Tag Archives: dorin cocos

Manual de spalare a banilor

Sursa: Digi24

Banii pe care Dorin Cocoş i-ar fi primit în cazul Microsoft, spun anchetatorii, ar fi fost, ulterior, folosiţi pentru cumpărarea de terenuri şi construcţia unor clădiri, dar şi pentru creditarea unor societăţi comerciale ce îi aparţineau. De toate tranzacţiile, susţin anchetatorii, ar fi avut cunoştinţă şi Elena Udrea.

Astfel, cei doi foşti soţi ar fi încercat să mascheze sumele de bani primite drept mită: Dorin Cocoş şi Dinu Pescariu au semnat un document din care reieşea că fostul sportiv l-a împrumutat pe omul de afaceri cu 500.000 de euro. Suma apare în declaraţia de avere a Elenei Udrea din anul 2009.

„Mă întreba cineva de ce nu m-am mirat când am auzit că s-a împrumutat cu 500.000 de euro. Păi, cum să mă mir că s-a împrumutat? M-aş fi mirat dacă era angajat pe 1.000 de lei, 2.000 de lei”, spunea Elena Udrea.

O altă operaţiune economică fictivă făcută de Dorin Cocoş şi de care Elena Udrea ar fi ştiut este legată de contractarea unui împrumut de 3,26 milioane de euro de la BRD Dorobanţi. Suma a fost folosită pentru cumpărarea unui teren de aproximativ 12.000 de metri pătrați pe malul lacului Griviţa, pe strada Neajlovului.

Terenul şi creditul au fost preluate, în 2010, de Alexandru Faur şi au dispărut din declaraţia de avere a Elenei Udrea. Cunoscut ca un apropiat al lui Gheorghe Stelian, Alexandru Faur a cerut Primăriei sectorului 1 eliberarea unui plan urbanistic zonal pentru ridicarea, pe terenul din strada Neajlovului, a unui imobil cu subsol, parter şi două etaje.

Cu toate acestea, spun anchetatorii, beneficiarii reali ai investiţiei ar fi fost Dorin Cocoş şi Elena Udrea, iar preluarea creditului reprezenta, de fapt, o mită mascată.

Astfel, între aprilie şi iunie 2013, direct, prin intermediul unor apropiaţi şi al societăţii Centrul de Diagnostic Internaţional SRL, Dorin Cocoş a început să cumpere suprafețe importante din imobilul care urma să fie construit pe terenul pe care îl cedase. Asta însemna, spun anchetatorii, că, de fapt, el era adevăratul investitor. Prin încheierea de acte juridice succesive, Dorin Cocoş, susţine DNA, ascundea banii pe care îi câştigase din mită. Din cele 3,26 de milioane de euro credit, Dorin Cocoş urma să achite 2,1 milioane. Sora lui, Anca Dinu, ar fi achitat deja 200.000 de euro din creditul care, oficial, era pe numele lui Alexandru Faur.

„Acesta este terenul unde urma să fie construit imobilul de patru etaje. În 2013, au fost înregistrate singurele tranzacţii pentru vânzarea spaţiilor care urmau să se construiască aici. La puţină vreme după încheierea tranzacţiilor, procurorii au deschis ancheta în dosarul Microsoft. Ratele la bancă nu au mai fost plătite. Construcţia clădirii nu a mai început. În prezent, BRD a solicitat unui executor scoaterea terenului la licitaţie, sperând că-şi va recupera restul creditului – aproximativ 1,6 milioane de euro”, relatează Sergiu Voicu, reporter Digi24.

O altă metodă de ascundere a banilor, se arată în documentele DNA, ar fi fost creditarea propriilor societăţi comerciale cu bani. O astfel de tranzacţie, în valoare de 540.000 de lei plus TVA, a fost către societatea Clamari Trading Impex. Creditarea firmei de către Dorin Cocoş apare în declaraţia de avere a Elenei Udrea din anul 2009.

O altă tranzacţie care nu apare în actele oficiale a fost creditarea de către Dorin Cocoş a societăţii Eurohotels Internaţional Company, în anul 2010. Banii, spun procurorii anti-corupţie, ar fi ajuns în conturile societăţii, dar nu ar fi fost trecuţi în declaraţia de avere a Elenei Udrea, aşa cum ar cere legea.

Anchetatorii spun că declaraţiile de avere ale deputatului şi actul de partaj făcut cu Dorin Cocoş la divorţ demonstrează că Elena Udrea era, de fapt, adevăratul destinatar al banilor primiţi de soţ din încheierea contractului care priveşte licenţele Microsoft.

Atât investiţia făcută într-o societate care îi aparţinea exclusiv lui Dorin Cocoş, cât şi datoria de 500.000 de euro către Dinu Pescariu sunt asumate în actul de partaj de către ambii soţi.

După divorţul de Dorin Cocoş, Elena Udrea a rămas, prin partaj, cu majoritatea bunurilor. Procurorii afirmă că acest fapt ar fi o dovadă în plus a faptului că fostul ministru ar fi fost beneficiarul mitei de la Claudiu Florică.

În 2012, Elena Udrea trecea în declaraţia de avere 7 terenuri, 4 case şi apartamente, un Fiat şi un Mercedes. Alături de soţul său avea în conturi 511.000 de euro şi 1,4 milioane de lei. La divorţ, din cele 7 terenuri comune, Elena Udrea primeşte cinci în proprietate exclusivă, după cum apare în declaraţia sa de avere din anul următor.

Un alt teren îl împarte cu Dorin Cocoş. Din cel de al şaptelea, deputatul capătă un sfert. Primeşte toate bijuteriile familiei şi cele două maşini. Din cele cinci locuinţe, Elenei Udrea îi rămân în proprietate exclusivă două case şi un apartament, plus un sfert dintr-un imobil de 635 de metri pătraţi. Tot la ea rămân şi banii din conturi. Mai mult, primeşte, spun anchetatorii, încă două milioane de euro, care reprezintă o diferenţă de bani pentru bunurile rămase la Dorin Cocoş.

Tagged , , , , , , , , ,

CUM ȘI-A APROBAT FLORIN TALPEȘ – SOFTWIN PROPRIILE PROIECTE DE MILIOANE DE EURO DIN BANII DE CERCETARE AI STATULUI

Sursa: Curentul

Florin Talpeș a fost uns de ministrul Daniel Funeriu președinte al Consiliului Național pentru Dezvoltare și Inovare. Ce a fost CNDI? Consiliul Național pentru Dezvoltare și Inovare ce a fost înființat în baza Ordinelor Ministrului Educației 4087, 4088 publicate în Monitorul Oficial în 5 mai 2011.

CNDI a asigurat coordonarea științifică a conducerii de către UEFISCDI a programelor parteneriate în domeniile prioritare și inovare din cadrul Planului național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare II. Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare II a primit de la statul român pentru proiecte de cercetare de zeci de milioane de euro, mult mai mult decât multe alte proiecte strategice naționale.

Nimeni din domeniul cercetării din România nu a înțeles cum a fost selectat acest consiliu. Nimeni nu a înțeles de ce i s-au alocat aceste împuterniciri. Dar, nimeni, nici un organ de stat nu a studiat și nu a analizat cum au fost alocate aceste zeci de milioane de euro pe programele naționale de cercetare-dezvoltare, cum au fost aprobate, de cine au fost evaluate , cine a câștigat aceste proiecte, la cine s-au dus zeci de milioane de euro. Zeci de milioane de euro cheltuite degeaba. Pentru Talpeș și prietenii lui. Ei au evaluat, ei și-au alocat proiectele. Iar rezultatul acestor proiecte a fost zero. Nu am aflat de nicio inovare remarcabila, nu știm de niciun rezultat care să merite să fie măcar menționat. Tot acest program de zeci de milioane de euro din bugetul de stat a fost trecut sub tăcere. Banii s-au dus la cine a trebuit. Si la cine aevaluat.

Împreună cu UEFISCDI, Talpeș a făcut propuneri de pachete de informații pentru programele de finanțare coordonare și subprogramele acestora.

Sub coordonarea  CNDI s-au derulat competiții: proiecte colaborative de cercetare aplicativă lansat pe 6 septembrie. Numai în cadrul acestei competiții au aplicat 1718  proiecte, dar s-au finanțat 228 de proiecte în sumă de 552,6 mil.ron , deci 100 milioane de euro numai pentru acest program , pentru Talpeș și prietenii lui. Nicio altă firmă nu a mai primit finanțări. Sutele de contestații au fost inutile.  Nu erai prieten cu Talpeș nu  primeai acces la aceste proiecte. Până și evaluatorii au fost selectați pe baza acestui criteriu și au făcut ce li s-a zis.

Același lucru s-a întâmplat cu competițiile din cercurile de inovare, cu stimularea exportului high-tech, cu competiția de dezvoltare de produse , sisteme, tehnologii. Alte zeci de milioane de euro distribuite sub coordonarea lui Talpeș.

Iar în cadrul stimulării exportului high-tech , Talpeș și-a auto-aprobat, împreună cu partenerul UEFISCDI o finanțare de 3,2 milioane de ron, deci aproape un milion de euro ( și nu numai ). Evident, aparent, în urma unei competiții. Acest buget a fost pur și simplu alocat pentru dezvoltarea proprie a produsului bitdefender,  pentru dezvoltarea tehnologiei B-have, aceasta urmând să fie introdusă în soluțiile pentru dispozitive mobile pentru a permite detectarea și analizarea mai rapidă a software-ului periculos integrat în aplicații, precum și a virușilor care în stadiu inițial utilizează componente legitime. Și mai spectaculos: drepturile acestui produs aparțin unei societăți din Cipru – Bitdefender IPR management Ltd. Deci proprietarii sunt din Cipru! Acolo s-au dus banii noștri. Cadouri pentru Talpeș de milioane de euro: de la el, de la Funeriu, sau de la Adrian Curaj, presedinte UEFISCDI?

Multe alte firme mari românești și-ar fi dorit asemenea finanțări de la stat.
Rezultatul tuturor acestor proiecte naționale de cercetare, după 4 ani, este zero. Nu cunoaștem niciun rezultat de cercetare aplicativă utilizat de statul român. Și nicio inovare remarcabilă pentru statul român.

Cu siguranță ar fi fost mult mai bine ca acest buget uriaș de zeci de milioane de euro să fi fost alocat pentru creșterea salariilor profesorilor. Suntem convinși că astfel șansele de cercetare și inovare ar fi crescut spectaculos. Și după atâția ani am fi avut și rezultate.
Știm că DNA are foarte mult de lucru zilele acestea. Dar suntem siguri că va cerceta și zecile de milioane de euro pierdute pe programele de cercetare – inovare PNII. Valoarea acestora va depăși cu mult valoarea licențelor Microsoft. Iar rezultatul este și mai inutil.

Tagged , , , , , , , , , , ,

CRISTIAN SIMA II SIFONEAZA PE TOTI! ZIARISTI, POLITICIENI SI AFACERISTI IN MALAXORUL BROKERULUI

Sursa: Masapresei.ro

Fostul broker CRISTIAN SIMA face o serie de DEZVALUIRI INCENDIARE despre toate scandalurile recente care au socat Romania in ultima perioada culminand cu DOSARELE MICROSOFT si GALA BUTE. SIMA nu se limiteaza in a povesti faptele, acesta descriind cu lux de amanunte o serie de episoade la care a asistat.

BOGDAN CHIREAC, SORIN OVIDIU VANTU, DAN TURTURICA, CALIN POPESCU TARICEANU, ALINA BICA, TRAIAN BASESCU, CATALIN PREDOIU, GABRIEL SANDU, IOAN TALPES, DORIN COCOS, ADRIAN NASTASE, ELENA UDREA, fratii MICULA, dosarele DNA, combinatii, spagi – totul este descris amanuntit de CRISTIAN SIMA pe blogul sau personal mareaspovedanie.ro in cadrul unui serial episodic intitulat sugestiv MAREA SPOVEDANIE. SIMA promite ca, in cazul in care va supravietui acestor MARTURII INCREDIBILE, va continua sa dezvaluie lucruri HALUCINANTE.

In continuare va prezentam primele trei episoare din MAREA SPOVEDANIA a brokerul CRISTIAN SIMA, cel despre care se crede ca este stabilit undeva in Elvetia dupa ce ar fi parasit Romania cu o mare parte dintre banii investiti de clientii sai cu greutate.

“Nu stiu daca de aici, din munti, as putea privi mai distant si mai realist brambureala damboviteana, dar stiu cu siguranta ca pot discerne cateva adevaruri si cateva intoxicari livrate populatiei in ultima saptamana. Am cunoscut personal toate personajele pe care le voi analiza si cunosc cateva detalii din afacerile care inflameaza presa si mai ales publicul de acasa.

Ce au in comun actorii ultimei saptamani? In primul rand, un bagaj cultural precar. Vorbesc mult, actioneaza haotic, fara fineturile unui plan bine gandit. Lucrurile au luat-o razna si fiecare arunca si improasca cu ce are la indemana fara a aprecia unde loveste, cum loveste si mai ales daca o lovitura reusita ii poate fi si benefica.

Nu cred ca mai exista vreun cetatean cu scaun la cap care sa creada ca exista vreo institutie a statului neatinsa de coruptie. De la Parlament, Presedintie, Justitie, Servicii, Presa, Biserica sau Armata si pana la cel mai mai mic organism statal de reglementare sau verificare, peste tot exista metastaze, mai mici sau mai mari ale cancerului coruptiei care se tot dezvolta de 25 de ani, sub privirile noastre, cu ingaduinta noastra si mai ales in fata resemnarii noastre. Amatorii teoriei conspiratiei, nu putini la numar, vor spune ca exact asta se doreste, haos. Din haos nu se poate iesi decat cu o dictatura sau cu o noua Putere, marioneta a unei Puteri straine. Eu cred insa contrariul, acest haos ne caracterizeaza, il gustam cu placere si l-am creat cu placere. Fiecare dintre noi isi poate azi revarsa ura pe oricine. Putem uri cu placere si in voie orice politician, orice om de afaceri, orice Putere straina, aliata sau nu, toti suntem fericiti ca am avut dreptate si toti spunem cu mandrie amicilor: “Ti-am spus eu, si asta era corupt!”. Scandalul e prea mare si nimeni nu vrea sa analizeze situatia creata fara ranchiuna si fara parti-pris-uri. Avem sute, mii de corupti si corupatori, evident ca toti au o vina profunda in scufundarea Romaniei in mocirla din ultimii 25 de ani, dar nimeni, absolut nimeni pana acum, nu vrea sa analizeze sinapsele acestei coruptii generalizate.

Umil, foarte umil, fara a crede ca detin suficiente informatii pentru a contura perfect adevarata stare de lucruri din societatea romaneasca, voi incerca sa fac o analiza a sinapselor si a neuronilor cei mai importanti din fenomenul comisioanelor si al para-ndaraturilor in afacerile cu statul.
Dupa 1990, am asistat la un boom al economiei de piata prin nasterea a zeci de mii de afaceri private. Din pacate, selectia naturala nu a functionat corect, pentru ca singurele societati care au reusit sa prospere si sa creasca, uneori disproportionat intr-o asa scurta perioada, au fost doar acelea care au beneficiat de contracte cu statul. Pana si cei care au avut succes in afaceri private cu privati jinduiau la o mica afacere cu statul. Cu statul, nu puteai sa pierzi, riscul era zero, statul pierdea mereu si asta facea diferenta. Intr-o discutie cu Florin Talpes, CEO-ul de la Softwin, care reusise sa-si vanda cu succes produsul BitDifender, atat la noi, cat si in strainatate, am fost surprins de regretul si disperarea sa ca nu reuseste sa castige nicio licitatie cu statul in IT, pentru ca Siveco, Omnilogic si HP iau tot si nu lasa nici macar cateva firimituri. Cum decidentii de la aceste trei mari entitati din IT imi erau clienti, ba chiar unul mi-a fost actionar la WBS, am intrebat cu curiozitate de ce nu ii lasa si pe ceilalti sa culeaga firimiturile de la masa bogatilor, erau multe contracte de cateva milioane, ei erau atrasi mai ales de cele ce depaseau 100 de milioane. Raspunsul a fost pe cat de simplu, pe atat de logic. Puterea politica, odata ce isi perfectiona un canal de fraudat statul si de incasat usor comisioane si para-ndaraturi, nu mai voia si alti jucatori in ecuatie, asa ca, inevitabil, chiar si la contracte de sute de mii, se ducea la acelasi consortiu, unde sinapsele functionau perfect, si il ruga, il implora sa accepte si un contract mic.

Sinapsele au fost create profesionist si unse cu atentie in perioada 2000-2004. Acesta este si logica pentru care Nastase a fost atat de apreciat de mediul de afaceri. Totul era de dinainte stabilit si sistemul functiona perfect. O sa va explic cum functiona in IT si metalurgie, pentru ca de acolo am cele mai multe informatii. Sa presupunem ca Ministerul Educatiei vrea sa-si doteze scolile cu hard si soft intr-un program agreat unanim, si de beneficiar, si de furnizori. Ministerul Educatiei stabileste bugetul, atat, doar cifra ce va fi cheltuita. Cu aceasta cifra in mana, liderul consortiului, de obicei un executiv de la o multinationala americana, in cazul nostru ruda prin alianta cu Presedintele Bush Jr., face caietele de sarcini. Este esential ca cei ce vor castiga licitatia sa faca si caietele de sarcini. Ei vor hotari de ce are nevoie scoala romaneasca, evident in functie de ce au ei de vanzare, adica materialele nevandabile, uzate moral, resturile din productiile mai vechi. In plus, caietele de sarcini trebuie sa aiba niste cerinte imposibil de indeplinit de concurenta, adica de alte multinationale care ar dori sa le strice afacerile. Numai ca statul roman e un prost platnic, el plateste tarziu si exista riscuri de devalorizare, multinationalele nu accepta asa ceva, ele vand cu banii inainte, ca la curve. Va rog sa-mi scuzati comparatia, dar sunt convins ca politicienii care aprobau aceste achizitii se incadreaza perfect in aceasta descriere. Deci, odata hotarat cine va castiga licitatia, ramane de aranjat consortiul castigator si circulatia banilor. Multinationala americana ii vinde lui Omnilogic partea de hard cu credit furnizor si cash.

Omnilogic, cum nu are cash, se duce la Marinel Burduja, la Raiffeisen, si ia un credit in baza contractului castigat cu statul sau, daca suma este prea mare, se poate apela la factoringul de 20% oferit cu generozitate de Standard Chartered (Ericsson prefera factoringul). Softul e preluat de Siveco, veriga slaba, Siveco nefiind capabila sa plateasca cu usurinta para-ndaratul. In acelasi consortiu castigator, mai intra o firma europeana, de obicei din tarile baltice, care acorda consultanta si alte prostii, dar care are rolul cel mai important, acela de a plati para-ndaraturile si comisioanele aferente. Firma baltica transfera tot ceea ce primeste, minus un comision infim, pe conturile private si cifrate ale managerilor de la firmele din consortiu, de obicei in Austria si Elvetia (moda Dubaiului a aparut mult mai tarziu, iar moda cipriota s-a dovedit falimentara dupa “nationalizarea” conturilor din insula.) Politicienii, in perioada 2000-2004, aveau taxa de 10%, dar doreau doar bani la punga. Dupa castigarea licitatiei si livrarea marfurilor, statul platind greu, anumiti decidenti trebuiau unsi pentru “a da drumul la bani“, cum se spunea in jargon. Deci, dintr-o licitatie de 100 de milioane, 10 ramaneau la factorul politic, iar marfa achizitionata nu costa mai mult de 50 si era si depasita moral. In schimb, contractele din IT aveau avantajul ca mai creau ceva plusvaloare pentru actorii principali, ca doar existau consumabile la hard si licentele de la soft… Un exemplu elocvent este ca, desi Softwin era distribuitorul de licente Microsoft, el nu apuca niciodata sa dea licente si la stat. Logic, erau prea ieftine si aveau discount prea mare.

Exista insa un pericol in anii 2000, presa. Nastase o adusese la tacere, dar si multinationalele si consortiul au contribuit din belsug la acea stare de fapt. Daca in 2004, la schimbarea Puterii, presa a avut un moment de respiro si se credea ca va incepe din nou sa latre ca la inceputul anilor ‘90, consortiul a cheltuit imense bugete publicitare, cu precadere in presa prietena. Intai, au batut palma cu mogulii, dar si asa tot mai ramaneau niste ziaristi “dusi cu capul”, care aveau chef de anchete si scoop-uri. Firmele din IT au inceput atunci sa plateasca salarii direct ziaristilor, de obicei celor influenti.

Eram intr-un bar bucurestean cu seful unei multinationale americane din IT sila televizor era o emisiune cu Dan Turturica, de la Romania Libera. Pentru a-mi demonstra ce putere are asupra ziaristului, i-a dat un sms si l-a scos din emisiune, asa de amorul artei, pentru a-mi demonstra mie si celor din jur ca l-a cumparat deja. La fel a procedat si Vintu cand isi freca, de fata cu mine si Mircea Dinescu, mainile, la crearea ziarului Gandul (pentru aceasta poveste puteti citi spovedania „SOV si jurnalistii”, publicata in Hotnews, in 2010).

La sfarsitul lui 2004, afacerile mergeau unse, sinapsele erau la intensitate maxima, neuronii actorilor nu mai gandeau, erau deja pe regim de rutina. Exista insa o hiba imensa in acest sistem, hiba ce provenea din lacomia lui Nastase, care nu impartea si care nici nu-i lasa pe cei mai mici sa ciupeasca si ei ceva. Furnizorii nu vorbeau decat cu persoane de la minister, secretar de stat in sus, si toti inspectorii scolari, plus celelalte cadre din teritoriu, se uitau la ce marfa achizitioneaza, la ce preturi, fara sa poata beneficia de vreun sfant, ba mai mult erau si obligati sa semneze la ordin orice matrapazlac. Revolta sfintisorilor PDSR din teritoriu s-a simtit greu la alegeri, unde favoritul Nastase a pierdut cu brio.

O sa ma intrebati ce faceau Justitia si Serviciile. Evident, faceau afaceri. Daca veti analiza actionariatul Siveco si Omnilogic, trecand prin cateva societati austriece si baltice si prin cativa actionari de la Viena, veti afla ca sinapsa actionarului majoritar ajunge tot in Romania, la ofiterii din Serviciile lui Magureanu, retrasi in afaceri cu IT in 1996. De multe ori, cand unii politicieni, chiar de la PDSR, erau inspaimantati de jaful ce se punea la cale si refuzau sa semneze sau sa publice caietele de sarcini facute de consortiu, baietii retrasi din Servicii interveneau direct santajand politicienii recalcitranti, dandu-i pe brazda.

Pentru a nu mai avea astfel de sincope, s-a inventat spaga anticipata, fara obiect. La un moment dat, in plina criza, cand aparusera niste zvonuri ca cineva se gandeste sa-mi ofere postul de la Finante, inainte cu mult de a primi vreo propunere sau macar vreo sugestie, consortiul a venit si mi-a propus sa-mi dea 1 milion pe cont, anticipat pentru serviciile viitoare. Ideea era sa ai deja spaga pe cont cand ajungi ministru, astfel incat sa o treci de la inceput in declaratia de avere si sa nu ai probleme s-o justifici apoi. Cum am refuzat spaga anticipata, nici ministru nu am mai ajuns. Singura propunere a venit de la Radu Dimofte, in 2012, cand se facea GUVERNUL MRU. Am refuzat direct si astfel mi-a spus fara jena ca o sa-l puna pe Dragoi, ceea ce s-a si intamplat. Gandind retroactiv, este evident ca Radu avea putere la acea vreme. Il sprijinea pe Basescu, era ofiter acoperit SIE, ba chiar si fost DIE, iar MRU venea din fruntea SIE si avea nevoie de oameni din sistem.

Alegerea lui Basescu nu a deranjat pe nimeni initial. Se credea ca totul va merge la fel. Gabi Marin si alti lideri din consortiu se dusesera sa pupe papucul noului sultan crezand ca totul va continua pe aceleasi sinapse, doar neuronii vor fi altii. In plus, in perioada 2000-2004, Opozitia a primit si ea cateva farame si atentii, pentru ca nu se stie ce iti aduce viitorul. Imi aduc perfect aminte ca, dupa intalnirea cu noii alesi, visau deja la aceiasi cai mari, fusesera linistiti si luasera girul Noii Puteri. Cel putin asa credeau atunci. Afaceristii romani dusesera ipocrizia si curvasaria morala la paroxism, dar au avut surpriza ca Basescu sa-i depaseasca cu mult, si chiar din prima clipa. Una li s-a spus in fata si alta au primit. Ba, chiar au inceput sa fie haituiti. In 2007, la referendumul de demitere, erau deja toti in tabara adversa presedintelui si aveau o ura profunda pe el si pe tiitoarele sale. Cand Udrea afirma azi ca nu l-a cunoscut pe Gabi Marin, este perfect adevarat, cel putin pana in 2012, cand am plecat eu, tot sectorul din IT o injura cu spume. Sunt convins ca Udrea improasca si cu adevaruri si cu inventii, dar de aceasta afirmatie sunt absolut sigur.

In guvernarea Tariceanu, afacerile au mers la fel de bine, ba chiar mult mai bine decat pe vremea lui Nastase, pentru ca acum eram in plin boom economic si erau bani prea multi la guvern, risipa era de-a dreptul fara limite. Ca sa va dau un exemplu, presedintele Asociatiei Orbilor s-a dus la Vosganian sa-i ceara 100.000 si Vosganian, generos, cu casa plina, i-a dat 1 milion. La doar cateva luni incheia anul 2008 cu un deficit bugetar imens. La fel, in campania pentru legislative, in 2008, cand Predoiu candida la Buzau si s-a dus la Tariceanu sa se planga ca nu ia bani, acesta i-a raspuns: “Pai nu ai penitenciarele, cum nu ai bani?”. Cum Predoiu nu a luat niciun ban spaga, a pierdut alegerile contra contracandidatului PSD Ghiveciu, care le-a dat paturi la oameni si l-au votat. Predoiu are insa marea vina ca a delegat sectorul Achizitii si, drept urmare, Alina Bica, in mandatul Boc a putut sa faca ce dorea. De fapt, Predoiu era doar reprezentativ, il reprezenta pe Basescu si in rest se facea ca ploua.

Lumea IT-ului a fost insa profund zdruncinata in timpul guvernarii Boc. Astia erau total dezorganizati, erau flamanzi, mult mai lacomi decat cei de dinainte si erau foarte multi decidenti. Cand Gabi Marin s-a dus la Gabi Sandu, primul soc a fost ca i s-a cerut sa dea tribut si pentru afacerile in derulare facute cu fostul ministru Nica. Marin era profund revoltat si i-a spus noului ministru PDL: “Inteleg sa impartim ce muncim impreuna, dar ce am muncit cu altii ramane asa!”. “Munca” insemna aranjarea licitatiilor, fixarea sinapselor si impartirea prazii.

Evident ca s-a iscat un scandal monstru intre Gabi Marin si Gabi Sandu. Aici a aparut mediatorul-sef, Bogdan Chirieac. Cand afacerile au luat o amploare si mai mare, a aparut Niro, care de fapt i-a impacat pe toti, contra unui comision.

Pentru a intelege cum a ajuns Dorin Cocos in afacerile cu IT, desi saracul nu cred ca stia nimic despre calculatoare, trebuie sa ne intoarcem in anii 2000-2004, cand la restaurantul Trei Cocosi din Parcul Herastrau se puneau la cale toate sinapsele coruptiei. Clienti nelipsiti erau Chirieac, Miki Spaga zis Bebita si elvetianul Marius Opran. Ultimul, mult mai discret si circumspect, vazand ca Dorin Cocos, botezat si Gorgorin, incepuse nu doar sa serveasca la masa, dar si sa faca uneori cartile.

Sa analizam sinapsele una cate una, cu argumente si detalii.

Sinapsele care pleaca de la Bogdan Chirieac spre PSD. Chirieac e nasul de cununie al lui Roibu jr, fiul lui Roibu Aristide, trezorierul PDSR in 2000. Chirieac devine un pion important dupa campania din 2000, facand legatura intre multinationale si partide. Chirieac achizitioneaza de la Adrian Lustig, sotul Eugeniei Voda, un apartament langa Piata Charles de Gaulle. Toni Petrescu, manager la Ericsson, achizitioneaza si el un apartament in acelasi bloc, tot de la Lustig. Chirieac nu are banii necesari si Petrescu ii plateste lui Lustig si apartamentul sau. Chirieac primeste de la mine gratis 5% din WBS Holding pentru a face lobby. Chirieac primeste de la Ericsson aproximativ 1.5 mil dolari pentru a-i distribui in campanie. Chirieac da cea mai mare parte la PDSR, dar nu uita de Stolojan si Mugur Isarescu, desi stie ca nu au sanse in fata Bunicutei in campanie. Doar Vadim nu primeste nimic. Adrian Vasilescu primeste banii pentru campania lui Isarescu, desi nici el nu crede in succesul acestuia. Chirieac ii da 75k dolari lui Vasilescu de la Angelo Gruttaduaria, proprietarul Ductil, lui Vasilescu, la Angelo in casa, pe str. Episcopiei si, in acelasi timp, pregateste cu Miki Spaga achizitionarea de catre sicilian a Siderca Calarasi. Chirieac vrea sa faca televiziune, emisiunea ProVest la ProTv. Adrian Sarbu ii cere sa vanda emisiunea inainte de a fi produsa. Sarbu imi vinde mie emisiunea ProVest, 10 editii, contra 30k dolari, urmand sa impart cu el, dupa ce imi voi recupera cei 30k, jumi- juma profitul realizat din publicitate, dar doar eu trebuie sa caut publicitate. Reusesc sa vand publicitate la Ductil Steel, Sanofi si Aventis de peste 60k dolari. Sarbuincaseaza cei 60k, dar uita sa-mi mai dea vreun ban. Teapa! Ma duc la Londra si, intamplator la o cina in casa la Charles Franck, presedintele de atunci la EBRD, o gasesc invitata pe Janine. Deschid discutia despre Sarbu si il fac tepar si neserios. EBRD tocmai dorea sa imprumute pe CME cu multi bani. Pentru a nu-si pierde imaginea pe piata londoneza, Adrian Sarbu imi plateste a doua zi toti cei 60k din afacerea ProVest, invocand intarzierea prin aceea ca Bogdan Chirieac i-a cerut prea multi bani spaga si nu mai avea de unde. Evident ca nu ii cred povestile. Chirieac are ca invitati la ProVest redactia Europei Libere, finantez emisiunea, dar Chirieac se ia de ei si incepe sa-i faca voalat securisti. Aici am primul dubiu. Chirieac ii paseaza contactele de la firmele farmaceutice lui Val Vilcu, care incepe sa le santajeze, Dan Ivan – CEO Sanofi Aventis poate povesti cu lux de amanunte aceste santaje.

La Restaurantul Trei Cocosi, il cunosc pe Dorin Cocos– Gorgorin, si pentru prima oara pe Elena Udrea. Gorgorin tocmai divortase si ne prezinta ultima achizitie. Udrea, in tricou mulat si blugi stramti parea scoasa din Discoteca Herastrau, care era la doi pasi de restaurant. Toti de la masa fac misto, eu le spun ca fata are tupeu si o sa faca un drum lung si de succes, nici macar Gorgorin nu imi da dreptate. O s-o reintalnesc pe Udrea dupa multi ani, intr-un avion de Viena, unde am stat alaturi, culmea, la economic.

Chirieac scrie contra fratilor Micula, unul dintre ei vine la masa, ii ofera un plic cu 10k dolari si apoi Chiriac suna la redactie, la Lelia Munteanu: “Opreste atacurile contra fratilor “Suc”, dar da-le drumul peste o luna si o sa dau vina pe CTP, ca el e de vina, si mai luam ceva de la ei.”

2000, marire de capital la WBS, Clubul Diplomatilor, printre actionari Terruzzi – CEO la Exxon Europa, Gruttadauria, patron la Ductil, fratii Fila, J. C. – CFO la Microsoft. Chirieac il aduce pe Isarescu, prim ministru la acea vreme, intalnirea e fructuoasa, strainii sunt toti dornici de investitii in Romania, multi le-au si facut, pacat ca Isarescu va fi inlocuit cu Nastase. Chirieac imi spune ca Isarescu si Vasilescu vor 5% din firma, ii dau cadou si apoi aflu ca era o minciuna, saracii nu cerusera nimic, era inventia lui Chirieac.

Gabi Marin de la Omnilogic isi da copilul la liceul de aici, din Elvetia, doar pentru ultimii doi ani. Gabi Marin ii sugereaza lui Nastase acelasi liceu si asa Mihnea ajunge elev aici in 2007. Nastase il aduce impreuna cu Mihnea si pe Edy Popa, fiul patronului Eddy Spedition. Multe dintre camioanele Eddy Spedition vor contine si saci cu bani. Chirieac ajunge salariat la Omnilogic, pe contract de colaborare, asa isi incasa partea lui din spaga. Gabi Marin isi deschide cont la WBS, 500k dolari, banii sunt pe contul lui de la BSI si vin din Austria, de pe un cont cifrat. Cartea de credit e pe numele fiului sau, dar cu o singura notare WBS Holding. Gabi Marin isi schimba sediul, noul sediu il face Luca G., arhitect elvetian, prietenul meu, in casa caruia stau actualmente cu chirie. Gabi Marin face plati pe conturile cifrate ale familiei Nastase sau ale principelui Dimitrie Sturdza.

Vazand ce face Chirieac, il fortez sa vanda actiunile la WBS lui Georges Madevat, care-l plateste cash. Scap si de actionarii de la Ericsson si devin actionar majoritar la WBS abia in 2006. Lundin fura de la WBS, in calitate de CEO, in sase luni, aproximativ 1 milion de dolari, il dam afara. Toti strainii raman cu mine si continuam sa facem bursa. Intra actionar cu 10% Orest Robciuc, cumnat cu varul lui Bush Jr. iar Irina Socol de la Siveco imi este impusa actionar la Sibex. Ericsson se retrage cu castiguri foarte bune in bursa, mai ales pe caderea din 2001 si pe cresterea actiunilor Ericsson din 2001-2006.

Apare in ecuatie cabinetul de avocatura ZRP si implicit Catalin Predoiu. Prin el ajung sa-l cunosc pe Daianu si apoi pe Coldea. Asta insa…. in episodul urmator. Tineti aproape, daca supravietuiesc o sa va termin povestea”, a scris brokerul CRISTIAN SIMA pe blogul sau mareaspovedanie.ro.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Marea spovedanie

Sursa: EVZ

Fostul șef al PMP, Elena Udrea, a fost prezentă într+o emisiune prezentată de Sorin Avram la televiziunea publică.

Rămâi pe EvZ.ro pentru a urmări cele mai importante declarații ale Elenei Udrea.

Fostul șef al PMP a vorbit în exclusivitate pentru emisiunea “Evenimentul zilei”, la scurt timp după ce DNA-ul a cerut o cerere de arestare preventivă pe numele său. Elena Udrea a spus că nu a fost întrebată nimic timp de patru ani de procurori în dosarul Gala Bute și că va susține o intervenție în fața plenului Parlamentului unde va spune „ce știe” și că va trimite o declarație tuturor ambasadelor. Udrea a spus că va face mai multe dezvăluiri în legătură cu mai multe persoane care i-au cerut bani.

Sorin Avram – Ce spuneţi despre cererea de arestare în dosarele Microsoft şi Gala Bute?

Elena Udrea – Nu ştiu de unde să încep. Trebuie să remarcăm un lucru, în doar patru zile, de când eu am format acuzaţii la şeful SRI, generalul Coldea, am două cereri de urmărire pănală, joi în dosarul Microsoft, ieri în Gala Bute, ANI a anunţat că îmi controlează declaraţia de avere, trei cereri de arestare, la partid s-a anunţat încă un control pentru campania electorală. CSM a manunţat că declaraţiile pe care le-am făcut afectează independenţa justiţiei. Nu vorbesc despre instituţii, vorbesc despre oameni. Eu laud aceste instituţii, am fost în tabăra celor care au susţinut aceste instituţii, problema este că instituţiile sunt conduse de oameni, care au slăbiciunile lor, mai ales când stau mult timp într-o funcţie. Aceasta este şi situaţia generalului Coldea.

Aş vrea să reiau acuzaţiile pe care le-am făcut într-un denunţ penal. La interval de două ore s-a cerut arestarea preventivă, nu se poate întâmpla aşa ceva. Am spus că domnul Florian Coldea a solicitat fostului meu soţ să ducă 500 de mii de euro domnului Sebastian Ghiţă pentru televiziunea România TV.

Ar trebui întrebaţi donnul Dorin Cocoş, doamna Alina Bica, domnul Florian Coldea în primul rând.

S. A. – Ce are domnul Coldea cu Dvs?

E. U. – Este lupta pentru putere. Domnul Florian Coldea mi-a fost decriptată ostilitate a dânsului de chiar Sebastian Ghiţă. Domnul Sebastian Ghiţă mi-a povestit la o cafenea că domnul Coldea nu a dorit ca eu să candidez şi i-a spus să îmi transmită acest lucru, iar Sebastian Ghiţă mi-a spus când eu eram de ja în competiţie. Mă urăşte că am fost o sursă de informare a preşedintelui.

S. A. – De ce nu aţi spus aceste lucruri şi până acum?

Le-am spus vineri public, însă eu le-am spus în toată campania multora dintre colegii dvs . Sunt oameni care se pot indica că am spus acest lucru. Am spus domnului Coldea, în faţă, domnului Maior, în biroul său.

S. A. – Dacă nu aveaţi aceste necazuri, aţi fi spus ceva de domnul General?

În emisiunea doamnei Mădălina Puşcalău, am spus. Cred că aş spus oricum. Nu-mi puteţi cere mie să fiu mai curajoasă decât cei care se ascund sub apă acum. Sunt o femeie singură în bătălia asta. Evident că m-am gândit de  o mie de ori să spun sau nu. S-a spus că Elena Udrea a spus după chemarea la DNA.

S. A. – Se spune că v-aţi bucurat de protecţie prezidenţială 10 ani de zile şi necazurile pe care le aveţi sunt pentru că Traian Băsescu nu mai e preşedinte.

E. U. –  Ar fi rău dacă se crede aşa. În România poate deţine ţara cel care deţine cătuşele. De ce credeţi că tac cei care ar trebui să vorbească acum? Estre un om de servicii secrete care acţionează din umbră. Parlamentarii sau ziariştii ar trebui să-şi pună anumite întrebări.

S.A. – Traian Băsescu nu ar trebui să vorbească?

E.U – Traian Băsescu va face ce va crede  de cuviinţă că trebuie să facă.

S.A – Domnul Coldea are ceva cu dvs sau şi cu alte persoane?

E.U – De exemplu, domnul Coldea nu a vrut-o pe doamna Bica pe DIICOT. A fost numită la propunerea premierului şi acceptarea preşedintelui. Domnul Florian Coldea a făcut presiuni asupra doamamnei Alina Bica. Ar trebui întrebată dânsa. Doamna Bica mi-a povestit la un moment dat că DIICOT nu a primit decât două informări de la conducerea SRI. Tot doamna Bica mi-a mai spus după scandalul fotografiilor de la Paris că trebuia să-i spună că a fost cu mine la Paris şi că 99% dintre probleme pe care le ai trebuie să le spui dinainte. Mi-a spus şi mie acelaşi lucru. Eu ştiam că vor merge până la închiderea mea. I-am spus că ştiu că Dorin Coocoş a făcut nişte serivicii la solicitarea dânsului, deşi sunt doar ei închişi în dosarul Microsoft.

S. A. – Unde e statul de drept de care am auzit în ultimii ani?

E.U – Sunt multe instituţii care funcţionează, însă sunt multe presiuni. Sunt oameni care se roagă să fie mai bine.

S.A. – Dacă s-ar întâmpla lucruri grave credeţi că se vor afla aceste lucruri?

E.U. – Cine să spună aşa ceva? Cine să aibă curajul? Spun eu astăzi cu costurile pe care le vedem. De ce îl punem noi pe generalul Coldea deasupra tuturor? Eu ca om politic pot să exercit puterea decât transparent. Mă includ în clasa politică, cu probleme de moralitate, dar, cu toate relele lor, oamenii politici sunt votaţi şi ajung să conducă ţara democratic.

Statul de drept a fost şi este şi acum. Pericolul este derapajul acestor oameni care au aceste pârghii. Nu sunt mulţi care au curajul să mă invite la emisiuni. Eu spun ceva, iar ei reacţionează arestându-mă.

Pentru arestarea mea mai trebuie un vot în Parlament. Am stat azi cinci minute şi le-am cerut colegilor să dea aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul meu.Una este să mă întrebi şi pe mine, alta e să trimiţi trei mandate de arestare.

Legat de lucrurile grave pe care le ştiu, le cunosc, cum să probez faptul că am fost să mă întâlnesc cu domnul Coldea, că doar nu l-am înregistrat.

Sebastian Ghiţă l-a vizitat în închisoare pe fostul meu soţ. M-a mai sunat din închisoare fostul soţ

Vineri, pe 19 decembrie, am avut o ultimă discuţie cu Maior în care i-am spus cu subiect şi predicat că ştiu că a făcut aceste lucruri, aceste comisioane şi că nu e înre gulă că domnul Coldea şi-a făcut o ţintă. A doua zi, domnul Sebastian Ghiţă a transmis că are acordul domnului Coldea să-l viziteze pe domnul Cocoş, că o să-şl pună liber, dar nu de Crăciun, ci în perioada următoare, şi că se va duce să vorbească cu el. S-a dus, ce au discutat  nu ştiu.

Eu am un mesaj de la domnnul Ghiţă. În acest mesaj eu îi sugerez domnului Ghiţă că eu ştiu că a luat bani de la fostul soţ, iar dânsul îmi spune că Dorin e un om bun. Dl Ghiţă acţionează sub presiune, are mai multe dosare penale.

Există un avocat, Rareş Dan, care a fost avocatul tuturor celor care l-au denunţat pe Dorin Cocoş. Este apropiat de Coldea. Ştiu asta de la Dinu Pescariu. Ştiu asta pentru că a venit la mine să vorbesc despre o stiuuaţie pentru el cu generalul Coldea. Avea un cont în Elveţia şi era blocat. Un alt om de afaceri a venit la fel , nu îi spun numele pe post. Astfel, domnul Pescariu m-a rugat să intervin la generalul Coldea pentru a-i debloca conturile din Elveţia.

S.A. – Există şi acuzaţia de luare de mită în dosarul Gala Bute

E.U. – Lucian Bute a avut discuţii cu toţi oficialii pentru a avea un meci în România. Decizia ca Guvernul Boc să se implice în Gala Bute a fost luată în Guvern, nu a luat-o Elena Udrea de nebună. Nu Elena Udrea a dat soluţiile legale. Eu îmi asum, spun că am vrut să îl aducem pe Bute acasă. Au fost mulţi români care s-au bucurat. Dl Obreja era singurul care avea dreptul de reprezentare asupra lui Bute.

Eu nu sunt acuzată că am luat bani în „Gala Bute”. Acuzaţia e că o firmă privată a sponsorizat o altă firmă privată. Presa, de multe ori, atunci când nu are toate informaţiile, poate să facă mult rău. Eu am făcut tot acest efort ca Bute să boxeze în România pentru un beneficiu de imagine al României. Şi care a fost imaginea de care am beneficiat eu?

S.A. – Ştiţi cum e , fum fără foc nu există. Şi-ar permite cineva să formuleze acuzaţii atât de dure fără să existe acoperire?

E.U. – În momentul în care denunţurile unor sunt motivele pentru care unii oameni sunt liberi. Am văzut denunţul domnului Gabriel Sandu în care spune multe lucruri, dar cineva trebuie să verifice.

Când eu m-am măritat cu Dorin Cocoş eu nu eram nimic, el era om de afaceri . Avea afaceri profitabile. De asta nu m-am mirat când a fost vorba de această sumă. Dorin Cocoş avea şi afaceri din care făcea bani. Vă uitaţi la mine, dar vă dau exemple de femei politicieni care au hainele mele, genţile mele, dar nu sunt aşa comentate.

Şi alte femei au fost sprijinite de preşedintele Traian Băsescu. Doamna Koveşi, de exemplu. Problema cu mine ar fi că am deranjat informaţiile care trebuiau sa ajunga la domnul preşedinte.

S. A. – Aţi mai face aceleaşi lucruri?

Aş face aceleaşi lucruri, dar aş schimba altele. NU aş sta atât de mult tip să spun ce ştiu de domnul Coldea.

S. A. – Astăzi cine mai este alături de dvs?

E. U. -Ştiam că aşa se va întâmpla. Oamenii merg acolo unde e iluzia puterii. Ştiam că aşa stau lucrurile, nu e nicio surpriză.

S. A. – Ştiu, jurnalişti, parlamentari şi Traian Băsescu.

E.U. – Fiecare are ce poate. Am dezamăgiri, dar nu pot să dau nume.

Mai sunt oameni care nu au ţinuta morală pe care să o afişeze. Sunt oameni care au venit la mine să plătesc informaţii pe bani. Uneori da. Acum fac pe moraliştii la televizor. De presă mă refer. Nu neapărat jurnalişti, oameni care apar la televizor. E prea mare războiul ca să vorbesc de nişte oameni, dar poate au ei căderea morală să vorbească despre mine.

S. A. – Ce veţi spune luni în Parlament

E.U. – Luni vreau să spun în faţa Parlamentului că oamneii politici au hibe şi sunt tentaţi de corupţie, vreau să merg să spun  lucrurile aşa cum sunt ele astăzi. Nu se poate, clasa politică trebuie să se reformeze, nici şeful SRI, nici şefa DNA, oamenii ăştia trebuie să se întoarcă şi să reformeze.

Evident, nu este cea mai bună perioadă a vieţii mele, însă stau cu moralul foarte bine. Sunt un om politic care are şi bune şi rele. Nu trebuie să dăm ţara unei persoane ca şi Koveşi care conduce cu cătuşele sau unuia cu secretele.

Tagged , , , , , , , , ,

Terenul cumparat de Elena Udrea cu celebrul credit de la BRD, scos la licitatie de banca

Sursa: Investigatiimedia.ro

Terenul de pe malul Lacului Grivita pe care Elena Udrea l-a cumparat in 2007 cu un credit ipotecar de la BRD este scos la licitatie de banca. Procedura urmeaza sa aiba loc in 11 februarie 2015, dupa cum arata un document publicat in acest sens de catre banca.

Documentele AICI

Anuntul bancii in acest sens poate fi consultat si pe site-ul acesteia, aici.

Prin acest anunt se certifica, asadar, ca acel credit de 3,29 milioane de euro luat de Elena Udrea in 2007 de la BRD a devenit neperformant.

In mai 2010, Udrea nu reusise sa-si achite imprumutul, desi acesta fusese contractat initial pentru doar un an. Fostul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului declara la acel moment pentruHotnews ca nu poate dormi de grija rambursarii creditului.

Cateva luni mai tarziu, in 20 septembrie 2010, Udrea a reusit sa scape de povara creditului, acesta fiind preluat, cu tot cu terenul cumparat cu banii de la banca, de un barbat in varsta de 35 de ani pe nume Alexandru Faur.

Despre Faur, publicatia cu profil economic Capital scria ca a fost partener de afaceri cu Gheorghe Stelian, un cunoscut beneficiar al retrocedarilor acordate de Agentia Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Numele lui Stelian a fost vehiculat in dosarul in care este arestat fostul procuror-sef al DIICOT Alina Bica, alaturi de cele ale fostilor soti Elena Udrea si Dorin Cocos.

Prin anuntul dat de BRD, Alexandru Faur urmeaza a fi executat silit de BRD, dupa ce nu a reusit sa ramburseze creditul preluat de la Elena Udrea.

Licitatia pentru terenul cumparat de Elena Udrea cu banii de la BRD incepe de la pretul de 7.097.350 de lei.

“Persoanele care vor să cumpere imobilul la licitaţie sunt obligate să depună la dispoziţia executorului judecătoresc o garanţie reprezentând 10% din preţul de începere a licitaţiei”, se arata in anuntul bancii.

Tagged , , , , , , , , , ,

Cat mai costa pozitia de MInistru?

Sursa: Luju.ro

Ex-ministrul Comunicatiilor Gabriel Sandu(foto), arestat preventiv in “Dosarul Microsoft”, a inceput sa-si toarne fostii parteneri de combinatii. Gabriel Sandu a acceptat sa colaboreze cu procurorii DNA si a oferit mai multe detalii despre afacerea Microsoft, dar si despre banii pe care i-a dat la partid si in campania lui Traian Basescu pentru alegerile prezidentiale din 2009. De altfel, in urma acestei colaborari, procurorii vor cere inlocuirea arestului preventiv in cazul lui Gabriel Sandu cu arestul la domiciliu. La fel stau lucrurile in ceea ce-l priveste si pe Dumitru Nicolae, zis Niro, arestat la randul sau in “Dosarul Microsoft”, care a ales sa vorbeasca in fata procurorilor.

Gabriel Sandu a dezvaluit cum ii dadea bani direct lui Emil Boc

Astfel, Gabriel Sandu ar fi povestit la DNA cum a cotizat lunar la partid, in toata perioada in care a ocupat functia de ministru al Comunicatiilor. Problema este insa cum au fost facute aceste cotizatii. Conform declaratiilor publicate de Antena 3, Gabriel Sandu ar fi explicat ca a dat in total 300.000 de euro, banii fiind inmanati personal fostului premier si presedinte PDL Emil Boc:

Pe intreaga perioada a mandatului meu de ministru, am finantat PDL cu sume lunare insumand circa 300.000 de euro in total. Aceste sume le-am inmanat direct sefului meu, Emil Boc, primul ministru al Romaniei”.

Sandu: “Aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro… Trebuia sa particip la campania prezidentiala din 2009 cu 4 milioane de euro”

In aceleasi declaratii date la DNA, Gabriel Sandu ar fi recunoscut ca a dat bani la partid pentru a-si pastra functia de ministru al Comunicatiilor, precum si functiile de conducere din PDL. Sandu ar fi dezvaluit ca trebuia sa cotizeze la partid cu aproximativ cinci milioane de euro. De asemenea, Sandu ar fi explicat ca trebuia sa participe cu patru milioane de euro la campania electorala a lui Traian Basescu pentru alegerile prezidentiale din 2009:

Recunosc si admit, de asemenea, ca am acceptat sa finantez partidul si actiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic si a-mi mentine functia de ministru dar si pozitia in conducerea centrala PDL. Mai precis, in cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat acesti bani din fondurile personale, legale, si le-am recuperat partial in modalitatea expusa de Claudiu Florica, Dorin Cocos si Gheorge Stefan. Practic eu trebuia sa particip la campania prezidentiala din 2009 cu 4 milioane de euro”.

Gheorghe Stefan si Dorin Cocos i-au dezvaluit lui sandu schema pentru a recupera banii

Gabriel Sandu a explicat si cum si-a recuperat banii cheltuiti cu partidul si campania prezidentiala a lui Traian Basescu. E drept, doar o parte din suma, asa cum sustine fostul ministru. Mai exact, acesta a precizat ca schema i-a fost dezvaluita de Dorin Cocos si Gheorghe Stefan:

Stiind ca nu dispun de aceasta suma, Cocos si Stefan, persoane interesate in derularea in continuare a contractului de licentiere Microsoft, mi-au propus sa inchei contractul in conditiile impuse de ei cu firma sustinuta de Florica si in contrapartida, ei sa plateasca la partid 2 milioane de euro si sa contribuie la campania prezidentiala cu alte doua milioane de euro. Chiar si in aceste conditii, din totalul cheltuielilor efectuate de mine pentru campania electorala, pe care le estimez la 5 milioane de euro, am recuperat doar 2,7 milioane de euro”.

Declaratiile lui Gabriel Sandu sunt unele extrem de grave, dupa cum s-a putut observa.

Desi in alte cazuri in care sunt formulate denunturi continand acuzatii mai usoare, DNA dispune imediat chiar si punerea in miscare a actiunii penale, ba chiar masuri privative de libertate, in aceasta situatie procurorii nici macar nu au indraznit sa il cheme la audieri pe Emil Boc. Ca sa nu mai vorbim de Traian Basescu.

Tagged , , , , , , , ,

Dosarul retrocedărilor: suveica Bittner- Cocoș

Sursa: Riseproject.ro

Beneficiarul despăgubirilor ilegale, afacere pentru care a fost arestat astăzi procurorul șef antimafia, a preluat datorii de milioane de euro de la gruparea “Bittner – Cocoș”.

Despăgubiri la puterea a treia

Alina Bica, șefa DIICOT, a fost arestată azi de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție. FOTO: Liviu Adăscăliței/Mediafax Foto

Martie 2011. Omul de afaceri Stelian Gheorghe a primit despăbubiri de trei ori mai mari decât avea dreptul. Potrivit DNA, afaceristul a obținut în plus 60 de milioane de euro, sub formă de acțiuni la compania Fondul Proprietatea – înființată de stat și listată la bursă ca soluție alternativă pentru despăgubirea proprietarilor deposedați abuziv de regimul comunist. Cei care l-au îmbogățit ilegal pe Stelian Gheorghe, 40 de ani, au fost membrii comisiei speciale a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților,susțin procurorii DNA. La acea dată în comisie figura și Alina Bica, șefa Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), investigată în această afacere. (Detalii,AICI)

CONEXIUNILE GRUPĂRII

Untitled

Suveica Bittner & Co.

Septembrie 2011. După ce a dat lovitura în dosarul retrocedărilor, Stelian Gheorghe a preluat datorii de milioane de euro de la Alexandru Bittner și Petre Ion –  parteneri vechi de afaceri cu Dorin Cocoș (soțul Elenei Udrea la acel moment).

Pe 1 septembrie 2011, Alexandru Bittner și Petre Ion, asociați ai firmei imobiliare Rondo Invest SRL, au mers la un notariat din București ca să îi cedeze lui Stelian Gheorghe obligațiile dintr-un contract de leasing.

Bittner a mai semnat atunci că va ceda cu totul compania către Stelian Gheorghe în cazul în care instituția financiară nu  va aproba transferul obligațiilor. La acel moment, Rondo Invest tocmai înghițise alte unsprezece firme ale lui Bittner, devenind principala divizie a grupării – pe care președintele Băsescu a numit-o în urmă cu zece ani “Mafia din Băneasa”, datorită imperiului imobiliar pe care îl dezvoltase în Capitală.

Transferul datoriilor s-a făcut totuși pe 15 decembrie 2011, iar Gheorghe s-a angajat prin firma lui, Steda Residence, să le onoreze până în 2016. În aceeași zi, Steda Residence a mai semnat un contract de închiriere cu o altă firmă din grupul Bittner & Co: Comprest SA – cu acționari comuni și cu sediul în clădirea Rondo Invest.

Banii din chirii au fost puși gaj pentru plata ratelor din contractul de leasing, în valoare totală de 5,65 milioane de euro. Practic, pe de o parte, Gheorghe i-a scăpat pe partenerii lui Cocoș de datorii, iar, de partea cealaltă, a garantat noile obligații cu banii încasați tot de la ei.

Aceeași clădire a Rondo Invest, în care se aflau și birourile Comprest, era pusă gaj pentru un credit bancar de peste 4 milioane de euro. Împrumutul a fost contractat în 2010 de compania Piscicola Murighiol – o altă afacere controlată la acel moment de Bittner și partenerii săi.

Asociatul lui Pescariu

Dorin Cocoș, arestat pentru trafic de influență în dosarul Microsoft / FOTO: Liviu Adăscăliței/Mediafax Foto

În ultimii trei ani, grupul Steda și-a extins afacerile pe litoral, preluând de la stat un sector important de plajă și un hotel în Mamaia. Concomitent, la București, firmele lui Stelian Gheorghe au fost implicate în mai multe controverse imobiliare: blocuri pe spații verzi, aprobări și revendicări cu probleme. Într-o astfel de afacere imobiliară, Stelian Gheorghe l-a cooptat ca partener pe Dinu Pescariu – complicele lui Dorin Cocoș în dosarul de corupție Microsoft. (DETALII,AICI). Cei doi au devenit în acest an parteneri cu cote egale în Rahmaninov Residence by Steda SRL, o firmă cu birourile în același loc cu cea care i-a scapăt de datorii pe partenerii lui Dorin Cocoș.

Tagged , , , , , , , , , , ,