unde primarul Constanței a fost redactor-șef până în anul 2000, când a candidat pentru prima oară la Primăria Constanța, ne arată următoarele: Evaluatorul a stabilit preţul printr-un raport întocmit pe 28 iulie 2004 în condiţiile în care, în luna iulie, conform anunţurilor publicate la mica publicitate din cotidianul local terenurile din apropierea Palatului Regal din Mamaia erau scoase la vânzare pentru sume cuprinse între 160 şi 220 de euro! În luna iulie preţurile terenurilor din staţiunea Mamaia sunt, în medie, cu 20-30 de euro/mp mai mari decât în perioada ianuarie-februarie 2004, ceea ce reprezintă o creştere fulminantă a pieței imobiliare și înscrierea ei pe un trend ascendent.

O analiză similară, dar mai amplă, întocmită de procurori, arată că prețurile terenurilor din Mamaia, în anul 2004, atât cele de pe partea cu lacul Siutghiol, cât și cele de pe partea cu marea, variau între 100 și 300 de euro.

Ba mai mult, tot în anul 2004, aceeași firmă Darian Rom Suisse evaluează terenuri situate în zone inferioare și care au dimensiuni mici, care nu permit dezvoltarea unor proiecte imobiliare, la prețuri mult mai mari: „De asemenea, un teren situat în cartierul Piața Chiliei din municipiul Constanța, str. Răchitași nr.80, a fost evaluat la 52 euro/m.p., iar un teren de doar 23,89 m.p. situat pe strada Pescarilor a fost evaluat la 80 euro/m.p. Un alt teren, în suprafață de 39,52 m.p., situat pe strada Limanului nr.2A, a fost evaluat la 45 euro/m.p., iar un teren de 167,19 m.p., situat pe str.Banu Mihalcea nr.16 a fost evaluat la 65 euro/m.p. Un alt teren de doar 26,20 m.p., situat pe str.Docherilor, în apropierea Stadionului Farul a fost evaluat de SC Darian Rom Suisse SRL la 65 euro/m.p., același preț fiind stabilit de evaluatori și pentru un alt teren cu o suprafață de 33,49 m.p., situat în aceeași zonă, pe str.Toamnei. Un teren în suprafață de 33,38 m.p., situat în apropierea Primăriei mun.Constanța a fost evaluat la prețul de 86 euro/m.p. în timp ce un alt teren, în suprafață de 25 m.p., aferent unui stâlp al Telegondolei din stațiunea Mamaia, a fost evaluat la 80 euro/m.p”, sunt doar câteva dintre exemplele procurorilor DNA Constanța.

Radu Mazăre și „cadourile” pentru cuplul Cocoș-Udrea

Acestea fiind zise, nu putem să nu ne întrebăm de ce Radu Mazăre a „cadorisit”, imediat după ce Traian Băsescu a ajuns președintele României, o firmă controlată de finul lui Dorin Cocoș, soțul Elenei Udrea la acea vreme, cea care fusese numită șefa Cancelariei Prezidențiale.

Ironia sorții face ca, în 2009, Elena Udrea să blameze autoritățile și instituțiile publice care au vândut terenuri și hoteluri din stațiunile românești “unor pesedişti fruntaşi ori a unor acoliţi ai lor, pe preţuri de nimic şi fără nicio obligaţie legată de desfăşurarea activităţii de turism”. Fostul ministru al Turismului a menționat și cazul stațiunii Mamaia, uitând să precizeze însă că unul dintre „fruntașii“ care au pus mâna pe bijuteriile litoralului este chiar soțul său de la acea vreme, prin fratele finului său, și prietenii acestuia.

De remarcat este și faptul că între primarul Constanței și ministrul Turismului nu au existat dispute aprinse ori replici tăioase, cu două excepții, mai degrabă de fațadă, doar pentru ca în rândul opiniei publice să nu apară suspiciuni cu privire la relațiile dintre cei doi politicieni aflați în tabere diferite. Acest aspect este cu atât mai curios cu cât, cel puțin oficial, Radu Mazăre s-a aflat într-un deja celebru război cu fostul președinte Traian Băsescu. Dar, iată, nu și cu protejata acestuia.

Ba mai mult, în 2009, în apogeul războiului cu Traian Băsescu, Radu Mazăre o complimentează în public pe Elena Udrea, fiind convins de bunele sale intenții: „Am încredere în bunele ei intenţii în ce priveşte turismul. Mi-a lăsat impresia unei persoane receptive şi doritoare să facă treabă”.

Nu în ultimul rând, nu putem să nu ținem cont și de zvonurile tot mai aprinse din 2009: tot mai multe voci din mediul politic și de afaceri, dar și din rândul societății civile, vorbeau despre finanțările generoase care plecau de la malul mării către Cotroceni, în campaniile electorale. Așa explicau, aceleași persoane, și longevitatea primarului,
cauzată și de lipsa opoziției politice din Constanța, dar și de contracandidații de paie pentru Primăria Constanța.

Așadar, iată cum ni se confirmă faptul că patrimoniul statului este, în cele mai multe situații, doar moneda de schimb pentru politicienii cu interese financiare transpartinice și cum, în cazul vânzării Palatului Reginei Maria din stațiunea Mamaia, un monument istoric ajunge tributul plătit de cei care trebuie să rămână în funcții cheie.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Petre Ion și Victor Ponta

Amuzant e că în aceeași perioadă (2005-2006), în care Dorin Cocoș și Dosarul Flota foloseau același expert contabil, tânărul avocat Victor Ponta, actualmente prim ministru al României, presa servicii avocațiale pentru Dorin Cocoș. Avocatul Ponta e cel care a redactat și actul constitutiv actualizat prin care intra doi noi asociați în acționariatul Telemedica SA, firmă în care acționari erau printre alții Dorin Cocoș și Petre Ion.

Dă un search în Monitorul Oficial atașat mai jos, pentru a te convinge singur:

Ponta telemedica

revista vip cocos udrea ponta

sursa foto: revista vip (sper să n-o scoată de pe site-ul lor după ce eu public acest articol)

Petre Ion și Dana Năstase

În 1999, soția lui Alexandru Bittner, Sherry, a fost asociată cu Dana Năstase într-un SRL: “Silverado Com SRL”. Afacerea a fost ulterior vândută, în 2000, către… Petre Ion și Gheorghe (aghiotant al lui Alexandru Bittner).

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Petre Ion și Elena Udrea-Dorin Cocoș

Sursa: investigatiicenzurate.wordpress.com

Petre Ion a fost partener în mai multe societăți comerciale cu familia Udrea-Cocoş (până recent, soțul Elenei Udrea). Petre Ion a fost asociat și cu ex-socrul Elenei Udrea, Victor Cocoș.

În firma Elan Group SRL, Petre Ion apare până în 2005 (când se decide dizolvarea societății) în acționariat alături de Elena Udrea, Dorin Cocoș și Ulrich Olimpia, administrator al firmei fiind tatăl lui Dorin Cocoș. Inițial, firma Elan Group fusese înființată de Elena Udrea și Ana Maria Topoliceanu, în 2002, pe vremea când Elena Udrea nu era măritată și cele două locuiau împreună în același apartament din București. Ulterior, Ana Maria Topoliceanu și-a cedat un procent din părțile sociale către Petre Ion și un altul către Dorin Cocoș, ieșind din firmă. Ulterior Ana Maria Topoliceanu a fost numită șefa Companiei Naționale de Investiții în mandatul Elenei Udrea la MDRT din Guvernarea Boc.

Esențial de subliniat este că firma Elan Group SRL a angajat pentru dizolvare, societatea Prestige Expert S.C.P.A.J.L. SRL, al cărei administrator era Caracaș Carmen.

Coincidență, aproximativ în aceeași perioadă (un an distanță), un expert contabil cu același nume, Caracaș Carmen (nu am mai identificat alt expert cu acest nume), este cea care a realizat expertiza pentru DNA în “Dosarul Flota” al Președintelui României Traian Băsescu, concluziile acesteia fiind favorabile președinetului.

Mai interesant este că o altă firmă în care apar Dorin Cocoș, sora lui Dorin Cocoș și Petre Ion, apelează la serviciile aceluiași lichidator pentru dizolvare. Deci concluzia este că atât Președintele României, cât și Dorin Cocoș (și Petre Ion) au lucrat cu același expert. (vezi captura foto de mai jos).

 

Soțul expertei contabile Carmen Caracaș, care s-a ocupat de firmele Elenei Udrea, lui Dorin Cocoș și Petre Ion, a ocupat în Guvernul Boc I poziția de membru în CNI a ANI. Mai jos puteți citi declarația sa de avere:

https://investigatiicenzurate.files.wordpress.com/2014/02/av_caracas_mugur_jak_15_06_2009.pdf

Petre Ion și Dorin Cocoș

Firmele legate de gruparea Cocoș în care apare Petre Ion sunt multe. De pildă, Petre Ion apare și în celebra firmă Trei Cocoși Interational SRL (Soseaua Nordului, nr 7-9), alături de Anca Dinu (sora lui Dorin Cocoș) și Ulrich Olimpia. În Trei Cocoși, printre alții, a fost acționar de-a lungul timpului și vicepremierul fără portofoliu Gabriel Oprea (general UNPR).

De asemenea, Petre Ion apare și în acționariatul firmei CENTRUL DE EVALUARE MEDICALA SI TESTARE A FORTEI DE MUNCA – S.A., alături de Dorin Cocoș, Ulrich Olimpia și Mioara Radu (n.r. Mioara Radu e alt personaj prezent adesea în firmele controlate de Dorin Cocoș, un fel de Petre Ion feminin).

Petre Ion apare și în firma Alexis Impex ’93 SRL, împreună cu tatăl lui Dorin Cocoș, Victor Cocoș.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Fabuloasa poveste a unui “offshore omenesc” pe nume Petre Ion

Sursa: investigatiicenzurate.wordpress.com

Personajul de legătură între Dana Năstase, Elena Udrea și Corina Voiculescu. Fabuloasa poveste a unui “offshore omenesc” pe nume Petre Ion – “un hub în carne și oase” al afacerilor transpartinice.  A fost băgat la înaintare în afaceri de zeci de milioane de euro, dar locuiește modest, ca majoritatea românilor, într-un apartament comunist, la etajul 10, în Drumul Taberei.

Personajul de legătură între Dana Năstase, Elena Udrea și Corina Voiculescu. Fabuloasa poveste a unui “offshore omenesc” pe nume Petre Ion – “un hub în carne și oase” al afacerilor transpartinice. A fost băgat la înaintare în afaceri de zeci de milioane de euro, dar locuiește modest, ca majoritatea românilor, într-un apartament comunist, la etajul 10, în Drumul Taberei.
Personaje fascinante în România sunt multe. Însă Petre Ion ocupă un loc aparte. A fost pomenit în investigații, dar cel mai adesea numele său răsărea accidental în diverse anchete de presă, eventual cu o trimitere către gruparea din care face parte, jurnaliștii neacordându-i atenția cuvenită, ocupați să-i prindă pe peștii mari. Așa a început și ancheta mea, de la legăturile firmei de contabilitate a mamei lui Victor Ponta, cu apropiații lui Morariu, care m-au trimis către Sulfina Barbu, Silvian Ionescu și Andreea Paul Vass de la PDL. Însă unul din partenerii soacrei Andreei Paul Vass era tocmai Petre Ion. Atunci am încercat să aflu mai multe despre el. Curând am fost copleșit de noianul de apariții în firme ale acestui Petre Ion. Am încercat să portretizez prezența în economie a acestui personaj, fără să am pretenția că am epuizat subiectul.
Petre Ion e un personaj care oficial, pe hârtie, ar trebui să fie multimilionar în euro, dacă ar fi să-l judecăm după participațiunile în diverse firme care au supt resursele statului în ultimii 15 ani. Numele său îl găsim atât ca reprezentant legal al unor firme elvețiene și britanice cu activități în România, dar și ca deținător de părți sociale în diverse SRL-uri. Multe, atât de multe încât un cetățean normal ar avea bătăi de cap doar să le țină minte numele. Cu toate acestea duce un stil de viață smerit, dacă e să ne luăm după locuința sa, un apartament amplasat la ultimul etaj al unui bloc comunist, din aglomeratul cartier Drumul Taberei. E un paradox explicabil dacă ne uităm la personajele alături de care apare în firme, sau în firmele cărora e prezent. În realitate, cel mai adesea îl găsim în postura de fondator, vânzător sau cumpărător al unor business-uri (sau părți din business-uri) unele legate de numele lui Dorin Cocoș și Alexandru Bittner, precum și al grupului de interese lărgit, din care Cocoș și Bittner fac parte.
Petre Ion se poate lăuda că din panoplia sa de parteneri de afaceri au făcut parte de-a lungul timpului o pleiadă de VIP-uri politice și din TOP 300. Petre Ion e prezent în numeroase afaceri în care statul a fost păgubit de active imense, contracte care au generat scandaluri de presă.

Tagged , , , , , , , , ,

Torni si castigi…

Sursa: EvZ

Gheorghe Stelian, denuntator in dosarul Microsoft, isi vede linistit de viata sa, asta in timp ce vechii colaboratori au ajuns la inchisoare.

Gheorghe Stelian, denuntator in dosarul Microsoft, isi vede linistit de viata sa, asta in timp ce vechii colaboratori au ajuns la inchisoare. Zilele trecute, “Stelu” a mers la terenul de tenis, acolo unde si-a urmarit fiul la un antrenament.

In timp Dorin Cocos se afla la in arest, unul dintre denuntatorii din cazul Microsoft se bucura de libertate. Este vorba de Gheorghe Stelian, zis Stelu, pesonaj cheie intr-unul dintre cele mai mediatizate cazuri de coruptie din infinita tranzitie prin care trece tara noastra dupa 1989. Astfel, zilele trecute, omul de afaceri a fost filmat de paparazzii CANCAN.ro la terenul te tenis. Vorba aia: “ca asa e in tenis”… unul la racoare, altul la relaxare!

Gheorghe Stelian este pasionat de sportul alb si de afacerile profitabile

Gheorghe Stelian este pasionat de sportul alb si de afacerile profitabile

Si-a supervizat fiul la tenis

Nicio legatura cu Dinu Pescariu, fostul tenismen, la randul lui o piesa importanta in placa de baza a dosarului Microsoft. Gheorghe a pasit pe zgura alaturi de fiul lui si a asistat la antrenamentul baiatului.

Gheorghe Stelian este mandrul de fiul lui. Omul de afaceri si-a ajutat baiatul la incalzire

Gheorghe Stelian este mandrul de fiul lui. Omul de afaceri si-a ajutat baiatul la incalzire

La sedinta de pregatire a fost prezenta si sotia acestuia, dar si soferul, cel care a intrat in rolul arbitrului de scaun. Dupa cateva zeci de minute, multumit de forehand-ul fiului lui, Stelian a plecat impreuna cu soferul, probabil, spre rezolvarea unor noi afaceri.

Gheorghe Stelian este pasionat de sportul alb si de afacerile profitabile

Gheorghe Stelian este pasionat de sportul alb si de afacerile profitabile

Cine e Gheorghe Stelian

Numele lui Gheorghe Stelian apare si in dosarul in care a fost retinuta Alina Bica, fosta sefa a DIICOT. Important om de afaceri in domeniul imobiliarelor, acesta l-ar fi “turnat” pe Dorin Cocos, cel care, la randul lui, a ajuns dupa gratii. Presa a mai scris despre el ca ar fi “sageata” lui Dorin Cocos.

Numele omului de afaceri a fost des vehiculat in anturajul cuplului Udrea-Cocos. Intr-o interventie televizata, premierul Victor Ponta a dezvaluit despre Stelu faptul ca ar fi primit de la stat (mai exact de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii) 150.000.000 de euro pentru terenuri din judetul Ilfov in cazul carora a prezentat acte false. Stelu este persoana de la care fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a cumparat in 2006 terenul de langa Floreasca, pe strada Chopin, din Bucuresti, pe care si-a ridicat ulterior un bloc de apartamente.
Prezent la intalnirea de pe strada Atena

Gheorghe Stelian a participat la intalnirea de taina care a avut loc la scurt timp dupa arestarea lui Dorin Cocos

Gheorghe Stelian a participat la intalnirea de taina care a avut loc la scurt timp dupa arestarea lui Dorin Cocos

In octombrie 2014, la cateva ore dupa ce au fost ridicati primii oameni in dosarul Microsoft, (Gheorghe Stefan, Dorin Cocos si Nicolae Dumitru) paparazzii CANCAN.ro au reusit sa filmeze o intalnire de taina in strada Atena, acolo unde, la biroul lui Remus Truica, pesonajele-cheie din acest caz s-au vazut pentru a pune la cale planul de aparare. La aceasta masa rotunda a fost prezent si Gheorghe Selian, dar si Dinu Pescariu, Eugen Bejinariu, Aurel Radu si Dorin Mateiu.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Doi Cocosi-lovesc din nou

Sursa: Evz

Horia Georgescu a ieşit din sediul ICCJ, după ce a stat în faţa judecătorilor aproape nouă ore. El a declarat că va respecta decizia judecătorului, indiferent care va fi aceasta. Georgescu a fost reţinut ieri de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu, fapte comise în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, prejudiciul în dosar ridicându-se la 75 milioane euro. Procurorii DNA consideră că este necesară arestarea preventivă a lui Horia Georgescu, dar și a celorlalți inculpați din dosare, deoarece fenomenul ANRP este unul foarte periculos pentru buna funcționare a statului.

UPDATE 20:50. Fostul şef al ANI a ieşit de la Înalta Curte, după ce s-a încheiat ședința de judecată, începută la ora 12.00, iar instanța a rămas în pronunțare. Horia Georgescu, a cărui ordonanță de reținere a expirat, a declarat că va respecta decizia judecătorului indiferent care va fi aceasta.

Referatul DNA. De ce vor procurorii anticprupţie arestarea lui Horia Georgescu

”La data de 04.03.2015, ca urmare a denunţurilor formulate de COCOŞ DORIN şi COCOŞ ALIN, prin ordonanţa nr. 10/P/2015, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 6 şi 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, constând în primirea de către DIACOMATU SERGIU a sumei de 400.000 euro pentru urgentarea soluţionării dosarelor cu nr. 21567/FFCC/2010, 21997/FFCC/2010, 22139/FFCC/2010 şi 22076/FFCC/2010”, se menționează în Referatul DNA.

Procurorii DNA consideră că este necesară arestarea preventivă a lui Horia Georgescu, dar și a celorlalți inculpați din dosare, deoarece fenomenul ANRP este unul foarte periculos pentru buna funcționare a statului. Potrivit referatului întocmit de procurorii DNA, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 70 de milioane de euro.

Privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea pericolului pentru ordinea publică, se mai arată în document.

În referatul procurorilor DNA se mai precizează că membrii comisiei, din care făcea parte şi Horia Georgescu, nici măcar nu deschideau dosarele pe care le primeau spre analiză, ci le aprobau în baza unor evaluări ale unor specialişti acreditaţi.

Horia Georgescu şi ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) din cadrul ANRP au asistat pasivi la prejudicierea bugetului statului cu 70 de milioane de euro, prin acceptarea unor rapoartelor de evaluare neconforme cu realitatea, se arată în referatul prin care procurorii DNA cer arestarea preventivă a inculpaţilor.

“Inculpaţii (…) au acţionat cu intenţie indirectă în scopul producerii rezultatului, respectiv prejudicierea bugetului statului, acceptând producerea rezultatului periculos. Sub acest aspect sunt relevante probele administrate în cauză, din care rezultă că (…) au constatat pur şi simplu pasivi şi au votat fără niciun minim demers profesional, pe baza evaluărilor realizate de inculpaţii experţi evaluatori, chiar în absenţa oricărui element explicabil, pe care în mod legitim membrii CCSD aveau obligaţia să-l solicite evaluatorilor. Dar au decis să-şi asume rapoartele de evaluare, ceea ce relevă fără dubiu că au acceptat posibilitatea producerii rezultatului (…) prejudiciabil”, se arată în referat.

În opinia procurorilor, gravitatea faptelor comise de membrii CCSD rezultă şi din faptul că suma de 70 de milioane de euro, plătită în cele trei dosare de despăgubire care fac obiectul anchetei, este mai mare decât totalul despăgubirilor plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 de lei.

“La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere şi valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracţiunilor de corupţie, precum şi contextul social şi economic, caracterizat prin insuficienţa resurselor publice”, se mai arată în referat.

Procurorii DNA consideră, totodată, că arestarea preventivă a inculpaţilor se impune şi din cauză că aceştia şi-au exercitat în mod abuziv atribuţiile de serviciu şi nu au avut grijă de banul public.

“Generalizarea la nivelul autorităţilor publice a unui comportament prin care se stabileşte o legătură directă, aproape automată, între plăţile efectuate din fondurile publice şi exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu de către cei desemnaţi cu grija banului public la nivelul ANRP reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a statului. Extrapolarea acestui model duce la concluzia că majoritatea dosarelor de despăgubire soluţionate (…) sunt bazate pe abuzul membrilor comisiei şi conivenţa experţilor, aşa încât, în mod constant, fondurile destinate persoanelor îndreptăţite sunt diminuate, iar aceste fapte limitează potenţialul de dezvoltare al societăţii, deoarece statul este condamnat la CEDO sau de către instanţele naţionale pentru aceste abuzuri”, se mai menţionează în referatul DNA.

Horia Georgescu a demisionat din funcția de președinte a Agenției Naționale de Integritate. Televiziunile de ştiri au informat în această dimineaţă că Horia Georgescu şi-a scris demisia ieri seară, în jurul orei 22.00. Avocatul Cristian Ene a confirmat pentru B1 TV că Horia Georgescu şi-a dat luni seară demisia urmând ca aceasta să fie înregistrată marţi la cabinetul preşedintelui Senatului, pentru a deveni oficială.

Procesul fostului șef al ANI era programat să înceapă la ora 11:30, însă Horia Georgescu a fost adus la Curtea Supremă cu câteva minute întârziere, în jurul orei 12.00.

Referitor la imaginile în care fostul şef ANI apare cu cătuşele la spate, avocatul Cristian Ene a negat faptul că Horia Georgescu s-ar fi opus reținerii. ”Faptul că avea cătușele puse la spate vi-l pot explica numai polițiștii” a mai spus avocatul.


Şeful ANI, Horia Georgescu, a fost reţinut ieri de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu, fapte comise în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, prejudiciul în dosar ridicându-se la 75 milioane euro.

El va fi prezentat astăzi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Cristi Ene, avocatul şefului Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a precizat luni că Horia Georgescu se declară nevinovat şi că va proba faptul că măsura reţinerii sale este total disproporţionată.

Potrivit ordonanţei de reţinere, emisă pe numele lui Georgescu, în ianuarie 2015, Guvernul României – Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor.

În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făcea parte şi şeful ANI, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare.

Această comisie nu ar fi respectat Standardelor Internaţionale de Evaluare, a dispoziţiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente, în care imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fuseseră supraevaluate.

Procurorii precizează că caloarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Oameni de afaceri? Nu.Cascadorii penali ai rasului….

Sursa: Zf.ro

Ampla ofensiva anti-coruptie derulata in ultima perioada le-a facut printre altele viata usoara producatorilor de televiziune de la posturile de stiri si redactorilor din presa scrisa si virtuala: nu au decit sa urmareasca site-urile DNA, DIICOT si ale Parchetului General, sa preia comunicatele oficiale si sa le adauge un sos senzationalist, iar stirea e gata.

In goana dupa exclusivitati si premiere, din comoditate editoriala sau din obisnuinta, mass media romaneasca si-a facut insa un obicei pacatos din a asocia obsesiv si necritic statutul de om de afaceri cu tot felul de indivizi care nu au nicio legatura cu respectiva categorie sociala. Ori de cite ori nu stie ce sa spuna despre ocupatia vreunui cetatean anchetat sau condamnat, presa noastra se grabeste sa-i puna eticheta simplista de “om de afaceri” sau uneori cea peiorativa de “afacerist”. Cazuistica penala recenta abunda in samsari ai retrocedarilor, odrasle de politicieni corupti, consilieri personali de ministri sau cetateni actionari ai unor firme a caror unica activitate consta in a emite facturi fictive, toti prezentati de presa drept “oameni de afaceri”. Prea putin importa ca respectivii indivizi nu au nici in clin nici in mineca cu afacerea in sensul de antreprenoriat, ca nu au facut vreodata un plan de afaceri, ca nu s-au zbatut in viata lor sa plateasca un salariu: presa da opiniei publice insetate de circ satisfactia facila dar suprema: aveti dreptate, toti oamenii de afaceri sint hoti!

Evident ca intr-o societate saracita de un sfert de secol de guvernari cleptocratice, unde tesutul social insusi e putrezit de coruptie iar recursul la populism tine loc de convingeri politice un asemenea mesaj prinde la mase. E remarcabil pe acest fundal ca in comunicatele oficiale ale organelor de cercetare nu se fac referiri gratuite la ocupatia celor anchetati, atita timp cita aceasta este irelevanta pentru mersul anchetei, asa cum e normal. De unde atunci acest nesat al presei de a eticheta intr-un anume fel cetatenii cu ocupatii incerte? Daca referirea gratuita la etnie, la religie, la virsta sau la orientarea sexuala a unui cetatean devenit subiect de presa este sanctionata de societate, de ce abuzul de atribuire a calitatii – altfel nobile – de om de afaceri ramine nesanctionat?

In conditiile in care este tot mai clar ca mass media noastra nu se poate auto-reglementa, devine cu adevarat de neinteles lipsa de reactie a unei intregi pleiade de institutii a caror menire este si aceea de a proteja prestigiul oamenilor de afaceri: avem asociatii ale oamenilor de afaceri si consilii ale investitorilor, avem structuri patronale generale si sectoriale, avem o retea imensa a Camerelor de Comert, avem scoli de business si masterate de antreprenoriat, avem chiar o Coalitie a liderilor de business locali si un Minister al IMM, deci al antreprenorilor. Toti tac milc, indiferenti la incorectitudinea acestor etichetari generale si la efectele devastatoare pe termen lung ale erodarii sistematice a conceptului de intreprinzator in Romania.

Democratiile liberale cu economii de piata functionale prospera cita vreme statutul de antreprenor este legitimat de societate, cit timp adolescentii, tinerii absolventi de scoala generala aspira sa devina oameni de afaceri. America vibreaza economic pentru ca orice tinar viseaza sa devina Steve Jobs sau Warren Buffet si pentru ca societatea il respecta, il admira si ii acorda recunoastere intreprinzatorului onest. Daca, asa cum se intimpla acum la noi, societatea, prin mijloacele sale publice de comunicare, discrediteaza necontenit aceasta patura sociala fecunda, sa nu ne miram ca tinara generatie se indeparteaza de antreprenoriat: o demonstreaza scaderea numarului de firme nou infiintate, lipsa de vigoare a sectorului privat in general, inclinatiile de cariera ale adolescentilor. De aici pina la situatia in care cei mai multi tineri isi vor dori sa lucreze la stat mai e un singur pas.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,