Tag Archives: evz

23 September 2015
News

De ce si cine se uita la Antena 3 ?

Sursa: Reportervirtual.ro

1. Stau și mă uit la Antena 3 și mă minunez! Da, știu, de ce mă uit la Antena 3? Cum mai fac și prostii din când în când, să trecem peste… Așadar mă uit la Antena 3 și mă minunez când văd modul în care au ales să trateze cazul Sorin Oprescu. Au întors pe toate fețele acțiunea procurorilor din punct de vedere tehnic: e flagrant-flagrant sau flagrant parțial, e la litera noului Cod penal sau e un pic pe lângă, denunțătorul trebuia să facă aia sau ailaltă?

sorin oprescu antena 3Zău, ai crede că Antena 3 a devenit un fel de secțiune a CSM și că nu e un post de televiziune aflat în slujba cetățeanului… Pentru ei nu contează modul în care taxele plătite de mine, de tine, de voi, de ei sunt jefuite în mod sistematic în ultimii 25 de ani în Capitală și nu numai. Pe ei nu-i interesează corupția care ne mănâncă de vii de 25 de ani încoace. Pe ei nu-i interesează de ce suntem ultima țară din UE la toate capitolele. Nu. Pe ei îi interesează dacă flagrantul a fost ca la carte sau nu! Scârbă eternă…

P.S: Care flagrant până la urmă nici nu a fost flagrant!

scurt pe 32. Apropos de Sorin Oprescu, iată un instantaneu din vremuri demult trecute. L-am cunoscut pe omul ăsta în urmă cu mulți ani de zile ca doctor, la Municipal. De când a devenit primar nu ne-am mai văzut decât o dată.

OprescuAvea tot ce-și putea dori un om: o meserie onorabilă – medic, o ocupație nobilă – chirurg, deci salvator de vieți, o poziție înaltă – director de spital. Avea și suficient de mulți bani încă de atunci. Ce-i mai trebuia altceva?!… Iată cum lăcomia și trufia te pot distruge atunci când vrei mai mult și mai mult și mai mult, atunci când nu te mai poți opri, atunci când nimic nu-ți este de ajuns, atunci când ești convins că ai devenit ceva/ cineva mai presus de ceilalți… Cine, ce le ia mințile în așa hal?!

P.S: Îmi scrie un cititor că „doctorul” era stricat încă de pe atunci și îmi spune că i-a solicitat unei cunoștințe de-a lui, medic, 10.000 de dolari ca să profeseze la Municipal. Posibil, nu-l contrazic.

scurt pe 33. EVZ ne informează cu promptitudine, citând DCNews, siteul lui Bogdan Chirieac, care citează România TV, că „Încrederea în președintele Klaus Iohannis a scăzut dramatic”. Sursa? Un sondaj CSCI. Care CSCI? Acel institut al lui Sultănescu – Ghiță – Ponta care îl dădea, în seara de 16 noiembrie 2014, la România TV, pe Ponta președinte cu procente bune în fața lui Iohannis ? Dar nu asta contează. Citesc, recitesc și nu înțeleg fractura logică flagrantă din știre, care zice așa:

(…) ultimul sondaj CSCI arată că electoratul și-a pierdut încrederea în premierul Victor Ponta după mediatizarea dosarului penal (…) scăderea din iunie a lui Klaus Iohannis a venit după ce i-a cerut demisia lui Victor Ponta.

nedumeritCum? Cum? Deci Ponta-dosar-penal = scăderea încrederii. Iohannis, pentru că îi cere demisia lui Ponta-dosar-penal după ce i-a apărut dosarul penal care a dus la scăderea încrederii = scăderea încrederii și pentru el. Măi să fie, necunoscute sunt căile sondajelor lui Ghiță-Ponta! Tare „matematica” RTV: minus cu minus dă plus și plus cu plus dă minus…

Adrian Halpert. portret de Ionut Baic

AdrianHalpert.com

 

 

 

grafica: Ionuț Baic

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
14 September 2015
News

Pe ruinele presei…Deontologul – o specie pe cale de disparitie

Sursa: Comisarul.ro

Cazul de cenzura de la EVZ denuntat de publicista Daniela Ratiu a starnit reactii anemice in breasla. Jurnalistii s-au obisnuit atat de tare cu cenzura si autocenzura incat ii lasa rece acest gen de acuzatii grave, de atentat la libertatea de a gandi si scrie. Ultima lor problema. Cei mai multi, cu cateva exceptii, lupta sa supravietuiasca si cam atat. Vor sa-si pastreaze leafa, job-ul, aproape in orice conditii, in ruinele fumegande ale vreunei redactii. Pentru asta, fac compromisuri mai mari sau mai mici. Mogulii au lasat in urma lor un munte de scrum. Acolo gasim ingropata o generatie de gazetari stricati pana la os si alta fara orizont. Cum a decazut, totusi, presa romaneasca atat de mult? Ce a distrus-o? De ce provoaca publicului rational atata sila si dispret?

Povestea caderii are o stransa legatura cu banii si cu lacomia. Inclusiv a jurnalistilor, nu doar a mogulilor. Cand banii negri, banii din santaje, banii de la buget, banii de la borfasi, banii din evaziune, banii spalati prin presa si scosi din tara prin contracte fictive s-au terminat a inceput marea vaicareala. Va intrebati, poate, cum s-au terminat acesti bani, asa, peste noapte?

Laptele si mierea au secat pe masura ce justitia a deratizat etaj dupa etaj din cetatea infestata, mogulii si politicienii au intrat la puscarie, iar lupta impotriva marii evaziuni a devenit politica de stat. Abia atunci le-a intrat tuturor frica in oase si s-au oprit din haiducie.

Exact din acest motiv nu veti gasi prin redactiile falimentare de azi mari sustinatori ai justitiei, ci detractori tot mai sofisticati. Falitii de azi stiu exact de unde li se trage. Multi dintre ei au sustinut justitia in trecutul lor in mod ipocrit, de fatada, ca sa faca publicului pe plac. A fost o vreme cand totul parea inca un razboi intre politicieni care nu va ajunge pana la ei. Din fericire, s-au inselat. Asa ca azi au trebuit sa schimbe placa si sa submineze cat mai istet justitia astfel incat sa nu frustreze nici publicul setos de sange.

Vedem tot mai des atacuri impotriva justitiei, conspiratii cu securisti, acoperiti si ordine pe unitate, istericale impotriva unor abuzuri imaginare? Reciti cu atentie randurile de mai sus. Legiunile de jurnalisti flamanzi, pana mai ieri in tabere rivale, si-au descoperit un incamic comun: justitia, serviciile si jocurile lor malefice.

Mare parte din jurnalistii romani-vedeta, baronii studiourilor tv de azi, sunt la fel de corupti ca politicienii si oamenii de afaceri alaturi de care au crescut intr-un cerc de complicitati din care azi nu mai pot iesi. Unii au trecut deja pe la procurori, altii traiesc cu groaza ca le vine randul.

Luxul de a sustine fara complexe justitia si institutiile de forta si-l permit cei fara schelete in dulap, care nu se tem de trecutul lor.

Spatiul public romanesc a ajuns prizonierul unei mase critice de jurnalisti/formatori de opinie/propagandisti platiti de politicieni care lupta in acest moment, subversiv sau la vedere, impotriva interesului public. Si-ar dori cu totii sa se intoarca la sistemul vechi, cand se indopau la masa plina intinsa de politicieni sau de oameni de afaceri corupti.

Au fost platiti ani de zile sa scrie si sa vorbeasca, sa danseze pe micile ecrane cum le cantau finantatorii din umbra, nu de dragul adevarului sau interesului public. Dar vremurile bune, cand banii veneau usor iar lefurile nu aveau nici o legatura cu piata, au apus. Paradisul s-a transformat intr-un mic iad. Pentru distractia maxima din anii trecuti au inceput sa plateasca o factura cam mare.

Din acest motiv, cu o exceptia sau doua, televiziunile de stiri nu mai au demult nici o legatura cu agenda corecta, cu temele de interes real pentru public si par rupte de realitate. Fiecare are de aparat astazi un mogul, un politician sau om de afaceri scos din circuitul marilor spagi.

Generatia jurnalistilor formati in anii 90, cea care avea sa-i inlocuiasca pe dinozaurii erei comuniste, si-a cam epuizat resursele de credibilitate.

Un raport publicat recent de The Centre for Media Transparency, realizat de Manuela Preotesa si Andrei Schwartz, noteaza: “media au jucat un rol esential in viata politica si economica aparte a Romaniei si in triunghiul politica-afaceri-justitie. Fapt pentru care jurnalistii romani se confrunta cu o situatie dificila: pe alocuri aparatori ai justitiei si ai anticoruptiei, altadata protectori ai secretelor, ei lucreaza intr-un mediu profesional caracterizat de concentrari economice si politice, dar si de surse de finantare opace”.

Sigur, nu toti jurnalistii au stiut din ce bani sunt platiti, cine finanteaza redactii si de ce. Exista pe lumea asta destui naivi, prosti utili sau pur si simplu oameni desprinsi de realitate, profesionisti atat de dedicati meseriei incat n-au mai avut timp sa vada raul nici cand acesta i-a coplesit. Inocentii sunt, totusi, putini. In general, jurnalistii s-au integrat in mecanismele coruptiei, au devenit complici, parte dintr-un sistem putred de putere.

Chiar atat de rau a ajuns presa, nu cumva exagerati? Daca ati ajuns sa va indoiti ca presa romaneasca a sucombat in plina glorie, va reamintesc cateva fapte. Nu uitati ca titluri mari din presa romaneasca sunt astazi in insolventa: Mediafax, Adevarul, EVZ, Jurnalul National, Realitatea TV, Prima etc. La fel, marile retele de distributie. Cateva televiziuni de stiri se confrunta cu mari probleme financiare si doar DIGI 24 pare sa pastreze in acest moment un standard financiar si profesional ridicat.

Nu uitati, apoi, ca marii moguli au infundat puscaria, altii au trecut la cele vesnice, iar finantatorii la vedere sau din umbra (gen Niro, Udrea, Cocos – EVZ, B1, Maricel Pacuraru, Calin Mitica, Elan Schwartenberg – Realitatea TV, Sebastian Ghita – Romania TV) au intrat toti pe mana procurorilor. Practic, n-a scapat niciunul.

Pe acest fond de prabusire financiara a marilor trusturi, Guvernul Ponta a promis, printr-o ordonanta de urgenta adoptata prin luna iunie, un ajutor de stat televiziunilor si radiourilor. In realitate, PSD si Victor Ponta au profitat de starea jalnica a presei audio-video pentru a o face si mai obedienta puterii, fluturandu-i pe la nas niste finantari care vor veni, intamplator, abia de anul viitor, pe criterii complet arbitrare.

De notat inca un fenomen esential, care a accelerat degradarea. Marile grupuri straine s-au retras treptat mai ales din presa se stiri si din televiziuni. Astazi, business-ul de presa din Romania (cu exceptia ProTV) are actionari in covarsitoarea majoritate romani neaosi. Mai sunt in revistele glossy sau in televiziuni de divertisment, dar nu despre acestea vorbim aici.

In cinismul lui abisal, SOV, tocmai el, a tinut de curand, pe blog, o mica predica despre ticalosi descoperind ca unul din fostii sai angajati pe care il simpatiza s-ar incadra in aceasta categorie. Ce-si spun oare azi toti cei care se inghesuiau la TV sa-l spele inainte de fiecare condamare cand mogulul vede in cei mai multi dintre ei o turma de ticalosi? Nu-si spun nimic. Nu cred ca le pasa. Daca i-ar plati regeste ca in trecutul de aur, ar fi in stare sa incadreze singuri in categoriile de ticalosi sugerate de SOV.

Au ajuns la un asemena grad de relativism moral, dupa atatia ani de rastalmacire a realitatii, de mancurtizare, de transformare a negrului in alb si invers, incat in presa romaneasca de azi nu se mai pot dezbate probleme etice fara a genera un mare hohot de ras grosolan. “Deontologul” a devenit un fel de fraier, ultimul bou care isi pierde vremea cu principii si reguli in timp ce toata lumea fura la zece maini. Faptul in sine ca se vorbeste despre “deontologii” din presa in sens peiorativ spune multe.

Partea buna este ca pe langa ticalosii cu care sa lauda SOV ca s-a inconjurat, mai exista specia rara a jurnalistilor liberi. Putini cati sunt, jurnalistii liberi s-au refugiat pe internet, spatiul unei libertati deocamdata greu de controlat, unde poti functiona cu costuri mult mai mici in comparatie cu presa clasica, ziar tiparit sau televiziune.

Mai sunt apoi, risipiti prin redactii mai mici, oameni de buna credita si buni meseriasi. Acestia din pacate nu se prea aud si nici nu prea conteaza in vacarmul facut de marii dirijori ai opiniei publice. Buni profesionisti veti gasi si in slujba ticalosilor descrisi de Vantu. Pe ei nu-i pot judeca, nu stiu de ce au ales sa lucreze in slujba raului (constienti sau cu scuza penibila ca ei “nu si-au facut decat meseria de jurnalist”). Probabil ca fiecare are justficarile lui foarte personale.

Constat doar ca au abandonat prea usor, in vremuri de pace, nefiind amenintati cu moartea, cu prigoana inchisorilor ca in comunism sau cu alte nenorociri. S-au predat cam prea usor, de buna-voie. Apoi, Romania nu s-a laudat niciodata cu prea multi dizidenti autentici, cu mari luptatori pentru niste amarate de principii.

Bun, ce se va alege dupa cataclism? Cateva titluri se vor inchide complet iar piata media, asa cum o cunoastem acum, populata in mod nefiresc pentru o tara mica si sarca precum Romania cu o puzderie de televiziuni de stiri, se va restrange.

Altii se vor reorienta si deja sunt in plina actiune de rebranduire, in incercarea de a sterge urmele crimelor comise in trecut. Isi vor depune serviciile la dispozitia noilor stapani, care le-ar putea garanta supravietuirea. Antena 3 a schimbat atat de brusc macazul, incat i-a atras atentia lui Sebastian Ghita, amicul premierului Ponta. Astfel, RTV a anuntat zilele trecute ca Antena 3 ca “a ales sa devina principalul mijloc de propaganda al noului PNL”.

Partea proasta este ca raul se va perpetua. In loc sa fie lasati sa moara, sunt folositi de noii stapani. Acestia se bucura in mod stupid ca maciuca trece din mana dusmanului in mana lor. La o adica, vor intoarce din nou armele si tot asa. Salvarea vine din alta parte. Pe masura ce internetul si retelele sociale se vor dezvolta, toate aceasta lume sulfuroasa se va scufunda incet in irelevanta. Pana atunci insa, vom mai asista la acte de cenzura, campanii la comanda, linsaje publice si calomnii dar acesta este un drum fara viitor pe care cativa jurnalisti se incapataneaza sa mearga.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,
2 August 2015
News

16 milioane euro pierdute…

Sursa: Comisarul

Fara indoiala, intre procurorii anticoruptie si parlamentarul miliardar Sebastian Ghita se desfasoara una devarat razboi pe viata si pe moarte, mai ales dupa ce acesta din urma a facut dezvaluiri publice fara precedent, de-a dreptul socante, privind faptul ca ar fi victima unei anchete strict politice. Apoi acesta a inregistrat si mai multe victorii in justitie obtinand, rand pe rand, din partea instantelor, ridicarea sechestrelor asiguratorii puse pe firmele sale.  

Insa situatia s-ar putea schimba radical, procurorii pregatind un veritabil contraatac la baioneta, dupa ce ar fi primit informatii privind implicarea „inamicului public numarul unu” in „deturnarea” unor importante fonduri acordate pentru cercetare. Practic, anchetatorii deschid astfel noi fronturi impotriva lui Sebastian Ghita, cel suspectat ca s-ar afla in spatele acestor „combinatii” cu fonduri pentru cercetare, in care ar fi implicat 50 de firme controlate direct sau din umbra, pentru a pune mana pe „potul” cel mare.

Inchiriaza inventatori! 

Totul ar fi pornit dupa ce Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stintifica si Inovare (ANCSI) a lansat cereri de finantare pentru sesiunea 2014 – 2020. Iar in lumea academica a inceput sa se tot vorbeasca despre faptul ca, pentru a pune mana pe fondurile deloc de neglijat acordate, unii „potentati” politici ar fi ajuns chiar sa plateasca doctoranzi si inventatori, ca sa cesioneze lucrari de doctorat si brevete. Iar cum printre numele vehiculate se afla si cel al lui Sebastian Ghita, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca a IT-ului, aceasta „barfa” nu avea cum sa nu atraga atentia structurilor informative. Sau cel putin a unei parti din acestea.
Cert este ca, apoi, a aparut ghidul solicitantului „Sectiunea D – Intreprinderi nou-infiintate inovatoare”, unde se poate lua 1.000.000 de euro de proiect daca solicitantul este din Bucuresti sau Ilfov si 1.500.000 de euro daca este din orice alt judet. Inclusiv Prahova, „fief” unde procurorii suspecteaza ca s-ar fi pus la cale o adevarata „suveica” de firme care sa garanteze succesul obtinerii fondurilor pentru cercetare.

In acest scandal apar si numele ministrilor Eugen Teodorovici, Rovana Plumb, Marius Nica si Nicolae Banicioiu

Numai ca reprezentantii unor prestigioase institute de cercetare, dar si alti specialisti care activeaza de o viata, cu rezultate remarcabile, in acest domeniu, au inceput sa susoteasca intre ei ca „sprijinul” acordat de la stat nu este decat o cacealma si ca, de fapt, ar fi vorba de un apel personalizat. Si totul a pornit dupa introducerea in ghidul solicitantului, la pagina 10 a buclucasei prevederi „n”, care prevede ca „proiectul este insotit de documente pre-contracte a caror valoare cumulata pentru perioada proiectului si perioada de durabilitate este cel putin egala cu valoarea asistentei nerambursabile solicitate prin proiect”.
Adica s-a impus conditia sa ai deja contracte de valoarea finantarii pe care o primesti, toata lumea din piata cercetarii stiind ca acest lucru favorizeaza vadit un jucator ca Sebastian Ghita, care are atatea zeci de firme.

Dintr-un buzunar in altul

Dupa cum sustin sursele noastre, suspiciunea anchetatorilor s-ar baza pe faptul ca, astfel, apelul ar fi putut fi unul personalizat pentru Sebastian Ghita, care astfel s-ar putea folosi de multele sale firme pentru ca acestea sa se garanteze intre ele, obtinand astfel fondurile bugetare.
Mai ales ca, de exemplu, institutele nationale sau alti solicitanti nu ar avea timpul necesar sa-si gaseasca precontracte ca sa indeplineasca aceasta stranie conditie, pentru ca nimeni nu investeste intr-un produs aflat in faza de cercetare pana ce nu se fac analize de rentabilitate sau studii de piata pentru desfacere. In schimb, conform rationamentului celor care monitorizeaza acest caz, un solicitant ca Sebastian Ghita, avand la dispozitie infrastructura de firme si apropiati, inclusiv din domeniul IT sau farmaceutic, societati cu bugete impresionante, are cum sa ruleze aceste pre-contracte. Adica o anume firma X declara ca are contract de 1.500.000 de euro cu firma Y – aflata tot sub controlul sau! –, aceasta declarand ca are pre-contract cu firma Z si tot asa, pana ce se inchide cercul.

Cercetare fara… cercetare

In acest fel ar fi practic eliminate din start, in mod neloial, multe institute si  societati care fac cercetare pe bune, acestea nepermitadu-si sa depuna acum proiecte. Si care sunt astfel eliminate tocmai pentru ca fac cercetare pentru cercetare, fara ca target-ul lor principal sa fie planul de afaceri, adica sa aiba pre-contracte. Mai mult, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, in acest scandal pe cale sa fie detonat mai apar numele ministrilor Rovana Plumb, Marius Nica, Eugen Teodorovici si, nu in ultimul rand, cel al lui Nicolae Banicioiu, Sanatatea fiind domeniu prioritar! Iar cum bugetul total al apelului este de 107 milioane de lei si termenul limita expira pe 11 august, ramane de vazut daca „cercetarile” anchetatorilor vor da roade si acestia vor reusi sau nu sa stranga destule probe pentru a intocmi zeci de noi dosare pentru… „cercetare”, cate unul pentru fiecare solicitare considerata a fi frauduloasa. Cătălin TACHE

Caz CONCRET/De citit cu MARE ATENȚIE

In cadrul unuia dintre cele mai importante institute de cercetare si dezvoltare in tehnologia informatiei si comunicatiilor din Romania, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Informatica, prescurtat ICI, se afla in desfasurare un contract cu finantare europeana, avand valente clare de ilegalitate si inoportunitate, contract prin care se va realiza o fraudare de proportie a banilor europeni.

Mai exact, in anul 2014 a fost demarata o procedura de achizitie publica pentru proiectul „Infrastructura de tip cloud pentru institutiile publice”. Obiectivul proiectului, finantat prin FERD, este modernizarea, dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice oferite catre cetateni prin intermediul unei infrastructuri de tip Cloud Computing, care sa aduca imbunatatiri in achizitia si utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor la nivelul institutiilor publice, sa sporească transparenta activitatilor institutiilor publice si sa faciliteze interoperabilitatea intre serviciile electronice publice.

În primul rând există o problemă privind competentele legale ale ICI de a dezvolta un astfel de proiect. Astfel, conform legii nr. 161/2003 ICI nu are atributii sau responsabilitati in ceea ce priveste domeniul guvernarii electronice (e-guvernare, e-administratie) si de asigurarea a interoperabilitatea serviciilor de e-guvernare sau e-administratie. De asemenea, implementarea Directivei nr. 123/2006 privind Serviciile nu intra în zona de competenta a institutului, evident cu exceptia serviciilor proprii.

Drept urmare, nu exista fundamentarea legala a utilitatii si necesitatii realizarii unui proiect de Cloud Computing pentru administratia publica de catre ICI si nicio obligatie legala pentru orice institutie în a utiliza infrastructura ce va fi implementata.
Ca sa nu mai amintim de costurile ridicate ale unui astfel de proiect, ce se amortizeaza foarte greu si in timp indelungat. Totodată, proiectele implementate din fonduri europene trebuie mentinute in stare de functionare pentru minimum 5 ani, timp in care costurile privind mentenanta, licentierea si administrarea sunt suportate de la bugetul de stat, rezultand astfel riscul prejudicierii suplimentare a bugetului de stat, inclusiv in faza post-implementare a proiectului.

Cu toate acestea, pe 1 aprilie 2014, a fost lansata procedura de achizitie publica aferenta proiectului iar pe 19 decembrie 2014, autoritatea contractanta a desemnat drept castigatoare a licitatiei o asociere formata din Uti, Ymens Teamnet (Sebastian Ghita) si CP Consultant Services, care, la randul lor, au ca subcontractanti firmele Siveco Romania si Romsys.
Prima propunere financiara facuta la OIPSI de catre ICI a fost de 10 milioane de euro, ulterior ajungand la 16 milioane de euro, fara vreo justificare si fara sa fie modificata documentatia proiectului, adica dintr-un foc 6 milioane de euro in plus fara sa fie cazul.
Ca sa nu mai vorbim de faptul ca Nicolae Andrei, directorul tehnic de la ICI, care trebuia sa realizeze documentatia de proiect, nu detinea cunostintele necesare pentru a duce la bun sfarsit o asemenea sarcina, situatie in care a intervenit Doina Banciu iar documentatia a fost realizata de catre Ymens Teamnet, bineinteles, ilegal, firma introducand specificatii care sa o avantajeze la licitatie.

O parte din tehnologiile propuse (mai ales cele bazate pe Microsoft) puteau fi furnizate si de alti ofertanti. Totusi, acestia nu ar fi putut deveni competitivi pentru ca pretul la care le-ar fi achizitionat ar fi fost mult superior preturilor practicate de catre Microsoft pentru grupul Ymens – Teamnet intrucat acestia au avantajul implementarii a numeroase proiecte pe tehnologie Microsoft si beneficiaza de discounturi preferentiale din partea Microsoft, cu mult mai mari fata de cele oferite firmelor concurente.

Miza realizarii proiectului de cloud de la ICI pe tehnologie Microsoft o constituie faptul ca volumul de vanzari al tehnologiei Microsoft de catre Ymens – Teamnet va atinge, odata cu implementarea proiectului, pragul la care Microsoft acorda dreptul prioritate in livrarea produselor, insotit de mari discounturi pentru România firmei Teamnet, anterior definirii documentatiei pentru cloudul ICI, fiind discutati termenii si conditiile pentru acordarea acestui drept.

Pe de alta parte, documentatia de atribuire si cea care a stat la baza obtinerii finantarii proiectului prezinta numeroase lacune, fapt care va face ca proiectul sa nu atinga indicatorii de performanta pe care ICI si-i asuma prin contractul de finantare semnat cu MCSI. Printre problemele existente se numara faptul ca nu sunt definite servicii concrete, utile atat pentru cetateni, cat si pentru institutiile publice sau guvernamentale ori mediul economic, nu sunt mentionate, in mod concret, institutiile guvernamentale care vor beneficia de cloudul guvernamental si nici aplicatiile curente ale institutiilor care urmeaza a fi migrate in cloud, nu a fost realizata o analiza de impact, care sa prezinte concluzii clare cu privire la oportunitatea migrarii serviciilor institutiilor guvernamentale in cloud, mai ales in conditiile in care, mai mult ca sigur, o mare parte din aceste servicii sunt asigurate ca urmare a derularii unor alte proiecte finantate din fonduri europene. In plus, lipsesc din arhitectura unele componente majore, precum serverul de aplicatie sau definirea modului de asigurare a interoperabilitatii si securitatii iar solutia tehnica aleasa pentru infrastructura necesara realizarii proiectului este supradimensionata in raport cu necesitatile de natura functionala si obiectivele proiectului.

O problema grava este ca in documentatie au fost inserate specificatii tehnice care restrang caracterul concurential al procedurii de atribuire si favorizeaza asocierea Uti, Ymens Teamnet si CP Consultant Services si care conduc catre un grup unitar de sisteme de operare de tip server, baze de date si aplicatii, fiind evidente similaritatile cu platforma de cloud Microsoft Azure (Ymens Teamnet detine si gestioneaza in prezent un cloud privat construit pe aceasta platforma, care asigura in intregime tipurile de servicii proiectate a fi dezvoltate in cadrul proiectului ICI).

Conform legislatiei din domeniul achizitiilor publice, impunerea in documentatia de atribuire sau in anuntul de participare a unor criterii restrictive, ce privilegiaza un anumit operator economic, poate atrage corectii financiare de 25 % din totalul sumei alocate proiectului sau de pana la 100 % daca se dovedeste utilizarea intentionata a criteriilor ilegale sau discriminatorii.
In aceasta ultima situatie, statul roman va pierde 16 milioane de euro, bani aruncaţi pe apa Sambetei doar pentru ca o mare parte din ei sa fie recuperati in buzunarele incapatoare ale unor oportunisti ai ultimilor ani care, cica, informatizeaza societatea romaneasca.
În ciuda acestor evidente, Doina Banciu sustine public ca obiectivele asumate ale proiectului ICI ar fi destinate zonei de cercetare, specifica institutiei pe care o coordonează, si nu pentru a servi administratiei publice. Desi afirmatia sa nu are sustinere in documentatia aferenta proiectului, acest aspect a fost sustinut de catre Doina Banciu in cadrul discutiilor avute cu reprezentantii MCSI, pentru a raspunde intrebarilor Guvernului referitoare la proiect.

Aşa s-a ajuns la situaţia anormala, in care se va realiza un cloud guvernamental, fara asumarea proiectului de catre Guvern – unica institutie ce are atributele necesare pentru a impune (pe baza de HG) utilizarea unui astfel de cloud pentru entitati din domeniul administratiei publice.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,
9 May 2015
News

Scriitor la…ziar

Sursa: Evz

În celula Penitenciarului Rahova, mogulul muncește de zor la o carte. El nu vrea să se prezinte la procesul „Șantaj la Felix TV”. Fiica sa, Camelia Voiculescu, a dat ieri o declarație de inculpat.

Pentru fiecare două zile de muncă la o carte, condamnatului i se scad trei zile de detenție. Această regulă a fost luată în serios și a ajuns scopul suprem pentru mulți deținuți. Unul dintre ei este patronul Antenelor, Dan Voiculescu, care execută 10 ani de închisoare.

„Da, scrie. Profesorul Voiculescu scrie cărți de specialitate, știți că a fost profesor universitar, specializat pe economie, comerț exterior. Sunt sigur că lucrările sunt făcute de el, într-o formă de specialitate. Nu știu exact câte cărți a scris. Dar, da, ar putea să i se micșoreze pedeapsa conform dispozițiilor legale”, ne-a confirmat unul dintre avocații lui Dan Voiculescu.

Surse din Penitenciarul Rahova au declarat, pentru EVZ, că Voiculescu ar fi scris mai multe lucrări de după gratii, peste zece, cu scopul de a-și diminua pedeapsa. Voiculescu a ținut cursuri timp de opt ani la Academia de Studii Economice București. El a lucrat în cadrul Catedrei de Relații Economice Internaționale, disciplina „Competiție și Competitivitate”.

„Mi-a dat tata grija aia!”

Dan Voiculescu nu a venit ieri la procesul „Șantaj la Felix TV”, în care este acuzat de complicitate la șantaj și a preferat să rămână în celulă. La Curtea de Apel a venit fiica acestuia, Camelia Voiculescu –acuzată de complicitate la șantaj – și iubitul acesteia, Sorin Alexandrescu, director al Antena Group – acuzat de șantaj. Camelia și sora sa, Corina, controlează trustul Antenelor, după ce tatăl lor le-a donat acțiunile. Camelia a dat o declarație în care a explicat discuțiile telefonice. „Mi-a dat tata grija aia”, „omul care a primit plicul” sau „șantaj, asta este cu RCS-ul”- au fost câteva dintre discuțiile interceptate pe care le-a explicat. Ea a susținut că este nevinovată, și că stenogramele nu au legătură cu acuzațiile DNA. (Ionel Stoica)

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,
22 February 2015
News

Interesele de cumetrie energetice ale lui Vosganian

Sursa: EVZ

După ce a scăpat a doua oară de urmărirea penală în dosarul „Gaz Ieftin pentru Ioan Niculae”, Vosganian se justifi că pe blog pentru acțiunile sale FOTO: NICU DÎRDÎIC

Pe când era șef de cabinet, finul senatorului a consiliat un patron din industria gazelor, care era interesat de afaceri cu Moscova. Acuzat de DIICOT că a intervenit la fostul premier Călin Popescu Tăriceanu pentru a vinde gaze ieftine, din producție internă, către miliardarul Ioan Niculae, senatorul Varujan Vosganian neagă orice implicare. Cu toate acestea, „Evenimentul zilei” a descoperit că Vosganian îl are ca fin de cununie și partener de afaceri pe Dumitru Cocea. Cel din urmă a fost angajat până în 2013 la Ministerul Economiei ca șef de cabinet al ministrului. În aceeași perioadă, a fost plătit de SC GazProiect Brașov, pe postul de consilier tehnic.

Conform datelor de la Registrul Comerțului, firma GazProiect este controlată de o altă societate, administrată de Mircea Simion Veșcan. În aprilie 2012, în cadrul unu interviu, Veșcan pleda pentru relansarea relațiilor româno- ruse și acuza Guvernul de „nepricepere” în această chestiune.

Ce susține Wikileaks

Relația Vosganian – Cocea – Veșcan este importantă dacă o analizăm din perspectiva unei stenograme Wikileaks, unde senatorul era prezentat ca un filorus și un critic al lui Traian Băsescu pentru că stă în calea unor relații mai bune cu Moscova. Vosganian a negat vehement aceste informații. Senatorul este acționar majoritar la Euroeconomic SRL, firmă care se ocupă de intermedieri de plasamente financiare.

În numele finului

În societatea lui Vosganian îl regăsim pe Dumitru Cocea cu 1,13% și Melic Vosganian cu 1,71%. Despre Dumitru Cocea, presa a relatat că acesta este finul lui Varujan Vosganian. Dumitru Cocea a fost directorul de cabinet al ministrului Varujan Vosganian, fiind propus de către acesta ca membru în CA al Transelectrica și Hidroelectrica. A rămas la minister ca director până în noiembrie 2013. În declarația de avere de la finalul mandatului, finul lui Vosganian a declarat că a încasat 27.000 de lei de la Gaz Proiect Brașov ca și consilier tehnic. Gaz Proiect este deținută de Armax Gaz, societate controlată de Mircea Simion Veșcan.

Revoluționarul generos

În aprilie 2012, Veșcan declara într-un interviu că „reprezentanții diplomatici și economici ai Guvernului României ori nu au priceperea necesară, ori pur și simplu nu se dorește, pentru că din punct de vedere comercial, relațiile sunt aproape înghețate. Este inexplicabilă slaba activitate comercială pe care România o are, la ora actuală, cu Federația Rusă”.

Supărat pe inspectorii Agentiei Naționale de Integritate (ANI) că au anunțat că-i verifică averea, Varujan Vosganian a început să se justifice pe blog. Senatorul, care a anunțat că și-a dat demisia din PNL tot pe blog, arată că bunurile sale provin în mare parte de la părinți și socrii.

În 2012, Vosganian a primit 48.000 de lei de la ministerul Economiei și 38.000 de lei din partea Uniunii Armenilor din România. Varujan Vosganian este și revoluționar, a încasat 17.350 de lei, sumă pe care susține că a donat-o.

 

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,
21 February 2015
News

Cine deține cheia averilor românești ascunse în Elveția

Sursa: EVZ

Miruna Ana Klaus, o româncă plecată din țară în urmă cu mai bine de 25 de ani, a fost director la Clariden Leu în perioada în care mai mulți milionari sau politicieni români și-au ascuns averile în Elveția. Ea neagă că ar fi avut legătură cu tranzacțiile.

„Evenimentul Zilei” a aflat, din surse confidențiale, că unul dintre foștii directori ai băncii Clariden ar avea cunoștință despre banii depozitați în Elveția de afaceriști români. Acesta ar fi Miruna Ana Klaus

Românca plecată din țară de mai bine de un sfert de veac nu ar fi străină, spun sursele, de operațiunile de „depozitare” în băncile elvețiene ale averilor mai multor oameni de afaceri sau politicieni din România, precum Dinu Patriciu, Cristi Borcea, Sergiu Sechelariu și alții.

Averea lui Sechelariu, „vămuită” de Coco

Într-adevăr, numele Mirunei Klaus a mai fost pomenit în urmă cu nouă ani în declarațiile date presei de Raluca Ioana Corneci, soția lui Cornel Ciocianu (zis Coco), șeful de cabinet al lui Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Ea a povestit cum, împreună cu soțul său, a ajuns în Geneva la Clariden Bank unde, spre surprinderea ei, s-au întâlnit cu o angajată a băncii care îl cunoștea bine pe Coco și vorbea românește.

Angajata, care s-a prezentat ca Miruna, a intrat în biroul băncii și a adus o sacoșă plină cu dolari. Cornel Ciocianu ar fi luat din ei 10.000 de dolari, iar restul de 350.000 au fost puși la loc în pungă.


Miruna Klaus (dreapta) alături de contesa Rosiere,
la petrecerea dată în onoarea Regelui Mihai

Raluca Ioana Corneci își amintește că Miruna s-ar fi îngrijorat când Ciocianu a spus că semnează el pentru Sergiu Sechelariu: „Să nu se mai întâmple așa, se întâmplă prea des chestia asta”, ar fi spus Miruna.

Director pe operațiunile din Europa de Est

Miruna Ana Klaus a lucrat pentru Clariden Leu din 2003 până în 2011, potrivit profilului publicat pe LinkedIn.

A fost director pentru operațiunile din Europa de Est, dar s-a concentrat pe operațiunile de pe piața românească, potrivit propriei declarații. De la Clariden Leu, Miruna Klaus a plecat manager executiv Assya Asset Management (Switzerland), parte a LSK & Partners SA (Leyne, Strauss-Kahn), firmă controlată de fostul şef al FMI Dominique Strauss-Kahn.

Firma și-a declarat insolvența după ce Strauss-Kahn a fost trimis în judecată pentru proxenetism, iar pa r tenerul său, bancherul Thierry Leyne, s-a sinucis. Miruna Klaus este o apropiată a cluburilor de elită din Elveția, unde apare ca făcând parte din anturajul contesei Yves Donin de Rosière. Pe pagina de Internet a clubului este postată și o fotografie a celor două la un brunch dat de contesă pe 15 iunie 2008, în onoarea reginei Ana și a regelui Mihai și în beneficiul Fundației Principesei Margareta.

Miruna Klaus neagă informațiile

Contactată telefonic, Miruna Ana Klaus a negat că are sau a avut vreo legătură cu Dinu Patriciu, Cristi Borcea sau Sergiu Sechelariu. „Nu sunt deloc familiară cu țara”, ne-a spus Miruna Klaus. Cu toate acestea, pe pagina de facebook a Mirunei Klaus, ea apare ca fiind prietenă cu Mihaela Borcea iar o persoană cu același nume, Miruna Ana Klaus-Popescu, figurează în documentele oficiale din Elveția ca fiind, din 2009, membru al consiliului de administrație al Fundației Rompetrol Holding SA, alături de Obbie Luschen Moore, fost președinte al CA al holdingului lui Dinu Patriciu. Am întrebato pe Miruna Klaus dacă tiza sa îi este mamă sau rudă apropiată, dar a negat din nou, aparent destul de speriată. La întrebarea cum de nu este familiară cu țara din moment ce în profilul său scrie că s-a „focusat”, ca director la Clariden Leu, asupra operațiunilor de pe piața românească, Miruna Klaus a închis telefonul și nu a mai putut fi contactată ulterior.

FOTO: Miruna Ana Klaus- Popescu a fost membru în consiliul de administrație al Fundației Rompetrol Holding

SwissLeaks, „disjuns” din scandalul Offshore-Leaks

Scandalul Swiss-Leaks este unul dintre „copiii” unei ample dezvăluiri de presă din 2012-2013, neglijată însă de media din România, deoarece nu „oferea”, la acea vreme, și nume de mari afaceriști din România. Atunci, o sursă anonimă a livrat mass-media internaționale o cantitate uriașă de date, care cuprindea tranzacții financiare din zece paradisuri fiscale. Lista cuprinde 130.000 de nume din 170 de țări care își puseseră banii la adăpost în firme offshore.

Datele, care cuprindeau 2,2 milioane de documente, cumulând 260 de gigabytes, oglindesc modul ascuns prin care bogații planetei, trusturile dubioase și firmele „casuță poștală” își spală banii sau îi ascund de fisc.

FOTO: Potrivit unor surse ANAF, Dinu Patriciu ar fi depozitat o parte din avere în băncile din Elveția

Potrivit unui studiu din 2012 al Tax Justice Network, în sistemul off-shore cu sedii în paradisurile fiscale s-ar ascunde 21-32 de mii de miliarde de dolari. Din aceștia „ramura” SwissLeaks dezvăluie depozitarea, prin intermediul sucursalei din Geneva a băncii HSBC a mai mult de 180 de miliarde de euro între 2005 și 2007.

Băncile, „tăinuitorii” secolului XXI

Noile scandaluri arată cum oameni politici și guvernanți din întreaga lume, dar și familiile lor, au profitat de secretul bancar și de evaziunea facilitată în paradisurile fiscale. Rezultatul investigațiilor arată cum super-bogații folosesc structuri offshore neaccesibile omului de rând, pentru a-și păstra secretul depunerilor și a se sustrage de la obligațiile fiscale din țara de domiciliu.

Bănci de renume mondial, cum sunt UBS, Clariden sau Deutsche Bank au făcut o intensă campanie de atragere a clientelei bogate. Acestea le-au oferit soluții „creative” de păstrare a valorilor, prin care puteau ocoli fiscalitatea din țările de origine. Pentru aceasta băncile elvețiene le-au pus la dispoziție bogaților o industrie de contabili, intermediari și alți angajați operativi, foarte bine plătiți, care i-au ajutat în demersurile lor. De același sistem au profitat oligarhii, traficanții de arme, dar și jongleri din lumea finanțelor.

Ancheta internațională care a zguduit lumea financiar-bancară. Evazioniștii ar trebui să fie inculpați la fel ca și criminalii

Cea mai mare bancă din Europa va fi din nou supusă unor controale ale guvernelor europene și american, după ce zeci de ziare din întreaga lume au scris, în același timp, despre evaziunea fiscală de proporții.

FOTO: HSBC Holdings este investigată în SUA, Marea Britanie, Franța și alte state, după ce a recunoscut că au avut loc nereguli FOTO: SHUTTERSTOCK

Politicienii se întrec în declarații

În Marea Britanie, ancheta jurnalistică asupra HSBC a dat naștere unui răspuns politic dur, ministrul Trezoreriei, David Gauke, fiind obligat să apară în fața Parlamentului pentru a explica eforturile făcute de autorități de a reduce evaziunea fiscală în țară. El a răspuns interpelărilor deputaților laburiști, care l-au întrebat despre fostul șef și președinte al HSBC, Stephen Green, care a fost numit ministru pentru Comerț, adică cel ce reprezintă interesele comerciale ale britanicilor în străinătate, după alegerile din mai 2010, scrie The Guardian.

Președinta Comisiei de Finanțe din Camera Comunelor, Margaret Hodge, a anunțat, ieri, redeschiderea investigației asupra consorțiului bancar HSBC și a cerut reprezentanților acesteia, inclusiv Lordului Green, să vină la audieri.

Danny Alexander, secretarul liberal-democrat al Trezoreriei, a declarat, pe de altă parte, că evazioniștii ar trebui să fie inculpați la fel ca și criminalii și chiar să fie condamnați la închisoare. „Instituțiile financiare, care se dovedește că au complotat cu evazioniștii, ar trebui să suporte rigorile legii”, a afirmat el.

Și în alte state europene, au apărut solicitări ca aceste informații date publicității de către ziariști să fie subiectul unor investigații.

Autoritățile știau din 2010

Dovezile că banca a complotat cu sute de clienți pentru a ascunde „conturi negre” și a folosit filiala din Geneva pentru a da „cărămizi de bani” în diverse valute, de la euro la lire sterline, etc, se află, de fapt, în mâna autorităților din întreaga lume, încă din luna mai a anului 2010.

În timp ce Franța, Belgia, Spania, SUA și Argentina au lansat proce duri judiciare contra HSBC și bogații săi clienți, autoritățile fiscale britanice au folosit informațiile, în 5 ani, pentru a aduce în fața justiției un singur om.

Conform presei internaționale, o anchetă coordonată de Consiliul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație a dezvăluit că între 9 noiembrie 2006 și 31 martie 2007, circa 180,6 miliarde de euro au trecut prin conturile HSBC din Geneva, ascunse în spatele unor companii offshore din Panama şi Insulele Virgine britanice.

Consorțiul bancar, anchetat pentru evaziunea clienților

Autoritățile din multe țări europene, dar și cele din Statele Unite ale Americii au început să ia măsuri după publicarea la scară globală a anchetei jurnalistice.

  • În Belgia – unde HSBC Elveția este deja anchetată pentru acuzații de fraudă fiscală, un judecător ia în considerare posibilitatea de a emite mandate de arestare internațională pentru directori ai sucursalei elvețiene a băncii
  • În Elveția – lideri politici cer anchetarea amănunțită a informațiilor din scandalul actual, de către autoritățile de reglementare naționale
  • În Statele Unite – un membru important al Comisiei senatoriale pentru bănci a cerut guvernului american să explice în ce fel a acționat, după ce a primit un număr impresionant de date despre conturile bancare din Elveția. Autoritățile americane investighează și dacă HSBC a manipulat cursul valutar, iar un oficial a declarat că Departamentul de Justiție ar purtea redeschide un acord, convenit de Procuratură cu această bancă, în 2012.
  • În Danemarca – guvernul a anunțat că va căuta numele cetățenilor care au utilizat conturi în Elveția pentru a evita plata taxelor naționale.
  • În Franța – care, la rândul său, a lansat o investigație, premierul Manuel Valls s-a declarat hotărât să lupte contra evaziunii fiscale și a precizat că va continua să acționeze în acest sens, atât la nivel național, cât și european. „Recunoaștem și suntem răspunzători de deficiențele din trecut, legate de respectarea regulilor și problemele de control”, a precizat banca în urma dezvăluirilor.

Herve Falciani: Datele publicate sunt vârful icebergului

Informaticianul Herve Falciani (foto), fostul angajat al HSBC care a copiat fişierele cu informațiile privind evaziunea fiscală practicată de bancă, afirmă că există mai multe nume, nu doar cele 106.000 de titulari de conturi publicați în presă.

FOTO: Herve Falciani

„Este doar vârful icebergului”, a subliniat Falciani într- un interviu. Acesta a explicat că ziariștii au avut acces doar la o parte dintre fișierele pe care el le-a copiat în 2007.

IT-istul a precizat că acolo sunt înregistrate „mai multe milioane de tranzacţii” interbancare, care pot da o idee despre „ceea ce se află sub iceberg”. Întrebat dacă sunt implicate şi entităţi financiare franceze, Falciani a răspuns că „este imposibil ca marile bănci franceze să nu fie”, deoarece sunt bine poziționate pe piață. În opinia lui, noile dispoziţii internaţionale privind schimbul automat de informaţii bancare nu vor pune capăt evaziunii.„Reglementarea se va concentra în special pe clienți particulari, care declară un cont în nume propriu”, dar aceștia sunt „micii fraudatori”, iar la nivel înalt se recurge la societăţi paravan, „uneori create fraudulos”.

Elveția l-a inculpat, în 2014, pe Falciani, pentru furt de date și spionaj industrial. El se află sub protecția poliției, în Franța, după ce a dat autorităților CDul, într-o cafenea, pe aeroportul din Nisa, în timpul Crăciunului din 2008.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,