Tag Archives: dosare dna

3 dosare DNA in moarte clinica

Sursa: Comisarul.ro

3 dosare se află în acest moment în moarte clinică la DNA. Și opinia publică aproape că a uitat că aceste dosare au fost deschise. 

Luat cu mare tam-tam și speranțe din partea românilor de la Parchetul General, Dosarul Diaspora este, până în acest moment, un mare fâs.

Un alt dosar uitat este Dosarul Bechtel. Nici până în ziua de astăzi poporul român nu a aflat dacă mai există sau nu în posesia statului român contractul original. Foarte ciudat, nu? Ca și în cazul returnării garanției de 10 milioane de euro către firma lui Gruia Stoica, tot Dan Șova a fost în funcție și la momentul îngropării, cu plata de compensații, contractului cu americanii de la Bechtel.

Dosarul disjuns al lui Ilie Sârbu. Cu, din nou, Dan Șova băgat și el printre înregistrări.

Senatorii Ilie Sârbu și Dan Șova sunt cercetați penal de DNA într-un dosar disjuns din cel în care a fost trimis deja în judecată Viorel Hrebenciuc

Procurorii spun că Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta că și-ar fi folosit influența în partid, prin prisma funcției de conducere pe care o are, pentru a obține pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite. De asemenea, senatorul Sârbu este acuzat că a sprijinit grupul infracțional organizat al lui Viorel Hrebenciuc.

Acesta este dosarul din care s-au dat poporului și celebrele stenograme cu ,,suntem beliți”. Adică dialogul dintre Șova și Hrebenciuc.

HREBENCIUC VIOREL: Sigur, e corect așa. Și cum am vorbit cu tine la faza cu președintele și modernizezi puțin – adică să mai fie și activitate la partid. Clar că te impui. Orice aprobă partidul. Ai forță imensă, Dane, ascultă ce spun! Nu sunt nebun. Cel mai mare partid! Solid, e solid, ascultă-mă ce spun! Nu contează că dispare un baron sau altul, nu contează, Dane!

ȘOVA DAN: Partidul merge.

HREBENCIUC VIOREL: Și mai e legea 78. Boss, legea 78/2000, că aici aceeași chestie spune. Aia e lege făcută de Stoica în 2000, atunci am aprobat-o ca tâmpiții. Până acum câțiva ani lumea nu băga în seamă, nici procurorii nu se uitau la ea. Năstase a fost prima victimă a acestei legi. E un articol 13 care spune așa: influențarea în calitate de șef – nu șef…

ȘOVA DAN: De partid.

HREBENCIUC VIOREL: …de partid, nu știu ce, organizație și altele, nu numai partid, influențarea și luarea deciziilor, cum e trecut acolo, pentru obținerea de foloase necuvenite, bani sau bunuri pentru sine sau pentru altul.

ȘOVA DAN: Așa l-au băgat și pe Liviu cu referendumul.

HREBENCIUC VIOREL: Exact. Și atunci, boss, ăsta este un articol doborâtor: orice telefon care îl dăm – că eu am zis asta în Biroul Permanent și Mediafax a preluat-o anul trecut, înțelegi? Am zis, domne, pe această lege, Dane, orice telefon îl dai, este influențare. Dacă eu sun pentru un primar din colegiul, noi trebuie să lămurim ce facem ca parlamentari, care e rolul nostru. Eu, dacă mă bat pentru un primar să îi dau bani la drum – că pe urmă mă văd oamenii acolo, nu? Mă iau de guler că nu rezolv cu drumul. E, în momentul acela e influențare!

ȘOVA DAN: Da, da.

HREBENCIUC VIOREL: Deci, automat, suntem beliți.

ȘOVA DAN: Toți!

HREBENCIUC VIOREL: Deci ascultă ce spun, aia nu e o chestiune…

ȘOVA DAN: Nu, codul integrității…

HREBENCIUC VIOREL: Trebuie puse la punct astea pentru că, îți spun, suntem degeaba. Tot așa, mă chemase pentru asta acum câțiva ani și zic: Domne, dar vedeți că e așa? Și zice:Domnule Hrebenciuc, nu eu am făcut legea. Ce să îi spun? Ce să îi spun? Aici, uite, la asta, la Brașov și la acesta, la Sârbu și la mine, e trecută asta.

ȘOVA DAN: Vreau să vă spun un lucru: când am vorbit cu câțiva judecători – că sunt prieten, sunt 15 ani de bară – Voi sunteți nebuni? Și mi-au spus: Puișor, dăm ce ați reglementat voi. Voi ați scris, noi aplicăm.

HREBENCIUC VIOREL: Exact.

ȘOVA DAN: Modificați legea.

HREBENCIUC VIOREL: Nu, trebuie făcută o chestiune foarte clară.

ȘOVA DAN: Dar trebuie pornită de la Ministerul Justiției cu inteligență.

Tagged , , , , , ,

Sistemul…

Sursa: Comisarul.ro

Acest material este un prim pas către o lume puțin cunoscută. Despre care se vorbește în șoaptă, în cuvinte gâtuite de emoția farmecului special pe care îl generează misterul. Din păcate pentru această țară, acest mister a produs mari pagube și a înrobit un popor care nu merita așa ceva.

Prin jocurile acestor fețe nevăzute care și-au arogat, după 1990, dreptul de a decide drumul României, țara a rămas ca o lebădă violată de un mistreț iar românii mereu divizați. Multe minți strălucite, foarte, foarte mulți oameni cu determinare și pregătire au fugit și produc plus valoare pentru alte țări. Din păcate. Iar România, unde acești oameni ar fi devenit în mod natural lideri, a rămas pe mâna unor șantajați și slabi. Să nu mai vorbim că până în 2004-2005 au controlat aproape total SRI și total SIE. Cu un cinism atroce au stors de la români bani prin jocuri piramidale și invenții gen FNI. Au inventat, în același mod, creditele preferențiale pentru generali. Celebrele credite de la Bancorex. Un miliard de dolari. Statul nu a mai recuperat niciun sfanț.

Doar inserarea americanilor în România, țară care, iată, se vede peste ani, ocupă un punct strategic între plăcile tectonice ale jocurilor de interese, a condus la limitarea influenței lor totale. Puțină lume realizează ce înseamnă pentru acești nenorociți amplasarea scutului strategic la Deveselu. Prima suspendare a lui Băsescu acestor discuții se datorează. Scutul a însemnat că SUA va rămâne și va construi ceva pe termen foarte lung în România. Și își va infiltra oameni peste tot. Îngrădindu-le, zi de zi, teritoriile, influența asupra factorilor decidenți. Tocmai când blocaseră tot ce însemna comunicare în această țară.

Pentru că SISTEMUL controlează TOATE televiziunile de știri. Și, prin RDS/RCS aproape că deține controlul distribuției pe cablu. Cine-și închipuia că fața nevăzută de la Oradea putea construi un imperiu pentru că a fost, pur și simplu, un geniu. O fi întâmplător că RDS este firma care a cumpărat cu 3 milioane de dolari firma celui care la vremea respectivă, în 2003, era încă șeful de cabinet al lui Adrian Năstase, adică Remus Truică?

Și dacă vă spunem, de pildă, că alegerile din 2016 nu vor mai găsi Antena3 pe piață o să vă mirați? Credeți că întâmplător s-a mutat, ușor, ușor, Victor Ponta la B1 TV? Televiziunea patronată de fiul singurului om de afaceri român care a finanțat campania electorală a lui Bill Clinton, George Constantin Păunescu. Și care a și luat masa cu președintele american. Același om de afaceri a cărui șefă de cabinet a fost una dintre cele mai distinse și discrete femei din acastă țară, Poliana Cristescu. Dar ne oprim aici. Vom reveni într-un episod viitor.

Și acum să trecem la câteva nume. Pornind de la un fapt asupra căruia nu s-a scos niciun cuvințel de întrebare către vreun oficial al statului român. Se face un tam-tam de paradă pe săracul româno-francez răpit în Africa. Dar nimeni nu întreabă cum a fost posibil să dispară din țară, a doua zi după ce fusese călcat, din greșeală, de poteră, Florian Walter/Bușcă. Ministrul de interne a fost deranjat de cineva? De vreun parlamentar care să ceară audierea Serviciilor pe această temă? A fost tăcere de mormânt. Deși vorbim despre unul prin conturile căruia au trecut peste 600 de milioane de euro în ultimii 10 ani! A fost, în sfârșit, dat în urmărire internațională. De ce s-a tergiversat atât? Simplu, pentru că fostul interlop pus în fruntea unor afaceri extrem de bănoase și strategice este asociatul fiului unuia dintre capii SISTEMULUI, Virgil Măgureanu. Personajul discret care are grijă să mai fie pozat, din când în când, cumpărându-și o gogoașă la colț de stradă. Probabil că acum banii din conturile la care avea acces Walter/Bușcă au fost mutați deja prin cel puțin 3 bănci din țări diferite!

Iată câteva nume din SISTEM:

*Alexandru Gălușcă (fost atașat militar în China, fost director adjunct la DGIA, fost locţiitor comandant la Statul Major al Forţelor Aeriene, fost atașat  militar la Bruxelles – NATO și EU, general al Armatei)

*Alexandru Omeag (fost șef de departament în SIE, general SIE)

*Ion Isar (fost șef de department în SIE, general SIE)

*Cristian Badea (fost șef de unitate SIE, general SIE)

*Adrian Isac (fost șef de departament în SIE, general SIE)

Va urma.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Halucinant! De ce vor parlamentarii constănţeni pensii speciale: Banias plânge după cartea de muncă, Vasiliev nu se simte respectat de popor !?!

Sursa: Dobrogea Tv

Dorm la propriu în fotoliile confortabile de parlamentari, au secretare şi maşini la scară, dar nu mişcă un deget atunci când poporul are nevoie de ei. Din ce în ce mai mulţi au probleme cu legea şi se ascund în spatele imunităţii atunci când trebuie să meargă la puşcărie. Ei bine, dacă toate acestea nu erau de ajuns, au tupeul maxim să îşi voteze singuri pensii speciale. Urmăriţi mai jos declaraţiile halucinante a doi parlamentari constănţeni despre motivele care au stat la baza iniţiativei pentru pensile speciale, făcute la Dobrogea TV

Mircea-Banias

Senator Mircea Banias: „Parlamentarii nu sunt angajaţi cu contract de muncă, nu beneficiază de o serie de drepturi pe care orice salariat le are aşa că nu cre ca este o iniţiativă care excede unui situaţii de normalitate”.

 

 

 

 

192311 16 vasiliev 3.jpg_t

Senatorul Marian Vasiliev: „Este o contrabalansare a terfelirii la care este supus în momentul ăsta Parlamentul, ca o formă minimă de respect…. Daca am ajuns să terfelim Senatul şi să spunem că este un senat penal format din infractori să ducem până la capat atunci, aşa să fie macar ca o compensare la ceea ce se suporta în momentul de faţă

 

 

 

Primul dintre aceştia se află la al doilea mandat de senator, dar nu se poate lăuda cu nimic spectaculos. Fost ofiţer de marină civilă, a lucrat la defuncta companie maritimă Romline, unde a fost director în perioada 1999- 2000, ani în care Romline era doar o amintirea a fostei flote de stat. În 2011 a întra pe mâna DNA. La acea dată procurorii anticorupţie au descoperit în portul Constanţa – Agigea o adevărată caracatiţă care încerca să controleze instituţiile statului. În cazul senatorului Mircea Banias, procurorii au dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile. În sarcina acestuia s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la delapidare.

dna

„În perioada mai 2010 – martie 2011, la nivelul autorităţilor vamale şi portuare din Municipiul Constanţa, s-a constituit un grup infracţional organizat ce are scopul de a controla instituţiile Statului Român cu atribuţii în activităţile de import – export de mărfuri prin birourile vamale de pe raza Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (D.R.A.O.V.) Constanţa, dar şi din Municipiul Bucureşti. Grupul infracţional include un important număr de persoane, între care oameni politici deţinători ai unor importante funcţii de stat (cum ar fi cea de Senator în Parlamentul României sau de secretar general al M.A.I.), persoane cu funcţii de conducere din sistemul vamal, lucrători vamali cu diferite grade profesionale, comisionari vamali, intermediari vamali, oameni de afaceri implicaţi în activitatea de import-export de mărfuri, persoane fizice beneficiare curente a mărfurilor importate în România şi transportatori”, au arătat procurorii. Până la urmă a scăpat basma curată, dar acum vrea şi pensie.

Senatorul Marian Vasiliev se află la primul mandat în parlament, dar a schimbat macazul în politică. După ce a ieşit demnitar pe listele PP- DD, s-a mutat în tabăra UNPR. Motivul: nu s-a mai înţeles cu Dan Diaconescu

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Directorul SRI Hellvig in doua dosare DNA

Sursa: Comisarul

Președintele Klaus Iohannis mai primește o lovitură în plex la început de mandat: omul girat de el pentru șefia SRI, Eduard Hellvig, apare în două dosare groase la DNA. Iar președintele trebuie să îndure același calvar ca și fostul, Traian Băsescu. Legea nu permite furnizarea de informații despre persoane aflate sub anchetă. Ce este însă incredibil este faptul că anumite personaje, gen Hellvig sau Scutaru, din dorința oarbă de a parveni în funcții, indiferent dacă sunt sau nu capabili să le facă față, compromit oameni aleși de milioane de români. Își bat joc de speranțele lor.

Procurorii de la DNA și-au făcut cruce când au auzit că Eduard Hellvig a fost nominalizat pentru șefia SRI. Mai multe nu spunem, deocamdată…

Ce ne șochează pe noi este faptul că nimeni din presă nu face publice aceste amănunte deși ele sunt știute. Este una dintre cele mai mari porcării ale acestei țări. Unde toate televiziunile sunt controlate și au fost chiuretate de toți ziariștii independenți.

Tagged , , , , , ,

Instinctul hotiei? Ceva firesc

Sursa: Digi24

Un domn se recunoaşte după respectul pe care îl are faţă de femei şi faţă de norme, crede actorul Ion Caramitru. Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic pentru promovarea culturii, Ion Caramitru are peste 50 de ani de carieră. Ce a învăţat din această bogată experienţă, aflaţi din interviul care urmează, acum, în exclusivitate, la Bonton.

Cei 7 ani de acasă

Ion Caramitru: Vin dintr-o familie mai burgheză, ceea ce dădea foarte rău în perioada aceea. Sunt născut în 42, în martie, deci cei șapte ani de-acasă s-au terminat în 49, tot în martie. Ani grei de instalare a comunismului cel mai ortodox posibil, cel mai rău, perioada stalinistă și perioada în care România trecea brusc de la o structură democratică și de la o constituție – poate cea mai bună din Europa la ora aceea – în neagra Siberie, și spirituală, și materială a epocii.

Deci cei șapte ani de-acasă s-au consumat în două direcții. Pe de o parte, în disperarea părinților mei și a unuia din frații maică-mii, profesor de limba română, de a grăbi puțin educația mea, și am fost un copil care știam să citesc și să scriu de la șase ani – lucru important pentru mine – mai târziu apreciind lucrul ăsta, că am câștigat o vreme, da-n același timp și în… într-o spaimă metafizică și reală, aș spune, permanentă, pentru că la… înainte de a se termina cei șapte ani de-acasă, părinții mei au fost arestați, și sora mea, care-a stat două zile, mama a stat două luni și tata doi ani, ca primă pușcărie. Că a făcut trei, până la urmă.

Deci cei șapte ani de-acasă au fost marcați de această întâmplare, norocul meu a fost că și școala primară, și apoi și liceul, le-am putut parcurge nu numai ce școala de tipul ăla putea oferi elevilor, ci și cu ajutor de-acasă.

Mergeam la teatru, mergeam la operă, citeam lucruri care-n școală nu existau sau nu se recomandau, și am putut și cu ajutorul unora dintre profesorii pe care i-am avut la liceu, să mă apropii de o cultură mai importantă decât cea care se dorea a fi restrictivă și cenzurată.

Bunul simț a fost o condiție sine qua non a familiei mele. Erau oameni civilizați, oameni educați, toți au fost în pușcăriile comuniste, mai puțin eu, am fost prea tânăr, și poate că dacă nu se întâmpla ceea ce s-a întâmplat în 1989, aș fi făcut și eu stagiul meu, așa cum reiese din dosarul de securitate pe care l-am deschis. „Stagiul meu obligatoriu”, așa cum întreaga familie a reușit.

Regula mea de politeţe

Ion Caramitru: Cea mai importantă e să-mi ascult interlocutorul. De cele mai multe ori ai de-nvățat nu numai așteptând un răspuns la o întrebare pe care o pui, ci și de la modul în care interlocutorul își prezintă ideea.

Omul întotdeauna ascunde adevărul asupra ființei lui, într-un fel este și în alt fel vrea să apară, lucru care de altfel este de admirat, pentru că suntem – cum se zice – trestii gânditoare, deci gândul ascunde un potențial energetic moral și existențial aparte, în același timp poate ascunde și un caracter infam, poate ascunde și un caracter mizerabil la care trebuie să faci atenție.

Deci prima condiție este să-mi ascult interlocutorul și să pot să-l observ în timp ce vorbește și-n timp ce se exprimă. Apoi, raportul pe care-l ai cu femeile în societate contează foarte mult, și e un lucru care l-am învățat în familie. Sigur, sărutul mâinii a rămas o manieră mai veche de expresie, dar eu nu fug de ea. Mi se pare un gest care, sigur, și-a pierdut din acuitate, dar merită să-l folosești pentru că creează un anumit tip de intimitate spirituală de care ai nevoie în viață. Și să nu vorbești neîntrebat. Un lucru care îți dă timp și cei care nu știu de ce i-aș trimite către sistemul englezesc al dialogului, în care când întrebi un englez ceva, el începe să-ți răspundă cu un „Ei, bine”. Ei bine, well, spune el, ei bine, își ia timpul de gândire. Nu răspunde la prima mână.

România civilizată

Ion Caramitru: Îmi place acea preocupare a unei părți a tineretului studios de a se desăvârși. Îmi place să citesc și să aud că tineri studioși de-ai noștri ajung la școli înalte și universități înalte din lume fără să mai trebuiască să dea examen. Mă bucur când văd că pasiunea își face loc, fie că e vorba în artă, în sport, în cercetare și așa mai departe, și eu sunt un pătimaș în meseria mea, nu pot trăi în ea fără să am patima căutărilor și cercetării permanente. Lucrurile astea mă bucură. Mă bucură când aud vorbită curat limba română. Am un mare respect pentru cei care cred că limba este, cum spune Nichita Stănescu, patria lor. Limba literară. Sunt bucuros să văd că la teatru încep să vină din ce în ce mai mulți tineri.

România necivilizată

Ion Caramitru: România e o țară prea bogată ca să fie liberă. Or ea a fost supusă, de-a lungul secolelor, unor tratamente de țară înrobită, fie c-a fost vorba de sute de ani sub turci, sub bizantini, sub austro-ungari, sub ruși, și-așa mai departe. În tot acest periplu între viață și moarte, românii au trebuit să supraviețuiască, de unde și calitatea asta de ironie, de haz de necaz, de râsu’-plânsu’, sunt condițiile care-au născut lipsa de caracter ușor de depistat și de-a lungul vremilor, și de-a lungul generației pe care… în care trăim noi acuma.

Duplicitatea, hoția organică, înnăscută, acum ori niciodată, această definiție dementă… Aceste tare au creat și goluri de civilizație, au creat și instinctul hoției ca fiind un gest firesc, să ne-amintim în vremea comuniștilor că-și făcuse loc o expresie pe care toată lumea o folosea, „Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”, nu? Ideea că furi de la statul comunist nu era un… un păcat, iată că furând în statul democratic – sau numit democratic – de azi, este o virtute.

De unde și ironia, tot de pe vremea aceea, „Cine fură azi un ou e un bou”, deci ideea este că nu fura puțin, fură mult ca să fii apreciat, și așa mai departe. Toate lucrurile astea și-au făcut loc și-n folclor. Și-n manele, și-n toate astea, încât se amestecă virtutea cu păcatul. Cine nu are bani, indiferent cum i-a obținut, e un nimeni.

Întâmplări nepoliticoase

Mi-am descoperit colegi și prieteni turnători în dosarul meu de securitate. Și pe care-i știu, pe toți, chiar dacă au nume de împrumut. I-am recunoscut din ce spuneau. Și-am făcut un pact cu mine însumi să nu îi deconspir. Pentru că nu-mi aduce niciun fel de câștig. M-am rupt de ei, bănuiesc că știu de ce, la rândul lor, dar nu am făcut din asta un mod de a mă răzbuna sau de a câștiga ceva care am pierdut.

N-am pierdut nimic, practic, și desfid pe oricine spune că a fost silit să colaboreze cu securitatea, pentru că este o minciună absurdă, aberantă. Și eu am fost contactat, sau și mie mi s-a cerut să colaborez, și-am spus nu, și nu, și nu, și nu am pățit nimic grav.

După ce se cunoaşte o doamnă…?

O doamnă se recunoaște după statură. Statură însemnând și cea morală și cea fizică. O doamnă trebuie să știe că virtual este posesoarea unei… unui gest care apropie omul de creație, vorbesc de maternitate, sigur un gest uman în care omul se apropie de creație este de-a da naștere. Și-n virtutea acestei idei, respectul față de sine este cel mai important.

O doamnă este o femeie care știe despre sine atât de mult, încât… și-atât de profund, încât își pune în valoare aceste calități fără să bage degetele-n ochi sau să facă excese, ci să fie. O doamnă este. Nu se face că este.

După ce se cunoaşte un domn…?

Un domn este cel care are respect față de ceea ce.. la modul masculin, trebuie să poarte-n sine. Responsabilitatea față de viață, față de profesiunea lui, respectul față de femeie, de soție și de familie, de respectul pe care-l are față de norme, un bărbat care nu are respect față de norme, normele-nsemnând legi, însemnând obligații sociale, însemnând sensul profund al prieteniei și-așa mai departe, nu e un domn. Sigur că un domn nu trebuie neapărat să fie-mbrăcat cu pălărie… să aibă pălărie și baston și lavalieră. Poa’ să fie îmbrăcat și-n blugi și teniși, dar moralmente el rămâne domnul respectiv.

Am învăţat că…

Important e să nu faci compromisuri majore. Și lucrul ăsta mi s-a indus și-n familie. Tata, când a simțit nevoia să-mi dea sfaturi, mi-a spus „N-am prea multe sfaturi, decât aceleași pe care, cred, orice părinte trebuie să le spună copilului lui: nu minți și nu fura. Nu minți, mi-a spus, pentru că poate uneori trebuie să minți mici fleacuri când să te scuzi, dar nu minți pe lucruri esențiale, pentru că vei trăi mereu spaima că se va afla, și ca să nu se afle vei mai folosi și alte minciuni ca s-o acoperi pe-aia, și tot așa, în progresie geometrică, ajungi să minți tot timpul, și există să nu te scapi la un moment dat și să se dărâme construcția asta.

Cel mai bun lucru este să spui adevărul, chiar dacă nu-ți convine și chiar dacă nu e crezut, pentru că-n mod sigur vei ține minte care-i adevărul și nu vei mai minți în funcție de el. Și cu asta te-ai salvat.” Și-a avut dreptate. Asta și fac.

Al doilea, cel cu a nu fura, mi-a spus „Nu fura, pentru că îți pierzi somnul. Și dacă-ți pierzi somnul, ajungi în anticamera nebuniei, pentru că insomnia este anticamera nebuniei”. Și iarăși a avut dreptate, și iarăși cred că aceleași sfaturi, astea două, cel puțin, pot să le dau și eu la rândul meu.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Antreprenorii şi oamenii de afaceri arestaţi au lăsat din mână conducerea unor businessuri de 8 mld. lei şi 16.000 de angajaţi

Sursa: Zf.ro

Au creat companii şi branduri care au stat la baza antreprenoriatului românesc, dar au ajuns să fie arestaţi, iar justiţia a stabilit sau va stabili dacă sunt vinovaţi sau nu. De multe ori, nu s-au înconjurat din timp de experţi care să-i ajute atunci când luau decizii şi nici nu şi-au format succesori. Astăzi, brandurile pe care le-au creat sunt în pericol, iar mii de angajaţi riscă să îşi piardă locurile de muncă. Întrebarea este dacă firmele şi brandurile construite vor rezista în viitor în economia românească.

Zeci de antreprenori şi oameni de afaceri români care au fost arestaţi cu precădere în ultimul an au lăsat în urmă afaceri cumulate de aproape 8 miliarde de lei, active bancare de 4 miliarde de lei şi un număr de 16.000 de angajaţi, arată o analiză a ZF. Fie că a fost vorba de antreprenori cu afaceri în domeniul construcţiilor (Nelu Iordache, Dan Beşciu, Theodor Berna, Alexandru Horpos sau Vlad Vameşu), în cel al transporturilor (Gruia Stoica, Ilie Carabulea), în sectorul medical privat (Ioana Daniela Vonica), în cel hotelier (George Copos), în IT (Irina Socol) sau în media (Dan Voiculescu), „plaja“ acoperită de dosarele din business pentru care judecătorii au dat sentinţe a făcut ca în unele domenii aproape să dispară reprezentanţi ai capitalismului românesc.

„Reforma economică s-a făcut în România nu prin legi economice, ci prin justiţie. Pe de-o parte, este bine că s-au identificat problemele şi că au fost pedepsiţi cei care au încălcat legea, însă pe de altă parte există şi un aspect negativ: deciziile justiţiei au atacat businessul antreprenorial românesc. Pentru mine, businessul are rolul de a crea locuri de muncă şi reprezintă o firavă dezvoltare a capitalismului românesc. Fără a-i apăra în vreun fel pe cei care au greşit, cred că trebuie să existe un program pentru salvarea mediului economic antreprenorial românesc“, a spus profesorul universitar Mircea Coşea.

În opinia sa, ar trebui creat un cont special, transparent, în care să se arate ce s-a întâmplat cu banii recuperaţi de la cei care au fost arestaţi pentru că au adus prejudicii statului.

De asemenea, Coşea a mai menţionat faptul că trebuie creat un program de investiţii prioritare care vor fi făcute din banii recuperaţi, pentru ca economia să beneficieze de aceste fonduri.

„Arestările din ultima perioada au făcut să dispară de tot capitalismul românesc din anumite sectoare economice, cum este domeniul lucrărilor de construcţii de autostrăzi. Justiţia a avut intenţii bune, dar nu repară ce a greşit Nelu Iordache, de exemplu, în aşa fel încât businessul acestuia să funcţioneze în folosul ţării. Ce se întâmplă cu perspectiva locului de muncă pentru miile de angajaţi din aceste companii, cu competitivitatea firmelor româneşti din diferite sectoare în astfel de situaţii? Trebuie să tragem un semnal de alarmă asupra acestor aspecte, pentru că mediul de business românesc trebuie protejat“, a mai spus Coşea.

Lipsa succesiunii poate duce la mari probleme financiare pentru companii

Din cazurile antreprenorilor români care au ajuns să fie arestaţi pentru evaziune fiscală, spălare de bani, deturnare de fonduri sau cumpărare de influenţă se pot desprinde o serie de lecţii care sunt esenţiale pentru supra­vieţuirea businessului antre­prenorial românesc.

Cum se conduce o afacere de familie, cum îşi aleg consilierii care să îi ajute în managementul firmei şi cum îşi selectează auditorii sunt doar câteva dintre temele la care ar trebui astăzi să reflecteze cei care vor să-şi construiască sau să-şi dezvolte o afacere în România.

Faptul că nu şi-au chemat la timp experţi care să îi ajute la rezolvarea problemelor financiare ale companiei, lipsa de cunoştinţe legislative sau chiar urmărirea în exces a interesului personal şi nu a celui de business i-au adus pe mulţi dintre marii antreprenori români în situaţii limită, iar afacerile lor sunt astăzi în insolvenţă, în faliment sau abia supra­vieţuiesc.

În contextul unei economii dominate de investitori străini şi al unui mediu antre­prenorial slăbit, plin de neîncredere şi terorizat în fiecare zi de posibilitatea chemării în judecată a acţionarilor sau a directorilor, se pune problema viitorului acestor companii.

Ce se poate face mai departe, în aşa fel încât brandurile create de antreprenori să continue să existe pe piaţă, iar companiile să se „detaşeze“ de persoanele care le-au condus/ fondat şi care poate au greşit?

„În general, în foarte multe cazuri, firme de mare succes intră în declin în momentul în care fondatorul se retrage. Cu atât mai dificilă este situaţia când lucrurile se întâmplă pe neaşteptate şi fonatorul sau firma are probleme în justiţie. Antreprenorii români nu prea vor să-şi pună problema succesiunii şi din acest motiv firmele sunt adesea prinse nepregătite: în loc să fie o schimbare de conducere şi dezvol­tare pe mai departe a afacerii, asistăm la vânzarea unor părţi sau a unor active, conflicte cu creditorii, ezitări şi greşeli în mana­gement. Fiecare firmă ar trebui să aibă pregătit un plan de succesiune, dar acest lucru nu se întâmplă în practică“, a spus analistul economic Aurelian Dochia, managing director al companiei Concept- Economic and Business Consulting.

„Masa salarială poate fi puternic afectată“

În opinia economistului Ionel Blăn­culescu, fondatorul companiei Consultanţă şi Investigaţii Financiare, în cele mai multe cazuri calitatea în care a fost persoana care a săvârşit o infracţiune (care poate fi de CEO, de acţionar/asociat şi CEO, de acţionar/asociat cu funcţii neexecutive, care pot fi de preşedinte al consiliului de administraţie sau de preşedinte al consiliului de supraveghere) este „solidară“ cu compania, în sensul că face parte din grupul infracţional în care este implicată persoana – acţionarul.

„Masa salarială poate fi puternic afectată de aceste cazuri, pentru că salariaţii nu sunt în afara jocului, iar asta poate fi o lecţie şi pentru cei care se angajează într-o companie, pentru că trebuie să se documenteze foarte bine în ceea ce priveşte activităţile şi reputaţia companiei la care se angajează. Iar recomandarea pentru antreprenorii care au o aplecare spre corupţie, care se simt cu musca pe căciulă, este ca aceştia să realizeze din timp un back-up al afacerii şi să nu implice prea mult compania în activităţile lor, să nu fie singurii manageri care să le ştie pe toate şi să nu depindă de un singur client sau furnizor“, a spus Blănculescu.

El a precizat că în cazul în care o companie a fost implicată, alături de acţionar, într-un scandal de corupţie sau fraudă, activitatea companiei este legată de creditori, stat sau bănci. În cazul băncilor, dacă pe activele companiei se pune sechestru, de exemplu, iar aceste active erau garanţii pentru acordarea creditelor, intervine clauza „exigibilităţii anticipate a sumelor acordate“, ceea ce înseamnă că firma respectivă trebuie să plătească toată suma datorată până la o anumită dată.

„Dacă dintr-odată o companie care funcţionează se trezeşte cu o astfel de clauză, efectul este distructiv. Iar blocarea activităţii afectează şi relaţia cu clienţii şi cu furnizorii, iar compania se poate trezi brusc în situaţia de a fi scoasă de pe piaţă“, a mai spus Blăn­culescu.

În economiile dezvoltate, guvernele salvează companiile antreprenoriale mari

În statele dezvoltate, atunci când companiile antreprenoriale sunt implicate în scandaluri legate de fraude fiscale, guvernele intervin pentru a salva companiile care au ajutat anterior economia, prin locurile de muncă create, prin taxele plătite la buget şi prin brandurile create în ţările respective.

Poate cel mai relevant caz internaţional în acest sens este gigantul italian din industria lactatelor Parmalat, o afacere de familie care a ajuns în 2003 în faliment deoarece schema de fraudă fiscală a antreprenorului şi fondatorului afacerii, Calisto Tanzi, a lăsat o gaură de 14 miliarde de euro în conturile companiei.

Doi ani mai târziu însă, guvernul italian a sprijinit compania şi a relistat-o la bursa de valori din Milano, iar din 2011 grupul francez Lactalis a devenit acţionar majoritar la Parmalat.

Anul trecut, grupul Parmalat a avut venituri de peste 5,4 miliarde de euro la nivel mondial, iar laptele Parmalat sau sucurile Santal sunt produse prezente şi astăzi pe rafturile magazinelor din România, în ciuda unei perioade negre din istoria companiei.

Un alt caz în care guvernul a intervenit pentru salvarea unor companii a fost cel al General Motors şi Chrylser, constructorii americani de maşini care se aflau în 2009 în pericol de faliment. Sprijinul financiar acordat de guvernul american a menţinut astfel în economie 1,5 milioane de locuri de muncă.

Totuşi, nu aceeaşi soartă au avut însă companii precum Arthur Andersen (audit şi contabilitate), care a prelucrat registrele contabile ale companiei energetice Enron, pentru a primi în schimb sume foarte mari din serviciile de audit oferite companiei.

La rândul lor, americanii de la Enron au intrat în faliment în 2001 ca urmare a unor afaceri secrete care au lăsat compania cu datorii foarte mari, iar acest faliment a lăsat fără loc de muncă 20.000 de angajaţi la acea vreme.

Astăzi, cele două companii mai „există“ doar în studiile de caz prezentate la cursurile şcolilor de afaceri.

Insolvenţa, primul pas pentru salvare?

Cei mai mulţi dintre antreprenorii arestaţi în ultimii ani au fost în domeniul construcţiilor, iar prima „mare arestare“ a fost cea a lui Nelu Iordache la finalul anului 2012, pentru deturnarea de fonduri europene.

În prezent, compania de construcţii de drumuri şi autostrăzi Romstrade, una dintre companiile pe care le deţine, este în insolvenţă, iar la momentul arestării sale avea peste 1.600 de angajaţi.

O soartă diferită a avut cealaltă companie pe care a deţinut-o, operatorul aerian Blue Air, care avea peste 400 de angajaţi şi afaceri de 575 de milioane de lei şi care a intrat în faliment, brandul fiind preluat ulterior de alţi acţionari.

„În momentul în care o companie intră în insolvenţă, iar acţionarul principal al companiei este arestat, cel mai important este ca acesta să găsească un om în companie care să fie capabil să preia frâiele afacerii şi care să poată conduce compania cel puţin la fel de bine cum o făcea acţionarul, dat fiind faptul că şi contextul este mai dificil. Este foarte important ca acea persoană să beneficieze de încrederea clienţilor şi să şi cunoască businessul foarte bine. Problema este că antreprenorii români nu prea şi-au format oameni care să le preia rolul, pentru că erau obişnuiţi să ţină afacerile din scurt, o cultură complet diferită de cea din Occident“, a explicat avocatul Ştefan Dumitru din cadrul companiei RVA Insolvency.

El a adăugat că în astfel de cazuri în care acţionarul este arestat riscul reputaţional nu mai este atât de mare, pentru că oamenii au început să se obişnuiască să lucreze cu companii în care acţionarii au avut probleme cu justiţia, la fel cum s-au obişnuit să lucreze cu companii aflate în insolvenţă.

„Dacă înainte de criză insolvenţa era asociată mai degrabă cu falimentul, acum percepţia s-a mai schimbat“, a mai spus avocatul Ştefan Dumitru.

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Niste infractori…

Sursa: B1TV

Declaraţiile fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, din dosarul în care este cercetată de DNA, scot la iveală o serie de detalii incendiare, privind modul în care SRI ar fi intervenit la DIICOT în favoarea omului de afaceri Ovidiu Tender, astfel încât acesta să nu fie trimis după gratii. Totul, în virtutea unor „raţiuni de securitate naţională” care pot fi legate indirect şi de milionarul Frank Timiş, naşul copiilor lui Ovidiu Tender.

Conform declaraţiilor date de Alina Bica şi scoase la iveală de Cătălin Tolontan, prim adjunctul SRI Florian Coldea i-ar fi cerut acesteia în 2013 ca Ovidiu Tender să nu facă închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de înșelăciune și spălare de bani. Şi asta în ciuda unei condamnări primite de Marian Iancu într-un dosar disjuns din cel al lui Tender.

Potrivit procurorilor DNA, după ce a fost numită șefă a DIICOT în martie 2013, Alina Bica a acşionat în mai multe moduri pentru a-și determina subordonații să ceară în fața instanței o pedeapsă de ”suspendare sub supraveghere” pentru Ovidiu Tender. Planul a fost, însă, dejucat în noiembrie 2014, odată cu reţinerea Alinei Bica de către DNA.

La rândul său, însă, Alina Bica susţine că intervenţiile făcute în favoarea lui Ovidiu Tender au fost, într-adevăr, solicitate, însă nu de către ea, ci de către Florian Coldea. Bica susţine că acesta a chemat-o la SRI, unde a informat-o că, „din raţiuni de securitate naţională”, legate de exploatările pe care Ovidiu Tender le deţine în Africa, ar fi bine să reanalizeze dosarul afaceristului, astfel încât să nu facă închisoare cu executare.

Potrivit Alinei Bica, prin firma lui Ovidiu Tender, Prospecţiuni SA, „urmau să se deruleze anumite contracte”, fără a preciza, însă, despre ce contracte este vorba.

Despre afacerile desfăşurate în Africa, Ovidiu Tender preciza, în 2012, că model pentru începerea lor i-a fost naşul băieţilor săi, milionarul Frank Timiş.

“Atunci (n.r. după criza mondială) a trebuit să-mi regândesc priorităţile în afaceri, până la ora aceea mă preocupa doar managementul companiilor cu probleme. Şi mi-am regândit afacerile spre prospecţiuni minerale, aveam informaţii de la naşul băieţilor mei, Frank Timiş, care a început în 2005 afaceri cu prospecţiuni geologice în Africa, inclusiv în diamante. Nu a fost o consiliere, ştiam ce a făcut Frank şi din cauza aceasta am decis să-i calc pe urme, declara Ovidiu Tender în iunie 2012, la TVR.

Una dintre afacerile bune ale lui Frank Timiş din Africa era în Sierra Leone, în minele de fier, mai susţinea atunci Ovidiu Tender, adăugând că la vremea respectivă l-a sunat şi i-a spus că „a descoperit un zăcământ de petrol în Liberia”.

În ciuda implicării indirecte a lui Frank Timiş în afacerile din Africa ale lui Ovidiu Tender, de intervenţiile SRI invocate de Alina Bica nu pare să fi beneficiat şi Timiş. În urmă cu doar câteva zile, producătorul de minereu de fier African Minerals, controlat de Frank Timiş a intrat în insolvenţă.

Compania nu a reuşit să-şi achite datoriile către creditorul şi partenerul din China, Shan-dong Iron and Steel Group, în proiectul minier Tonko-lili.

Şi London Mining, o companie care deţine o mină de lângă Tonko-lili, a intrat în faliment anul trecut. Atunci, mina a fost cumpărată de Frank Timiş, care s-a împrumutat cu 20 milioane de dolari de la o firmă din Australia.

African Minerals şi London Mining au fost afectate puternic după izbucnirea focarului de Ebola din Africa de Vest şi de prăbuşirea preţurilor la minereu de fier pe parcursul ultimului an. (Detalii AICI)

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Penalii IT- azi Softwin

Sursa: EVZ

Președintele pare cam moale. Aud că mă citește dar nu zice și nu face nimic. O fi fost plecat și atunci m-am hotărât. Torn numai la DNA.

Consider că ne găsim într-un moment când a început o curățenie ireversibilă. Nu mai merge cu dosare uitate prin sertare și apoi de tot. În acest context fiecare dintre noi poate contribui la asanarea societății românești. Pentru un anchetator orice element are importanță și cine știe dacă nu tocmai ce găsesc eu va duce la îmbinarea unor cauze și arestarea infractorilor.

Pregătesc un material zdrobitor despre trezorierii principalelor partide. O să vă cruciți, când îl termin, mai ales că despre unul dintre ei am și elemente din familia lui.

Dar până atunci, ca să vedeți ce potențial am vă voi ”oferi” câteva milioane pe tavă. Să vedeți ce ușor se câștigă banii!

Multe ne-au mai fost date să vedem în aceste zile de pe urmă în materie de corupție și inginerii financiare, dar parcă asta le întrece pe toate. Știați că un nume celebru de pe piața IT, grupul Softwin, a plăsmuit o platformă de recunoaștere a semnăturii olografe de un anume tip care, apoi, a fost cerută la licitații exact în formatul deținut doar de Softwin? Uite de exemplu o licitație de la Institutul Național de Statistică finalizată în 2013 pentru un așa numit ”Sistem informațional național statistic” în cadrul proiectului „Îmbunătățirea capacității administrației publice de măsurare a performanțelor administrative”, cu un buget de ”numai” 4,2 milioane de euro. În caietul de sarcini se cere o platformă de recunoaștere a semnăturii olografe, care, să vezi drăcie, exista numai la grupul Softwin. Coincidență? Firma „ASCENTA IT SERVICES S.R.L.”, desprinsă din Softwin, a și câștigat licitația, firește, pentru că numai acolo se găsea miraculoasa semnătură olografă…

Dar, pentru că o coincidență nu apare niciodată singură, iată că și la Ministerul Comunicațiilor a existat o licitație pe proiectul Dezvoltarea interoperabilității bazelor de date destinate IMM-urilor”, cu un buget modest de peste un milion de euro. Iarăși, prin caietul de sarcini, se găsea o secțiune intitulată ”Autentificarea pe baza recunoașterii semnăturii olografe”.  Supriză sau nu, „ASCENTA IT SERVICES S.R.L.” câștiga în 2013 și acest contract. Trăiască semnătura olografă!

Dar, ca să revenim la Institutul Național de Statistică, Softwin a mai avut și alte dealuri subtile cu această instituție esențială pentru statul român. Pentru INS, compania a desfășurat „servicii de popularizare (inclusiv materiale auxiliare) pentru recensământul Populației și al locuințelor în anul 2011”. Nu, Softwin nu e firmă de publicitate, dar la INS merge și ca o firmă de IT să se ocupe de mediatizare, de unde a și ieșit acel recensământ de nu mai știe nimeni câți suntem. Valoarea, ceva peste un milion de euro. Având în vedere că a fost negociere fără anunț de participare, adică dat direct, a fost o afacere bună, nu credeți?

Apoi, INS a mai dăruit exact în aceeași direcție și un contract de „servicii de tipărire și distribuire instrument statistic pentru recensământul Populației și a Locuințelor în anul 2011”. Două milioane de euro și ceva, dați direct. Ce bun e statul român câteodată… Colac peste pupăză, Softwin a mai primit în condiții similare și niște „servicii de sectorizare geospațială”, tot de peste 2 milioane de euro, tot de la INS.

Dar Softwin este ancorat puternic și în dosarele, era să zic meandrele, prezentului. Consiliul Județean Prahova, aflat în centrul unor dosare DNA dintr-alea grele, s-a pricopsit și el cu o licitație câștigată de Softwin. În 2013, CJ Prahova, condus atunci de deja celebrul Mircea Cozma, ”donează” susnumitei Softwin, fără licitație, un contract de mentenanță de cinci ani, pentru “Sistemul integrat de urbanism pentru gestionarea relației cu cetățenii”, finanțat în cadrul unui program european dintr-acela complicat.  Justificarea donației de contract fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare seamănă cu cele de mai sus: respectiva mentenanță putea fi furnizată numai de un anumit ofertant ”din motive tehnice”. În rest, gestionarea relațiilor cu clienții merge perfect numai că multe din componentele portalului sunt în limba engleză. Dar acum Mircea Cozma e ocupat să gestioneze relațiile cu procurorii DNA unde dă cu subsemnatul, așa încât cetățenii din Prahova nu au decât să pună mâna să învețe engleza dacă vor să aibă de a face cu Consiliul Județean!

În fine, dacă la toate acestea adăugăm că Softwin a fost partener de bază în cadrul contractului eRomania, cel mai scump portal inutil și nefuncțional din țara noastră, mai rămâne să ne amintim celebra butadă: aici sunt banii dumneavoastră… Trebuie doar să avem răbdare, ițele banilor murdari din eRomania abia acum încep să fie descâlcite…

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Matrix, frate! Double blow job journalism. Şi încă nişte deconspirări

Sursa: Gazetadecluj.ro

Motto: „Pentru o ţară ca România, baza dezvoltării începe de la Securitate“ – Traian Băsescu, Deveselu, octombrie 2013. Ştiam că Robert este „la ei”. Aşa cum îi ştiu pe majoritatea domnilor Smith din presa românească. Şi ei ştiu că eu ştiu. Sunt un „head hunter“ pe subiect, reflex al luptei pe care Caţavencu a dus-o ani de zile împotriva penetrărilor dese pe care le-a suportat inclusiv „desk office-ul“ redacţiei începând cu 1990.

Până la urmă care-i mirajul uniformei de sub costum!!? Solda!!? De ce au făcut-o!!? Din oportunsim pur sânge la tavă, din iluzia unei protecţii de tip „big brother, mânca-ţi-aş” şi din credinţa accesului înlesnit la informaţii şi funcţii gen consul (păstrez numele colegilor pentru memoriile casei). Primul ziarist pe care l-am deconspirat cu „mâna mea“ a fost în 1996, Floriana J (astăzi autoare de cărţi printre care şi „Ambasadorul“) o vampă cu pretenţii de mataharikrishna implicată în amantlâcul cu J.P. Vettovaglia, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, dar şi în prietenia cu Virgil Măgureanu, cu care se plimba de mână prin pădurile operative ale patriei.

Ultimul proces al ascultărilor ilegale din anii ’90 între denunţător, căpitanul Bucur, şi Mircea Toma, ziarist ascultat ilegal, pe de-o parte, şi SRI-ul lui Măgureanu, pe de altă parte, început cu peste 10 ani în urmă la CEDO, s-a terminat acum doi ani, în favoarea celor doi. Sunaţi-l pe Bucur să vedeţi ce păţeşte astăzi! „Băieţii e mulţi” şi „bine reprezentaţi!” Au trusturi de presă şi site-uri de ştiri, oameni în mai toate funcţiile-cheie din redacţii. V-amintiţi de Valentin Zaschievici, redactor-şef la Jurnalul Naţional deconspirat în urmă cu vreo doi ani, ca acoperit al SRI?! (vezi blogul lui Tolontan)  Sunt câteva sute de „domni Smith“ plătiţi de contribuabili mai mult ilegal şi care, aşa cum spunea o ziaristă vocală, fostă muncitoare la 23 august, apără „interesul naţional“!

Dreptul la informare al cetăţeanului a căzut în desuetitudine, ca şi Constituţia. În fapt, „avatarii” serviciilor sunt braţul înarmat al unei lupte între entităţi rivale de informaţii care se calcă pe picioare în presa română şi în celelalte puteri din stat. Chiar pe coloana blogurilor, deasupra şi dedesubtul meu, sunt oameni care sunt în relaţii de serviciu, cu câte un serviciu secret. Vorbim despre o dimensiune apocaliptică a noii Securităţi, România având cel mai mai mare număr de angajaţi şi colaboratori raportat pe cap de locuitor din întreaga UE, inclusiv UK!

Tehnic legiferat vorbind, „livretul“ poate fi de trei categorii: acoperit, descoperit şi colaborator. Însă, toate serviciile secrete au oameni într-una dintre cele două condiţii posibile în civil: în presă; în politică; în Parlament; în magistratură; în administraţie; BNR; Sfântul sinod. Peste tot! Nici bietele deconcentrate nu au scăpat! Racolarea o poate face legal numai SRI-ul! Iar SIE, în condiţii definite ca excepţionale. Aşadar, Turcescu a fost ilegal acoperit al Armatei.

De aceea MApN-ul nu a comentat şi nici usturoi nu a mâncat, de unde şi trimiterile lui Robert la instanţa judecătorească.  Au fost oameni la vârful Statului care au negat public, de-a lungul timpului, situaţia denunţată de societatea civilă. Mint! Bunăoară, Turcescul acoperit este opera lui Gabi Oprea (un acoperit, dar de patru stele, şi ministrul sub care Armata Română s-a simţit atât de umilită încât Ponta, avertizat, a trebuit să-l pună „doar“ la Interne).   Va urma, aşa cum anticipează şi alţi acoperiţi cu ştaif din presa ocupată, o altă lovitură, pe care o aşteaptă cu sufletul la gura lui Nuţi, cel care a adus România în poziţia de stat captiv al serviciilor secrete. Aşa stând lucrurile, avem o certitudine: ele fac politică! Chiar şi Poliţie Politică. În fiecare zi. Întrebarea pe care românul şi-o pune imediat când are o dilemă greu de omorât cu mijloace democratice autohtone: „Cum este la ceilalţi!!?“

În ţările NATO nu există acoperiţi în politică şi nici în presă (dacă e să iau exemplul Germaniei, după raportul Schaefer din 2006, scandalul acoperiţilor BND în publicaţiile germane, după care BND a anunţat că renunţă la infiltrări, iar Codul Presei german are prevederea incompatibilităţii între meseria de jurnalist şi cea de agent sau informator al serviciilor secrete).

Haloimăsul colaboraţionismului din underground-ul celor patru puteri în stat este la apogeul său demonic: avem atât de mulţi spioni, rezidenţi, ofiţeri acoperiţi sau pe deplin acoperiţi în vintrele „Statului de drepţi” încât situaţia nu mai poate fi remediată în registru parlamentar (poate doamna Victoria Nuland, vezi poziţia Cristinei Guseth, director executiv „Freedom House“ şi una din „vocile Americii“ în supravegheata noastră ţară).   În mod reflex democratic comisiile parlamentare de supraveghere şi control al serviciilor secrete ar fi trebuit să se autopropună cu niscai anchetă în urma scandalului autodeconspiratului R.Turcescu. Nu s-au autosesizat pentru că nu ele controlează serviciile, ci „viţăversa“!

În timp ce alocaţiile, pensia bătrânilor, educaţia, investiţiile se prăbuşeau, un singur buget creştea în fiecare an al guvernării Boc-Băsescu: cel al „Securităţii Naţionale“! De ce!? Sistemul îşi făcea armată de ziarişti, magistraţi şi funcţionari publici. Securitatea s-a reinventat la scară mondialistă.

Acum „Securitatea“ este bunăoară „decât democratică“ şi are, nu-i aşa, două motive perfect valabile: Corupţia şi Terorismul!  În urmă cu un an şi jumătate Mihai-Răzvan Ungureanu cerea într-o ieşire publică, fără precedent, scoaterea acoperiţilor din politică. Nu ştiu dacă cererea era „un teaser trailer” adresat lui Victor Ponta pe persona juridică sau era un strigăt cu rest vindicativ la adresa serviciului secret rival despre care se spune că pusese umărul înstelat la căderea guvernului Ungureanu.

În 2012, Active Watch făcea un raport, pe care pot să spun că l-am inspirat, şi mai apoi o cerere către Parlamentul European de interzicere a infiltrării serviciilor secrete în redacţiile ziarelor, soldată cu punerea pe agenda Parlamentului European a chestiunii. Evident că nu s-a intâmplat nimic după rezoluţia-recomandare pe „libertatea presei” a Parlamentului European… Astăzi se vorbeşte foarte intens în ziarele dominate de serviciile secrete, ba de Maior-preşedinte (dezminţită de el insuşi), ba de Maior-premier (varianta cu tehnocrat în fruntea guvernului vehiculată de V. Ponta-Preşedinte). În fapt, „domnul ambasador“ este cel mai puternic intelectual din România. Nu o să vedeţi ştiri critice la adresa sa, decât prin armaghedoanele internetului.

Chiar şi Radio Guerrilla stă astăzi pe bară de un de zile ca victimă colaterală a acţiunilor sinergice ale acoperiţilor şi descoperiţilor care-i protejează pe cei care sunt responsabili de această comă indusă şi urmăriţi penal „à la légère“ (cu altă ocaziune, mai pe larg). În prime-time-urile televiziunilor „angajate”, acoperiţii se lăfaie şi sunt promovaţi cu celeritate să domine agenda publică, aruncă zvonuri tactice politic legate de colaborarea lui Johannis K. cu serviciul secret german (da,da, isprava „maestrului” Ion Cristoiu, fost colaborator al Securităţii culturale denunţat de Vadim Tudor&colegii securişti, al lui Vântu, al lui Voiculescu şi astăzi un „protejee” al unui serviciu secret românesc).

Tot „de la ei” sunt acei ziarişti misionari ai statului de drept, care acuză societatea civilă că „ia bani de la puteri străine“ pentru militantismele ei „ecoanarhiste” întru protejarea Roşiei Montana sau împotriva fracturării gazelor de şist, la unison cu unul dintre parlamentarii din comisia de supraveghere a SIE, deputatul liberal, Mihai Calimente, să dăm numai un singur exemplu de coincidenţă.

Un „madarinat” al agenţilor a ajuns să facă agenda publică şi chiar şi pe cea politică, devenind entropic unui tip de criteriu de promovare securistic. Cam ca pe vremea comunsimului: dacă erai şi securist era mai bine decât dacă nu erai, în ordinea carierei tale sub partidul unic.

Consecinţele acestui tip de „amestec” al entităţilor de informaţii, în treburile adminstrative ale statului, sunt foarte grave pe termen mediu şi lung. Nici nu vreau să mă gândesc la şoaptele serviciilor în urechile judecătorilor, făcute, desigur, în interesul „interesului naţional”… În 5 aprilie 2011 scriam articolul de mai jos pe un alt site, al unei televiziuni conduse azi de nişte „lăsaţi în pace”: „Un troll, din specia „dăştept” detonator de forum, îmi scria deunăzi, pe radioguerrilla.ro, la emisiunea „De la unu la două“, apropos de „obsesia mea” cu serviciile secrete: „Ce dacă conduc Securiştii?!? Nu ei l-au împuşcat pe Ceauşescu?!?”(Ce dacă conduce Iliescu?!? Nu el a “făcut” Revoluţia?!? Cine aţi vrea să conducă?!? Voi, golanii din Piaţa Universităţii?!?(în urmă cu 20 de ani)”

Un ayatolah al presei scria nu demultişor că Securitatea şi dosarele Securităţii nu sunt un subiect destul de tare ca să (mai) pasioneze publicul românesc (ca şi când, să zicem, publicul german ar fi fost foarte pasionat de dosarele nazismului…). Andrei Pleşu scria cu afinitate fină într-un editorial despre „anticomunismul cu faţă umană“ al lui Adam Michnik…(mi-aş fi dorit să-l văd pe Michnik propunând conceptul de „antifascism cu faţă umană”!!, iar un student la Arte Plastice spunea despre Ceauşescu că a fost un tip cool care le-a tras-o la toţi! (afirmaţie corectă ce se poate deduce şi din filmul fără subtitrare istorică al lui Andrei Ujică: „Autobiografia lui Ceauşescu”).

Şi exemplele „toleranţei noastre” pot continua în acelaşi registru: Preşedintele a condamnat comunismul, deşi peste 400 de plângeri împotriva torţionarilor sunt blocate sau prescrise şi astăzi de către Parchetul General; o parte dintre intelectualii anticomunişti sunt azi la putere sau alături de ea (comunist, necomunist, la reconstrucţia ţării trebuie să participe şi societatea civilă, partea înţelegătoare şi cooperantă); Opoziţia are un Dan Voiculescu în coadă cu sentinţă definitivă de colaborator al Securităţii, iar partidul istoric PNL nu mai dă doi bani pe legea lustraţiei; socialiştii din Parlamentul European, cu Severin cu tot, nici nu vor să audă de condamnarea comunismului în termeni asemănători condamnării nazismului…

Bunoară îmi cam băteam tura-gura de pomană cu genocidul comunist, cu eroii anticomunişti din munţi şi cu securiştii din administraţie! Dacă toţi spun că eşti „obsedat“, du-te, Mihaiule, şi te tratează! Altfel pari un resentimentar cu „faţă inumană“ de fixist, care tooot vorbeşte de urmaşii Securităţii (serviciile de azi) şi nimerică nu achiesează la subiectul acesta fără prea mare „interes public“!

Dar când subiectul avea şanse să intre la capitolul „bibliografia deceniului trecut”, apare salvator „WikiLeaks-ul” cu o afirmaţie istorică, pe care nici măcăr în presa dezlănţuită de moguli nu mai speri s-o mai citeşti: „Securitatea a falimentat România!”. Hopaaaaa!? Păi, asta este teoria mea! Mi-au furat-o americanii! Amu bine c-au furat-o ei şi nu ruşii, că iar ne mai trântea KGB-ul o Revoluţie de ne-o furau oligarhii, de astă dată!

NU EXISTĂ AFACERE DE PROPORŢII CU STATUL SAU PRIVATIZARE FRAUDULOASĂ ÎN ULTIMII 20 DE ANI LA CARE SĂ NU FI PARTICIPAT CEL PUŢIN DOI SECURIŞTI!

Păi, bine, bine, dar ce legătură au foştii securişti cu serviciile secrete modernizate şi integrate în UE şi NATO şi care au supravegheat şi supraveghează toate operaţiunile de „interes naţional”?!? (Numărul de acoperiţi de la Revoluţie s-a înzecit, iar bugetul serviciilor se măreşte de la an la an, deşi nu mai e niciun război rece şi, nu-i aşa, nicio dictatură!) Scriam într-un post anterior (Matrix, frate!, 22 martie) că „ÎN CELE MAI IMPORTANTE PUNCTE DE DECIZIE ALE SISTEMULUI POLITIC-ADMINISTRATIV SE AFLĂ OAMENI AI SISTEMULUI!” (prin oameni ai sistemului înţeleg „ofiţeri acoperiţi”, nu politicieni sau tocmiţii lor la furat în posturi administrative!)

Şi mai risc o afirmaţie de cauzalitate: NU EXISTĂ AFACERE DE PROPORŢII ÎN ULTIMII 20 DE ANI LA CARE SĂ NU FI PARTICIPAT CEL PUŢIN UN SERVICIU SECRET! Şi FNI-ul, Mihaiule?!?? Chiar şi Ioana Vlas, dăşteptule! Şi BCR-ul?! şi Petrom-ul? Şi Sidex-ul?!? Şi Romtelecom-ul?!? Şi Oltchimul?!? Şi Roşia Montana?!? Şi SNTR?!? Şi Romcim?!? Şi Tractorul?!? Păi, cam da, dezinteresaţilor, pentru simplul motiv că această ţară este condusă de serviciile secrete! Iar astăzi mai mult ca niciodată! Păi, atunci cine-i de vină pentru falimentul României?!?

Securitatea sau Serviciile Secrete?!? Răspunsul: depinde de care parte a căcatului priveşti! Dacă priveşti dinspre partea curată, răspunsul este NU! Nu ştiu ce-au vrut să spună americanii cu această afirmaţie „iresponsabilă” în care un sector întreg al muncii socialiste este învinuit în masă pentru ce-au făcut politicienii aleşi în 5 mandate! P.S.: 1. Întrebare pentru ziaristul M.M. de la Evenimentul Zilei: Ce fel de legături netransparente aveţi cu SRI-ul şi de când?!? (acest „ziarist” proPutere şi-a făcut o misiune din a ataca săptămânal ziariştii ostili Preşedintelui sau Opoziţia cu aceleaşi argumente pe care le invocă Preşedintele preferat al SRI-ului; desigur, o simplă coincidenţă)

P.S. 2. Nu există publicaţie, televiziune, sindicat sau ONG important în ţara noastră la care să nu existe de strajă patriei „colaboratorii” de tip nou ai Securităţii Naţionale, oportunişti care, ca şi înante de 89, se pun bine şi la adăpost cu „Sistemul”, „mărind capacitatea intelectuală şi operaţională a serviciilor”. Chiar şi la cea mai anticomunistă publicaţie din România, „Academia Caţavencu”, activează pe lângă doi amărâţi foşti colaboratori ai Securităţii, doi ziarişti acoperiţi, unul dintre ei oferindu-se „planton”, în timpul regimului Năstase, când publicaţia era în linia întâi a luptei contra regimului”. p.s. Cristian Sima, fugarul din Sankt Moritz, într-o relatare pe Facebook, scria în două postări duminică, orele 23.01, următoarele: „Oameni buni.Există in România o structură transpartinică care cuprinde toţi politicienii, toţi oamenii de afaceri mai importanţi, multinaţionalele, serviciile. Structura asta a distrus Romania post decembristă. Din aceasta structură, eu şi Turcescu am făcut parte. Am hotărit să ne spovedim.

La inceput vom fi ignorati, apoi luati in deridere, apoi combătuţi .. Nu e nicio conspiraţie. E doar DISPERARE.” Iar luni, orele 9.50, tot el: „Pe cine aştept la marea spovedanie: Cosmin Guşă, Dan Pascariu, Dan Tapalagă, Mircea Dinescu, Cătalin Predoiu, Daniel Dăianu, Bogdan Chirieac si multi altii…..”

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Rolul copiilor in marile dosare ale parintilor si explicatiile psihologilor

Sursa: Hotnews.ro

Imagine

“Cum poate accepta un tata ca propriul copil sa-i intermedieze spagile sau sa-i mascheze mita?” Este o intrebare rostita tot mai des de cei care vad cuplurile tata-copil care se prezinta in arest sau la audieri la procurori. Alin Cocos (28 de ani) este in arest alaturi de tatal sau, Dorin Cocos, Vlad Cosma (31 de ani) este trimis in judecata pentru ilegalitati in care procurorii spun ca l-a angrenat propriul tata, presedintele CJ Prahova, despre Camelia Voiculescu (40 de ani) procurorii spun ca avea o dubla grija infractionala: sa sprijine santajul lui Sorin Alexandrescu si sa asigure rezultatul, pentru satisfactia tatalui sau – Dan Voiculescu.

 

  • Vezi mai jos ce spun rechizitoriile DNA despre implicarea fiilor de politicieni sau oameni de afaceri in dosarele parintilor, care era rolul infractional al copiilor 
  • Care este explicatia pe care o dau psihologii Mircea Miclea si Daniel David pentru acest fenomen

Toleranta parintelui [care incalca legea] la o ilegalitate din partea copilului este mai mare, iar copilul este mai motivat la randul lui sa replice modelul “, a explicat pentru HotNews.ro psihologul Mircea Miclea. Acesta a subliniat ca in astfel de cazuri avem de-a face cu modelul parental, care este apreciat si imitat“.

Daniel David, psiholog si coordonator al studiului “Psihologia poporului roman “, a declarat pentru HotNews.ro ca “noi, romanii, avem o forma mai particulara a unui colectivism focalizat pe familie. De ce aceasta focalizare mai ingusta pe familie si nu o focalizare mai larga pe rude, prieteni etc.? Focalizarea pe familie la romani rezulta dintr-o neincredere foarte puternica in alti oamenii, romanii exceland la acest indicator, in raport cu alte tari/culturi. Asadar, simplu si direct spus, pentru romani doar familia asigura contextul increderii“. 

Citeste mai jos ce spun rechizitoriile procurorilor despre rolurile jucate de 6 copii in dosarele parintilor si explicatia integrala a celor doi psihologi.

1. Alin Cocos – baiatul de 28 de ani al omului de afaceri Dorin Cocos 

 
Alin Cocos (28 de ani) este in arest, la fel ca tatal sau, Dorin Cocos , intr-un dosar in care mai sunt implicati Adriean Videanu (eliberat vineri, 6 februarie 2015), fosta sefa a DIICOT Alina Bica (in arest) si consilierul acesteia Florentin Mihailescu (in arest).
 
Alin Cocos este cercetat pentru dare de mita si trafic de influenta , pentru ca ar fi intervenit la comisia din Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) din care facea parte si Alina Bica pentru ca omul de afaceri Gheorghe Stelian sa primeasca, in 2011, despagubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, potrivit Mediafax .
 
Procurorii DNA spun ca Alin Cocos a fost cel care i-a cerut omului de afaceri sa cesioneze 25% din drepturile de despagubire la 3 persoane, pe care tot el i le-a indicat, in schimbul sustinerii cauzei sale la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor.
 
In urma influentei pe care Alin Cocos si Florin Mihailescu (un apropiat al lui Alin) au exercitat-o asupra Alinei Bica, in martie 2011 Comisia a validat in favoarea beneficiarului suma de 377.282.300 lei, informeaza DNA. In schimbul acestei decizii, Alina Bica si Florin Mihailescu au primit, fiecare, cate o cota parte, egala, (de peste 4.000 de metri patrati) dintr-un teren din Snagov ce apartinea unei rude de-a lui Alin Cocos, spun procurorii. Anchetatorii precizeaza ca transmiterea dreptului de proprietate a fost realizata cu sprijinul lui Alin Cocos si Ionut Florin Mihailescu, prin tranzactii succesive si persoane interpuse.
 
Informatia se regaseste si intr-o ordonanta a procurorilor DNA publicata de Robert Turcescu  la finalul anului trecut, pe blogul sau. Potrivit acelor date, o parte din actiunile obtinute la Fondul Proprietatea in urma acestei afaceri “au fost tranzactionate, iar o parte din bani au fost directionati catre membrii familiei Cocos (Cocos Dorin, Cocos Alin si Udrea Elena Gabriela)”. Pentru serviciile aduse cauzei, Alina Bica a primit, “fara a plati contravaloarea, o cota parte dintr-un teren situat in Snagov, in suprafata de 4425 de metri patrati, apartinind numitei Chiriac Olguta”, se arata in documentul citat. Olguta Chiriac, noteaza procurorii, este fosta sotie a lui Dorin Cocos si mama lui Alin Cocos.
 
DNA a anuntat si intr-un comunicat  ca Dorin Cocos a cerut si a primit, in 2011 – 2012, 16 milioane de euro, in transe, de la beneficiarul unor drepturi litigioase, in schimbul influentei pe care a exercitat-o asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica si Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea solutionarii a doua dosare de despagubire. Pentru a grabi rezolvarea unuia dintre cele doua dosare, Dorin Cocos i-a dat Alinei Bica, prin fiul sau Alin, peste 4.000 de metri patrati dintr-un teren in Snagov , spun anchetatorii.
2. Vlad Cosma – fiul de 31 de ani al fostului presedinte CJ Prahova   
 
Vlad Cosma (31 de ani) a fost trimis in judecata sub control judiciar, pentru trafic de influenta, alaturi de tatal sau – presedintele CJ Prahova Mircea Cosma (cercetat pentru luare de mita si abuz in serviciu) – in luna aprilie a anului trecut. In prezent, deputatul PSD Vlad Cosma este cercetat in stare de libertate, dupa ce Camera Deputatilor a respins cererea de incuviintare a arestarii preventive . 
 
Vlad Cosma este acuzat ca, alaturi de un apropiat, ar fi primit peste 4,4 milioane de lei de la mai multi oameni de afaceri din Prahova, pentru a-l influenta pe tatal sau – presedinte al CJ Prahova – sa le dea contracte ilegal cu institutia publica pe care o conducea. In schimbul incheierii acestor contracte, tatal sau – Mircea Cosma ar fi primit peste 1 milion de lei, spun procurorii anticoruptie.
 
In rechizitoriu, procurorii scriu ca Mircea Cosma a derulat in perioada 2010 – 2013 activitati ilegale in care a antrenat “mai multe persoane, printre care si pe propriii copii – COSMA VLAD ALEXANDRU – deputat in Parlamentul Romaniei si (….) – notar public, la biroul careia au fost autentificate contracte de vanzare – cumparare terenuri a caror tranzactionare deghiza o mita “.
 
Fiica lui Mircea Cosma, Andreea, care este notar public, este cercetata si ea intr-un dosar de evaziune fiscala si spalare de bani de 35 de milioane de euro. Detalii aici
 
Razvan Alexe, prietenul lui Vlad Cosma, a povestit in fata judecatorului care a fost rolul fiului presedintelui CJ Prahova in trucarea de licitatii publice, scrie Gandul . Pentru trucarea unei licitatii, Mircea Cosma – presedintele Consiliului Judetean Prahova – primea prin intermediul fiului sau Vlad Cosma 10% din contract , a spus Alexe. 
 
In urma unei discutii pe care am avut-o cu Vlad Cosma la mine in birou si la care nu a mai participat altcineva, am inteles ca societatea castigatoare trebuie sa plateasca 10% din valoarea contractului catre conducerea Consiliului Judetean pentru a avea acces la Alixandru Daniel [ALIXANDRESCU DANIEL ADRIAN – functionar public avand calitatea de director al unor departamente ‘cheie’ in cadrul Consiliului Judetean Prahova, care a facilitat castigarea de catre trei companii a procedurilor de achizitie publica – spun procurorii in rechizitoriu]. De asemenea, trebuiau platiti cate 20.000 lei de doua ori, in total 40.000 lei – o data la atribuirea contractului, a doua oara la sfarsitul lucrarii catre Alixandrescu Daniel”, a spus Alexe in instanta, citat de Gandul.
 
Razvan Alexe a declarat in fata magistratilor: “Eu personal i-am dat banii lui Vlad Cosma – inteles ca sunt destinati conducerii Consiliului Judetean Prahova , dar nu pot preciza daca Mircea Cosma cunostea aceste chestiuni. In mod direct banii erau pusi in plic si apoi dati lui Alixandrescu. S-a intamplat o data la mine la birou, o data la dansul, la etajul 7 al Consiliului Judetean.”
 
Dupa ce contractul supraevaluat era atribuit si oficial, o parte a acestuia era subcontractata de o firma, care la randul ei subcontracta catre o alta companie, iar din conturile acesteia din urma se scoteau banii cash (fondul de spagi) pe care ii primea in mana Vlad Cosma, a povestit Alexe, potrivit sursei citate. Acesta a dat exemplul unor licitatii trucate pentru deszapezire. 
 
“De asemenea, din valoarea lucrarii 60% erau cheltuieli, iar restul 40% se impartea astfel: 10% din valoarea lucrarii pentru fiecare sector i-am platit-o lui Vlad Cosma, 30% reveneau constructorului, 20% fiind profitul sau, iar 10% se imparteau jumatate/jumatate intre mine si Vlad Cosma. Cu alte cuvinte Vlad Cosma primea 10%, care nu stiu cui ii erau destinati, plus jumatate din 10% pe care ii impartea cu mine”, a spus Razvan Alexe, relateaza Gandul.
 
Printre denuntatori se numara si constructorii care imparteau astfel licitatiile, iar unul dintre ei a declarat ca i-a dat mita direct lui Vlad Cosma, iar Razvan Alexe i-ar fi spus ca banii erau pentru partid. 
 
Aceasta schema infractionala este redata si in rechizitoriul procurorilor DNA: “persoanele implicate stabileau modalitatea in care urmau sa participe la licitatiile organizate la nivelul Consiliului Judetean Prahova, societatea care trebuia sa castige o anume lucrare, costurile estimative de executie si castigul obtinut, dar si cuantumul ‘comisioanelor’ care trebuiau platite si anume: 10% pentru presedintele autoritatii publice judetene – inculpatul Cosma Mircea si pentru formatiunea politica pe care acesta o reprezenta (PSD), sume fixe – de regula 10.000 lei de lucrare pentru sprijinul acordat de inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian – potrivit prerogativelor functiei sale, precum si 1/3 din castig care se impartea in mod egal intre inculpatii Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru – traficantii de influenta “.
 
“In aceasta modalitate, in perioada 2012-2013, inculpatii Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru au intrat in posesia unor sume de bani in cuantum de 4.410.149, 97 lei, pe care i-au impartit in mod egal, iar inculpatii Cosma Mircea si Alixandrescu Daniel Adrian au primit de la inculpatul Alexe Razvan, pentru incalcarea atributiilor de serviciu si favorizarea celor trei agenti economici mentionati in legatura cu trei lucrari atribuite de autoritatea publica judeteana (ce vor fi detaliate in cele ce urmeaza) – 1.890.064,27 lei (Cosma Mircea), respectiv 130.000 lei (Alixandrescu Daniel Adrian)”, spun procurorii DNA.

Descarca de aici Rechizitoriul procurorilor – in cazul Vlad si Mircea Cosma

3. DNA: Camelia Voiculescu avea o dubla grija infractionala: sa sprijine santajul lui Sorin Alexandrescu si sa asigure rezultatul, pentru satisfactia tatalui sau – Dan Voiculescu    
 
Camelia Voiculescu (40 de ani) este cercetata pentru complicitate la santaj, alaturi de tatal sau – Dan Voiculescu. “Actiunea infractionala a invinuitului VOICULESCU DAN a fost de sprijinire si sustinere a actiunilor de santaj desfasurate de catre inculpatul ALEXANDRESCU GEORGE SORIN, atat direct, cat si prin intermediul invinuitei Voiculescu Camelia”, sustin procurorii DNA.
 
Cei doi, tata si fiu, au fost trimis in judecata in dosarul “Santaj la Antene” , in care Sorin Alexandrescu, directorul Antena Grup, este acuzat de procurorii anticoruptie ca l-ar fi santajat si constrans pe administratorul RCS-RDS Ioan Bendei sa semneze reintroducerea in grila Digi a unor programe ale trustului Intact, amenintand ca altfel va publica o serie de anchete compromitatoare despre relatia dintre RCS-RDS si Dumitru Dragomir, seful Ligii Profesioniste de Fotbal. Anchetatorii sustin ca cei doi erau la curent cu “stadiul actiunilor infractionale”. 
 
In rechizitoriu se arata ca “invinuitii Voiculescu Camelia si Voiculescu Dan au fost complici la actiunea infractionala de constrangere a numitului (…) sa accepte incheierea unui contract in termenii si conditiile impuse de inculpatul Alexandrescu Sorin”.
 
“Astfel, potrivit probelor administrate in cauza, invinuita Voiculescu Camelia a desfasurat actiuni de incurajare a inculpatului Alexandrescu Sorin in vederea savarsirii faptei, l-a sustinut si s-au consultat permanent cu privire la evolutia si reactiile numitului (…), pe parcursul actiunilor de amenintare si intimidare, necesare mentinerii presiunii psihice, in scopul de a-l determina sa incheie contractul “, spun procurorii anticoruptie.
 
In rechizitoriul de trimitere in judecata a Cameliei Voiculescu, procurorii au introdus interceptari ale convorbirilor dintre Dan si Camelia Voiculescu, precum si dintre Camelia Voiculescu si Sorin Alexandrescu, din care procurorii desprind urmatoarele:
 
Asadar, invinuita avea o dubla grija infractionala:
– pe de o parte sa sprijine demersurile infractionale ale inculpatului ALEXANDRESCU GEORGE SORIN in reusita santajului;
– pe de alta parte sa asigure rezultatul infractional printr-un sprijin complet, pentru satisfactia invinuitului VOICULESCU DAN .” 
 
“De asemenea, dovada a faptului ca invinuita Voiculescu Camelia – Rodica si Voiculescu Dan au fost complici ai actiunilor de santaj desfasurate de inculpatul Alexandrescu George Sorin este si faptul ca acestia se consultau si isi exprimau reciproc parerea asupra actiunilor de santaj desfasurate, inclusiv faceau aprecieri atunci cand considerau ca, un anume mod de amenintare era sau nu potrivit”.
 
Printre discutiile redate in rechizitoriu se afla si urmatoarea:
“VOICULESCU DAN: Aa… ce-a facut SORIN? Da?
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Maine!
VOICULESCU DAN: Pai, azi trebuia, nu?
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Nu, maine! Maine trebuia!
VOICULESCU DAN: Ok!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Am incurcat eu sau am… l-am sunat dimineata si i-am adus aminte sa fie atent.
VOICULESCU DAN: Aha!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Si inca cu ocazia aia eu am intrebat si mi-a zis ca ,Maine’
VOICULESCU DAN: Ok! Bine. 
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. in rest, trebuie sa ma gandesc la razgandirea aia.
VOICULESCU DAN: CAMI!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Stii ca, a fost la o intalnire SORIN, la un hotel nu stiu unde. Si tot te sunam eu: “A venit? A venit? A venit? A venit?”
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. Da. Da. Da.
VOICULESCU DAN: Rugamintea mea, poate ii mai spui inca o data!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Mare atentie!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. ii spun, ii mai spun…
VOICULESCU DAN: Mai spune-i, te rog, acuma, o data…
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Mare, mare, mare, mare!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: ihi.
VOICULESCU DAN: Da?
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. Da, ii mai spun.
(…)
VOICULESCU DAN: Mare, mare, mare grija! Si nu numai in cazul asta, in general! Ca el ai vazut cum e, parca e cocos d-ala…
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Da?”
Descarca de aici Rechizitoriul procurorilor – in cazul Camelia si Dan Voiculescu

4. Emanuela Pendiuc – cercetata pentru ca l-ar fi ajutat pe tatal sau sa primeasca un apartament mita si sa ascunda fapta 

 
Emanuela Pendiuc a fost retinuta, iar acum este cercetata in libertate sub control judiciar, pentru ca ar fi incercat sa mascheze mita primita de tatal sau, Tudor Pendiuc – primarul Pitestiului , spun procurorii. Potrivit referatului procurorilor DNA cu propunerea de arestare preventiva a celor doi, primarul Pendiuc este anchetat pentru luare de mita si abuz in serviciu, iar fiica sa – Emanuela Elena Pendiuc – este acuzata de complicitate la luare de mita si spalare de bani
 
Procurorii spun ca Tudor Pendiuc ar fi primit in 2008 pentru fiica sa Emanuela un apartament in Bucuresti , in valoare de 130.900 euro (echivalentul a 475.812.18 lei), in schimbul acordarii unui contract in favoarea unei firme , din functia sa de primar. 
 
“Din declaratia martorilor, precum si din inscrisurile existente rezulta ca inculpata Pendiuc Emanuela Elena nu a platit suma de 130.900 euro societatii Conarg Real Estate S.R.L.. Inscrisurile invocate mai sus au fost intocmite pentru a ascunde activitatea infractionala cu privire la remiterea apartamentului numitului Tudor Pendiuc primit pentru fiica acestuia”, spun procurorii anticoruptie.
 
Anchetatorii argumenteaza in referatul cu propunerea de arestare preventiva ca Emanuela Elena Pendiuc “l-a sprijinit pe inculpatul PENDIUC TUDOR sa primeasca un imobil apartament situat in mun. Bucuresti cu titlu de mita, sens in care la data de 26.11.2007 a incheiat antecontractul (….); la data de 18.02.2008 a incheiat contractul de vanzare-cumparare nr. (….) cu SC Conarg Real Estate S.R.L. si ulterior a acceptat emiterea de catre Conarg Real Estate S.R.L a chitantelor nr. (….) 26.11.2007 in suma de 110.000 lei si (….)15.02.2008 in suma de 365.112,18 lei, fara a remite sumele de bani societatii anterior amintite. Asa cum am mai mentionat anterior pretul mentionat in contract este neserios, valoarea imobilului fiind mult mai mare”.
 
Procurorii DNA sustin ca, “pentru a disimula primirea de catre inculpatul Pendiuc Tudor, tatal sau, a unui apartament cu titlu de mita si pentru a crea aparenta ca respectivul imobil intra in mod legal in proprietatea ei “, fiica primarului ar fi incheiat contractele mentionate mai sus .
 
“In conditiile primirii apartamentului, inculpatul Pendiuc Tudor si-a exercitat autoritatea fata de membrii comisiei de evaluare” si, mai tarziu, in perioada executarii contractului, sustin procurorii. 
Descarca de aici Referatul procurorilor cu propunerea de arestare preventiva – cazul Emanuela si Tudor Pendiuc

5. Vanda Vlasov – fiica lui Mihail Vlasov, fost  presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei

 
Vanda Vlasov (42 de ani) este urmarita penal de procurorii DNA, care o acuza ca ar fi determinat doua angajate ale Curtii de Arbitraj Comercial International sa elibereze adeverinte fara stiinta conducerii institutiei si care au fost folosite de tatal sau, Mihail Vlasov, in dosarul in care este judecat pentru trafic de influenta
 
Concret, Vanda Vlasov, fost prim-vicepresedinte al Curtii de Arbitraj Comercial International, este urmarita penal pentru instigare la fals intelectual (doua fapte). Procurorii amintesc ca pe 7 aprilie 2014 Mihail Vlasov a fost trimis in judecata in stare de arest preventiv, pentru trafic de influenta, pentru ca in calitate de presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si arbitru in cadrul Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, ar fi cerut si primit bani de la un om de afaceri. Banii i-ar fi primit in schimbul promisiunii obtinerii unei hotarari arbitrale favorabile omului de afaceri.
 
Aproape la o luna dupa ce tatal sau a fost trimis in judecata, Vanda Vlasov a depus la Curtea de Arbitraj Comercial International o cerere formulata de Mihail Vlasov, prin care acesta solicita eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte “daca din momentul inscrierii pe lista de arbitri – anul 2008 si pana in prezent a fost numit sau desemnat ca membru al instantelor de arbitraj”. Pe langa cerere, Vanda Vlasov i-a dat secretarei Curtii si un model de adeverinta, spun procurorii.
 
Secretara Curtii a raspuns printr-un inscris ca Mihail Vlasov nu a facut parte din nici o instanta de arbitraj, insa fara sa verifice in totalitate evidentele si fara sa prezinte documentul conducatorului institutiei spre verificare, avizare si semnare, potrivit DNA. Aceasta adeverinta a fost depusa la instanta care judeca dosarul lui Mihail Vlasov, informeaza procurorii.
 
Pe de alta parte, la o saptamana dupa ce Mihail Vlasov a fost trimis in judecata, Vanda Vlasov a depus o alta cerere formulata de tatal sau, de aceasta data la asistentul arbitral sef adjunct in cadrul Curtii, potrivit DNA. Mihail Vlasov solicita eliberarea unei adeverinte din care sa reiasa ca el nu a facut parte din completele instantei de arbitraj comercial, spun procurorii. “La insistentele si presiunile lui Vlasov Vanda, in aceeasi zi si fara efectuarea unor verificari complete, Pop Daniela Domnica a eliberat, fara stiinta conducerii institutiei, o adeverinta pe care a semnat-o personal, conform celor solicitate de Vlasov Vanda”, informeaza DNA.
 
Procurorii spun ca Mihail Vlasov a folosit si acest inscris pentru termenul de instanta din data de 22 aprilie 2014, “aspect confirmat de continutul incheierii de amanare a pronuntarii din acea data. Prin incheierea din data la 24 aprilie 2014, ICCJ a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive a inculpatului Vlasov Mihail, cu masura preventiva a arestului la domiciliu”.
 
 
DNA: Vanda Vlasov i-a transmis presedintelui interimar al Camerei de Comert si Industrie o scrisoare de amenintare din partea tatalui ei
 
Pe 15 mai 2014, DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Mihail Vlasov si in alta speta, pentru santaj: potrivit procurorilor, pe 5 mai 2014 presedintele interimar al CCIR a primit de la Vlasov Vanda, fiica lui Vlasov Mihail, un plic “sigilat” din partea tatalui ei. Presedintele interimar al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei a sustinut ca s-a simtit amenintat, dupa ce a citit scrisoarea, la finalul careia ar fi specificat: “n-as vrea sa sufere si copiii altuia”, se arata in comunicatul DNA .
 
Presedintele interimar sustine ca amenintarile vin ca urmare a demersurilor facute de conducerea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, dupa demiterea lui Vlasov Mihail, privind atragerea raspunderii penale si patrimoniale a acestuia pentru faptele comise in timpul mandatului sau, potrivit DNA. 
6. Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc  
 
Andrei Hrebenciuc (30 de ani) este in prezent in arest la domiciliu, dupa ce a facut doua luni de arest preventiv, in Mega-dosarul Retrocedarile ilegale , in care tatal sau – Viorel Hrebenciuc – a fost arestat preventiv pentru fapte de coruptie. 
 
Andrei Hrebenciuc este cercetat pentru complicitate la trafic de influenta, constituirea unui grup infractional organizat si spalare de bani . In acest dosar, procurorii DNA au inceput intai urmarirea penala fata de tatal sau (pe 15 octombrie 2014), au cerut apoi Camerei Deputatilor sa incuviinteze arestarea preventiva a lui Viorel Hrebenciuc. Insa inainte ca Parlamentul sa dea raspuns in cazul tatalui, DNA a extins urmarirea penala si fata de Andrei Hrebenciuc si l-a retinut. Cinci zile mai tarziu, si tatal sau, Viorel Hrebenciuc, a fost retinut, dupa ce a demisionat din Parlament.
 
In ordonanta de retinere, procurorii au aratat ca Andrei Hrebenciuc l-ar fi ajutat pe tatal sau sa comita infractiunea de trafic de influenta. Potrivit procurorilor, in 2012 deputatul Adam Ioan le-a cerut judecatorilor Ordog Lorand Andras si Uta Gabriel sa admita o cale extraordinara de atac, prin care au dispus restituirea in favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza (nasul de cununie al lui Adam Ioan) a peste 40.000 de hectare de teren forestier si 50 de hectare de teren agricol in judetul Bacau, ceea ce a dus la un prejudiciu pentru Romsilva de peste 300.000.000 euro.
 
Pentru a urgenta punerea in posesia lui Paltin Sturdza a terenurilor si pentru a vinde cat mai repede terenul forestier, obtinute fraudulos potrivit procurorilor, Sturdza si Adam i-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc bani, se arata in rechizitoriul DNA. 
 
Anchetatorii sustin ca Andrei Hrebenciuc ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Dragoi, administrator al SC Resedinta Varstnicilor SRL, sa incheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza. Prin acest contract, societatea al carei asociat real este Andrei Hrebenciuc a dobandit calitatea de promitent cumparator, alaturi de Bengescu, pentru terenul forestier.
 
Pretul tranzactiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decat valoarea de piata, “intrucat contractul masca, in cuprinsul sau, si cumpararea de influenta de la autoritatile din judetul Bacau”, a aratat DNA.
 
Procurorii au stabilit ca SC Resedinta Varstnicilor SRL are ca asociat unic Majura Limited (cu sediu social in Cipru), persoana juridica cipriota al carei asociat real este Andrei Hrebenciuc.
 
Prin disimularea adevaratei naturi a provenientei folosului primit de Viorel Hrebenciuc (dobandirea anumitor drepturi), Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe acesta din urma sa comita infractiunea de trafic de influenta “, au scris procurorii in ordonanta de retinere.
 
Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu si Ioan Adam, cunosteau faptul ca s-a stabilit un pret mult mai mic decat cel real, deoarece diferenta de pret ce urma sa fie obtinuta din vanzarea padurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc si al lui Dan Bengescu in schimbul exercitarii de influente fata de functionarii cu atributii privind punerea in executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

Descarca de aici Rechizitoriul procurorilor – cazul Andrei si Viorel Hrebenciuc

Explicatia psihologilor. Mircea Miclea: Parintelui ii este mai usor sa tolereze o ilegalitate pe care el insusi inainte a facut-o

Contactat de HotNews.ro, Mircea Miclea – psiholog, profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai si fost ministru al Educatiei – a declarat ca “parintelui ii este mai usor sa tolereze o ilegalitate pe care el insusi inainte a facut-o. Deci toleranta parintelui la o ilegalitate din partea copilului este mai mare, iar copilul este mai motivat la randul lui sa replice modelul”.
 
Rep: Care este explicatia pentru care parintii acestia ar accepta ca propriul copil sa intermedieze spagi, sa spele bani, sa mascheze mita primita de parinti? De ce ar accepta un parinte sa-si traga copilul in actiunea infractionala pe care o face?
Mircea Miclea: Copilului ii este mai usor sa faca o ilegalitate, daca are in familie modelul unuia care face ilegalitati. Pe de alta parte, parintelui ii este mai usor sa tolereze o ilegalitate pe care el insusi inainte a facut-o. Deci toleranta parintelui la o ilegalitate din partea copilului este mai mare, iar copilul este mai motivat la randul lui sa replice modelul. El vede un model de reusita, stiind ca nu va fi penalizat. 
 
Rep: De ce ar accepta copiii sa faca lucruri ilegale, sa mascheze mita primita de parinti, sa intermedieze spagi, samd? 
Mircea Miclea: Este modelul parental care este apreciat si imitat. Pe de alta parte, sa faci o ilegalitate pe care anterior a facut-o tatal tau sau care seamana cu o ilegalitate facuta de tatal tau, asta te determina sa percepi fapta mai putin ca o culpa. Nu te franezi. Parintele este modelul, copilul e foarte tentat sa imite modelul.
 
Iesind din zona infractionala, daca un parinte face un lucru reprobabil, copilul tinde sa faca si el un lucru reprobabil, stiind ca nu va fi penalizat ca in cazul in care parintele nu ar fi facut asa ceva. Nu-ti mai este teama de penalizare, stiind ca vei fi chiar recompensat. Deci limita este mai larga. 

Explicatia psihologilor. Daniel David: Pentru romani, doar familia asigura contextul increderii

Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie de la Babes-Bolyai si coordonatorul unui studiu de proportii – “Psihologia poporului roman “, a declarat pentru HotNews.ro ca “noi, romanii, avem o forma mai particulara a unui colectivism focalizat pe familie”. 

 
Rep: Care este explicatia pentru care parintii acestia ar accepta ca propriul copil sa intermedieze spagi, sa spele bani, sa mascheze mita primita de parinti? De ce ar accepta un parinte sa-si traga copilul in actiunea infractionala pe care o face?
Daniel David: Nu stiu exact care este situatia personala sau legala in cazurile descrise de dvs., mai ales ca probabil multi beneficiaza inca de prezumtia de nevinovatie. Asadar, nu ma pronunt specific in legatura cu aceste cazuri. Comentariile mele urmeaza un cadru psihologic general, fara a se aplica necritic la fiecare din cazurile descrise de dvs. Fiind in faza finala cu lucrarea “Psihologia Poporului Roman”, vad lucrurile intr-o paradigma mai de fond si mai complexa. Mediul nostru socio-cultural este unul care este centrat pe colectivism mai mult decat pe individualism. O cultura individualista pune accent pe realizarile si drepturile individuale, care trebuie gandite si sustinute autonom si asertiv; individualism este asociat mai ales cu competitie, unicitate si responsabilitate. Intr-o cultura colectivista, comportamentul individului este influentat de pozitia sa intr-un grup; colectivismul este asociat mai ales cu armonie si consens/sfatuire. Dar in cadrul acestui colectivism, noi, romanii, avem o forma mai particulara a unui colectivism focalizat pe familie. De ce aceasta focalizare mai ingusta pe familie si nu o focalizare mai larga pe rude, prieteni etc.? Focalizarea pe familie la romani rezulta dintr-o neincredere foarte puternica in alti oamenii, romanii exceland la acest indicator, in raport cu alte tari/culturi. Asadar, simplu si direct spus, pentru romani doar familia asigura contextul increderii .
 
Rep: De ce ar accepta copiii sa faca lucruri ilegale, sa mascheze mita primita de parinti, sa intermedieze spagi, samd? 
Daniel David: Copiii au crescut in acelasi mediu socio-cultural colectivist cu parintii lor, asa ca, statistic vorbind, exista o similitudine naturala intre comportamentele lor. In plus, romanii au un colectivism vertical, care promoveaza apartenenta la grupul familial, dar in grup se promoveaza inegalitatile si ierarhiile. Asadar, tinerii aflandu-se ierahic sub influenta parintilor lor sunt mai complianti. In plus, intr-un colectisivm vertical se cauta statutul social, astfel ca tinerii cauta sa obtina rapid prestigiu, influenta si pozitie sociala comparabile cu parintii si, in consecinta, le este la indemana sa urmeze in mod natural aceleasi paternuri comportamentale de afirmare sociala, mai ales daca sunt incurajati in acest sens de parinti .

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,