Tag Archives: dosarul microsoft

28 December 2015
News

MIcrosoft face pui

Sursa: Comisarul.ro

In niciun alt caz nu au fost mai terfeliti procurorii anticoruptie decat ca in ancheta privind traficul de influenta la nivel guvernamental pentru prelungirea si cumpararea de noi licente „Microsoft” pentru institutiile de stat. Si, intr-adevar, la prima vedere poate parea ca oamenii Laurei Codruta Kovesi ar fi dat dovada de slabiciune pe parcursul instrumentarii acestui dosar, nereusind sa fructifice la maximum aceasta pista. Nimic mai fals insa, dupa cum sustin sursele noastre, pentru ca DNA a extras tot ce se putea din aceasta „pepita” informationala. 

Astfel ca, dupa ce au stors cat au putut numele grele din acest dosar, devenite pe parcursul anchetei „surse autorizate informative”, procurorii pot disjunge acum pe banda rulanta zeci de alte dosare penale. Mai ales ca oameni ca Dorin Cocos, Gabriel Sandu sau Dumitru Nicolae „NIRO”, ca sa-i amintim doar pe ultimii trei inculpati care si-au recunoscut integral vina si au facut denunturi cu lux de amanunte, au fost implicati, de-a lungul vremii, si in alte „tunuri” de miliarde date bugetului de stat. Iar toti cei care au facut combinatii cu acestia, au profitat de pe urma afacerilor derulate impreuna sau i-au manipulat discret din umbra au acum toate motivele sa se teama, intrucat dosarul „Microsoft” va face pui, cat de curand, in incubatorul DNA!

Lotul „pocaitilor”

„Bomba” a fost detonata de catre DNA in 2014, prin audierea fostului secretar general al guvernului, Ioan Morar. A urmat apoi o mutare fara precedent a Laurei Codruta Kovesi, care a cerut oficial ridicarea imunitatii pentru nu mai putin de noua ministri deodata. Astfel ca Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Serban Mihailescu, Dan Nica, Adriana Ticau, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu si Mihai Tanasescu au intrat la randul lor in hora audierilor. Concomitent, in timp ce descindeau si la personaje ca miliardarul Remus Truica si fostul sef al SIE, Catalin Harnagea, procurorii au reusit sa obtina „spovedania” totala a afaceristilor Claudiu Florica si Dinu Pescariu. Astfel ca tavalugul DNA devenise oricum de neoprit in acest caz, numai ca, dupa ce „lotul pocaitilor” din dosar s-a imbogatit cu Dorin Cocos, Gabriel Sandu si, mai ales, Dumitru Nicolae „NIRO”, procurorii par sa fi fost nevoiti sa faca o schimbare majora de strategie. Si, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, sa reziste tentatiei de a finaliza in graba ancheta, preferand sa fructifice denunturile pur si simplu uluitoare facute, cu privire la alte spete, cu mult mai spectaculoase decat „Micrsoft”, de catre „pocaiti”.

Practic, este ca si cum, inaintand pe o galerie principala, au continuat sapaturile in nenumarate alte directii. Strategie usor de inteles, daca ne gandim la influenta pe care oameni ca „Niro” sau Cocos au avut-o vreme indelungata la varful statului, indiferent de ce formatiune politica s-a aflat la putere.

Au furat startul!

Desigur, principalii beneficiari ai prevederilor noului cod penal, care se aplica inculpatilor care pun pe tava anchetatorilor probe care pot fi exploatate in cursul investigatiei, au fost Dinu Pescariu si Claudiu Florica. Iata insa ca, dupa ce au cugetat intens, din „Beciul Domnesc”, la strategia de aparare a celor doi afaceristi care „au furat startul” in acest sens, si alte nume grele din lotul „Microsoft” au decis ca este mult mai avantajos, juridic vorbind, sa se puna cu totul la dispozitia procurorilor. Iar cei mai silitori dintre noii „scriitori” au fost Dorin Cocos, Gabriel Sandu si Dumitru Nicolae „NIRO”. Care, recent, au cerut instantei sa fie judecati prin procedura simplificata, solicitare acceptata de catre magistrati. Astfel ca, pentru ca si-au recunoscut in totalitate faptele inca din aceasta faza a anchetei, cei trei pot beneficia de reducerea cu o treime a pedepselor.

Au „varsat” tot!

Insa acestea nu sunt singurele avantaje de care pot beneficia Cocos, Sandu si „NIRO”. Pentru ca ei se mai pot alege cu inca o reducere de o treime a pedepsei, in urma intocmirii unor denunturi care sa-i conduca pe procurori la deschiderea unor noi dosare penale. Lucru pe care, dupa stiinta noastra, cei trei l-au si facut, ei „varsand” tot ce stiau. Si chiar stiau! Pentru ca aceasta retea transpartinica specializata in „ungerea rotitelor” a fost folosita si in nenumarate alte cazuri de trafic de influenta. Astfel ca, din „dosarul anului”, cazul „Microsoft” se poate transforma acum intr-un bulgare de zapada care va provoca avalansa care va ingropa deopotriva in dosare o mare parte din clasa politica si din mediul de afaceri. Inclusiv pe adevaratii nababi  care se retrasesera din schema, sperand ca au scapat cu bine din „ghearele” DNA…   Cătălin TACHE

Galerie foto

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
7 September 2015
News

Pescariu si Florica scapa iar de puscarica! …Un sistem judiciar penibil ajuta doi infractori sa pastreze 22.5 milioane de euro…

Sursa: B1

Afaceristul Claudiu Florică şi fostul tenismen Dinu Pescariu au fost scoşi de sub urmărire penală de procurori şi nu se vor prezenta în faţa instanţei care soluţionează dosarul Microsoft.

Şi asta după ce cei doi au făcut un denunţ împotriva grupării Udrea-Cocoş-Niro-Pinalti, scriu jurnaliştii de la ştiripesurse. Florică şi Pescariu pot beneficia în continuare de operaţiiunile încheiate ilegal derulate pentru închirierea către statul român a licenţelor informatice Microsoft.

Acestia vor rămâne cu banii pe care i-au câştigat de pe urma operatiunilor ilegale cu licenţele informatice Microsoft.

Anchetatorii nu mai verifică nici firmele controlate de Florică, deşi prin două societăţi, D.I.M. Soft SRL şi Abacus Systems & Solutions SRL, Florică a încasat de la stat, în perioada fostei guvernării PDL, peste 22,6 milioane de euro. Cele două companii au realizat în perioada 2007-2012, nu mai puţin de 55 de contracte cu statul, atât la nivel central, cât şi la nivel local.Şi asta nu e tot. Cei doi denunţători au reuşit să deschidă uşile tuturor guvernelor din perioada 2003- 2009, pentru a impune statului român achiziţia licențelor Microsoft.

În anul electoral 2008 au fost puse la punct cele mai importante contracte. La fel s-a întâmplat și un an mai târziu, iar suma totală a tranzacțiilor ajunge, cu tot cu TVA, la peste 22 de milioane de euro, la cursul euro-leu de atunci.

Multe dintre aceste înţelegeri au vizat instituţiile extrem de importante ale statului român, cum ar fi Ministerul de Interne, DIICOT sau ANAF, dar şi alte autorităţi din subordinea Guvernului României.

Tagged , , , , , , , ,
12 March 2015
News

EXCLUSIV. Înţelegerea SECRETĂ a fostului ministru Cristian David cu afaceriști cercetați în DOSARUL „Microsoft”. Banca Mondială a dat 7,5 milioane de euro pentru un SISTEM DE SALVARE care nu funcţionează

Sursa: Evz.ro

Fostul ministru de Interne, Cristian David FOTO: RĂZVAN PETRESCU

Printr-un ordin al fostului ministru de Interne, arestat, acum, pentru șpagă, au fost secretizate, în 2008, detaliile legate de implementarea sistemului informațional pentru situații de urgență.

Printre beneficiarii banilor se numără Călin Tatomir, fost director Microsoft, Dan Roman și Bogdan Cocora, reprezentanții S&T Romania. Cei trei sunt cercetați de DNA pentru trafic de influență și dare de mită.

Pe lista lungă a celor care sunt cercetați în dosarul „Microsoft” se numără și re prezentanții firmei S&T Romania, Dan Roman și Bogdan Cocora. Societatea este una și aceeași care trebuia să implementeze, încă din anul 2008, Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU). Pentru acest sistem național pentru intervenții în caz de calamități sau accidente aviatice, care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan, în tragedia din Munții Apuseni, Banca Mondială a alocat 7,5 milioane de euro Guvernului României, iar principalul beneficiar este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

„Strict confidențiale”

Interesant este că, după tragedia din 20 ianuarie 2014, oficiali IGSU declarau, pentru HotNews, că valoarea proiectului este de 6,5 milioane de euro, cu un milion mai puțin decât anunțase S&T Romania, în anul 2008, însă datele legate de contract sunt „strict confidențiale”.

 

 

Implementarea SMISU este parte a acordului de împrumut semnat, în anul 2004, de Guvernul României și Banca Mondială, privind o finanțare de 150 de milioane de dolari, în Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență. „Afacerea SMISU” a fost pusă în aplicare printr-un ordin semnat de fostul ministru de Interne, Cristian David.

Desemnat să acorde asistență tehnică proiectului a fost consorțiul format din firmele asociate: AAM Management Information Consulting Ltd., Intech AS și Societatea Comercială „Cabinetul Călin Tatomir” – SRL. Călin Tatomir a devenit, în același an, directorul Microsoft România. Anul trecut, în referatul DNA, un martor preciza că, „în 2008, Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piață că a acceptat această funcție doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică (pion principal în dosarul Microsoft – n.r.) de reînnoirea contractului de licențiere cu Guvernul României. De altfel, Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract.”

Sistemul care salvează vieți, în mâna unor corupți

Contractul privind construirea Sistemului a fost atribuit, în 2008, către S&T Romania și APD Communica tions Ltd. (Marea Britanie). Pentru implementarea proiectului a fost emis Ordinul nr. 612 din 11 septembrie 2008, semnat de fostul ministru al Afacerilor Interne, Cristian David.

● Din Comitetul de coordonare a implementării SMISU, denumit CCI, au fost desemnați să facă parte Victor Paul Dobre – președinte, fost secretar de stat MIRA (fosta denumire a MAI), alături de membrii: Ionel Sorinel Vasilca, adjunct tehnic al directorului STS; Valentin Oniciu, director adjunct MIRA; Vladimir Secară, inspector general IGSU, utilizator; Aurel Bilanici, director Unitatea de Management al Proiectului (UMP-MIRA).

● Conform articolului 7 din ordinul semnat de Cristian David reiese că „documentele au caracter de confidențialitate” și „accesul la aceste documente este permis numai personalului nominalizat în prezentul ordin”. Printre aceste persoane se numără Cristian David – arestat pentru luare de mită, Victor Paul Dobre – cercetat în dosarul fraudării referendumului privind suspendarea fostului președinte, Traian Băsescu, sau generalul Vladimir Secară – trimis în judecată pentru angajări ilegale la IGSU.

FOTO: Tragedia din Munții Apuseni, din ianuarie 2014, în care și-au pierdut viața studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan, ar fi fost evitată dacă se implementa sistemul SMISU

Am căutat să vedem care sunt explicațiile date de IGSU, principalul beneficiar al SMISU, pentru perioada lungă scursă de la alocarea fondurilor de la Banca Mondială. Am găsit un raport al ISU Teleorman care făcea referire, în octombrie 2014, la acest sistem, pe site-ul prefecturii.

Explicațiile țin, mai mult, de o birocrație tipic românească: pregătire de personal, amenajarea unor spații, organizarea în raport cu consiliile județene etc. Abia în aprilie 2012, sistemul a fost testat, iar acum proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial.

România riscă să piardă banii

Oficiali din MAI ne-au precizat că țara noastră poate fi nevoită să înapoieze banii alocați acestui proiect din cauza neîndeplinirii clauzelor contractuale. Printre piedicile invocate în implementarea sistemului se numără lipsa actelor normative de care IGSU avea nevoie pentru a funcționa la parametrii optimi, implicit evitarea birocrației. Spre exemplu, lipsa unei legi unitare a pompierilor. IGSU s-a înființat în anul 2004, prin fuziunea Corpului Pompierilor Militari și a Inspectoratului Protecției Civile. După 11 ani, instituția funcționează prin ordonanțe de Guvern, în baza legilor celor două instituții care au fuzionat, Legea 307/2006 a pompierilor și Legea 481 a protecției civile.

În perioada scursă de la semnarea acordului cu Banca Mondială, în 2004, timp de șapte ani la șefia IGSU s-a aflat generalul Vladimir Secară. În anul 2011, el a părăsit instituția, după ce a fost acuzat, și apoi trimis în judecată de Parchetul General pentru fraudă la angajări. Din anul 2007, SMURD-ul, înființat prin fundația doctorului Raed Arafat – pe atunci subsecretar de stat în Ministerul Sănătății -, a luat o amploare nebănuită: s-a extins la nivel național, la inspectoratele pentru situații de urgență.

În anul 2011, atunci când a demisionat de la șefia IGSU, generalul Vladimir Secară a fost numit vicepreședintele Fundației SMURD.

MEGAINVESTIGAȚIE ANTICORUPȚIE

Dosarul „Microsoft” este unul din cele mai mediatizate cazuri de la DNA. Totul a început pe 26 septembrie 2014, atunci când procurorii DNA au cerut începerea urmării penale în cazul a nouă foști miniștri: Dan Nica, Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Gabriel Sandu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Mihai Tănăsescu, Alexandru Athanasiu și Adriana Țicău.

Primele rețineri din acest dosar au fost pe 28 octombrie 2014: afaceriștii Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan (singurul arestat) și Sandu Gabriel. Pe 10 februarie au reținut-o în acest caz pe Elena Udrea – a fost arestată câteva zile, în prezent are mandat în dosarul „Gala Bute”.

Curtea de Conturi: „Implementarea a început în 2008

Iată principalele momente ale implementării SMISU și conexiunile cu oamenii implicați în dosarul Microsoft:

FOTO: Sistemul care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan în tragedia din Munții Apuseni nu funcționează nici astăzi, deși trebuia realizat în 12 luni

● Pe data de 8 august 2008, S&T Romania anunța lansarea oficială în România a proiectului SMISU, de aproximativ 7,5 milioane de euro ce urma să fie implementat, în termen de 12 luni, de către un consorțiu format din companiile S&T Romania și APD Communications Ltd. (Marea Britanie). Dacă funcționa, sistemul ar fi reprezentat un avantaj decisiv în operațiunea de salvare a victimelor din Apuseni. După tragedie, Raed Arafat a fost numit secretar de stat în cadrul MAI pentru a gestiona situațiile de urgență. La mai bine de un an de la tragedie, SMISU este încă nefuncțional.

● Pe data de 30 septembrie 2014, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis Camerei Deputaților și Senatului referatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin care se solicită declanșarea procedurilor de efectuare a urmăririi penale în cazul foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu și Valerian Vreme, în celebrul caz „Microsoft”.

● Pe 1 octombrie 2014, „Evenimentul zilei” dezvăluia date din referatul DNA, în dosarul „Microsoft”. Printre persoanele implicate în traficul de influență și darea de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct sunt Dan Roman și Bogdan Cocora – S&T Romania – și Călin Tatomir, fost director general Microsoft România. DNA preciza că toate firmele menționate sunt implicate oficial în contractul cu Ministerul Educației, „făcând fiecare la rândul său trafic de influență și dare de mită pentru a-și maximiza cota din contract și a-și proteja rămânerea lor în acest contract.”

● În ianuarie 2015, „Evenimentul zilei” prezenta raportul Curții de Conturi care arăta: „Sistemul SMISU nu este operațional, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deși finanțarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008”.

Sistemul a fost testat abia în aprilie 2012. Acum, proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial

Cum poate localiza SMISU locul unei prăbușiri

Sistemul este conceput să permită o mai bună coordonare și comunicare între toate componentele ISU din țară, într-un caz de urgență, și este prevăzut să ajute autoritățile ca să acționeze eficent în caz de inundații, ninsori puternice, cutremur sau accidente aviatice.

FOTO: Aura Ion

Așa cum reiese din documentele intrate în posesia „Evenimentul zilei”, prin acest sistem se poate localiza pe hartă locul unei tragedii și trimise la fața locului toate forțele operaționale aflate în zonă. Numai că, deși trebuia să fie gata într-un an, el nu funcționează nici astăzi. Mulți specialiști în situații de urgență susțin că, dacă SMISU era operațional, avionul care s-a prăbușit, pe 20 ianuarie 2014, în munții Apuseni – și în care au pierit studenta la medicină Aura Ion și pilotul Adrian Iovan – ar fi fost găsit mult mai repede.

FOTO:Adrian Iovan

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
1 March 2015
News

Teapa multinationalelor

Sursa: HotNews

Sebastian Ghita lanseaza, in interviul publicat vineri de Catalin Tolontan , un atac dur impotriva mai multor companii americane de IT active pe piata romaneasca, pe care le acuza de “porcarii” si de intentia “sa ne fure”. In acelasi interviu, el apara companiile romanesti de profil si acuza autoritatile ca “fluiera cu dubla masura” cand investigheaza coruptia in domeniu.

Sebastian Ghita ataca Microsoft, Oracle si HP, in timp ce despre companiile romanesti spune ca “nu suntem chiar ultimii oameni!”, avand in vedere ca “softul de la APIA (…) l-a facut o firma romaneasca, Siveco. La Casa de Sanatate l-a facut Teamnet. UTI a facut SEAP-ul”.

“Este groaznic sa cred ca doar oamenii din Romania sint corupti”, comenteaza el, dupa seria de acuzatii adresate companiilor internationale, despre care afirma ca ar fi tratate privilegiat.

Pasaje din interviul acordat lui Catalin Tolontan:

  • Microsoft “Nu ne-a vindut nici o licenta! Pentru ca acele calculatoare care erau in ministere aveau deja licente. (…) De la noi, eu eram in afacerea IT la jumatatea anilor 2000 si stiu ce spun. La un moment dat, exista obligatia ca toate firmele care vindeau calculatoare sa le vinda impreuna cu licente. Pe care noi le cumparam, era sub 100 de dolari, de la Microsoft. Si atunci ce au facut americanii? Au zis ca vind Guvernului upgradarea, adica posibilitatea de a descarca imbunatatirea softului. (…) Teoretic. Doar teoretic! Insa pe calculatoarele Guvernului oricum nu mergeau noile versiuni, care de altfel nici n-au fost descarcate! Noi am cumparat nimicul cu 400 de milioane de euro in 10 ani.
  • Ghita spune ca a vorbit cu “sute de oameni de afaceri romani” care reclama ca strainii sint tratati privilegiat si care avertizeaza ca “de acum inainte, si politicienii, si functionarii sa se astepte sa fie reclamati la DNA daca mai cer si un capat de ata”
  • “O porcarie imensa, asta este afacerea Microsoft cu Romania! (…) Ne-au vindut o hirtie pe 400 de milioane de euro.”
  • “Oracle a vrut de curind sa faca acelasi lucru. Ne-a vindut softuri de sute de milioane de euro. (…) Venisera (…) sa ne fure si Oracle o tura! Am reusit sa evitam asta!
  • “Stiti ca Ministerul de Finante nu are nici acum un soft integrat? Au zis ca-l fac multinationalele, ca noi nu stim. Uite ca softul de la APIA, cu plati de un miliard de euro pentru Romania, l-a facut o firma romaneasca, Siveco. La Casa de Sanatate l-a facut Teamnet. UTI a facut SEAP-ul. Nu sintem chiar ultimii oameni!”
  • V-am zis ca am vorbit cu sute de oameni de afaceri romani. Geme podul de la Casa de Sanatate de aparatura HP veche, nefolosita. Tone! Pica podul! HP a livrat de sute de milioane de dolari si aruncam si luam iar si aruncam si nu folosim si tot asa. Asta in sport se numeste sa fluieri cu dubla masura! Este groaznic sa cred ca doar oamenii din Romania sint corupti.”


Interviul integral – pe blogul lui Catalin Tolontan

Tagged , , , , , , , , , ,
25 February 2015
News

Manual de spalare a banilor

Sursa: Digi24

Banii pe care Dorin Cocoş i-ar fi primit în cazul Microsoft, spun anchetatorii, ar fi fost, ulterior, folosiţi pentru cumpărarea de terenuri şi construcţia unor clădiri, dar şi pentru creditarea unor societăţi comerciale ce îi aparţineau. De toate tranzacţiile, susţin anchetatorii, ar fi avut cunoştinţă şi Elena Udrea.

Astfel, cei doi foşti soţi ar fi încercat să mascheze sumele de bani primite drept mită: Dorin Cocoş şi Dinu Pescariu au semnat un document din care reieşea că fostul sportiv l-a împrumutat pe omul de afaceri cu 500.000 de euro. Suma apare în declaraţia de avere a Elenei Udrea din anul 2009.

„Mă întreba cineva de ce nu m-am mirat când am auzit că s-a împrumutat cu 500.000 de euro. Păi, cum să mă mir că s-a împrumutat? M-aş fi mirat dacă era angajat pe 1.000 de lei, 2.000 de lei”, spunea Elena Udrea.

O altă operaţiune economică fictivă făcută de Dorin Cocoş şi de care Elena Udrea ar fi ştiut este legată de contractarea unui împrumut de 3,26 milioane de euro de la BRD Dorobanţi. Suma a fost folosită pentru cumpărarea unui teren de aproximativ 12.000 de metri pătrați pe malul lacului Griviţa, pe strada Neajlovului.

Terenul şi creditul au fost preluate, în 2010, de Alexandru Faur şi au dispărut din declaraţia de avere a Elenei Udrea. Cunoscut ca un apropiat al lui Gheorghe Stelian, Alexandru Faur a cerut Primăriei sectorului 1 eliberarea unui plan urbanistic zonal pentru ridicarea, pe terenul din strada Neajlovului, a unui imobil cu subsol, parter şi două etaje.

Cu toate acestea, spun anchetatorii, beneficiarii reali ai investiţiei ar fi fost Dorin Cocoş şi Elena Udrea, iar preluarea creditului reprezenta, de fapt, o mită mascată.

Astfel, între aprilie şi iunie 2013, direct, prin intermediul unor apropiaţi şi al societăţii Centrul de Diagnostic Internaţional SRL, Dorin Cocoş a început să cumpere suprafețe importante din imobilul care urma să fie construit pe terenul pe care îl cedase. Asta însemna, spun anchetatorii, că, de fapt, el era adevăratul investitor. Prin încheierea de acte juridice succesive, Dorin Cocoş, susţine DNA, ascundea banii pe care îi câştigase din mită. Din cele 3,26 de milioane de euro credit, Dorin Cocoş urma să achite 2,1 milioane. Sora lui, Anca Dinu, ar fi achitat deja 200.000 de euro din creditul care, oficial, era pe numele lui Alexandru Faur.

„Acesta este terenul unde urma să fie construit imobilul de patru etaje. În 2013, au fost înregistrate singurele tranzacţii pentru vânzarea spaţiilor care urmau să se construiască aici. La puţină vreme după încheierea tranzacţiilor, procurorii au deschis ancheta în dosarul Microsoft. Ratele la bancă nu au mai fost plătite. Construcţia clădirii nu a mai început. În prezent, BRD a solicitat unui executor scoaterea terenului la licitaţie, sperând că-şi va recupera restul creditului – aproximativ 1,6 milioane de euro”, relatează Sergiu Voicu, reporter Digi24.

O altă metodă de ascundere a banilor, se arată în documentele DNA, ar fi fost creditarea propriilor societăţi comerciale cu bani. O astfel de tranzacţie, în valoare de 540.000 de lei plus TVA, a fost către societatea Clamari Trading Impex. Creditarea firmei de către Dorin Cocoş apare în declaraţia de avere a Elenei Udrea din anul 2009.

O altă tranzacţie care nu apare în actele oficiale a fost creditarea de către Dorin Cocoş a societăţii Eurohotels Internaţional Company, în anul 2010. Banii, spun procurorii anti-corupţie, ar fi ajuns în conturile societăţii, dar nu ar fi fost trecuţi în declaraţia de avere a Elenei Udrea, aşa cum ar cere legea.

Anchetatorii spun că declaraţiile de avere ale deputatului şi actul de partaj făcut cu Dorin Cocoş la divorţ demonstrează că Elena Udrea era, de fapt, adevăratul destinatar al banilor primiţi de soţ din încheierea contractului care priveşte licenţele Microsoft.

Atât investiţia făcută într-o societate care îi aparţinea exclusiv lui Dorin Cocoş, cât şi datoria de 500.000 de euro către Dinu Pescariu sunt asumate în actul de partaj de către ambii soţi.

După divorţul de Dorin Cocoş, Elena Udrea a rămas, prin partaj, cu majoritatea bunurilor. Procurorii afirmă că acest fapt ar fi o dovadă în plus a faptului că fostul ministru ar fi fost beneficiarul mitei de la Claudiu Florică.

În 2012, Elena Udrea trecea în declaraţia de avere 7 terenuri, 4 case şi apartamente, un Fiat şi un Mercedes. Alături de soţul său avea în conturi 511.000 de euro şi 1,4 milioane de lei. La divorţ, din cele 7 terenuri comune, Elena Udrea primeşte cinci în proprietate exclusivă, după cum apare în declaraţia sa de avere din anul următor.

Un alt teren îl împarte cu Dorin Cocoş. Din cel de al şaptelea, deputatul capătă un sfert. Primeşte toate bijuteriile familiei şi cele două maşini. Din cele cinci locuinţe, Elenei Udrea îi rămân în proprietate exclusivă două case şi un apartament, plus un sfert dintr-un imobil de 635 de metri pătraţi. Tot la ea rămân şi banii din conturi. Mai mult, primeşte, spun anchetatorii, încă două milioane de euro, care reprezintă o diferenţă de bani pentru bunurile rămase la Dorin Cocoş.

Tagged , , , , , , , , ,
24 February 2015
News

CUM ȘI-A APROBAT FLORIN TALPEȘ – SOFTWIN PROPRIILE PROIECTE DE MILIOANE DE EURO DIN BANII DE CERCETARE AI STATULUI

Sursa: Curentul

Florin Talpeș a fost uns de ministrul Daniel Funeriu președinte al Consiliului Național pentru Dezvoltare și Inovare. Ce a fost CNDI? Consiliul Național pentru Dezvoltare și Inovare ce a fost înființat în baza Ordinelor Ministrului Educației 4087, 4088 publicate în Monitorul Oficial în 5 mai 2011.

CNDI a asigurat coordonarea științifică a conducerii de către UEFISCDI a programelor parteneriate în domeniile prioritare și inovare din cadrul Planului național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare II. Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare II a primit de la statul român pentru proiecte de cercetare de zeci de milioane de euro, mult mai mult decât multe alte proiecte strategice naționale.

Nimeni din domeniul cercetării din România nu a înțeles cum a fost selectat acest consiliu. Nimeni nu a înțeles de ce i s-au alocat aceste împuterniciri. Dar, nimeni, nici un organ de stat nu a studiat și nu a analizat cum au fost alocate aceste zeci de milioane de euro pe programele naționale de cercetare-dezvoltare, cum au fost aprobate, de cine au fost evaluate , cine a câștigat aceste proiecte, la cine s-au dus zeci de milioane de euro. Zeci de milioane de euro cheltuite degeaba. Pentru Talpeș și prietenii lui. Ei au evaluat, ei și-au alocat proiectele. Iar rezultatul acestor proiecte a fost zero. Nu am aflat de nicio inovare remarcabila, nu știm de niciun rezultat care să merite să fie măcar menționat. Tot acest program de zeci de milioane de euro din bugetul de stat a fost trecut sub tăcere. Banii s-au dus la cine a trebuit. Si la cine aevaluat.

Împreună cu UEFISCDI, Talpeș a făcut propuneri de pachete de informații pentru programele de finanțare coordonare și subprogramele acestora.

Sub coordonarea  CNDI s-au derulat competiții: proiecte colaborative de cercetare aplicativă lansat pe 6 septembrie. Numai în cadrul acestei competiții au aplicat 1718  proiecte, dar s-au finanțat 228 de proiecte în sumă de 552,6 mil.ron , deci 100 milioane de euro numai pentru acest program , pentru Talpeș și prietenii lui. Nicio altă firmă nu a mai primit finanțări. Sutele de contestații au fost inutile.  Nu erai prieten cu Talpeș nu  primeai acces la aceste proiecte. Până și evaluatorii au fost selectați pe baza acestui criteriu și au făcut ce li s-a zis.

Același lucru s-a întâmplat cu competițiile din cercurile de inovare, cu stimularea exportului high-tech, cu competiția de dezvoltare de produse , sisteme, tehnologii. Alte zeci de milioane de euro distribuite sub coordonarea lui Talpeș.

Iar în cadrul stimulării exportului high-tech , Talpeș și-a auto-aprobat, împreună cu partenerul UEFISCDI o finanțare de 3,2 milioane de ron, deci aproape un milion de euro ( și nu numai ). Evident, aparent, în urma unei competiții. Acest buget a fost pur și simplu alocat pentru dezvoltarea proprie a produsului bitdefender,  pentru dezvoltarea tehnologiei B-have, aceasta urmând să fie introdusă în soluțiile pentru dispozitive mobile pentru a permite detectarea și analizarea mai rapidă a software-ului periculos integrat în aplicații, precum și a virușilor care în stadiu inițial utilizează componente legitime. Și mai spectaculos: drepturile acestui produs aparțin unei societăți din Cipru – Bitdefender IPR management Ltd. Deci proprietarii sunt din Cipru! Acolo s-au dus banii noștri. Cadouri pentru Talpeș de milioane de euro: de la el, de la Funeriu, sau de la Adrian Curaj, presedinte UEFISCDI?

Multe alte firme mari românești și-ar fi dorit asemenea finanțări de la stat.
Rezultatul tuturor acestor proiecte naționale de cercetare, după 4 ani, este zero. Nu cunoaștem niciun rezultat de cercetare aplicativă utilizat de statul român. Și nicio inovare remarcabilă pentru statul român.

Cu siguranță ar fi fost mult mai bine ca acest buget uriaș de zeci de milioane de euro să fi fost alocat pentru creșterea salariilor profesorilor. Suntem convinși că astfel șansele de cercetare și inovare ar fi crescut spectaculos. Și după atâția ani am fi avut și rezultate.
Știm că DNA are foarte mult de lucru zilele acestea. Dar suntem siguri că va cerceta și zecile de milioane de euro pierdute pe programele de cercetare – inovare PNII. Valoarea acestora va depăși cu mult valoarea licențelor Microsoft. Iar rezultatul este și mai inutil.

Tagged , , , , , , , , , , ,
20 February 2015
News

CE-A UITAT GABRIEL MARIN-OMNILOGIC SĂ POVESTEASCĂ LA DNA

Sursa: Curentul

Devenit vedetă în urma mega-dosarelor de corupție ale momentului, Gabriel Marin s-a consacrat în presă ca fiind denunțătorul perfect. O imagine falsă atât timp cât domnia sa nu a denunțat toate faptele de corupție la care a participat. Abia atunci Gabriel Marin va atinge perfecțiunea în delațiune și se va putea mândri cu titlul conferit de presă. Cu articolul de azi începem seria dezvăluirilor faptelor de corupție ale lui Gabriel Marin necunoscute încă de procurorii DNA.

Gabriel Marin, proprietarul firmei Omnilogic este fericitul câștigător al proiectului INTERNET ÎN ȘCOALA TA în valoare de  34 milioane de euro. Scopul proiectului constă în facilitatea accesului public al instituțiilor de învățământ “în zonele de eșec ale pieței – zone rurale și mici urbane dezavantajate din punct de vedere al accesului la mijloacele modern de comunicații”, prin creșterea utilizării IT&C, susținerea conectării la broadband, precum și prin consolidarea infrastructurii IT&C. Obiectivul general va fi atins prin conectarea a 2446 scoli din mediul rural și mic urban la Internet prin conexiunea broadband, creșterea utilizarii IT&C și facilitarea accesului la Internet pentru 714339 elevi și 56203 profesori din mediul rural și mic urban, creșterea utilizării IT&C și facilitatea accesului la resursele educaționale în inspectoratele școlare județene și reducerea decalajului educațional dintre mediile urban-rural în domeniul utilizării IT&C și al accesului conexiunilor Internet” se arată în anunțul de participare la licitație.
În 2 decembrie 2013 se semnează contractul dintre Ministerul Educației și firma Omnilogic. Ministrul Educației era la acel moment celebrul Remus Pricopie care a încurcat lupul cu vulpea. Nu a încurcat însă Omnilogic cu altă firmă. Așa cum era prevăzut Omnilogic a trebuit să câștige și a câștigat. Ceilalți concurenți nici nu au contat, nici nu au contestat.
Rezultatele acestui contract ne fac să ne gândim la un nou dosar MICROSOFT.
În urma investigațiilor întreprinse am aflat că în multe din școli echipamentele nu sunt livrate, că au fost livrate echipamente în școli ce aveau deja conexiune la Internet și că aceste scoli nu folosesc echipamentele din noul contract , ci tot din cel vechi, că au fost semnate procese verbale fără ca echipamentele să fie livrate în școli. Verificările le-am realizat într-un număr suficient de școli ca să putem să tragem o concluzie jurnalistică.
Nenumărate semnale au fost date în acest sens . Directorii a peste 60 scoli din Gorj au fost chemați de urgență la Inspectoratul Școlar pentru a depune note contabile legate de proiectul INTERNET ÎN ȘCOALA TA. Cu sau fără dotări, directorii au semnat, cu teamă, și și-au asumat existența dotărilor în valoare de 55000 lei în fiecare școală. Și multe alte școli au pațit la fel.
Directorii de la 78 de scoli ieșene trebuiau să transmită către Inspectoratul Școlar Iași nota contabilă a investiției realizate în ultimele 12 luni în unitățile de învățământ pe care le conduc.  În acest context, “Ziarul de Iași “ a realizat un demers jurnalistic inedit : a luat echipamentele și serviciile de pe nota de plată, a cerut oferte pentru echipamente și servicii similare de la mai multe firme IT locale și centrale, a comparat prețurile și a ajuns la diferențe de 300%!!.
Au existat și școli care nu aveau sediu, nu aveau curent electric dar au trebuit să semneze recepția echipamentelor INTERNET ÎN ȘCOALA TA, echipamente inutile și care, oricum, nu au mai sosit.

L-am fi întrebat pe Gabriel Marin pe cine a mituit ca să obțină acest contract și mai apoi să-i asigure spatele dar Gabriel Marin e un mincinos și nu vrem să dezinformăm opinia publică. Omnilogic ne-a trimis la începutul lunii un drept la replică mincinos în care spunea că Marin nu a făcut niciun denunț la DNA. Asta după ce povestise procurorilor cum i-a dat șpagă lui Udrea câteva milioane de euro pentru proiectul e-Romania, denunț ce i-a asigurat blondei primul mandat de arestare, cel din dosarul Microsoft.

Tagged , , , , , , , , ,
16 February 2015
News

Topul milionarilor cu dosare penale

Sursa: Digi24.ro

Unii dintre cei mai bogaţi români au ajuns în ultimul an în faţa procurorilor, anchetaţi după ce ar fi făcut afaceri ilegale în energie, fotbal, agricultură sau presă. Averilor lor însumate ajung la 3,4 miliarde de euro, arată calculele făcute de jurnaliştii „Adevărul” pe baza topurilor întocmite în ultimii ani de presa economică. „Microsoft”, „Carpatica”, „I.C.A” sau cazul retrocedărilor ilegale de păduri sunt doar câteva dintre dosarele milionarilor.

În fruntea acestui top este Ioan Niculae, cu o avere de aproximativ un miliard de euro. Omul de afaceri este urmărit penal în dosarul Gazelor Ieftine, pentru instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.

Ovidiu Tender, cu o avere estimată la 400 milioane de euro, are deja o condamnare în primă instanţă. Anul trecut a primit 11 ani și patru luni de închisoare în dosarul CAROM.

Dan Adamescu are o avere de peste jumătate de miliard de euro din afaceri cu asigurări, construcţii şi presă. A fost condamnat la 4 ani și 4 luni de închisoare pentru că a mituit doi judecători, însă decizia nu este definitivă.

O condamnare definitivă are însă fostul patron al grupului media „Intact”, Dan Voiculescu. El a fost trimis după gratii pentru 10 ani în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. Averea fostului parlamentar se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro.

Adrian Sârbu, recent arestat pentru instigare la evaziune fiscală, are o avere de aproximativ 50 de milioane de euro. Procurorii au însă date care arată că a adunat o parte din bani înşelând statul.

Adrian Sârbu: Totul e o fabricație, acuzațiile sunt ridicole. Iată, astea sunt cătușele, ca să fie clar, da?

Adriean Videanu se alfă şi el în topul milionarilor care au probleme cu legea. Averea sa este estimată la 21 de milioane de euro. Fostul ministru al Economiei a stat o săptămână în arest, dar este anchetat în continuare în cel de-al doilea dosar de corupţie al Alinei Bica.

Dan Diaconescu, fostul candidat la prezidențiale, este condamnat la trei ani de închisoare cu executare, dar cu drept la recurs pentru șantaj. Averea liderului PP-DD este estimată la 7 milioane de euro.

În acest top se regăseşte și George Becali, condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Valiza, cu o avere de 49 milioane de euro.

Cristian Borcea, cu 34 de milioane de euro în conturi, execută 6 ani în închisoare îndosarul Transferurilor.

Şi George Copos este printre milionarii condamnaţi. Are o avere estimată la peste 100 de milioane de euro şi patru ani de închisoare de executat.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,
9 February 2015
News

Rolul copiilor in marile dosare ale parintilor si explicatiile psihologilor

Sursa: Hotnews.ro

Imagine

“Cum poate accepta un tata ca propriul copil sa-i intermedieze spagile sau sa-i mascheze mita?” Este o intrebare rostita tot mai des de cei care vad cuplurile tata-copil care se prezinta in arest sau la audieri la procurori. Alin Cocos (28 de ani) este in arest alaturi de tatal sau, Dorin Cocos, Vlad Cosma (31 de ani) este trimis in judecata pentru ilegalitati in care procurorii spun ca l-a angrenat propriul tata, presedintele CJ Prahova, despre Camelia Voiculescu (40 de ani) procurorii spun ca avea o dubla grija infractionala: sa sprijine santajul lui Sorin Alexandrescu si sa asigure rezultatul, pentru satisfactia tatalui sau – Dan Voiculescu.

 

  • Vezi mai jos ce spun rechizitoriile DNA despre implicarea fiilor de politicieni sau oameni de afaceri in dosarele parintilor, care era rolul infractional al copiilor 
  • Care este explicatia pe care o dau psihologii Mircea Miclea si Daniel David pentru acest fenomen

” Toleranta parintelui [care incalca legea] la o ilegalitate din partea copilului este mai mare, iar copilul este mai motivat la randul lui sa replice modelul “, a explicat pentru HotNews.ro psihologul Mircea Miclea. Acesta a subliniat ca in astfel de cazuri avem de-a face cu “modelul parental, care este apreciat si imitat“.

Daniel David, psiholog si coordonator al studiului “Psihologia poporului roman “, a declarat pentru HotNews.ro ca “noi, romanii, avem o forma mai particulara a unui colectivism focalizat pe familie. De ce aceasta focalizare mai ingusta pe familie si nu o focalizare mai larga pe rude, prieteni etc.? Focalizarea pe familie la romani rezulta dintr-o neincredere foarte puternica in alti oamenii, romanii exceland la acest indicator, in raport cu alte tari/culturi. Asadar, simplu si direct spus, pentru romani doar familia asigura contextul increderii“. 

Citeste mai jos ce spun rechizitoriile procurorilor despre rolurile jucate de 6 copii in dosarele parintilor si explicatia integrala a celor doi psihologi.

1. Alin Cocos – baiatul de 28 de ani al omului de afaceri Dorin Cocos 

 
Alin Cocos (28 de ani) este in arest, la fel ca tatal sau, Dorin Cocos , intr-un dosar in care mai sunt implicati Adriean Videanu (eliberat vineri, 6 februarie 2015), fosta sefa a DIICOT Alina Bica (in arest) si consilierul acesteia Florentin Mihailescu (in arest).
 
Alin Cocos este cercetat pentru dare de mita si trafic de influenta , pentru ca ar fi intervenit la comisia din Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) din care facea parte si Alina Bica pentru ca omul de afaceri Gheorghe Stelian sa primeasca, in 2011, despagubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, potrivit Mediafax .
 
Procurorii DNA spun ca Alin Cocos a fost cel care i-a cerut omului de afaceri sa cesioneze 25% din drepturile de despagubire la 3 persoane, pe care tot el i le-a indicat, in schimbul sustinerii cauzei sale la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor.
 
In urma influentei pe care Alin Cocos si Florin Mihailescu (un apropiat al lui Alin) au exercitat-o asupra Alinei Bica, in martie 2011 Comisia a validat in favoarea beneficiarului suma de 377.282.300 lei, informeaza DNA. In schimbul acestei decizii, Alina Bica si Florin Mihailescu au primit, fiecare, cate o cota parte, egala, (de peste 4.000 de metri patrati) dintr-un teren din Snagov ce apartinea unei rude de-a lui Alin Cocos, spun procurorii. Anchetatorii precizeaza ca transmiterea dreptului de proprietate a fost realizata cu sprijinul lui Alin Cocos si Ionut Florin Mihailescu, prin tranzactii succesive si persoane interpuse.
 
Informatia se regaseste si intr-o ordonanta a procurorilor DNA publicata de Robert Turcescu  la finalul anului trecut, pe blogul sau. Potrivit acelor date, o parte din actiunile obtinute la Fondul Proprietatea in urma acestei afaceri “au fost tranzactionate, iar o parte din bani au fost directionati catre membrii familiei Cocos (Cocos Dorin, Cocos Alin si Udrea Elena Gabriela)”. Pentru serviciile aduse cauzei, Alina Bica a primit, “fara a plati contravaloarea, o cota parte dintr-un teren situat in Snagov, in suprafata de 4425 de metri patrati, apartinind numitei Chiriac Olguta”, se arata in documentul citat. Olguta Chiriac, noteaza procurorii, este fosta sotie a lui Dorin Cocos si mama lui Alin Cocos.
 
DNA a anuntat si intr-un comunicat  ca Dorin Cocos a cerut si a primit, in 2011 – 2012, 16 milioane de euro, in transe, de la beneficiarul unor drepturi litigioase, in schimbul influentei pe care a exercitat-o asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica si Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea solutionarii a doua dosare de despagubire. Pentru a grabi rezolvarea unuia dintre cele doua dosare, Dorin Cocos i-a dat Alinei Bica, prin fiul sau Alin, peste 4.000 de metri patrati dintr-un teren in Snagov , spun anchetatorii.
2. Vlad Cosma – fiul de 31 de ani al fostului presedinte CJ Prahova   
 
Vlad Cosma (31 de ani) a fost trimis in judecata sub control judiciar, pentru trafic de influenta, alaturi de tatal sau – presedintele CJ Prahova Mircea Cosma (cercetat pentru luare de mita si abuz in serviciu) – in luna aprilie a anului trecut. In prezent, deputatul PSD Vlad Cosma este cercetat in stare de libertate, dupa ce Camera Deputatilor a respins cererea de incuviintare a arestarii preventive . 
 
Vlad Cosma este acuzat ca, alaturi de un apropiat, ar fi primit peste 4,4 milioane de lei de la mai multi oameni de afaceri din Prahova, pentru a-l influenta pe tatal sau – presedinte al CJ Prahova – sa le dea contracte ilegal cu institutia publica pe care o conducea. In schimbul incheierii acestor contracte, tatal sau – Mircea Cosma ar fi primit peste 1 milion de lei, spun procurorii anticoruptie.
 
In rechizitoriu, procurorii scriu ca Mircea Cosma a derulat in perioada 2010 – 2013 activitati ilegale in care a antrenat “mai multe persoane, printre care si pe propriii copii – COSMA VLAD ALEXANDRU – deputat in Parlamentul Romaniei si (….) – notar public, la biroul careia au fost autentificate contracte de vanzare – cumparare terenuri a caror tranzactionare deghiza o mita “.
 
Fiica lui Mircea Cosma, Andreea, care este notar public, este cercetata si ea intr-un dosar de evaziune fiscala si spalare de bani de 35 de milioane de euro. Detalii aici
 
Razvan Alexe, prietenul lui Vlad Cosma, a povestit in fata judecatorului care a fost rolul fiului presedintelui CJ Prahova in trucarea de licitatii publice, scrie Gandul . Pentru trucarea unei licitatii, Mircea Cosma – presedintele Consiliului Judetean Prahova – primea prin intermediul fiului sau Vlad Cosma 10% din contract , a spus Alexe. 
 
“In urma unei discutii pe care am avut-o cu Vlad Cosma la mine in birou si la care nu a mai participat altcineva, am inteles ca societatea castigatoare trebuie sa plateasca 10% din valoarea contractului catre conducerea Consiliului Judetean pentru a avea acces la Alixandru Daniel [ALIXANDRESCU DANIEL ADRIAN – functionar public avand calitatea de director al unor departamente ‘cheie’ in cadrul Consiliului Judetean Prahova, care a facilitat castigarea de catre trei companii a procedurilor de achizitie publica – spun procurorii in rechizitoriu]. De asemenea, trebuiau platiti cate 20.000 lei de doua ori, in total 40.000 lei – o data la atribuirea contractului, a doua oara la sfarsitul lucrarii catre Alixandrescu Daniel”, a spus Alexe in instanta, citat de Gandul.
 
Razvan Alexe a declarat in fata magistratilor: “Eu personal i-am dat banii lui Vlad Cosma – inteles ca sunt destinati conducerii Consiliului Judetean Prahova , dar nu pot preciza daca Mircea Cosma cunostea aceste chestiuni. In mod direct banii erau pusi in plic si apoi dati lui Alixandrescu. S-a intamplat o data la mine la birou, o data la dansul, la etajul 7 al Consiliului Judetean.”
 
Dupa ce contractul supraevaluat era atribuit si oficial, o parte a acestuia era subcontractata de o firma, care la randul ei subcontracta catre o alta companie, iar din conturile acesteia din urma se scoteau banii cash (fondul de spagi) pe care ii primea in mana Vlad Cosma, a povestit Alexe, potrivit sursei citate. Acesta a dat exemplul unor licitatii trucate pentru deszapezire. 
 
“De asemenea, din valoarea lucrarii 60% erau cheltuieli, iar restul 40% se impartea astfel: 10% din valoarea lucrarii pentru fiecare sector i-am platit-o lui Vlad Cosma, 30% reveneau constructorului, 20% fiind profitul sau, iar 10% se imparteau jumatate/jumatate intre mine si Vlad Cosma. Cu alte cuvinte Vlad Cosma primea 10%, care nu stiu cui ii erau destinati, plus jumatate din 10% pe care ii impartea cu mine”, a spus Razvan Alexe, relateaza Gandul.
 
Printre denuntatori se numara si constructorii care imparteau astfel licitatiile, iar unul dintre ei a declarat ca i-a dat mita direct lui Vlad Cosma, iar Razvan Alexe i-ar fi spus ca banii erau pentru partid. 
 
Aceasta schema infractionala este redata si in rechizitoriul procurorilor DNA: “persoanele implicate stabileau modalitatea in care urmau sa participe la licitatiile organizate la nivelul Consiliului Judetean Prahova, societatea care trebuia sa castige o anume lucrare, costurile estimative de executie si castigul obtinut, dar si cuantumul ‘comisioanelor’ care trebuiau platite si anume: 10% pentru presedintele autoritatii publice judetene – inculpatul Cosma Mircea si pentru formatiunea politica pe care acesta o reprezenta (PSD), sume fixe – de regula 10.000 lei de lucrare pentru sprijinul acordat de inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian – potrivit prerogativelor functiei sale, precum si 1/3 din castig care se impartea in mod egal intre inculpatii Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru – traficantii de influenta “.
 
“In aceasta modalitate, in perioada 2012-2013, inculpatii Alexe Razvan si Cosma Vlad Alexandru au intrat in posesia unor sume de bani in cuantum de 4.410.149, 97 lei, pe care i-au impartit in mod egal, iar inculpatii Cosma Mircea si Alixandrescu Daniel Adrian au primit de la inculpatul Alexe Razvan, pentru incalcarea atributiilor de serviciu si favorizarea celor trei agenti economici mentionati in legatura cu trei lucrari atribuite de autoritatea publica judeteana (ce vor fi detaliate in cele ce urmeaza) – 1.890.064,27 lei (Cosma Mircea), respectiv 130.000 lei (Alixandrescu Daniel Adrian)”, spun procurorii DNA.

Descarca de aici Rechizitoriul procurorilor – in cazul Vlad si Mircea Cosma

3. DNA: Camelia Voiculescu avea o dubla grija infractionala: sa sprijine santajul lui Sorin Alexandrescu si sa asigure rezultatul, pentru satisfactia tatalui sau – Dan Voiculescu    
 
Camelia Voiculescu (40 de ani) este cercetata pentru complicitate la santaj, alaturi de tatal sau – Dan Voiculescu. “Actiunea infractionala a invinuitului VOICULESCU DAN a fost de sprijinire si sustinere a actiunilor de santaj desfasurate de catre inculpatul ALEXANDRESCU GEORGE SORIN, atat direct, cat si prin intermediul invinuitei Voiculescu Camelia”, sustin procurorii DNA.
 
Cei doi, tata si fiu, au fost trimis in judecata in dosarul “Santaj la Antene” , in care Sorin Alexandrescu, directorul Antena Grup, este acuzat de procurorii anticoruptie ca l-ar fi santajat si constrans pe administratorul RCS-RDS Ioan Bendei sa semneze reintroducerea in grila Digi a unor programe ale trustului Intact, amenintand ca altfel va publica o serie de anchete compromitatoare despre relatia dintre RCS-RDS si Dumitru Dragomir, seful Ligii Profesioniste de Fotbal. Anchetatorii sustin ca cei doi erau la curent cu “stadiul actiunilor infractionale”. 
 
In rechizitoriu se arata ca “invinuitii Voiculescu Camelia si Voiculescu Dan au fost complici la actiunea infractionala de constrangere a numitului (…) sa accepte incheierea unui contract in termenii si conditiile impuse de inculpatul Alexandrescu Sorin”.
 
“Astfel, potrivit probelor administrate in cauza, invinuita Voiculescu Camelia a desfasurat actiuni de incurajare a inculpatului Alexandrescu Sorin in vederea savarsirii faptei, l-a sustinut si s-au consultat permanent cu privire la evolutia si reactiile numitului (…), pe parcursul actiunilor de amenintare si intimidare, necesare mentinerii presiunii psihice, in scopul de a-l determina sa incheie contractul “, spun procurorii anticoruptie.
 
In rechizitoriul de trimitere in judecata a Cameliei Voiculescu, procurorii au introdus interceptari ale convorbirilor dintre Dan si Camelia Voiculescu, precum si dintre Camelia Voiculescu si Sorin Alexandrescu, din care procurorii desprind urmatoarele:
 
“Asadar, invinuita avea o dubla grija infractionala:
– pe de o parte sa sprijine demersurile infractionale ale inculpatului ALEXANDRESCU GEORGE SORIN in reusita santajului;
– pe de alta parte sa asigure rezultatul infractional printr-un sprijin complet, pentru satisfactia invinuitului VOICULESCU DAN .” 
 
“De asemenea, dovada a faptului ca invinuita Voiculescu Camelia – Rodica si Voiculescu Dan au fost complici ai actiunilor de santaj desfasurate de inculpatul Alexandrescu George Sorin este si faptul ca acestia se consultau si isi exprimau reciproc parerea asupra actiunilor de santaj desfasurate, inclusiv faceau aprecieri atunci cand considerau ca, un anume mod de amenintare era sau nu potrivit”.
 
Printre discutiile redate in rechizitoriu se afla si urmatoarea:
“VOICULESCU DAN: Aa… ce-a facut SORIN? Da?
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Maine!
VOICULESCU DAN: Pai, azi trebuia, nu?
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Nu, maine! Maine trebuia!
VOICULESCU DAN: Ok!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Am incurcat eu sau am… l-am sunat dimineata si i-am adus aminte sa fie atent.
VOICULESCU DAN: Aha!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Si inca cu ocazia aia eu am intrebat si mi-a zis ca ,Maine’
VOICULESCU DAN: Ok! Bine. 
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. in rest, trebuie sa ma gandesc la razgandirea aia.
VOICULESCU DAN: CAMI!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Stii ca, a fost la o intalnire SORIN, la un hotel nu stiu unde. Si tot te sunam eu: “A venit? A venit? A venit? A venit?”
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. Da. Da. Da.
VOICULESCU DAN: Rugamintea mea, poate ii mai spui inca o data!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Mare atentie!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. ii spun, ii mai spun…
VOICULESCU DAN: Mai spune-i, te rog, acuma, o data…
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Mare, mare, mare, mare!
VOICULESCU CAMELIA RODICA: ihi.
VOICULESCU DAN: Da?
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da. Da, ii mai spun.
(…)
VOICULESCU DAN: Mare, mare, mare grija! Si nu numai in cazul asta, in general! Ca el ai vazut cum e, parca e cocos d-ala…
VOICULESCU CAMELIA RODICA: Da.
VOICULESCU DAN: Da?”
Descarca de aici Rechizitoriul procurorilor – in cazul Camelia si Dan Voiculescu

4. Emanuela Pendiuc – cercetata pentru ca l-ar fi ajutat pe tatal sau sa primeasca un apartament mita si sa ascunda fapta 

 
Emanuela Pendiuc a fost retinuta, iar acum este cercetata in libertate sub control judiciar, pentru ca ar fi incercat sa mascheze mita primita de tatal sau, Tudor Pendiuc – primarul Pitestiului , spun procurorii. Potrivit referatului procurorilor DNA cu propunerea de arestare preventiva a celor doi, primarul Pendiuc este anchetat pentru luare de mita si abuz in serviciu, iar fiica sa – Emanuela Elena Pendiuc – este acuzata de complicitate la luare de mita si spalare de bani . 
 
Procurorii spun ca Tudor Pendiuc ar fi primit in 2008 pentru fiica sa Emanuela un apartament in Bucuresti , in valoare de 130.900 euro (echivalentul a 475.812.18 lei), in schimbul acordarii unui contract in favoarea unei firme , din functia sa de primar. 
 
“Din declaratia martorilor, precum si din inscrisurile existente rezulta ca inculpata Pendiuc Emanuela Elena nu a platit suma de 130.900 euro societatii Conarg Real Estate S.R.L.. Inscrisurile invocate mai sus au fost intocmite pentru a ascunde activitatea infractionala cu privire la remiterea apartamentului numitului Tudor Pendiuc primit pentru fiica acestuia”, spun procurorii anticoruptie.
 
Anchetatorii argumenteaza in referatul cu propunerea de arestare preventiva ca Emanuela Elena Pendiuc “l-a sprijinit pe inculpatul PENDIUC TUDOR sa primeasca un imobil apartament situat in mun. Bucuresti cu titlu de mita, sens in care la data de 26.11.2007 a incheiat antecontractul (….); la data de 18.02.2008 a incheiat contractul de vanzare-cumparare nr. (….) cu SC Conarg Real Estate S.R.L. si ulterior a acceptat emiterea de catre Conarg Real Estate S.R.L a chitantelor nr. (….) 26.11.2007 in suma de 110.000 lei si (….)15.02.2008 in suma de 365.112,18 lei, fara a remite sumele de bani societatii anterior amintite. Asa cum am mai mentionat anterior pretul mentionat in contract este neserios, valoarea imobilului fiind mult mai mare”.
 
Procurorii DNA sustin ca, “pentru a disimula primirea de catre inculpatul Pendiuc Tudor, tatal sau, a unui apartament cu titlu de mita si pentru a crea aparenta ca respectivul imobil intra in mod legal in proprietatea ei “, fiica primarului ar fi incheiat contractele mentionate mai sus .
 
“In conditiile primirii apartamentului, inculpatul Pendiuc Tudor si-a exercitat autoritatea fata de membrii comisiei de evaluare” si, mai tarziu, in perioada executarii contractului, sustin procurorii. 
Descarca de aici Referatul procurorilor cu propunerea de arestare preventiva – cazul Emanuela si Tudor Pendiuc

5. Vanda Vlasov – fiica lui Mihail Vlasov, fost  presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei

 
Vanda Vlasov (42 de ani) este urmarita penal de procurorii DNA, care o acuza ca ar fi determinat doua angajate ale Curtii de Arbitraj Comercial International sa elibereze adeverinte fara stiinta conducerii institutiei si care au fost folosite de tatal sau, Mihail Vlasov, in dosarul in care este judecat pentru trafic de influenta . 
 
Concret, Vanda Vlasov, fost prim-vicepresedinte al Curtii de Arbitraj Comercial International, este urmarita penal pentru instigare la fals intelectual (doua fapte). Procurorii amintesc ca pe 7 aprilie 2014 Mihail Vlasov a fost trimis in judecata in stare de arest preventiv, pentru trafic de influenta, pentru ca in calitate de presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si arbitru in cadrul Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, ar fi cerut si primit bani de la un om de afaceri. Banii i-ar fi primit in schimbul promisiunii obtinerii unei hotarari arbitrale favorabile omului de afaceri.
 
Aproape la o luna dupa ce tatal sau a fost trimis in judecata, Vanda Vlasov a depus la Curtea de Arbitraj Comercial International o cerere formulata de Mihail Vlasov, prin care acesta solicita eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte “daca din momentul inscrierii pe lista de arbitri – anul 2008 si pana in prezent a fost numit sau desemnat ca membru al instantelor de arbitraj”. Pe langa cerere, Vanda Vlasov i-a dat secretarei Curtii si un model de adeverinta, spun procurorii.
 
Secretara Curtii a raspuns printr-un inscris ca Mihail Vlasov nu a facut parte din nici o instanta de arbitraj, insa fara sa verifice in totalitate evidentele si fara sa prezinte documentul conducatorului institutiei spre verificare, avizare si semnare, potrivit DNA. Aceasta adeverinta a fost depusa la instanta care judeca dosarul lui Mihail Vlasov, informeaza procurorii.
 
Pe de alta parte, la o saptamana dupa ce Mihail Vlasov a fost trimis in judecata, Vanda Vlasov a depus o alta cerere formulata de tatal sau, de aceasta data la asistentul arbitral sef adjunct in cadrul Curtii, potrivit DNA. Mihail Vlasov solicita eliberarea unei adeverinte din care sa reiasa ca el nu a facut parte din completele instantei de arbitraj comercial, spun procurorii. “La insistentele si presiunile lui Vlasov Vanda, in aceeasi zi si fara efectuarea unor verificari complete, Pop Daniela Domnica a eliberat, fara stiinta conducerii institutiei, o adeverinta pe care a semnat-o personal, conform celor solicitate de Vlasov Vanda”, informeaza DNA.
 
Procurorii spun ca Mihail Vlasov a folosit si acest inscris pentru termenul de instanta din data de 22 aprilie 2014, “aspect confirmat de continutul incheierii de amanare a pronuntarii din acea data. Prin incheierea din data la 24 aprilie 2014, ICCJ a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive a inculpatului Vlasov Mihail, cu masura preventiva a arestului la domiciliu”.
 
 
DNA: Vanda Vlasov i-a transmis presedintelui interimar al Camerei de Comert si Industrie o scrisoare de amenintare din partea tatalui ei
 
Pe 15 mai 2014, DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Mihail Vlasov si in alta speta, pentru santaj: potrivit procurorilor, pe 5 mai 2014 presedintele interimar al CCIR a primit de la Vlasov Vanda, fiica lui Vlasov Mihail, un plic “sigilat” din partea tatalui ei. Presedintele interimar al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei a sustinut ca s-a simtit amenintat, dupa ce a citit scrisoarea, la finalul careia ar fi specificat: “n-as vrea sa sufere si copiii altuia”, se arata in comunicatul DNA .
 
Presedintele interimar sustine ca amenintarile vin ca urmare a demersurilor facute de conducerea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, dupa demiterea lui Vlasov Mihail, privind atragerea raspunderii penale si patrimoniale a acestuia pentru faptele comise in timpul mandatului sau, potrivit DNA. 
6. Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc  
 
Andrei Hrebenciuc (30 de ani) este in prezent in arest la domiciliu, dupa ce a facut doua luni de arest preventiv, in Mega-dosarul Retrocedarile ilegale , in care tatal sau – Viorel Hrebenciuc – a fost arestat preventiv pentru fapte de coruptie. 
 
Andrei Hrebenciuc este cercetat pentru complicitate la trafic de influenta, constituirea unui grup infractional organizat si spalare de bani . In acest dosar, procurorii DNA au inceput intai urmarirea penala fata de tatal sau (pe 15 octombrie 2014), au cerut apoi Camerei Deputatilor sa incuviinteze arestarea preventiva a lui Viorel Hrebenciuc. Insa inainte ca Parlamentul sa dea raspuns in cazul tatalui, DNA a extins urmarirea penala si fata de Andrei Hrebenciuc si l-a retinut. Cinci zile mai tarziu, si tatal sau, Viorel Hrebenciuc, a fost retinut, dupa ce a demisionat din Parlament.
 
In ordonanta de retinere, procurorii au aratat ca Andrei Hrebenciuc l-ar fi ajutat pe tatal sau sa comita infractiunea de trafic de influenta. Potrivit procurorilor, in 2012 deputatul Adam Ioan le-a cerut judecatorilor Ordog Lorand Andras si Uta Gabriel sa admita o cale extraordinara de atac, prin care au dispus restituirea in favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza (nasul de cununie al lui Adam Ioan) a peste 40.000 de hectare de teren forestier si 50 de hectare de teren agricol in judetul Bacau, ceea ce a dus la un prejudiciu pentru Romsilva de peste 300.000.000 euro.
 
Pentru a urgenta punerea in posesia lui Paltin Sturdza a terenurilor si pentru a vinde cat mai repede terenul forestier, obtinute fraudulos potrivit procurorilor, Sturdza si Adam i-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc bani, se arata in rechizitoriul DNA. 
 
Anchetatorii sustin ca Andrei Hrebenciuc ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Dragoi, administrator al SC Resedinta Varstnicilor SRL, sa incheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza. Prin acest contract, societatea al carei asociat real este Andrei Hrebenciuc a dobandit calitatea de promitent cumparator, alaturi de Bengescu, pentru terenul forestier.
 
Pretul tranzactiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decat valoarea de piata, “intrucat contractul masca, in cuprinsul sau, si cumpararea de influenta de la autoritatile din judetul Bacau”, a aratat DNA.
 
Procurorii au stabilit ca SC Resedinta Varstnicilor SRL are ca asociat unic Majura Limited (cu sediu social in Cipru), persoana juridica cipriota al carei asociat real este Andrei Hrebenciuc.
 
“Prin disimularea adevaratei naturi a provenientei folosului primit de Viorel Hrebenciuc (dobandirea anumitor drepturi), Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe acesta din urma sa comita infractiunea de trafic de influenta “, au scris procurorii in ordonanta de retinere.
 
Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu si Ioan Adam, cunosteau faptul ca s-a stabilit un pret mult mai mic decat cel real, deoarece diferenta de pret ce urma sa fie obtinuta din vanzarea padurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc si al lui Dan Bengescu in schimbul exercitarii de influente fata de functionarii cu atributii privind punerea in executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

Descarca de aici Rechizitoriul procurorilor – cazul Andrei si Viorel Hrebenciuc

Explicatia psihologilor. Mircea Miclea: Parintelui ii este mai usor sa tolereze o ilegalitate pe care el insusi inainte a facut-o

Contactat de HotNews.ro, Mircea Miclea – psiholog, profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai si fost ministru al Educatiei – a declarat ca “parintelui ii este mai usor sa tolereze o ilegalitate pe care el insusi inainte a facut-o. Deci toleranta parintelui la o ilegalitate din partea copilului este mai mare, iar copilul este mai motivat la randul lui sa replice modelul”.
 
Rep: Care este explicatia pentru care parintii acestia ar accepta ca propriul copil sa intermedieze spagi, sa spele bani, sa mascheze mita primita de parinti? De ce ar accepta un parinte sa-si traga copilul in actiunea infractionala pe care o face?
Mircea Miclea: Copilului ii este mai usor sa faca o ilegalitate, daca are in familie modelul unuia care face ilegalitati. Pe de alta parte, parintelui ii este mai usor sa tolereze o ilegalitate pe care el insusi inainte a facut-o. Deci toleranta parintelui la o ilegalitate din partea copilului este mai mare, iar copilul este mai motivat la randul lui sa replice modelul. El vede un model de reusita, stiind ca nu va fi penalizat. 
 
Rep: De ce ar accepta copiii sa faca lucruri ilegale, sa mascheze mita primita de parinti, sa intermedieze spagi, samd? 
Mircea Miclea: Este modelul parental care este apreciat si imitat. Pe de alta parte, sa faci o ilegalitate pe care anterior a facut-o tatal tau sau care seamana cu o ilegalitate facuta de tatal tau, asta te determina sa percepi fapta mai putin ca o culpa. Nu te franezi. Parintele este modelul, copilul e foarte tentat sa imite modelul.
 
Iesind din zona infractionala, daca un parinte face un lucru reprobabil, copilul tinde sa faca si el un lucru reprobabil, stiind ca nu va fi penalizat ca in cazul in care parintele nu ar fi facut asa ceva. Nu-ti mai este teama de penalizare, stiind ca vei fi chiar recompensat. Deci limita este mai larga. 

Explicatia psihologilor. Daniel David: Pentru romani, doar familia asigura contextul increderii

Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie de la Babes-Bolyai si coordonatorul unui studiu de proportii – “Psihologia poporului roman “, a declarat pentru HotNews.ro ca “noi, romanii, avem o forma mai particulara a unui colectivism focalizat pe familie”. 

 
Rep: Care este explicatia pentru care parintii acestia ar accepta ca propriul copil sa intermedieze spagi, sa spele bani, sa mascheze mita primita de parinti? De ce ar accepta un parinte sa-si traga copilul in actiunea infractionala pe care o face?
Daniel David: Nu stiu exact care este situatia personala sau legala in cazurile descrise de dvs., mai ales ca probabil multi beneficiaza inca de prezumtia de nevinovatie. Asadar, nu ma pronunt specific in legatura cu aceste cazuri. Comentariile mele urmeaza un cadru psihologic general, fara a se aplica necritic la fiecare din cazurile descrise de dvs. Fiind in faza finala cu lucrarea “Psihologia Poporului Roman”, vad lucrurile intr-o paradigma mai de fond si mai complexa. Mediul nostru socio-cultural este unul care este centrat pe colectivism mai mult decat pe individualism. O cultura individualista pune accent pe realizarile si drepturile individuale, care trebuie gandite si sustinute autonom si asertiv; individualism este asociat mai ales cu competitie, unicitate si responsabilitate. Intr-o cultura colectivista, comportamentul individului este influentat de pozitia sa intr-un grup; colectivismul este asociat mai ales cu armonie si consens/sfatuire. Dar in cadrul acestui colectivism, noi, romanii, avem o forma mai particulara a unui colectivism focalizat pe familie. De ce aceasta focalizare mai ingusta pe familie si nu o focalizare mai larga pe rude, prieteni etc.? Focalizarea pe familie la romani rezulta dintr-o neincredere foarte puternica in alti oamenii, romanii exceland la acest indicator, in raport cu alte tari/culturi. Asadar, simplu si direct spus, pentru romani doar familia asigura contextul increderii .
 
Rep: De ce ar accepta copiii sa faca lucruri ilegale, sa mascheze mita primita de parinti, sa intermedieze spagi, samd? 
Daniel David: Copiii au crescut in acelasi mediu socio-cultural colectivist cu parintii lor, asa ca, statistic vorbind, exista o similitudine naturala intre comportamentele lor. In plus, romanii au un colectivism vertical, care promoveaza apartenenta la grupul familial, dar in grup se promoveaza inegalitatile si ierarhiile. Asadar, tinerii aflandu-se ierahic sub influenta parintilor lor sunt mai complianti. In plus, intr-un colectisivm vertical se cauta statutul social, astfel ca tinerii cauta sa obtina rapid prestigiu, influenta si pozitie sociala comparabile cu parintii si, in consecinta, le este la indemana sa urmeze in mod natural aceleasi paternuri comportamentale de afirmare sociala, mai ales daca sunt incurajati in acest sens de parinti .

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,
9 February 2015
News

REFERAT DNA. Elena Udrea a fost DENUNȚATĂ la DNA de Gabriel Sandu, Gabriel Marin și Dinu Pescariu. O parte din banii de șpagă s-ar fi dus în Dubai

Sursa: EVZ

Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA că a cerut 500.000 de euro pentru a ajuta un om de afaceri vizat în dosarul Microsoft, anchetatorii arătând totodată că aceasta a încălcat condiţiile controlului judiciar, motiv pentru care se impune arestarea ei. Potrvit procurorilor DNA, două persoane implicate în dosarul Microsoft, Dinu Pescariu și fostul ministru Gabriel Sandu, au denunțat fapte de corupție în care ar fi implicată Elena Udrea.

Primul denunț

Potrivit DNA, la data de 15 decembrie 2014, Pescariu Dinu Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de Cocoş Dorin.

  • Procurorii arată că din probele administrate rezultă că, în anul 2010, în condiţiile în care Marin Gabriel – administrator SC OMNILOGIC SRL, întâmpina greutăţi în derularea contractului încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, contract având ca obiect prestare de servicii aferente proiectului e-România 2 şi livrarea produselor aferente infrastructurii hardware, software şi de reţea necesară funcţionării serviciilor, Pescariu Dinu Mihail i-a înlesnit lui Marin Gabriel mai multe întrevederi cu Cocoş Dorin şi remiterea prin conturile Barringwood Investment Limited a sumei de circa 3 milioane de euro pretinsă de acesta pentru a-şi exercita influenţa asupra persoanelor cu atribuţii în acest sens în vederea realizării plăţilor.

Al doilea denunț

Cu privire la aceleaşi fapte, DNA a explicat că, la data de 7 ianuarie 2015 a făcut denunţ şi Marin Gabriel.

“Acesta susţine că, in anul 2011, pe fondul presiunilor exercitate de Cocoş Dorin a virat într-un cont din Dubai suma de 1.000.000 de euro pretinsă de Cocoş Dorin pentru deblocarea plăţilor aferente contractului e-România. Tot din denunţul formulat de Marin Gabi rezultă că astfel de presiuni au fost exercitate şi de Andrei Săvulescu – manager de proiect, Vreme Valerian – ministru MCSI şi Mustea Răzvan,”susțin sursele citate.

Al treilea denunț

La data de 19.01.2015, Sandu Gabriel a formulat denunţ cu privire la a fapte de corupţie săvârşite în legătură cu derularea acestui contract de Cocoş Dorin, Vreme Valerian şi Fecioru Marius. Din denunţul formulat rezultă că administratorul SC Omnilogic – Marin Gabriel, a susţinut că este în imposibilitatea de a suporta costurile aferente proiectului întrucât Cocoş Dorin l-a condiţionat să plătească un comision de circa 2,5 milioane de euro, pe care l-a şi achitat. Din cuprinsul denunţului rezultă că pretinderea acestui comision a fost confirmată atât de ministrul Valerian Vreme cât şi de Fecioru Marius.

DNA mai arată că “din probele administrate – declaraţiile martorilor Marin Gabriel, Pescariu Dinu Mihail, Sandu Gabriel, extrasele de cont identificate la percheziţie la Pescariu Dinu Mihail rezultă că, în anul 2010, numitul Cocoş Dorin, în baza înţelegerii cu Elena Udrea a pretins de la Marin Gabriel suma de circa 3 milioane euro pentru a debloca plăţile aferente contractului. Suma de bani pretinsă a fost transferată din contul lui Pescariu Dinu Mihail într-un cont din Dubai, iar diferenţa a fost remisă numerar.”

Al doilea denunț al lui Dinu Pescariu

Potrivit DNA, la data de 05 noimebrie 2014, Pescariu Dinu – Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela.

Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elveţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.

Procurorii arată că faptele sunt dovedite cu declaraţia martorului, extrasele de cont, înscrisuri olografe ridicate la percheziţie în care sunt indicate sume de bani plătite.

Tagged , , , , , , , , ,
← Older posts