Tag Archives: evaziune fiscala

Cum păcălesc marile companii fiscul | Saptamana Financiara

Wired.com explică schema imaginată de regii tehnologiei pentru a nu plăti taxe și impozite.

Uniunea europeană vorbeşte serios când spune că vrea ca marile companii străine să-şi plătească corect taxele în Europa.A dovedit-o obligând Apple, cea mai valoroasă companie din lume, să dea Irlandei 13 miliarde de euro în taxe neachitate – un ajutor de stat oferit de guvernanţii de la Dublin despre care autoritatea antitrust a ue a decis că încalcă regulile europene. Suma reprezintă cea mai mare pedeapsă pecuniară decisă de comisia europeană contra unei singure companii.

Își mută profiturile în țări cu taxe reduse

Apple nu este singura companie străină care se foloseşte de legislaţiile permisive din Europa sau din alte zone pentru a evita plata taxelor. Spre exemplu, nimeni nu poate întrece în ingeniozitate companiile crescute în Silicon Valley, mai ales când vine vorba de fentarea Fiscului. Wired.com explică schema folosită de regii tehnologiei din America.

Vânzând drepturi de proprietate intelectuală către companii-marionetă, Apple, Google, Microsoft & Co. îşi mută profiturile în ţări cu taxe mai reduse, precum Irlanda. Acesta este doar începutul schemei. Urmează acordarea unor sublicenţe pentru drepturi de proprietate intelectuală unei a doua unităţi, să zicem irlandeze, care contabilizează vânzările globale. Apoi entitatea B plăteşte redevenţe către compania A, scăpând astfel de venituri. Însă compania A are sediul în Caraibe, un paradis fiscal, ceea ce face ca venitul din redevenţe să nu poată fi taxat în Irlanda.

Fiscul american e dur: taxe sau nu puteți folosi banii în SUA

Există însă şi o problemă: până când Fiscul american nu-şi primeşte partea, companiile nu-şi pot aduce lichidităţile în SUA. Deci nu-şi pot folosi banii acolo.

Apple, cel puţin, ar putea să-şi aducă cash-ul acasă, dar nu în orice condiţii. În urmă cu trei ani, Tim Cook, şeful companiei, a explicat clar acest lucru. Convocat în faţa unei comisii speciale a Senatului american, ca să dea socoteală pentru banii blocaţi în străinătate, Cook le-a explicat politicienilor: Apple nu va repatria miliardele de dolari, profiturile din operaţiunile internaţionale, până când Trezoreria nu va reduce taxele aplicate companiilor. „N-am niciun plan să aduc banii acasă la actualul nivel al impozitelor“, a spus CEO-ul. A fost un răspuns – unul din multele – care l-a enervat pe preşedintele comisiei, Carl Levin, povesteşte presa americană.

Source: Cum păcălesc marile companii fiscul | Saptamana Financiara

Tagged , , , , ,

O multinaționala a adus prejudicii de 10 milioane de euro statului! | Saptamana Financiara

ANAF susține ca o importantă firma din industria farmaceutica s-a sustras de la plata TVA-ului, dar nu da si numele firmei ci doar metodele prin care a încercat sa dribleze statul.
Inspectorii Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) au verificat activitatea unei firme specializate in comertul cu produse farmaceutice si au constatat un prejudiciu de 44,49 de milioane de lei (cca. 10 milioane de euro) cauzat bugetului de stat prin sustragere de la plata TVA. In iulie 2016, DGAMC a sesizat organele de urmarire penala pentru asigurarea recuperarii prejudiciului, anunta Agentia Nationala de Administrare Fiscala, intr-un comunicat, fara a preciza numele multinationalei.
Au beneficiat in străinătate de scutiri de TVA
Potrivit ANAF, societatea a prestat pe teritoriul Romaniei servicii de marketing, promovare si autorizare pentru firma mama din spatiul UE, dar le-a facturat ca si cand activitatea s-ar fi desfasurat in tara respectiva. Astfel, au beneficiat in strainatate pe nedrept de scutire la plata TVA, cu intentia de a se sustrage de la plata taxei pe valoare adaugata in Romania.
De asemenea, aceeasi multinationala a facut plati catre agentii de turism pentru participarea unor medici si farmacisti la evenimente interne si internationale de specialitate si catre firme pentru organizarea de evenimente medicale (congrese, conferinte, cursuri, simpozioane, forumuri, aparitia unor publicatii s.a.). Pentru aceste servicii a solicitat deducerea TVA si le-a prezentat sub forma unor actiuni de sponsorizare si donatie cu toate ca acestea au fost puse la dispozitie in mod gratuit, fiind realizate de companie pentru promovarea produselor pe piata romaneasca, arata ANAF.Donații in scopuri de achiziții ulterioare de medicamente

Potrivit ANAF, in acest fel s-a evitat si colectarea TVA aferenta medicamentelor acordate gratuit ca si donatii catre spitale, camine, fundatii sau ca mostre catre medici, dar care, in fapt, au fost acordate in scopul efectuarii ulterioare de comenzi catre distribuitorii de medicamente.

Source: O multinaționala a adus prejudicii de 10 milioane de euro statului! | Saptamana Financiara

Tagged , , , , , , ,

Quinta Royala—infractorii care au tepuit statul cu sute de milioane de euro scapa cu averea INTACT (Voiculescu)-A-Voiculescu,Becali,Carpaci,Necolaiciuc CFR,Gabriel Bivolar

Sursa: Evz

Infractori celebri, interlopi sau îmbogățiți peste noapte din evaziune fiscală râd în nas autorităților care le bat în poartă să-i execute silit.

Cu toții și-au înstrăinat bunurile unor apropiați și își văd liniștiți de afacerile frauduloase. Agenția care ar trebui să pună capăt acestui „dezmăț” financiar nu a fost înființată, în ciuda promisiunilor politicienilor

Statul are de recuperat de la Mihai Necolaiciuc, fostul director general al CFR, 8,4 milioane de lei. Hotărârea a fost luată de judecătorii care l-au condamnat pe fostul director la 4 ani și jumătate de închisoare, plus plata daunelor. Pe 17 iulie 2015, Necolaiciuc a fost eliberat de Tribunalul București după ce, în toamna anului trecut, a fost condamnat la închisoare. Judecătorii au admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Transporturilor și i-au obligat pe inculpați să îi plătească, în solidar cu SC CNCF-CFR SA, suma de 8.459.972 de lei.

Sărac lipit

Cert este că Necolaiciuc a ieșit din arest cu 500 de zile mai devreme și nu a plătit, până în acest moment, niciun leu din prejudiciul stabilit de instanță.

Fostul director acuzat de fraude uriașe nu riscă să rămână fără avere

„Evenimentul zilei” a întrebat la ANAF cât a recuperat de la fostul director. Din răspunsul Fiscului rezultă că în acest moment inspectorii încearcă să-i vândă acțiunile deținute de acesta la o societate comercială. În urma verificărilor nu au găsit niciun ban în conturile fostului director și s-a constatat că nu are niciun bun pe numele său. „Referitor la Necolaiciuc Mihai, vă comunicăm că organele fiscale competente au declanșat procedurile de executare silită, acestea concretizându- se în sechestrul instituit asupra părților sociale deținute de Necolaiciuc Mihai la o societate comercială, bunuri mobile aflate în faza evaluării de către evaluatorul autorizat, în vederea valorificării. Din verificările efectuate de organele de executare silită a rezultat că Necolaiciuc Mihai nu deține bunuri imobile urmăribile și nici disponibilități bancare”, se arată în răspunsul ANAF.

 

 

Averea „Țarului CFR”, o enigmă pentru autorități

Presa a relatat că fostul director general al CFR a vândut o vilă impunătoare în 2005, cu puțin timp înainte de a pleca din țară. Imobilul, situat în localitatea Pojorâta din Suceava, a fost cumpărat de cel mai bun prieten al „Țarului” de la CFR, șeful Camerei de Comerț și Industrie Iași.

În 2005, fostul director general al CFR a fugit din România. A fost prins în Statele Unite ale Americii și reținut timp de mai multe luni, după care a fost trimis în țară pentru a-și ispăși pedeapsa.

La momentul reținerii în SUA, în 2011, procurorul american a susținut în sala de judecată că acesta a cumpărat trei apartamente în Florida, contra sumei de 1 milion de dolari, într-un complex imobiliar de lux. În replică, avocatul lui Necolaiciuc a arătat că sumele invocate de acuzator sunt exagerate și că Necolaiciuc a plătit 250.000 de dolari în bani gheaţă pentru două apartamente și alţi 125.000 de dolari pentru un al treilea, toate fiind ipotecate. Ulterior, din cauza crizei, valoarea acestora ar fi scăzut.

„Cârpaciul”-milionar, dar fără proprietăți

Tehnica de a înstrăina bunurile pe numele unor cunoștințe sau rude nu este nouă. A aplicat-o și șeful clanului Cârpaci din Timișoara, Ionel Sandner, care este căutat degeaba de ANAF. Are pe numele lui o singură casă. Ionelaș Cârpaci, capul celui mai bogat clan de rromi din țara noastră, a intrat în vizorul Fiscului. ANAF a anunțat săptămâna aceasta numărul persoanelor vizate de controalele menite să investigheze averile nejustificate, iar în județul Timiș este vorba de 8 persoane. Una din acesta e Ionelaș Cârpaci, alias Ionel Sandner, după cum și-a schimbat numele baștanul, în căutarea unui „pedigree” corect și curat.


FOTO: Ionelaș Cârpaci nu se deranjează să răspundă la telefonul personal. Are un angajat care vorbește în numele lui



Are servitor care răspunde la telefon

Sandner/Cârpaci locuiește într-o vilă cu turnuri, placată cu marmură, pe malul Begăi, pe strada Brașov. Deține o adevărată flotă de mașini de lux: un BMW X5, două Audi (Q7 și Q5) și un Mercedes, toate înmatriculate în Germania. Ca un boier, nu răspunde niciodată direct la telefon, ci are un servitor care o face pentru el și comunică interlocutorului dacă „șeful” e disponibil sau nu.

Sandner deține o singură proprietate înregistrată pe numele său, unde are și adresa de domiciliu. E curios ce va mai descoperi ANAF și, mai ales, ce măsuri se vor impune, având în vedere că rromul din Timișoara este, de departe, cel mai bogat din țară.

Avere din cerșetorie

Împreună cu concubina sa, Mirela Stanca, Ionel Sandner are o avere estimată la peste 13 milioane de euro. În cea mai mare parte este vorba de proprietăţi imobilare – zeci de vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spaţii. Majoritatea imobilelor se găsesc în centrul vechi și au fost obținute fraudulos. De altfel, el este cercetat penal pentru fals și uz de fals.

Cârpaci/Sandner a inventat ceea ce unii numesc „reţeta ţigănească”, manevră pe care, ulterior, și-au asumato toți rromii. Cumpăra cel mai ieftin apartament dintr-un imobil, muta acolo o familie săracă, care avea „temă” să le facă vecinilor viață de coșmar. După luni de zile în care erau inundați constant și își găseau ușile unse cu fecale, după zeci de nopți nedormite în urma petrecerilor țigănești, vecinii își vindeau locuințele, sub prețul pieței, numai să scape.

Banii i-a făcut Cârpaci, conform unor surse judiciare, „prin tranzacții imobiliare ilicite și conducând rețele de cerșetorie în Vest, imediat după Revoluție”.

Averea din cimitir: 10 palate funerare și un monument gotic

Cuplul Cârpaci/Sandner-Stanca are apartamente în vile și case vechi în Timișoara, terenuri în jurul orașului de pe Bega, 10 palate funerare, placate cu marmură adusă special din Italia, cu turnuleţe și termopane, canapele, fotolii și televizoare LCD în incintă. Tot ei au cumpărat și un cavou gotic, monument de arhitectură, într-un cimitir timișorean. Unele imobile sunt monumente istorice. Un exemplu este clădirea în care funcționează Institutul Francez, pentru care Cârpaci/Sandner a falsificat semnătura unuia dintre cei trei moștenitori legali.

Deși Ionel Sandner este unul dintre „artizanii mafiei imobiliare”, care a acționat ani la rând în orașul de pe Bega, el are pe numele său doar vila de pe strada Brașov. Toate proprietățile, zeci la număr, sunt trecute pe numele soției. De asemenea, toate tranzacțiile imobiliare le-a făcut soția sa, în nume personal. Pe numele lui Ionelaș Cârpaci, fostul nume al baștanului putred de bogat, nu apare nimic în evidențele Fiscului, în timp ce pe noul nume, Ionel Sandner, sunt notate două amenzi neplătite, de 270 și, respectiv, 100 de lei.


Deși este cel mai bogat rrom din țară, Cârpaci figurează în evidențele Fiscului doar cu două amenzi neplătite


Cazuri similare

● Printr-o decizie din decembrie 2002 a instanței supreme, rămasă definitivă doi ani mai târziu, Gabriel Bivolaru a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, pentru înșelăciune. Prin aceeași decizie, Bivolaru și zece societăți controlate de el au fost obligați la plata a 70 de milioane de dolari la cursul leu-dolar din 2004. La șase ani de la această hotărâre, banca a recuperat de la afacerist doar 6,4 milioane de dolari.

● Un alt exemplu de nerecuperare a pagubelor în urma unor condamnări este cel al impresarului de fotbal Ioan Becali. În urma condamnării pentru evaziune fiscală, acesta a fost obligat să plătească 17 milioane de lei. Când a fost declanșată executarea silită, instituțiile statului au transmis Fiscului că „persoana fizică Becali Ioan nu figurează cu bunuri mobile și imobile”.


FOTO: Ioan Becalia avut grijă ca, înainte de condamnarea din dosarul Transferurilor frauduloase, să-și înstrăineze toată averea FOTO: RĂZVAN  VĂLCĂNEANȚU



● Un caz scandalos a fost semnalat de inspectorii ANAF. Tribunalul Tulcea l-a condamnat, în 2014, pe un anume Nicolae Stănescu, la patru ani de închisoare și la plata sumei de 109 milioane de lei, după ce a fost găsit vinovat de evaziune fiscală. Deoarece Stănescu nu avea nicio proprietate pe numele său, statul încasează prin poprire o treime din pensia acestuia de 245 de lei, adică 81 de lei în fiecare lună.

Agenția „fantomă” din curtea Guvernului

Aceste anomalii care văduvesc bugetul statului cu sute de milioane de euro anual (bani care nu pot fi recuperați) ar putea fi stopate odată cu înființarea unei Agenții specializate în recuperarea prejudiciilor dictate de instanțele de judecată. „Am propus înființarea agenției în cadrul ministerului, pentru că aici funcționează deja un oficiu care se referă la procedurile internaționale în materia sechestrării bunurilor. Va trebui să existe o foarte bună colaborare între instituții, de aici înainte. Oficiul va fi integrat, structurat”, declara în martie 2015 ministrul Justiției, Robert Cazanciuc.

Promisiuni neonorate

Două luni mai târziu, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici (foto), susținea că Agenţia pentru recuperarea prejudiciilor va începe să funcţioneze de la 1 iulie. „Cel târziu săptămâna viitoare, în Guvern să se adopte proiectul de lege, astfel încât în prima sesiune a Parlamentului să fie aprobată, ca de la 1 iulie să înceapă să funcționeze”, arăta ministrul Eugen Teodorovici.


FOTO: Eugen Teodorovici



În ciuda acestor promisiuni, nici până astăzi Guvernul nu a adoptat proiectul de lege mult așteptat. Agenția ar trebui să se ocupe exclusiv de executarea conturilor bancare, a vilelor și a mașinilor.

În 2013, procurorii au pus sechestre pe conturi, terenuri, clădiri și mașini în valoare de aproape jumătate de miliard de euro, dar efectiv în contul statului au intrat mai puțin de 8 milioane de euro.




 

Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a “postacilor” de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:

  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.

Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.

Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Securitatea …MEDIA

Sursa: Hotnews

​Piata media din Romania se aseamana din multe puncte de vedere cu cea din alte tari central si est-europene, dar se diferentiaza din acestea in special prin “sentimentul puternic si durabil ca structurile sale sunt bantuite de trecutul comunist”, arata un raport publicat zilele acestea de The Centre for Media Transparency (Centrul pentru Transparenta Media) , intitulat “Oamenii care au muscat cainii (de paza)”. Raportul, semnat de Manuela Preoteasa si Andrei Schwartz, prezinta evolutia proprietatii media in Romania post-comunista si cinci profile de proprietari romani de presa: CME/Adrian Sarbu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vantu, Sebastian Ghita si Dinu Patriciu.

  • Raportul argumenteaza ca “felul cum media au evoluat in Romania urmeaza, in mare masura, de tiparele evolutiei ce a caracterizat perioada de tranzitie post-comunista. Din acest punct de vedere, Romania post-comunista ofera un scenariu oarecum haotic. Urmarind evenimentele recente, anume un fost premier condamnat pentru coruptie, premierul in functie care este urmarit penal, doi magnati media trimisi la inchisoare si inca unul care se confrunta cu diverse acuzatii penale, ar parea ca politica si “kapitalismul” au urmarit o reteta originala”.

Potrivit raportului, “media au jucat un rol esential in viata politica si economica aparte a Romaniei si in triunghiul politica-afaceri-justitie. Fapt pentru care jurnalistii romani se confrunta cu o situatie dificila: pe alocuri aparatori ai justitiei si ai anticoruptiei, altadata protectori ai secretelor, ei lucreaza intr-un mediu profesional caracterizat de concentrari economice si politice, dar si de surse de finantare opace”.

“Doua dintre elementele comune multora dintre jucatorii de pe aceasta piata sunt legaturile proprietarilor cu fosta Securitate si folosirea banilor obtinuti pe cai obscure in perioada comunista si carora nu le-a tinut mai nimeni socoteala in peerioada de tranzitie. Ca atare, unii dintre cei mai importanti proprietari media – persoane publice care au jucat roluri esentiale in viata socio-economica si culturala a Romaniei post-comuniste – au radacini foarte complexe, ca fosti colaboratori ai politiei secrete comuniste si ca beneficiari de business ai perioadei de tranzitie”, arata raportul.

Documentul a fost comentat si de reputatul jurnalist Roy Greenslade in The Guardian . Documentul, afirma acesta, “ilustreaza cat de dificila este dezvoltarea liberatii presei in Europa de Est” si apare “intr-un moment in de haos pe scena interna [din Romania], cu doi proprietari media trimisi la inchisoare, un altul acuzat penal si cu premierul Victor Ponta inculpat (…)”. Roy Greenslade acorda o atentie aparte povestii Ronald Lauder (CME)/Adrian Sarbu, aratand cum acesta din urma a devenit din “primul roman numit CEO la o companie listata la bursa in SUA) intr-un personaj care anul acesta a fost retinut pentru evaziune fiscala si spalare de bani.

  • Raportul “The men who bit the (watch) dogs” poate fi consultat integral aici
Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cum sa intri n faliment dupa ce ai inghitit 32 milioane de euro de la Posta

Sursa: Supervizor

DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL Bucureşti (CUI 6365723) a intrat în insolvenţă la data de 12 august 2015, urmare a propriei cereri, depusă pe 21 iulie 2015, la Tribunalul Bucureşti (Dosar 27324/3/2015). Instanţa a numit ZRP INSOLVENCY SPRL ca administrator judiciar provizoriu, “cu o remuneraţie de 3.000 lei din averea debitorului”, în timp ce termenul limită de înscriere la masa credală a fost fixat pentru data de 28 septembrie 2015.

În documentaţia depusă la cererea de deschidere a procedurii, DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL susţine că “se află în stare de insolvenţă prezumată, întrucât fondurile băneşti disponibile sunt insuficiente pentru plata datoriilor exigibile în sumă de 18.706.870 lei, constituite din8.804.589 lei datorii către furnizori şi 9.902.281,15 lei datorie către «Piraeus Bank România» SA, urmare a contractului de credit nr.47295.1/03.11.2010″.

În afară de PIRAEUS BANK ROMÂNIA, alţi doi creditori care deja “s-au remarcat” sunt EFY GROUP SRL şi MOTOR GRIG SRL, aceste două firme depunând cereri de deschidere a insolvenţei împotriva DIOMA, care au fost calificate drept declaraţii de creanţă, după cum precizează sentinţa instanţei. Interesant este faptul că DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL s-a cerut în insolvenţă şi în decembrie 2014 (Dosarul 40760/3/2014), dar neîndeplinirea de către debitor a unor condiţii fixate de instanţă a dus la prelungirea procesului mai bine de jumătate de an. În cele din urmă, acest Dosar a fost conexat cu cel în care deja s-a pronunţat sentinţa.

DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL a raportat pentru anul 2014 pierderi de 12,66 milioane lei, la o cifră de afaceri de 17 milioane lei, fiind primul an (din ultimii 10) încheiat pe minus.Datoriile totale la finalul anului trecut erau de 33,64 milioane lei, dar merită menţionat faptul că şi creanţele se ridicau la o valoare impresionantă – 26,16 milioane lei.

DIOMA-600

Valoarea mare a creanţelor, dar probabil şi evoluţia negativă din ultima perioadă, are o motivaţie simplă: firma bucureşteană a fost abonată la bani publici, fiind constructorul “de casă” al Primăriei Sectorului 5 (a lui Marian Vanghelie). Începând cu anul 2007, DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL şi-a adjudecat contractele de reabilitare a infrastructurii stradaledin sectorul 5 (detalii AICI), iar apoi s-a reprofilat pe reabilitarea termică a blocurilor (detaliiAICI).

DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL are un capital social de 3.030.000 lei, deţinut integral deKERES LIMITED (Emiratele Arabe Unite), firmă care îndeplineşte şi funcţia de administrator, fiind reprezentată de Marin DUMITRU (născut în 1955). KERES LIMITED a preluat societatea bucureşteană în 2011, de la ROHAS PROMOTION GROUP LIMITED (Noua Zeelandă), off-shore reprezentat tot de Marin DUMITRU. La rândul ei, ROHAS PROMOTION GROUP LIMITED a preluat părţile sociale în 2009, de la Marin DUMITRU şi Marcela Corina DUMITRU.

Demn de remarcat este faptul că DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL figurează la Registrul Comerţului cu menţiunea “urmărire penală”, probabil pentru Dosarul 465/P/2013 (cunoscut ca Dosarul “Cosma-Păvăleanu”), instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. În acest Dosar, se menţionează că, la data de 30 septembrie 2013, s-au extins cercetările şi s-a început urmărirea penală faţă de peste 40 de persoane fizice şi juridice, printre care se numără şi DIOMA INTERNATIONAL EXIM SRL, “sub aspectul săvârşirii infracţinilor de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani“.

Tagged , , , , , , , , ,

Elvetia publica numele clientilor evazionisti ai HSBC

Sursa: Mediafax

Elveţia a început să publice online numele persoanelor şi firmelor străine investigate în ţările de origine pentru evaziune fiscală, inclusiv în Germania, după ce autorităţile au fost asaltate cu solicitări oficiale din partea instituţiilor fiscale din alte ţări, relatează site-ul Deutsche Welle.

Cetăţenii americani vor fi identificaţi doar prin iniţialele numelor lor.

Publicaţia elveţiană Sonntagszeitung a relatat că în urma numeroaselor solicitări oficiale venite din partea autorităţilor fiscale străine, Elveţia a decis să publice numele, datele de naştere şi naţionalităţile persoanelor respective în gazeta federală în care sunt publicate textele oficiale.

Justificarea oficială este că publicarea permite celor identificaţi şansa de a angaja un avocat şi de a lua măsuri legale, potrivit Sonntagszeitung, care s-a referit la eliminarea recentă a secretului bancar în Elveţia, la presiunea în special a Statelor Unite.

Alexandre Dumas, oficial al autorităţii fiscale elveţiene, a spus că băncile nu mai sunt interesate să caute clienţi care nu îşi mai ţin conturile în Elveţia. În schimb, Elveţia primeşte solicitări oficiale din partea altor state, pentru sprijin în vederea identificării evazioniştilor, prin intermediul administraţiei fiscale federale elveţiene din Berna.

În schimb, Elveţia a cerut ca statele care primesc informaţiile solicitate despre suspecţi să păstreze detaliile confidenţiale.

Un avocat citat de Sonntagszeitung a spus că mulţi dintre suspecţi nu ştiu că pot face recurs în Elveţia.

Ediţiile săptămânale ale gazetei federale din luna mai au conţinut zeci de decrete în care sunt menţionaţi cetăţeni spanioli, indieni, olandezi, germani, britanici, americani şi sud-coreeni, precum şi companii înregistrate în Panama, Bahamas şi Spania.

În cazul Indiei şi Germaniei, Dumas a negat că cererile oficiale pentru informaţii au avut loc în urma achiziţiilor recente, de către autorităţile fiscale, a unor date furate, referitoare la suspecţi de evaziune fiscală.

“Nu suntem niciodată siguri dacă solicitările implică date furate. Se aplică principiul încrederii”, a spus Dumas.

În Germania, un număr record de 40.000 de suspecţi de evaziune fiscală au declarat anul trecut, în mod voluntar, fondurile ascunse în străinătate, potrivit unei legi noi care permite plata retroactivă a taxelor datorate şi a penalităţilor.

În luna februarie, International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) a publicat date referitoare la evazionişti care au ajuns în posesia autorităţilor franceze, într-un scandal numit SwissLeaks. Banca britanică HSBC a fost acuzată să a ajutat suspecţi de evaziune fiscală din aproximativ 200 de ţări.

HSBC a prezenta scuze, iar divizia elveţiană a instituţiei financiare a anunţat că a colaborat permanent cu autorităţile elveţiene de când a aflat despre furtul datelor, în 2008.

Anterior, cele mai mari bănci elveţiene, UBS şi Credit Suisse, au acceptat plata unor amenzi în Statele Unite, în urma acuzaţiilor că au ajutat cetăţeni americani să eludeze fiscul.

În luna martie, Elveţia a semnat un acord pentru schimb automat de informaţii cu Australia, acorduri similare urmând să intre în vigoare cu Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Evazionistul lui Vasile Blaga

Sursa: Evz

Ginerele lui Vasile Blaga, Ionuţ Rudeanu, a fost reţinut, după ce a fost audiat, joi, la Parchet. El este suspectat de evaziune fiscală. Polițiștii au efectuat în această dimineaţă 5 percheziții în București și în județul Hunedoara, la domiciliile unor persoane de la firma de pază și securitate a ginerelui lui Vasile Blaga, Ionuț Rudeanu. Persoanele sunt suspectate de evaziune fiscală, din investigație ieșind faptul că s-au sustras de la plata taxelor și impozitelor, ar fi creat un circuit infracțional și firme fantome. Prejudiciul în acest caz este de 600.000 de euro.

UPDATE. Ionuţ Rudeanu a fost reţinut, joi seară, de procurori.

UPDATE: Ionuț Rudeanu a ajuns la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și se află la audieri în fața procurorilor. Acesta nu a făcut nicio declarație în fața jurnaliștilor prezenți.

Polițiștii au efectuat în această dimineaţă 5 percheziții în București și în județul Hunedoara, la domiciliile unor persoane de la firma de pază și securitate a ginerelui lui Vasile Blaga, Ionuț Rudeanu. Persoanele sunt suspectate de evaziune fiscală, din investigație ieșind faptul că s-au sustras de la plata taxelor și impozitelor, ar fi creat un circuit infracțional și firme fantome. Prejudiciul în acest caz este de 600.000 de euro.

Evenimentul zilei a scris în anul 2013 despre afacerile de milioane de euro pe care ginerele lui Vasile Blaga le făcea din contracte încheiate cu statul român.

Ioan Andrei Rudeanu a înfiinţat împreună cu mama sa, Aurora Mariana, firma Axis Corporate Security SRL pe 24 aprilie 2009, la un an după ce s-a căsătorit cu fata lui Vasile Blaga, Agathe. Deşi meseria lui de bază e cea de medic stomatolog, ginerele lui Blaga şi-a deschis o firmă de pază şi protecţie.

În primul an de la înfiinţare, Axis a avut o cifră de afaceri de 27.394 de lei. În 2010 şi 2011, în timp ce România traversa cea mai gravă criză economică, lucru care a băgat în faliment societăţi private foarte puternice, firma ginerelui lui Blaga a reuşit să-şi mărească cifra de afaceri de 341 de ori. Astfel, Axis a terminat anul 2011 cu o cifră de afaceri de 9.346.077 de lei.

Potrivit site-urilor de licitaţii publice, majoritatea acestor bani provin din contracte cu instituţii de stat. Cea mai generoasă a fost Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), care i-a dat lui Axis două contracte, în 2010 şi 2012, în valoare de 5.141.226 de lei (1,2 milioane de euro).

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane a oferit firmei lui Rudeanu două contracte, în 2011 şi 2012, în valoare totală de 397.816 de lei (92.515 de euro), Primăria Municipiului Hunedoara a încheiat un contract cu Axis, anul trecut în august, în valoare de 833.863 de lei, iar Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara i-a dat un contract în valoare de 50.000 de euro, în februarie 2011.

Referitor la contractele pe care ginerele său le încheia pe bandă rulantă cu statul român, Vasile Blaga declara, într-un interviu acordat pentru Revista 22, că i-a spus acestuia că nu mai are ce căuta în casa lui.

Ginerii nu ţi-i alegi. I-am spus-o foarte clar mai ales după ultima ispravă, cea cu Timişoara, de acum trei săptămâni, când a luat un contract de 200.000 lei pentru pază sau nu ştiu ce: nu mai are ce căuta în casa mea. Mai mult n-am ce să fac. E căsătorit cu fiica mea, am un nepot foarte reuşit, eu nu pot să mă duc mai departe. Ştiu că e foarte greu ca lumea să mă creadă, asta i-am şi spus-o între patru ochi: “poţi să-ţi dai seama că nimeni nu crede că dacă n-ai fi ginerele meu ai lua contractele respective?“. Ar putea sta în banca lui, că are destul de lucru”, a declarat Vasile Blaga pentru Revista 22, în februarie 2014.

Pasionat de raliuri, Ionuţ Ardeleanu a obţinut acceptul autorităţilor judeţene şi centrale de a se antrena pentru Raliu pe drumul judeţean care leagă oraşele Hunedoara şi Deva de Mănăstirea Prislop, lăcaşul de cult în care a străit şi slujit părintele Arsenie Boca.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,

ANAF e plin de SRI

Sursa: Comisarul

Faptul că în Direcţia Antifraudă din cadrul ANAF lucrează un număr de ofiţeri ai SRI, mai mult sau mai puţin acoperiţi, a devenit secretul lui Polichinele. Toată lumea îl ştie, dar toţi se întreabă dacă e normal. Ce? România este condusă de serviciile secrete? Nu cumva Udrea are dreptate?

Stârnit fiind de aceste întrebări, am început să întreb în stânga şi în dreapta, hotărât să îmi fac o idee despre posibili ofiţeri de informaţii, trimişi eventual să ia buticurile la rând şi să aresteze urzicile de la mamăi. Unele lucruri aflate par mai credibile, despre altele am îndoieli.

Am aflat, de exemplu, că ar exista chiar o decizie secretă a CSAT, prin care s-ar fi dispus ca un număr de ofiţeri să fie detaşaţi pe faţă, deci nu acoperiţi, ci cu ordin de serviciu, să facă parte din structurile centrale şi locale ale DGAF (Direcţia Antifraudă), pentru a pune la punct proceduri de control care să împiedice cârdăşia organelor de control cu evazioniştii. Prezenţa acestor ofiţeri în structură este o certitudine. Toată lumea ştie de ei.

Alte surse spun că, pe lângă aceştia, un număr de ofiţeri ar fi fost conspiraţi în inspectori pentru a curăţa sistemul din interior. Nici nu era greu, căci din cei aproximativ 1000 de comisari ai fostei Gărzi Financiare, doar o treime au rămas la Antifraudă. Deci cam 350 din cei peste 1400 de inspectori, câţi sunt azi în total.

Şi, cu această ocazie, am aflat că numărul lor va creşte până la 2000 în perioada următoare. Chiar şi aşa, numărul mi se pare mic, în comparaţie cu totalul de 25 de mii de oameni, câţi are în total Fiscul la nivel naţional.

Modul de control implementat în urma detaşării ofiţerilor SRI este următorul – la nivel central se face o analiză de risc (marea majoritate sunt de fapt analişti de date, iar nu ofiţeri operativi). În urma analizelor de risc se stabileşte, să zicem, o strategie de control pentru judeţul Mehedinţi, în luna mai 2015. Rezultă o listă de firme din judeţul Mehedinţi, ce ar urma să fie controlate de către inspectorii Antifraudă. Lista şi tematica de control pentru fiecare firmă o ştie doar Bucureştiul (câţiva oameni) şi şeful structurii regionale a Antifraudei (sunt opt structuri regionale), în cazul nostru Craiova.

În dimineaţa X a lunii mai, conform programării, echipa de control Y de la Severin primeşte în plic, de la şeful de la Craiova, ordinul de a controla firma Z ce trebuie verificată în ziua respectivă, precum şi tematica de control. Şi porneşte. Dacă echipa constată că firma Z părea să fi fost informată că-i va pica Antifrauda pe cap, atunci numărul persoanelor care puteau informa evazionistul este limitată.

De altfel, ofiţerii SRI care lucrează detaşaţi în cadrul Fiscului la nivel regional ţin legătura/coordonarea şi cu cei de la DNA şi, respectiv, SRI. Ceilalţi inspectori ştiu aceste lucruri, de fapt toţi se tem, toţi bârfesc, nimeni nu mai vorbeşte cu nimeni la telefon. Logic ar fi ca tentaţia de a se lăsa corupţi să scadă direct proporţional cu teama de puşcărie dar, cine ştie?

Din ce înţeleg eu, rostul ofiţerilor SRI în Direcţia Antifraudă (că au fost sau nu trimişi acolo prin decizie CSAT nu mai contează) este acela să cureţe sistemul.

Nu îmi este nici mie clar cât timp vor face asta şi când vor fi retraşi, dacă vor fi retraşi vreodată, sau dacă vor fi doar înlocuiţi de alţii care să ţină permanent Fiscul sub observaţie.

Sunt însă gata să bag mâna în foc că SRI-ul ştia şi pe vremea Gărzii Financiare când şi cum era folosită aceasta pentru a mâna firmele adversarilor politici către faliment sau cum se colectau bani într-un sistem piramidal.

Dacă estimările economiştilor sunt corecte, din evaziunea fiscală statul pierde anual între 15 şi 20 de miliarde de euro, deci cam jumătate din taxele ce i s-ar cuveni. Nu-mi este clar nici astăzi de ce atât amar de ani a fost perpetuat acest sistem de şpăgi, când era atât de simplu de organizat o structură în care corupţia să fie imediat identificată. Şi nici azi nu înţeleg de ce este atât de mult amânată informatizarea Fiscului şi de ce politicienii amână la infinit corelarea bazelor de date deja existente.

Revenind la întrebările de la început, nu cred că România a fost vreodată condusă de serviciile secrete, dar nici nu cred că acestea şi-au făcut întotdeauna datoria în mod eficient. (Nu prea mă interesează amestecul lor în viaţa politică, ba chiar azi e clar că un ministru ca Udrea reprezenta o vulnerabilitate şi că aceasta ar fi trebuit cel puţin izolată din start, dacă nu cumva chiar controlată atent.)

Dar eu cred că Fiscul nu mai trebuie lăsat niciodată în mâna politrucilor. Este, desigur, treaba politicienilor să stabilească cum se cheltuieşte banul public, este treaba procurorilor să îi prindă atunci când îl fură, dar treaba Fiscului este să se asigure că toată lumea plăteşte corect, chiar şi atunci când taxele şi impozitele ajung, în final, pe mâna unor hoţi sau unor incapabili.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Executori judecatoresti -oamenii de casa ai lui Dan Voiculescu- suspecti de evaziune fiscala

Sursa: Hotnews

Politistii fac perchezitii, luni dimineata, in Bucuresti, Ilfov si Ialomita, la persoane si firme suspectate de evaziune fiscala cu un prejudiciu de trei milioane de euro, fiind vizate zece societati, precum si Biroul Executorilor Judecatoresti Dorina si Lucian Gont, potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax.

Politia Romana informeaza intr-un comunicat ca “la data de 20 aprilie, peste 70 de politisti, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, efectueaza 15 perchezitii domiciliare pe raza municipiului Bucuresti si a judetelor Ilfov si Ialomita pentru destructurarea unei retele infractionale specializate in savarsirea de infractiuni de evaziune fiscala”.

“Activitatile sunt efectuate intr-o cauza penala ce vizeaza activitatea infractionala a lucratorilor unui birou de executor judecatoresc si a reprezentantilor a 10 de societati comerciale, ce sunt banuiti de comiterea infractiunilor de evaziune fiscala, savarsita prin sustragerea de la plata taxelor si impozitelor catre bugetul de stat, prin evidentierea unor operatiuni comerciale fictive”, adauga comunicatul.

Opt mandate persoane banuite de comiterea de infractiuni vor fi audiate la Politie in acest dosar.

Tagged , , , , , , , , , ,

Cine este milionarul necunoscut, co-titular de cont cu Viorel Hrebenciuc la banca HSBC

Sursa: Adevarul

Potrivit RISE Project, printre românii care au avut conturi secrete la banca HSBC se numără și politicianul PSD, Viorel Hrebenciuc, reținut în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure, unde prejudiciul depășește 300 de milioane de euro.

Hrebenciuc a avut acces la un profil bancar codificat care reunește două conturi. La același profil și, implicit, la cele două conturi bancare au mai avut  acces soția lui Hrebenciuc, Letiția, fiul lor, Andrei, dar și un personaj controversat, despre care se cunosc foarte puține lucruri.

În urma unor interviuri realizate înainte ca omul de afaceri să vândă complexul de golf Lac de Verde, am avut șansa să-l cunoaștem, măcar marginal.

Deși bine cunoscut în unele cercuri, Robert Deutsch este un mister pentru publicul larg, și asta chiar dacă în primii ani de după revoluție, numele lui Deutsch a fost legat de scandalul Megapower.

Ziarul ”România Liberă” a publicat o serie de articole în care Deutsch era acuzat că ar fi implicat o companie românească de stat, IIRUC, într-o afacere în America din care statul român ar fi pierdut 12 milioane de dolari.

Deutsch a afirmat că a dat în judecată ”România Liberă” și a câștigat procesul.

Probabil cea mai vizibilă afacere a lui Robert Deutsch în România a fost complexul de golf Lac de Verde de la Breaza. Reprezentanții în România ai lui Deutsch au anunțat vânzarea complexului în 2013 către un grup de investitori chinezi.

Lac de Verde nu este singura sa investiție în România.

Deutsch a mai fondat o firmă care evalua bonitatea și capacitatea de plată a agenților comerciali pe care a vândut-o către o multinațională. De asemenea, a investit în compania de software Softnet, avându-l asociat pe profesorul Vasile Baltac.

Softnet a fost vândută în 2006 către distribuitorul de echipamente de comunicații Omnilogic.

Numele lui Robert Deutsch a fost legat de scandalul numirii Corinei Dumitrescu în funcția de minitru al Educației în 2012, în primul guvern Ponta.

CV-ul Corinei Dumitrescu (soția deputatului PSD Cristian Dumitrescu) conținea o așa-zisă ”greșeală de tehnoredactare” cum că ar fi urmat cursurile Universității americane “Sranford”. De fapt, Corina Dumitrescu a recunoscut că a fost invitată de Robert Deutsch doar să audieze prelegeri la prestigioasa universitate americană.

Robert Deutsch s-a născut în 1934, într-o familie de evrei la Timișoara, a făcut studii universitare în Rusia, a trăit la București, după care a plecat în Germania, ulterior în Elveția și s-a stabilit în America. În schimb, nu vorbește ivrit și nu a ajuns niciodată în Israel – vorbește în schimb română, germană, rusă, engleză, sârbă, maghiară.

În America, banii i-a făcut cu o companie de consultanță, printre clienții săi numărându-se fostul președinte american Ronald Reagan, pe vremea cănd era guvernatorul statului California. De asemenea, în Germania fusese conilier al viitorului cancelar Helmuth Kohl. Poate explicația nu e tocmai precisă: banii i-a făcut din conexiuni cu oameni de la cel mai înalt nivel.

Când venea la București, locuia într-un apartament de lângă Arcul de Triumf, și unde era vecin cu Mircea Malița, fost ministru al învățământului pe vremea lui Ceaușescu, și Adrian Severin, ministru de externe în cabinetul Victor Ciorbea, și ulterior europarlamentar.

RISE Project a prezentat, și va prezenta în zilele următoare numele unor personaje din politica și afacerile românești care au deținut conturi secrete în filiala băncii HSBC din Elveția.

Documentele văzute de reporterii RISE (comunitate de jurnaliști de investigație independenți) acoperă intervalul 1974-2007 și fac parte dintr-un set de mii de acte bancare care detaliază transferuri în valoare de peste 100 de miliarde de dolari și care dezvăluie numele unor criminali, evazioniști, politicieni, celebrități sau oameni de afaceri din toată lumea.

Toți aceștia au folosit serviciile băncii din țara cantoanelor, cel puțin până în anul 2007.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,