Tag Archives: faliment

50% dintre IMM-urile din România au probleme: 40% şi-au redus activitatea, iar 10% sunt în faliment

imm-uri

Conform lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), jumătate dintre întreprinderile mici şi mijlocii din România au probleme, în condiţiile în care 10% din total sunt în stare falimentară, iar 40% şi-au redus activitatea în ultimii doi ani.

Aceasta în condiţiile în care IMM-urile dau mai mult de jumătate din PIB-ul ţării şi contribuie într-o mare proporţie la exporturi, a amintit el, prezent la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor.

“14,28%, adică 1 din 7 IMM-uri, şi-au amplificat activitatea în ultimii doi ani, iar o treime funcţionează la aceeaşi parametri, ceea ce este foarte important, pentru că dă stabilitate economiei. Din păcate, jumătate dintre IMM-uri au probleme. 10% sunt în situaţie falimentară, iar 40% şi-au redus activitatea, ceea este un procent foarte mare. Acesta este tabloul ultimilor doi ani”, a arătat Nicolescu.

El a arătat că principalele dificultăţi sunt lipsa resursei umane, birocraţia şi inflaţia, urmate de dificultăţi de natură financiară, care se referă la cerere şi la concurenţa neloială.

“De asemenea, finanţarea este o problemă-cheie. România este singura ţară din Europa unde autofinanţarea este modalitatea principală de finanţare a IMM, adică 70%. La noi, creditele fiind folosite doar de un sfert dintre IMM-uri, ceea ce înseamnă că nu ne dezvoltăm”, a arătat reprezentantul CNIPMMR.

Potrivit acestuia, autofinanţarea nu produce un progres substanţial, te ajută să te menţii sau să nu mori, astfel că trebuie găsită neapărat o soluţie pentru a creşte creditarea.

“Este foarte mult spaţiu când vorbim de comisioane şi dobânzile practicate de bănci şi dacă le comparăm cu Europa este greu de înţeles”, a adăugat el.

Pentru următorii doi ani, 56% dintre IMM-uri vor să-şi extindă afacerea moderat, 11% rapid, ceea ce arată că două din trei firme mici şi mijlocii vor să se dezvolte.

“Este fantastic că antreprenorii sunt optimişti. Pe de altă parte, o treime îşi propun diminuarea afacerii, vor să vândă sau să se închidă, ceea ce este o pondere restul de mare”, a continuat Nicolescu.

El a adăugat că testul IMM, adică analiza privind modul în care actele normative influenţează mediul de afaceri, nu se face sau se face doar formal.

Toate detaliile pe:

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/07/25/nicolescu-cnipmmr-jumatate-dintre-imm-uri-au-probleme-10-sunt-in-faliment-iar-40-si-au-redus-activitatea–346313

Tagged , , ,

Capusa Sokrates Kokkalis si contractele cu statul roman. Din Braila la Loteria Romana. Insolventa Intrararom sau cum au fost protejate corporatiile IT straine in fata celor romanesti

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Intrarom, beneficiara contractului de 22 milioane de euro cu Ministerul Justitiei, pentru informatizarea instantelor si parchetelor, ii are ca actionari majoritari pe grecul Socrates Kokkalis si pe fiul fostului presedinte al PDSR, Oliviu Gherman.

Din 93 incoace Intrarom a fost permanent conectata la borcanul cu bani publici, fiind beneficiara unor contracte publice de zeci de milioane de euro. Loteria Romana, SNCFR, Transelectrica, Romtelecom si acum Ministerul Justitiei sunt doar cativa de la care Intrarom a „stors” bani in schimbul unor servicii.

Magnatul grec, Socrates Kokkalis, situat pe locul 421 in topul celor mai bogati oameni din lume, s-a nascut in Atena in 1939, a emigrat impreuna cu familia sa in Iugoslavia si apoi in Romania, unde si-a petrecut o buna parte din viata.

Kokkalis a fost actionat in justitie sub acuzatiile de „spionaj in favoarea STASI, spalare de bani si insusire de bunuri date spre pastrare”. Kokkalis este cunoscut mai degraba ca presedinte al clubului sportiv Olympiakos.

Intrarom, societate controlata in tandem de Mihai Liviu Gherman, fiul lui Oliviu Gherman, si de un magnat grec deferit justitiei pentru spionaj in favoarea Stasi, a reusit din 93 incoace sa beneficieze de mai toate contractele publice grase ale statului roman.

Fie ca vorbim despre terminalele sau sistemele de supraveghere ale Loteriei Romane, despre sistemul informatic al CFR Calatori, Transelectrica sau despre telefoanele publice instalate de Romtelecom, in discutie intra una si aceeasi societate beneficiara a contractelor.

Este vorba despre Intrarom, societate ce apartine de Intracom Grecia, patronata de grecul Socrates Kokkalis.

Mai mult, in ciuda scandalului iscat in statele membre ale UE odata cu procesul deschis pe numele lui Kokkalis sub acuzatia comiterii infractiunilor de spionaj, spalare de bani, escrocherie si insusire de bunuri date spre pastrare, Intrarom a cazut din nou in picioare.

Si asta intrucat, contractul pentru informatizare a instantelor si parchetelor din Romania i-a fost atribuit, de Ministerul Justitiei, la inceputul acestui an. In joc sunt peste 22 de milioane de dolari ce vor intra in conturile societatii.

Un contract pentru informatizarea instantelor si parchetelor a fost semnat la inceputul lunii ianuarie 2006. Ministerul Justitiei va avea echipamente IT in valoare de 22 de milioane de euro. Contractul de furnizare de echipamente IT necesare in sistemul judiciar a fost incheiat cu firma Intrarom.

Produsele software urmeaza sa fie livrate catre instantele si parchetele din tara pana in data de 20 martie.

Banii pentru achizitionarea echipamentelor IT provin dintr-un proiect Phare, suma totala fiind de 22 de milioane de euro, din care 12 milioane pentru informatizarea instantelor si zece milioane pentru parchete, potrivit declaratiei ministrul Justitiei, Monica Macovei.

Contractul – semnat de ministrul Monica Macovei, procurorul general al Romaniei, Ilie Botos si directorul Intrarom, Nikolaos Doukakis – prevede ca livrarea echipamentelor IT sa se faca in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a contractului, punerea in functiune a retelelor urmand a fi realizata pana la 30 aprilie 2006.

Ministerul Justitiei va primi, conform contractului, 9.000 de calculatoare, 200 de laptopuri, 524 de servere si 2.000 de imprimante, care vor fi distribuite instantelor din Capitala si din tara. Tribunalul Capitalei va primi 190 de statii, iar Curtea de Apel Bucuresti 225.

Ministerul Public va primi 4.300 de statii, 450 de laptopuri, 453 de servere si 3.190 de imprimante.

Potrivit informatiilor oferite de Ministerul Justitiei, Intrarom a castigat licitatia publica – amanata de doua ori, anul trecut – privind atribuirea contractului de furnizare in leasing a echipamentelor de tehnica de calcul necesare procesului de informatizare a sistemului judiciar si penitenciar din Romania.

Pretul oferit de Intrarom pentru un computer a fost de 620 de euro. Finantarea proiectului, derulat de Intrarom, impreuna cu firmele HP Romania, Omnilogic, Flamingo, Softwin – este asigurata de Unicredit Leasing.

In iunie 2005, costurile procesului de informatizare a sistemului judiciar erau estimate la 130-150 de milioane de euro, pentru derularea acestuia urmand sa fie aplicate mai multe programe de finantare incheiate cu Uniunea Europeana si Banca Mondiala.

Intrarom, magnetul banilor publici

Fericitul beneficiar al contractului de 22 milioane de euro cu Ministerul Justitiei, societatea Intrarom este inregistrata in Bucuresti si are ca domeniu de activitate fabricarea masinilor de birou.

Intracom este controlata de grecul Socrates Kokkalis, magnatul grec situat pe locul 421 in topul celor mai bogati oameni din lume, iar firma sa, Intracom este principalul furnizor de tehnica si echipamente pentru OTE (compania care a preluat controlul RomTelecom).

In 1993, Socrates Kokkalis a deschis in Capitala societatea Intrarom, in care Intracom detine peste 50% din actiuni, iar cel mai mare actionar persoana fizica este Mihai Liviu Gherman. Mihai Gherman este fiul fostului presedinte al PDSR si fost ambasador al Romaniei la Paris, un cunoscut apropiat al fostului presedinte Ion Iliescu.

Alaturi de fiul lui Oliviu Gherman, in Intrarom apar ca actionari si fosti angajati ai RomTelecom, taranistul Petrisor Peiu – fost membru in CA al RomTelecom, iar ca administrator, senatorul PSD de Dambovita Virgil Popa.

Ca urmare a acestui parteneriat, Intrarom a ajuns in topul societatilor care au obtinut contracte cu institutii publice, companii nationale sau societati la care statul este actionar majoritar.

Printre clientii pe care Intrarom i-a servit pe bani grei de la infiintare si pana in prezent se afla Loteria Romana, CFR Calatori, Romtelecom si nu in ultimul rand, Ministerul Justitiei.

Asocierea dintre CFR Calatori, Intrarom si SC Informatica Feroviara SA este un exemplu elocvent pentru modul in care compania patronata de grecul Kokkalis isi desfasoara afacerile in Romania.

Astfel, un contract de milioane de euro a fost initial atribuit printr-o hotarare de guvern unor entitati, fara respectarea legii achizitiilor publice, pentru ca ulterior sa fie predat catre Intrarom fara nici un fel de licitatie.

Presa centrala a relatat pe larg faptul ca, in august 2003, Societatea Nationala CFR Calatori era autorizata de Guvernul Romaniei sa contracteze un credit de 25 milioane de euro pentru realizarea sistemului informatic folosit la vanzarea biletelor.

Conform HG 936/2003, de realizarea sistemului urma sa se ocupe o societate comerciala si SC Informatica Feroviara.

In martie 2005, Intrarom SA cesiona catre Alpha Bank Romania drepturile de creanta „pana la concurenta sumei de 8 milioane de euro, nascute din contractul privind extinderea sistemului informatic „Vanzare de bilete si rezervare locuri la trenurile de calatori” incheiat intre Intrarom SA si CFR Calatori SA”, conform descrierii existente la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Documentul demonstreaza ca Intrarom a ajuns sa fie furnizor pentru CFR Calatori, fara sa fi participat la vreo licitatie.

O alta afacere ciudata servita Intrarom face trimitere la Loteria Nationala. Astfel, in 1994, societatea patronata de Kokkalis si Gherman a produs si livrat peste 1.500 terminale loto pentru toate sucursalele din tara. Relatia preferentiala dintre Intrarom si Loteria a continuat si in anii urmatori.

Astfel, in 2001, Intrarom a mai livrat echipamente video pentru Loterie, iar in 2003 a inceput implementarea unui sistem informatic integrat.

Demn de subliniat faptul ca, potrivit unui cetatean evreu, patronul unei societati care a avut o relatie contractuala cu Loteria, intre cele doua companii (Loteria si Intrarom) exista un contract de exclusivitate pe timp de 10 ani.

Intrarom a beneficiat si de un contract important atribuit in 1996, in valoare de peste 3 miliarde de drahme (aproximativ 10 milioane de dolari), cu Romtelecom. Toate telefoanele publice, cu cartela si monede, impreuna cu sistemele de transmisie si adaptare la tehnologia romaneasca au fost instalate de Intrarom in toata tara.

Tot atunci , Intrasoft, societate subsidiara lui Intracom, a castigat proiectul finantat de Banca Mondiala privind reteaua de date a SNCFR, in valoare de 7 milioane de dolari. De asemenea, Intrarom a prins si contractul cu Transelectrica privind dezvoltarea unei infrastructuri de telecomunicatii intre companiile de electricitate din Bulgaria si Romania.

Succesul Intrarom, pus in mare parte pe seama legaturii societatii cu PSD gratie lui Oliviu Gherman, nu a incetat odata cu schimbarea puterii.

Astfel, asa cum am aratat, Intrarom a reusit sa mai incaseze peste 20 de milioane de euro in urma unui contract semnat cu Ministerul Justitiei ce vizeaza tocmai realizarea unui sistem informatic al justitiei romane.

Aspect intr-o oarecare alarmant daca luam in discutie acuzatiile ce i se aduc actionarului majoritar al societatii Socrates Kokkalis.

Un grec pe jumatate roman

Socrates Kokkalis este unul dintre cei mai bogati oameni din Balcani si ocupa un loc important pe lista miliardarilor publicata de revista „Forbes”. Nascut in Atena, in 1939, Kokkalis a emigrat impreuna cu familia sa in Iugoslavia si apoi in Romania, unde si-a petrecut o buna parte din viata.

Dupa ce a absolvit liceul „I.L.Caragiale” din Bucuresti, a plecat in Rusia unde si-a inceput studiile universitare, pe care le-a continuat la Universitatea Humboldt din Berlin, obtinand masteratul in fizica si electronica. El a infiintat societatea Intracom in 1967, iar Intrarom a fost prima filiala a acestei societati.

Kokkalis este si presedinte al clubului sportiv Olympiakos. Numarul doi al grupului Intracom, Konstantinos Tsoukalidis, s-a nascut la Braila, si-a petrecut tineretea in Romania si vorbeste perfect romaneste. Numele multimilionarului Kokkalis este implicat intr-un amplu scandal legat de spionaj in favoarea STASI.

Socrates Kokkalis a fost actionat in justitie sub acuzatiile de „spionaj in favoarea STASI, spalare de bani si insusire de bunuri date spre pastrare”.

Kokkalis, spion STASI

In instrumentarea cazului au prevalat acuzatiile parlamentarului Panayioti Kammenou, care a prezentat procurorului documente din care reiese ca Socrates Kokkalis a fost agent al Stasi si a venit in Grecia pentru a aduce tehnologie occidentala in tarile din blocul rasaritean.

Acuzatiile de spalare de bani, escrocherie si insusire de bunuri date spre pastrare sunt legate de cazul jocului de loto organizat in Rusia. Cazul va fi analizat de un anchetator mandatat.

Scandalul in care este implicat acum patronul Intracom, atinge deocamdata doar Germania si Rusia, insa s-ar putea propaga si in Romania si Armenia, unde Intracom (societatea mama a Intrarom) s-a implicat in afaceri cu societatile nationale de telefonie.

Socrates Kokkalis a fost recrutat de STASI in 1965 si a fost folosit, de atunci, sub numele de cod „Rocco”.

Potrivit unor dezvaluiri aparute inca din 1992 in presa germana, Kokkalis a infiintat firma „Intracom” la ordinul lui Alexander Schalk – Golodkovski, un demnitar al fostei RDG devenit ulterior important om de afaceri si acuzat, dupa 1996, ca ar fi deturnat fonduri ale fostei RDG.

In Grecia, numele de cod „Rocco” a fost inlocuit cu „Kaskadeur”, Socrates Kokkalis devenind, se pare, unul dintre cei mai importanti agenti STASI care au participat la infiltrarea Greciei si structurilor NATO. Potrivit presei internationale, Kokkalis a folosit Intracom pentru a transfera tehnologie din tarile capitaliste spre fosta RDG.

Tagged , , , , , ,

Consumul excesiv de bani publici poate provoca INSOLVENŢA!

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

După ce s-a înfruptat din plin din bani publici, câştigând sute de milioane de euro în schimbul furnizării unor sisteme informatice nefuncţionale, INTRAROM SA, companie controlată de grecii de la INTRACOM TELECOM, intră în INSOLVENȚĂ.

Cunoscută pentru multiplele „tunuri” date la licitaţiile organizate de Loteria Română, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi nu numai, pentru achiziţia de sisteme informatice în valoare de milioane de euro, compania Intrarom S.A. intră în insolventă. Romsoft SRL, firmă românească, integrator de sisteme informatice, a cerut în instanţă intrarea în insolvenţă a Intrarom SA, pentru o datorie de aproximativ 3 milioane de euro. Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti pe data de 02.11.2015.

Un lung şir de eşecuri

În pofida sumelor uriaşe încasate, Intrarom S.A. s-a consacrat în piaţă datorită eşecurilor răsunătoare, aceasta nereuşind livrarea în parametrii funcţionali a sistemelor implementate, beneficiarii fiind nevoiţi să lucreze fără multe dintre facilităţile pe care de tehnologia de vârf achiziţionată, ar fi trebuit să le ofere. Este cazul proiectului atât de mediatizat de la Loteria Română.

Prin Acordul Cadru de Împrumut încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional, s-a stabilit că punerea în funcţiune a unui serviciu informatic performant, pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice, să reprezinte unul dintre elementele de control ale realizării obligaţiilor asumate.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să aplice standardele clasificaţiei economice a activităţilor guvernamentale COFOG nivel 2 pentru raportarea execuţiei bugetare, standarde care solicită informaţii mult mai detaliate din partea instituţiilor publice. De asemenea, în cadrul raporturilor cu instituţii financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială), Ministerului Finanţelor Publice i se solicită informaţii de detaliu privitoare la situaţia financiară a instituţiilor publice. În acest context, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, este necesară cunoaşterea execuţiei bugetare şi a angajamentelor bugetare detaliate, la nivel primar, în profil funcţional şi economic, a tuturor celor aproximativ 15.000 de instituţii publice şi operatori economici. În plus, este necesară consolidarea tuturor acestor informaţii într-o bază de date accesibilă atât Ministerului Finanţelor Publice, cât şi altor părţi interesate.

Pentru realizarea acestor angajamente, Ministerul Finanţelor Publice implementează proiectul “Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice (FOREXEBUG)”, cod SMIS 34952, co-finanţat din Fondul Social European, respectiv din Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui termen de finalizare a fost amant de nenumărate ori datorită lipsei de funcţionalitate şi performanţă.

Proiectul a avut ca perioadă de implementare intervalul 16 ianuarie 2012 – 15 iulie 2014. Valoarea totală eligibilă a proiectului (fără TVA) este de 7.878.860,00 lei (6.697.031,00 lei- valoare eligibilă nermabursabilă din Fondul Social European şi 1.181.829,00 lei – cofinanţarea eligibilă a Ministerului Finanţelor Publice).

Un alt proiect din portofoliul de eşecuri le multinaţionalei abonată la „ţepe din bani publici” pare a fi şi cel de la Ministerul Justiţiei – „Procurement of a Comprehensive Resource Management System (RMS) for the Romanian JudicialSector (IFB No. IBRD4811RO-MoJ/G-3-1/1)”. Ca toate celelalte proiecte “implementate” şi acesta se bucură de finanţare generoasă (Buget proiect 22,224,640.28 LEI + 933,463,196.00 USD + 3,963,761.68 EURO) din partea Băncii Mondiale având ca obiectiv Reforma Sistemului Judiciar din România. Este proiectul cel mai mare din istoria Băncii Mondiale, ca valoare şi impact, dedicat strict unui sistem judiciar şi totodată singura iniţiativă de tip ERP, de o asemenea complexitate şi impact, aplicată la nivel mondial, strict legată de sistemul judiciar eterogen al vreunui stat. Şi finalizarea acestui proiect pare a fi o “fata morgana”.

Părerea pieţei IT

Eşecul acestor proiecte nu este surprinzător pentru specialiştii din piaţă care le consideră mai degrabă o consecinţă firească a semnării şi asumării unor contracte fără a avea la dispoziţie specialişti IT, certificaţi în implementarea proiectelor de o asemenea anvergură.

Piaţa IT este acaparată în acest moment de firme cu resurse „fantomă”, care prin modalităţi mai mult decât îndoielnice reuşesc să câştige licitaţii în sectorul public, aducând grave prejudicii utilizării fondurilor publice.

Mai multe firme din piaţa IT, printre care Novensys, Total Network Solution, Software Development & Consulting, au intrat în imposibilitatea de derulare a business-ului din cauza relaţiilor contractuale cu Intrarom SA. Ar fi interesant de analizat, în acest context, modul în care profitul înregistrat de Intrarom SA este distribuit între sucursala din România şi firma mamă, Intracom.

Întrebări care aşteaptă răspuns

Rămân foarte multe întrebări dar la unele dintre ele răspunsurile ar trebui găsite cât mai curând. Cum poate fi explicat faptul că o firmă câştiga contracte de o asemenea anvergură şi importanţă, pentru proiecte de interes naţional, finanţate de instituţii de renume, neavând de fapt resursele umane necesare? Cine analizează lipsa de performanţă a corporaţiilor locate în România, în proiectele de interes naţional?

Conform Risco.ro INTRAROM SA, CUI 4879159, este deţinută de următorii acţionari:

INTRACOM TELECOM: 66,70%

Tsoukalidis Konstantinos: 9,99%

Gherman Mihai Liviu: 2,74%

Dumitru Florin Victor: 0,79%

Arnaoutou Valentin: 0,26%

Turcu Carmen: 0,23%

Constantinescu Cătălin Iulian: 0,23%

Rusu Anca Daniela: 0,23%

Chiriţă Ionel Marian: 0,23%

Bârlea Teodor: 0,23%

Bolohan Mihai: 0,13%

INTRAROM SA: 9,47%

INTRALOT SOCIETATE ANONIMĂ – SISTEME

COMPLETE DE INFORMATICĂ ŞI SERVICII

JOCURI DE NOROC (T.D.) INTRALOT: 4,38%

MORTON FININVEST HOLDING SA: 4,36%

Tagged , , , , , , , , , , ,

Cand toate companiile aeriene fac profit Tarom zboara in picaj spre faliment

Sursa: Adevarul

Anul 2015 a fost un an foarte bun pentru companiile de transport aerian. Preţul kerosenului a scăzut cu 33.14%, cererea a crescut cu aprox. 7% şi aeronavele decolează aproape pline (load factor: aprox. 80%).  Companiile de transport cumpără în continuare aeronave, se dezvoltă şi angajază personal calificat. Majoritatea companiilor au raportat profit şi unele au raportat chiar un profit record (American Airlines).

Din nefericire, situaţia de la TAROM este încă dificilă. În condiţiile în care anul 2015 a fost un an foarte bun pentru companiile de transport aerian, CEO-ul TAROM a raportat pierderi de 49 de milioane de lei şi un load factor de 68%. Evident, pierderile TAROM sunt mult mai mici comparativ cu 2014 (119 milioane de lei), însă, acestea fiind spuse, 2015 a fost un an în care a fost aprope imposibil ca o companie aeriană să nu aibă profit. În plus, ţinând cont că preţul kerosenului a scăzut semnificativ şi cererea a crescut, consider că scăderea deficitului a fost cauzată de aceşti factori şi nu neapărat de reformele declanşate de Christian Heinzmann, CEO-ul TAROM. Practic, cu sau fără CEO, deficitul oricum ar fi scăzut simţitor în 2015

Christian Heinzmann a raportat şi că TAROM a transportat 2,4 milioane de pasageri în 2015, o creştere cu 300.000. Fapt care ar fi fost îmbucurător, însă TAROM a crescut frecvenţa pe unele destinaţii şi a deschis şi rute noi în 2015. Practic, numărul pasagerilor este irelevant în această situaţie. Singurul factor important este load factor-ul, practic cât de pline sunt aeronavele atunci când decolează. Cu un load factor de 68%, o creştere cu doar 2% în 2015, TAROM este în aceeaşi ligă cu companiile africane şi cu 10% sub media altor companii europene. Acest fapt este îngrijorător şi, acestea fiind spuse, viitorul companiei TAROM urmează să fie ameninţat de factori externi.

TAROM a demarat un proiect prin care intenţionează să zboare noaptea, spre destinaţii interne, la un preţ similar companiilor low cost. Este o strategie formată după modelul companiei Southwest Airlines, însă Southwest este o companie extrem de eficientă. La începutul anilor 70, pentru ca aeronavele lor să nu zboare către bază goale, Southwest a decis să ofere zboruri de noapte la un preţ mult mai scăzut. Scopul companiei, în 1971 şi înainte de dereglementare, era să ofere oportunitatea de a zbura şi oamenilor ce nu îşi puteau permite acest lucru. În condiţiile în care România lui 2015 nu este America lui 1971, nu sunt convins că TAROM “Light” este o idee funcţională. În plus, preţurile din România sunt deja scăzute datorită concurenţei companiilor low cost. Nu cred că TAROM poate fi o companie profitabilă cu preţuri de low cost. Flota este bătrână, diversă şi compania nu este recunoscută că un monument al eficienţei (au raportat şi anul acesta pierderi de 49 de milioane).

Pentru ca o companie aeriană să facă profit ca low cost: este imperativ că aeronavele să decoleze pline, să aibă o flotă unică, să maximalizeze folosirea aeronavelor şi să fie extrem de eficientă în tot ceea ce face. Southwest Airlines finalizează debarcarea, curăţarea aeronavei, îmbarcarea şi realimentarea în doar 25 de minute.

Ţinând cont că operatorii low cost internaţionali au anunţat că o să deschidă mai multe baze în România şi că intenţionează să opereze şi rute interne, este foarte posibil că scopul TAROM “Light” să nu fie profitul companiei româneşti, ci diminuarea profitului companiei Ryanair. Practic, există situaţii în care trebuie să accepţi pierderi pe termen scurt pentru a rezista pe termen lung.

Consider că TAROM trebuie să fie foarte agresivă cu reducerea preţurilor, însă este dificil ca o companie să fie agresivă atunci când compania nu este profitabilă. În acest moment, ei trebuie să îi intimideze pe cei de la Ryanair prin tăierea preţurilor şi subminarea profitului pe rutele pe care compania irlandeză le vizează. Pentru a deschide baze în România, Ryanair va fi nevoită să investească în infrastructura şi în angajaţi. TAROM are deja infrastructura şi nu este necesar că ei să facă investiţii de amploare. În plus, comparativ vorbind, este mai dificil să răspunzi în faţa acţionarilor decât în faţa unui ministru al Transporturilor.

Acestea fiind spuse, mă îndoiesc că TAROM va putea face faţă competiţiei companiilor low cost. Ryanair este o companie foarte profitabilă şi cu o strategie pe termen lung. Scopul lor este să acapareze rute şi vor vinde bilete pe aceste rute în pierdere, pentru a-i forţa pe cei de la TAROM să se retragă. TAROM este o companie neprofitabilă şi va ceda probabil aceste rute, pentru a stopa hemoragia financiară. ţinând cont că zborurile interne reprezintă aprox. 30% din traficul companiei TAROM, consider că TAROM va avea o problemă majoră.

Pentru a-şi proteja rutele, la o licitaţie pentru transportul scrisorilor şi coletelor, compania americană Braniff a cerut de la guvernul american 0.000019$ pe milă. Un preţ exagerat de scăzut ce ar fi dus la pierderi uriaşe, însă ei, la fel că şi TAROM, erau atacaţi pe propriul teritoriu de un competitor. Competitorul era colosul Eastern Airlines şi ei, la aceeaşi licitaţie, au cerut 0.000000$ pe milă.

Câştigătorul licitaţiei a fost Eastern Airlines.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

Cum se da mare afacerist teparul Bobby Paunescu…adevarul despre “cumparatorul” si “investitorul “….si…si…

Sursa: Supervizor.ro

Pe la jumătatea lunii trecute, a apărut informaţia că “CME, compania-mamă a PRO TV în România, a vândut studiourile MediaPRO de la Buftea, cel mai mare studio de film din Europa Centrală şi de Est”, cumpărătorul fiind un grup româno-american, format din producători de film, în frunte cu Bobby Păunescu (detalii AICI).

Dacă nu a fost anunţată cu întârziere, această tranzacţie a survenit la scurt timp după ce societatea STUDIOURILE MEDIA PRO SA Bucureşti (CUI: 2788488) obţinuse în instanţădeschiderea procedurii de insolvenţă împotriva MANDRAGORA MOVIES SRL Bucureşti(CUI: 17519895), firmă cunoscută drept Casa de Filme a lui Bobby Păunescu.

Cererea de insolvenţă a fost depusă pe 28 aprilie 2014 (Dosar 14349/3/2014, Tribunalul Bucureşti), iar sentinţa a fost pronunţată după aproape un an şi jumătate, pe 2 octombrie 2015, unele amânări fiind pronunţate “pentru stingerea litigiului pe cale amiabilă“. Interesant este faptul că, deşi a decis deschiderea insolvenţei în procedură generală, instanţa a luat o hotărâre drastică: “ridică debitorului dreptul de administrare – constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea“.

În cadrul procedurii, CII VONICA LUCIAN a fost desemnat administrator judiciar provizoriu, iartermenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului este 16 noiembrie 2015. Prima şedinţă a Adunării Creditorilor este programată pe9 decembrie 2015, la sediul ales al administratorului judiciar (Bucureşti, str.Henri Coandă nr.27, sector 1).

Disputa juridică soldată cu deschiderea procedurii de insolvenţă nu pare a fi o mânăreală a celor două firme, din moment ce debitoarea MANDRAGORA MOVIES SRL a atacat cu apel sentinţa din Dosarul 14349/3/2014. Mai mult, Casa de Filme a lui Bobby Băunescu a depus la Curtea de Apel Bucureşti o “cerere de suspendare provizorie a executării” (Dosar 6899/2/2015), demers care probabil vizează suspendarea procedurii de insolvenţă până la judecarea apelului, pentru că executările silite oricum sunt suspendate.

Pentru 2014, MANDRAGORA MOVIES SRL a raportat venituri de 3.056.089 lei şi cheltuieli de 1.865.949, rezultând un profit net de 1.190.140 lei. În cei 10 ani de activitate (2005-2014), societatea a mai înregistrat profit doar în 2011 (63.154 lei), în rest încheiind exerciţiile financiare cu pierderi cuprinse între 8.777 lei în 2012 şi 656.366 lei în 2013. Chiar dacă anul trecut a fost foarte profitabil, firma înregistrează datorii enorme, de 18,57 milioane lei(echivalentul veniturilor pe 6 ani), sumă care nu este acoperită de active.

MANDRAGORA-MOVIES-2014MANDRAGORA MOVIES SRL – rezultate financiare 2014

În ceea ce priveşte creanţa deţinută de STUDIOURILE MEDIA PRO SA, aceasta pare a fi depeste 150.000 euro dacă ţinem cont de sentinţa din Dosarul 11959/3/2014: “somează debitoarea (MANDRAGORA MOVIES SRL) să achite creditoarei suma de 227.805,71 lei debit (rest de plată facturi fiscale 109956/05.08.2011 şi 110109/31.08.2011), penalităţi de întârziere de 0,15% pe zi în cuantum de 219.337,50 lei până la 20.06.2013 şi în continuare până la data plăţii“. MANDRAGORA MOVIES SRL a formulat acţiune în anulare, cerere respinsă de Tribunalul Bucureşti pe 26 martie 2015. În condiţiile în care de pe 20 iunie 2013 au trecut mai bine de doi ani, penalităţile au mai crescut cu peste 50.000 euro, astfel că totalul depăşeşte 150.000 euro. Desigur, dacă debitoarea nu a mai achitat ceva între timp.

MANDRAGORA MOVIES SRL are un capital social de 20.000 lei, deţinut de George-Marius PĂUNESCU (cunoscut ca Bobby PĂUNESCU, 41 de ani) – 55%, OLFERRYBOAT SA Bucureşti (CUI: 23235090) – 20%, SPET SHIPPING SA Bucureşti (CUI: 9927427, firmă în reorganizare judiciară) – 15% şi SERV INVEST SRL Craiova (CUI: 17399411) – 10%. (foto: George-Marius PĂUNESCU: sursa foto: radubuzaianu.ro)

Tagged , , , , , ,

Maestrul si insolventa

Sursa: Supervizor.ro

La sfârşitul lunii august 2015, MEDIA GRUP PRODUCTION SRL Buzău (CUI 15032728) a intrat în insolvenţă la propria cerere (Dosar 2174/114/2015), menţionând că datoriile societăţii totalizează 1.892.913,80 lei, conform balanţei contabile sintetice a conturilor încheiată în iunie 2015.

 Tabelul preliminar al creanţelor, publicat săptămâna trecută, include numai 17 creditori, dar contrazice afirmaţia din documentaţia depusă la deschiderea Dosarului de insolvenţă, masa credală acceptată fiind mult mai mare – 2,89 milioane lei. Fiscul este mai mare finanţator al societăţii buzoiene, având de recuperat 829.561 lei, sumă compusă dintr-o creanţă teoretic garantată de 608.305 lei şi una bugetară de 221.256 lei. La categoria bugetare, mai apare şi creanţa de peste un miliard de lei vechi deţinută de Primăria Municipiului Buzău.

Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreţi (CREDIDAM) a solicitat înscrierea în tabel cu o creanţă salarială de 173.036,80 lei, dar a avut o dublă surpriză din partea administratorului judiciar: creanţa a fost considerată chirografară şi a suferit o reducere la 135.050,52 lei, prin eliminarea TVA şi a penalităţilor de întârziere, “datorită lipsei înscrisurilor contabile întocmite legal”.

Fostul asociat majoritar, Vlad Mircea PUFU, susţine că a împrumutat firma cu 480.779,62 lei, actualul asociat majoritar, CASA MEDIA SRL revendică 210.648 lei, iar TIPOGRUP PRESS SRL, o altă firmă “afliată” debitoarei, plânge după 654.274,29 lei. Pe lângă Fisc şi BCR (210.374,52 lei), aceşti trei creditori au de recuperat cele mai mari sume, cu menţiunea că PUFU a fost trecut în tabel cu o creanţă subordonată.

Deşi masa credală este de peste două ori mai mare decât cifra de afaceri a anului trecut, administratorul judiciar CASA DE INSOLVENŢĂ VALAHIA SPRL (Marin CHIRIAC) a ajuns la concluzia că “există şanse obiective de reorganizare prin vânzarea activelor mai puţin utilizate,atragerea de capital prin noi investitori, reorganizarea activităţii si reducerea costurilor“. Această mostră de profesionalism este menţionată în raportul privind cauzele insolvenţei, document din care se remarcă faptul că persoana care l-a scris a făcut gramatica cu femeia de serviciu!

MEDIA GRUP PRODUCTION SRL este cunoscută la nivel local ca deţinătoare a licenţei pentru FOCUS TV, ca (fost) editor al cotidianului local ŞANSA BUZOIANĂ, iar la nivel naţional se ştie despre această firmă pentru că îl are ca asociat semnificativ pe Ion CRISTOIU. (foto: opiniateleormanului.ro)

MEDIA GRUP PRODUCTION – tabel preliminar al creanţelor

Tagged , , , ,

Tepele chilotarilor- azi Jolidon are datorii de peste 500 milioane RON

Sursa: Supervizor.ro

La mai puţin de o săptămână de la publicarea tabelului preliminar al creanţelor, s-a desfăşuratprima şedinţă a Adunării Creditorilor societăţii JOLIDON IMPORT EXPORT SRL Cluj-Napoca(CUI 3685073), principalele decizii care au fost adoptate fiind următoarele:

  • alegerea unui Comitet al Creditorilor format din 3 membri: ASTRA RAIL MANAGEMENT Gmbh, ANAF şi MODA – PIERRE (Franţa), surprinzătoare fiind prezenţa societăţii franceze, care deţine o creanţă ce reprezintă doar 0,28% din masa credală cu drept de vot, mult mai mică decât în cazul altor creditori (BCR, BRD, BANCA TRANSILVANIA, ALPHA BANK, INTESA SAN PAOLO etc.);
  • confirmarea administratorului judiciar CII GEORGIU MINODORA LETIŢIA şi stabilirea unuionorariu de 5.000 euro/lună (+TVA);
  • contractarea unui credit de 3.000.000 euro în vederea desfăşurării activităţii curente.

La aceeaşi Adunare a Creditorilor a fost prezentat şi raportul privind cauzele şi împrejurărilecare au condus la starea de insolvenţă a debitoarei, document pe care administratorul judiciar nu a catadicsit să îl publice în BPI. Legat de acest raport, creditorul BANCA TRANSILVANIA a solicitat completarea cu următoarele informaţii:

  • Analiza detaliată pe creanţele intragrup şi sansele de recuperare a lor/ demersurile ce se intenţionează a se efectua pentru recuperarea lor;
  • Detalierea tranzacţiei încheiate cu «Spot Capital Invest» privind achiziţia acţiunilor «Interdealer Capital Invest» SRL. Rolul acestei tranzacţii având în vedere că «Jolidon» era la acea perioadă în stare de preinsolvenţă.
  • Detaliere fluxuri financiare intragrup în cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii.
  • Provenienţa şi vechimea stocurilor lente sau fără mişcare de circa 20,6 milioane lei. Explicaţia privind stoc fără mişcare la 2014 – 0 şi 2,3 milioane lei la 2015.
  • Situaţia detaliată a stocului gajat în favoarea creditorilor din magazinele care au fost închise în ultimii ani.
  • Stadiul recuperării creanţelor deţinute la entităţile afiliate.
  • Situaţia relaţiilor tradiţionale din ultimii ani (2013-2014) unde s-au înregistrat pierderi de CA;
  • Detalierea cheltuielilor cu dobânzile şi penalităţile în 2014-2015;
  • Verificarea şi eventual identificarea persoanelor culpabile privind tranzacţiile în pierdere “Lilly Italia” SPA, “Emmeci” SPA, “Interdealer Capital” etc.

După cum se poate observa din “tonul” acestor solicitări, BANCA TRANSILVANIA sugerează că s-au efectuat mai multe combinaţii care au avut drept scop prejudicierea firmei aflate în pragul insolvenţei şi, implicit, a creditorilor. Desigur, aceste observaţii subliniază faptul că raportul prezentat este cel puţin incomplet, vina aparţinând în totalitate administratorului judiciar.

Pe 21 septembrie 2015, CII GEORGIU MINODORA LETIŢIA a publicat în BPI un raport, dar nu cel referitor la cauze, ci unul “de activitate” (periodic), prin care încearcă să demonstreze că merită “sacoşa de bani” pe care o primeşte lunar ca onorariu. Din acest raport reiese că au apărut două contestaţii la tabelul creditorilor, precum şi o cerere tardivă de înscriere la masa credală. Ciudat este faptul că această cerere tardiv introdusă se referă la o creanţă de 216.468.869 lei, sumă care ar reprezenta cea mai mare datorie către un creditor(ING.GERHARD FILDAN GMBH) şi care ar ridica masa credală la peste 536 milioane lei, valoare care nu se regăseşte în rezultatele financiare raportate de JOLIDON. Chiar dacă administratorul judiciar a respins această solicitare, probabil creditorul se va judeca “până în pânzele albe”, fiind vorba de aproape 50 milioane euro.

Deşi nu este creditorul care a solicitat deschiderea procedurii, BANCA TRANSILVANIA pare hotărâtă să dirijeze procesul şi administratorul judiciar pe “calea cea dreaptă şi legală”, motiv pentru care a depus o contestaţie împotriva Procesului Verbal al Adunării Creditorilor, solicitând anularea hotărârii privind componenţa Comitetului Creditorilor şi a celei privind contractarea finanţării (creditului) de 3 milioane lei.

În ceea ce priveşte anularea hotărârii privind finanţarea, BANCA TRANSILVANIA reclamă faptul că “nu au fost furnizate de către administratorul judiciar informaţii necesare şi complete referitoare la condiţiile de finanţare (gen: perioada de creditare, dobândă), condiţii care sunt absolut necesare a fi cunoscute în vederea adoptării unei hotărâri în cunostinţă”. Altfel spus, încă o bilă neagră la adresa administratorului judiciar. Contestaţia urmează a se judeca pe 7 octombrie 2015. Până atunci… poate mai apar şi alţi nemulţumiţi!

 JOLIDON INPORT EXPORT SRL – raport de activitate (17 septembrie 2015)

Citiţi şi:

JOLIDON: ţeapă de 320 milioane lei. 145 de salariaţi şi peste 200 de firme au creanţe la firma ţeparului Gabriel CÎRLIG

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Teparii de la Domo au mutat magazinele si domeniul pe o firma noua iar pe cea veche au bagat-o in faliment

Sursa: Ziarul Financiar

Compania SC FAMILY HOME CONCEPT SRL (fosta Domo Retail SRL) a intrat în insolvenţă la propria cerere, potrivit datelor publicate pe site-ul Tribunalului din Covasna, judeţul unde a fost fondată afacerea de către familia de antreprenori locali Szarvadi. Acest dosar a fost conexat la altele prin care creditori precum SC Candy Hoover România SRL şi SC Samsung Electronics România SRL cereau insolvenţa companiei.

Reprezentanţii Domo spuneau acum circa o lună că Domo SRL este compania care operează brandul DOMO, cele 75 de magazine şi domeniul domo.ro, aceasta nu are nicio problemă cu furnizorii sau clienţii săi.

În primăvara acestui an, oficialii companiei afirmau că Domo Retail (actualmente Family Home Concept) este cea care operează reţeaua de magazine. Acum reprezentanţii Domo nu precizează de cât timp operează această companie – Domo SRL – magazinele cu acelaşi nume şi nici care este activitatea Family Home Concept SRL (Fosta Domo Retail SA).

 

Tagged , , , , , , , , ,

E mag, E faliment…Controlat

Sursa: Supervizor

DANTE INTERNATIONAL SA Bucureşti (CUI: 14399840) este societatea care deţine eMAG, probabil cel mai mediatizat magazin online din România. Pentru această companie, anul 2014 a fost unul cu maxime istorice la mai toţi indicatorii financiari, cea mai mare realizare fiind înregistrarea unei cifre de afaceri de peste un miliard de lei, mai exact 1.246.675.245 lei, valoare care este cu aproape 50% mai mare decât cea consemnată în anul anterior (831.139.729 lei în 2013).

Un alt record (pozitiv) al anului trecut este numărul de angajaţi, care a ajuns la 1.015 (număr mediu), faţă de 576 în 2013 (creştere de 76%). În schimb, rezultatul financiar raportat pentru anul trecut reprezintă un record negativ, pierderile ajungând la 58.328.391 lei (13.123.418,65 euro, la cursul mediu anual din 2014, de 4,4446 lei pentru un euro). Desigur, aceste pierderi sunt scriptice, acţionarul majoritar MIH ALLEGRO B.V. având şi posibilitatea, şi interesul de a muta profitul din România. În plus, această firmă olandeză s-a remarcat şi la OLX.ro cu rezultate negative “de excepţie, ar putea să dea şi consultanţă.

EMAG-bilant-600DANTE INTERNATIONAL SA (eMAG) – rezultate financiare 2014

La finalul anului trecut, proprietarul eMAG înregistra datorii totale de 281.409.428 lei, creanţe de 80.916.998 lei, stocuri de 155.546.341 lei, iar în casă şi conturi avea 12.193.099 lei. Din cauza pierderilor raportate, capitalurile proprii au ajuns negative, de -27.700.717 lei.

Societatea DANTE INTERNATIONAL SA a fost înfiinţată în anul 2002 şi a înregistrat pierderi în 2006 (521.527 lei), 2008 (10.550.989 lei), 2013 (6.969.880 lei) şi 2014 (58.328.391 lei). Cu excepţia anului 2009, cifra de afaceri a înregistrat creşteri în fiecare an, cea mai spectaculoasă (peste 400 milioane lei) fiind consemnată anul trecut. Acestă majorare a vânzărilor se datorează şi promovării agresive, dar în primul rând extinderii domeniilor “atacate” de eMAG. Dacă iniţial vindea electronice/electrocasnice şi produse IT, la ora actualăcomercializează inclusiv tampoane şi prezervative.

DANTE-INTERNATIONAL-(EMAG)-600px

DANTE INTERNATIONAL SA deţine participaţii la trei firme: CONVERSION MARKETING SRL (CUI: 18350386), DEPANERO SRL (CUI 27846339) şi EMAG IT RESEARCH SRL (CUI 33194337).

Cu 14 angajaţi, CONVERSION MARKETING SRL (profitshare.ro) a înregistrat anul trecut unprofit net de 2.376.935 lei, la o cifră de afaceri de 26.396.319 lei, aceste rezultate fiind duble faţă de anul 2013.

DEPANERO SRL (depanero) începe să devină un concurent puternic la capitolul pierderi,minusul de anul trecut fiind de 4.027.903 lei, la o cifră de afaceri de 16.407.269 lei, cu 172 de angajaţi. În 2013, cu 88 de angajaţi, s-a obţinut un profit net de 206.567 lei, la o cifră de afaceri de 9,6 milioane lei.

EMAG IT RESEARCH SRL (CUI 33194337) a fost înfiinţată în mai 2014, având ca obiect principal de activitate realizarea soft-ului la comanda (software orientat client). Cu 139 de angajaţi, a obţinut anul trecut un profit net de 2.165.081 lei, la o cifră de afaceri de 6.402.084 lei, dar demn de remarcat este faptul că valoarea creanţelor (4.335.667 lei) reprezenta două treimi din cifra de afaceri.

La ora actuală, DANTE INTERNATIONAL SA Bucureşti are un capital social de 994.807 lei, deţinut de MIH ALLEGRO B.V. (Olanda) – 74,8859% şi Iulian Gabriel STANCIU – 25,1141%.Preşedinte al Consiliului de Administraţie este americanul PATRIK LUKE KOLEK, iar cu atribuţii de administrator figurează Tudor Lucian MANEA, iulian Gabriel STANCIU, Cristina Gabriela BERTA şi Oliver Minho RIPPEL (cetăţean german).

Şi pentru că nu mai este mult până la Black Friday, eveniment care se cam pierde prin tot felul de reduceri anunţate pe parcursul anului, iar “fanii” se întreabă cu ce surpriză va veni eMAG anul acesta, remarc faptul că unul dintre puţinele domenii neatacate însă este cel al produselor de sex-shop. Dar, totuşi, trebuie reţinut şi faptul că, recent, DANTE INTERNAŢIONAL SRL şi-a completat obiectul (secundar) de activitate cu următorul cod CAEN: 6619 – Activităţi auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activităţi de asigurări şi fonduri de pensii (intermediere şi consultanţă contracte de credit). Mâine-poimâine îşi face şi o bancă. Dacă au reuşit Carabulea şi Umbrărescu, de ce nu ar încerca şi eMAG?!

Tagged , , , , , , , , , , , ,

Falimentul Bitcoin

Sursa: Hotnews

Politia japoneza l-a retinut sambata pe francezul Mark Karpeles, CEO-ul platformei de schimb Bitcoin MtGox al carei colaps spectaculos s-a produs anul trecut, dupa o serie de acuzatii de frauda, si care au afectat puternic reputatia monedei virtuale, transmite AFP.

Karpeles, in varsta de 30 de ani, este acuzat ca a falsificat in 2013 date in sistemul informatic al platformei pentru a crea artificial un milion de dolari (910.500 euro), a precizat un purtator de cuvant al politiei.

Presa japoneza, la randul sau, a relatat sambata ca politia ancheteaza in continuare posibila implicare a lui Mark Karpeles in disparitia unei sume Bitcoin in 2014, pentru echivalentul a 355 milioane de euro.

Karpeles a negat acuzatiile.

Acesta a aparut sambata in imaginile video si foto difuzate de televiziuni si repectiv presa, in timp ce era ridicat de autoritati, imbracat intr-un tricou albastru cu un mesaj inscriptionat cu majuscule “Effortless French” (“Francez fara efort”) si cu capul acoperit cu o sapca de baseball care ii acoperea ochii.

Compania cu sediul in Japonia a incetat toate tranzactiile in februarie 2014, sustinand ca este victima a atacurilor informatice.

Platforma a depus la scurt timp dupa actele de intrare in faliment, recunoscand ca a pierdut 850.000 de Bitcoin, in valoare de 48 miliarde de yeni (aproximativ 355 milioane euro la cursul zilei).

Karpeles a anuntat ulterior ca a gasit in jur de 200.000 de Bitcoin, din suma pierduta, intr-un loc de depozitare de pe computer care nu era conectat la alte calculatoare.

Potrivit radiodifuzorul public NHK, care citeaza politia locala, anchetatorii suspecteaza ca Mark Karpeles stia circumstantele disparitiei Bitcoin, moneda virtuala fiind transferat intr-un cont controlat de el, fara sa informeze insa depunatorii.

Cotidianul Yomiuri Shimbun, la randul sau, a relatat ca politia il suspecteaza pe Karpeles ca a transferat in mod repetat Bitcoin apartind clientilor sai intr-un cont propriu in scopuri speculative.

Tagged , , , , , ,