Tag Archives: firme it

8 April 2016
News

INTRACOM/INTRASOFT + INTRAROM – definiţia suficienţei bazate pe incompetenţa unor funcţionari din Ministerului Justiţiei

Sursa: Sfin.ro

Urmare articolului publicat în data de 14 Martie 2014, în care aduceam în atenţia dvs. stadiul implementării unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură informatică destinat reformei sistemului judiciar din România, am considerat de cuviinţă să solicit un punct de vedere din partea responsabililor din Ministerul Justiţiei prin intermediul unei solicitări în baza Legii 544/2001, Actualizată în 2016, privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Citeşte si  INTRAROM – SUCCESUL UNUI EȘEC RĂSUNĂTOR LA MINISTERUL JUSTIȚIEI

Pentru că analiza răspunsurilor primite din partea Ministerului Justiţiei necesită atenţie şi dezvoltare pe pe marginea fiecăruia, articolul de faţă va avea două părţi. Cea de-a doua parte, în zilele următoare… Cu siguranţă.

Departe de a avea darul să mă liniştească, răspunsurile primite din partea departamentului de presă al ministerului, au adâncit şi mai mult „ceaţă” în care se află acest proiect şi a născut noi controverse. Îmi pun în mod firesc întrebarea, cine, pe cine, încearcă să acopere?

CEAŢĂ SAU PERDELE DE FUM?

În primul rând mi se confirmă faptul că la data de 14.12.2010 a fost semnat contractul pentru implementarea proiectului RMS pentru Ministerul Justiției (Implementation of a comprehensive Resources Management System (RMS) for the Judicial Sector), care face parte din cadrul Proiectului Reforma Sistemului Judiciar din România, finanțat de Banca Mondială, cu joint-venture-ul Intracom IT Services, Grecia – Intrarom SA, România. Ori acest contract iniţial prevedea ca perioada de implementare să se întindă până în 2017, inclusiv cei trei ani de garanţie şi suport tehnic (asistenţă tehnică). Aşa cum arătam în precedentul articol, în acest moment termenul de finalizare a contractului s-a rostogolit până în anul 2020. Într-o primă fază au fost achiziţionate echipamentele şi licenţele software necesare care nu au fost instalate şi folosite pentru că sistemul funcţionează doar pe câteva dintre aplicaţiile sale: HR & Payroll pentru patru beneficiari, buget pentru 4 beneficiari și aplicația ER & DR (gestionare a petițiilor și registratură documente) specifică exclusiv beneficiarului Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Ne punem firesc întrebarea, încă odată, chiar dacă în anul 2017 tot sistemul va fi funcţional, cum va fi acesta instalat pe echipamente uzate moral, vechi de aproape 7 ani, depăşite din punct de vedere al performanţei?

Halucinant mi se pare însă răspunsul legat de momentul în care Ministerul Justiţiei a luat la cunoştinţă despre schimbarea majoră intervenită în componenţa joint-venture-lui furnizor: “Notificarea referitoare la modificarea structurii Furnizorului a fost transmisă Ministerului Justiției ulterior operațiunii de absorbție, contractul fiind modificat în acest sens prin act adițional, fără a fi însă revizuite responsabilitățile Furnizorului în dezvoltarea RMS. La momentul amendării contractului, proiectul se află în faza de planificare și design.” Despre ce vorbim aici? Este posibil ca într-un proiect finanţat de Banca Mondială în cadrul unui program elaborat de reformare a sistemului judiciar, să nu fie anunţat ministerul a priori despre o modificare de substanţă, o absorbţie, în structura furnizorului dar mai ales să nu fie revizuite responsabilităţile din acel moment şi îndeosebi să nu fie analizat stadiul implementării proiectului? În contractul iniţial, la “Annex 1 “Implementation Schedule Table” termenul pentru obţinerea Acceptanţei Operaţionale pentru întreg sistemul (Operaţional Acceptance of the RMS) este săptămâna 206 – 15.03.2015, iar perioada de garanţie şi suport tehnic (Technical Support Services) este Săptămâna 361 – 31.05.2018. La data la care s-a semnat actul adiţional de modificare a contractului, în Septembrie 2013, conform aceluiaşi plan de implementare, aprobat în luna Mai 2011, sistemul ar fi trebuit să aibă, inclusiv Pilonul 4 – Consiliul Superior al Magistraturii, implementat şi acceptat operaţional.

ÎNTRE OGLINZI PARALELE

Întrebând despre termenul de finalizare a contratului care este menţionat şi pe site-ul just.ro, 20.03.2017 ministerul răspunde “Termenul 20.03.2017 reprezintă dată până la care toate modulele sistemului RMS trebuie să primească acceptanța operațională din partea tuturor beneficiarilor (MJ, CSM, ICCJ, MP și ANP) – dată de la care tot sistemul judiciar va utiliza RMS. Perioada de 3 ani de suport/mentenanță post-implementare începe de la data la care toate modulele primesc acceptanță operațională.” De ce ar trebui menţionat în mod explicit termenul de acceptanţă operaţională de la care începe perioada de suport/mentenanţă post implementare şi nu termenul de finalizare a contractului? Simplu, pentru că se feresc să spună că acest contract va fi finalizat, dacă va fi finalizat, în anul 2020. Acest joc al umbrelor în răspunsuri şi al datelor mai mult sau mai puţin exacte confirmă faptul că termenul a fost decalat cu trei ani fără să se precizeze cine şi-a asumat răspunderea pentru tot ce atrage în mod firesc acest decalaj şi mă refer aici la costuri cu resurse umane alocate de către Ministerul Justiţiei, plata pentru echipamente fără ca acestea să fie utilizate în conformitate cu scopul achiziţiei, etc. Mai mult decât atât, ambiguitatea răspunsului confirmă faptul că, în fond, contractual iniţial a fost amendat cu noi termene fără a se fi făcut o serioasă analiză de impact. Cred că este important să informăm plătitorii de taxe şi impozite că vor avea de suportat din buzunarul propriu eventualul eşec al acestui proiect, deoarece banii consumaţi până la data indicată, vor fi returnaţi către Banca Mondială, conform prevederilor stipulate în toate contractele de acest tip.

Dar să mergem pe încredere în răspunsurile primite de la oficialii Ministerului de Justiţie şi să acceptăm termenul pe care aceştia l-au înaintat de 20.03.2017 ca fiind “dată până la care toate modulele sistemului RMS trebuie să primească acceptanța operațională din partea tuturor beneficiarilor (MJ, CSM, ICCJ, MP și ANP) – dată de la care tot sistemul judiciar va utiliza RMS”… Nu pot să nu îmi pun firesc întrebarea cum este posibil să fie finalizat un proiect de o asemenea anvergură dacă până la această dată nu au fost acceptate funcţional, decât aproximativ 20% din ariile incluse, conform documentelor publice prezentate atât pe site-ul Băncii Mondiale cât şi pe cel al Ministerului Justiţiei? Dacă aplicaţiile de HR & Payroll, aplicațiile de Buget și aplicația ER & DR acceptate funcţional (au fost testate) nu au fost încă acceptate operaţional, din 2014 până în prezent, ce şanse de finalizare şi acceptare operaţională au aplicaţiile, care nu sunt încă definitivate din punct de vedere funcţional, până în martie 2017?

CINE, PE CINE, ÎNCEARCĂ SĂ ACOPERE?

Ceea ce urmează este aiuritor… Întrebaţi despre motivele reale care au dus la întârzierea implementării sistemului RMS, oficialii Ministerului Justiţiei răspund: “În anii 2012, 2013 și 2014, Proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar, în cadrul căruia este finanțat și acest contract, a fost afectat de o alocare bugetară deficitară, cauzată de limite bugetare severe impuse de Ministerul Finanțelor Publice. În consecință, în această perioadă, Ministerul Justiției nu a putut aloca integral pentru acest contract sumele solicitate anual de Furnizorul RMS pentru respectarea graficului de implementare. Această alocare bugetară deficitară a condus la diminuarea resurselor de către Furnizor și implicit a determinat revizuirea graficului de implementare.”

Înţeleg că proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar derulat cu finanţare de la Banca Mondială, nu a fost implementat în conformitate cu termenul contractual datorită faptului că Ministerul Justiției nu a putut aloca integral, pentru contractul RMS, sumele solicitate anual de furnizorul Intracom/Intrasoft + Intrarom, menţionând că sursa de influenţă asupra rezultatului a fost limita bugetară severă impusă de Ministerul Finanțelor Publice. Decriptat, răspunsul ne induce idea că întârzierea în implementarea acestui proiect se datorează beneficiarului, adică Ministerului Justiţiei. Pe cale de consecinţă înţeleg, că furnizorul, în speţă Intracom/Intrasoft + Intrarom, a livrat faze de proiect, pe care din lipsă de fonduri, autoritatea contractantă nu a reuşit să le achite. Acest proiect are, aşa cum rezultă din documentele prezentate pe site-ul Băncii Mondiale, praguri de plată în funcţie de atingerea unor obiective clare, stipulate în contract nu plăţi anuale.

Se afirmă că alocarea bugetară deficitară a condus la diminuarea de către furnizor (Intracom/Intrasoft + Intrarom) a resurselor umane implicate în procesul de implementare din cauza “limitelor bugetare severe impuse de Ministerul Finanțelor Publice”. Este extrem de greu de crezut că, dintre sutele de mii de programe finanţate de Banca Mondială, din 1944 până în prezent, tocmai acesta să fi fost subfinanțat. Vorbim totuşi despre singura iniţiativă de tip ERP la nivel mondial strict legată de sistemul judiciar eterogen al vreunui stat. România a primit aproximativ 100 de milioane de euro pentru cele 100 de contracte/proiecte care fac parte din Program. Printre acestea se numără şi implementarea sistemul RMS.

Prin răspunsul de mai sus am putea înţelege că Ministerul Justiţiei a ales să-şi asume responsabilitatea sacrificării Reformei Sistemului Judiciar din România în încercarea de a acoperi derapajul în implementarea celui mai important proiect din Program şi implicit a Consorţiului Intracom/Intrasoft + Intrarom, furnizorul care nu a reuşit să obţină acceptanţa operaţională pe niciun pilon, în decursul a 6 ani.

Să înţelegem că în acest moment furnizorul Intracom/Intrasoft + Intrarom poate percepe Ministerului Justiţie penalităţi pentru întârzierea plăţilor pentru serviciile efectuate? În acest caz ar fi interesant de aflat dacă există o notificare oficială către furnizor, de stopare a procesului de implementare sau de solicitare a unei perioade de relaxare a termenelor, din lipsă de fonduri.

Vom continua în zilele următoare încercând să descâlcim toate iţele acestui proiect extrem de încâlcit.

Tagged , , , , , , , , , ,
7 December 2015
News

Cum fura baietii nemernici din grupurile de firme din IT

Sursa: Hotnews

Am primit in urma cu ceva timp pe mail o marturie din interiorul unei mari companii, care explica in detaliu cum se castiga anumite licitatii cu statul roman. Am decis sa publicam aceasta marturie anonimizand numele de companii si de persoane pentru ca experienta HotNews.ro in ultimii ani de anchete jurnalistice pe achizitii ne-a aratat ca mecanismul descris este real. Consideram ca mecanismul fraudarii fondurilor publice merita cunoscut de marele public. In ce priveste situatiile concrete, cu referire la nume de persoane si companii, nu le-am putut verifica in lipsa unor dovezi concludente, documente, etc. Insider-ul nu a mai raspuns solicitarilor noastre. Publicam mai jos marturia sa integrala, cu anonimizarile de rigoare.

  • “Este jenant sa vezi cu cata energie participa toti colegii mei la furtul calificat, suntem ca o banda de hoti, dar pentru ca suntem facuti complice la hotie si primim niste frimituri, atunci ne simtim importanti, invitati la masa, protejati de haita de banditi”

“Se vorbeste despre resetarea sistemului dupa tragedia din club. Adica, nu e suficient ca a picat un guvern plin de incompetenti si corupti, ci ar trebui sa se schimbe sistemul cu totul. Am stat si m-am gandit: oare cei care cer asta isi dau seama ce inseamna schimbarea sistemului? Hai sa va spun despre niste lucruri care nu se vad, nu se aud, sunt departe, din sistem, dar nu se vorbeste despre ele. Sa va spun cum se fura legal.

Nu mai pot sa tac: dupa ce am vazut ce s-a intamplat in acel club, dupa ce a devenit evident ca un sistem ca cel din care si eu fac parte contribuie la mizeria generala, trebuie sa vorbesc. Sa vorbesc de mizeria morala a celor care ne complacem, luam salarii si tacem, caci tacerea ne aduce urmatorul salariu.

Am sa va vorbesc despre grupul de firme (…), pentru care lucrez de ceva vreme ca sa il inteleg cum functioneaza. Am inteles cum gandesc niste oameni care conduc firma si pe care i-am crezut multa vreme cei mai tari si cinstiti oameni. Cei mai mari banditi din firma asta sunt in jurul lui X, care este banditul sef. Are multi catei langa el, (…x, y, z) – ca sa numesc pe cei mai mizerabili dintre ei.

Dar sunt unii si mai jos, micuti, directori sau manageri. Toti fura, stiu cum se fura, si lucreaza impreuna, ca sa nu mai zic si de cei mici, angajati simpli, care inteleg si ei despre ce e vorba. Cea mai mare calitate a unora din grupul de firme (…) este relatia de rudenie sau alianta cu oameni cheie din institutii publice, este un criteriu de recrutare si angajare, apoi de pastrare in firma.

Sunt oameni care nu fac nimic, nu au nici o calitate, stau degeaba, dar care pot intra in sediul Ministerului X sau agentiei Y la orice ora, caci sunt rude cu cate un director sau general. Este jenant sa vezi cu cata energie participa toti colegii mei la furtul calificat, suntem ca o banda de hoti, dar pentru ca suntem facuti complice la hotie si primim niste frimituri, atunci ne simtim importanti, invitati la masa, protejati de haita de banditi, deci nu vorbim, lucram cu zel de dimineata pana seara, peste program, in weekend, si suntem mandri, suntem cei mai tari hoti din piata, cand a picat firma (…), aproape ca am sarbatorit, e bine ca ramanem singuri, ca nu mai trebuie sa impartim.

Eu, parte a echipei (…), nu pot fi altfel decat ceilalti colegi, ma complac, sunt prins in joc. Ceva s-a rupt prima data anul trecut, la turul doi al prezidentialelor, cand niste domni si doamne directori au facut o sedinta ad-hoc vineri dupa amiaza ca sa ne spuna ca trebuie sa votam cu Ponta duminica, ca ne va fi bine. Si nu am votat cu Ponta, sic! Dar tot mi-am vazut de treaba, pana cand am vazut ce s-a intamplat in club, am tacut iar, dar n-am mai putut, si am inceput sa scriu.

Sa va spun cum se fura banii oamenilor cinstiti in tara asta, si cum se fura fondurile europene. Este o firma de hoti, unii care fac lucrurile, si multi care tac, fara sa fie direct implicati, dar vad si inteleg. Se fura legal, avem contracte, avem licitatii, avem proiecte, se platesc facturi. Dar sa vedem cum se face.

Totul incepe cu mult inainte de a se vedea, sunt oameni care se gandesc cum sa construiasca un proiect finantat din fonduri europene sau de la bugetul local, cu o componenta mare de IT. Apoi, se cauta beneficiarul, adica pornind de la regulile de aplicare pentru fonduri europene sau de la bugetul local, trebuie gasit beneficiarul eligibil, acea primarie, acel minister care nu isi bate capul ca are banii de la UE sa faca proiecte.

Nu, vine cineva de la (…), expert pe fonduri europene (e la fel si pentru bugete locale), dar care nu se prezinta de la (…), si incepe sa pregateasca terenul. Adica, se cauta oameni coruptibili in acea primarie, in acel minister, oameni eventual numiti politic, care raspund la comanda de la domnul (………) sau cine o fi, si care vor deveni mai atenti la discutie si vor incepe sa inteleaga ca pot face un proiect, bun pentru comunitate.

Totul e bun pentru comunitate, indiscutabil, (…) asta face de dimineata pina seara, lucreaza pentru comunitate, ca Romania sa fie frumoasa. Asa sunt prostiti oamenii si noi cei din firma. Apoi, dupa ce se explica in detaliu proiectul, acelei entitati eligibile i se ofera pe tava un caiet de sarcini. Evident, o primarie sau un minister nu are oameni care sa scrie un caiet de sarcini, las ca are (…) destui oameni, sunt cu zecile, iti fac caietul de sarcini la virgula.

Tot ce trebuie sa faca primaria e sa publice in sistemul de licitatii electronic acel caiet de sarcini, ca sa poata firmele sa participe la licitatii. Dureaza treaba luni de zile, lucrurile nu se fac cu viteza, ca bate la ochi. Apoi, tot pe linie politica, dupa publicarea proiectului, se cauta sprijin bugetar la guvern, caci UE ramburseaza mai tarziu proiectul, trebuie sa ai bani ca sa faci proiectul, si recuperezi banii mai incolo.

Urmeaza licitatia, si nu castiga firma (…), nu, ca e licitatie, castiga cel mai bun. Intelegeti, oameni buni, castiga cine trebuie de fiecare data, sa fie foarte clar. Adica, castiga cineva din grupul de firme (…), asta inseamna inclusiv firme care aparent nu au nici o legatura cu (…), cum ar fi (…) (ati citit bine (…) are domni cu epoleti de pe vremuri care implica firma in hotie, ca nimeni nu mai traieste din salariul cinstit).

Sunt consortii de citeva firme, dar nici una nu e (…). Dar, in (…) se face totul. Chiar daca proiectul e castigat de 5 firme, nici una cu legatura cu (…), cine face treaba? Pai cine a facut caietul de sarcini, tot noi, noi stim ce am cerut, noi aveam deja solutia in cap, noi implementam. Cum? Nu se vede? Nu, ca nimeni nu se uita, apoi noi intern nu spunem lucrurilor chiar pe nume si nu avem voie sa vorbim la telefon, dar scriem linii cod, testam, instalam servere, totul facem noi.

Nu pastram nimic, nici un document, nici un email, nici o urma. Cei mai avansati oameni in furt sunt (…, …)  astia fac jocurile, care gandesc in stil mare, dar mai sunt baieti care iau resturi (…, …, …), toti au firme sau participa la diverse activitati si raman cu bani. Dar, daca nu e clar, sa intram si mai mult in detaliu: cat costa un soft? S-a scris prin presa urit despre noi, cum ca umflam preturile.

Pai nu prea stiti cu cat se umfla, dar, vorbind cu diversi colegi, la un proiect de 10 milioane de euro din fonduri europene, toate costurile nu depasesc 3 milioane euro, cu multa generozitate si marje de proiect. Dar cine poate verifica? Cine stie cu adevarat? Cui ii pasa? Firmele care castiga licitatiile sunt folosite ca paravan pentru executia proiectului tot de catre (…), si sunt contracte, scrise si nescrise, prin care firmele paravan ramin cu 2%-5% din valoarea tranzactionata fara sa faca nimic.

Iar beneficiarul crede ca totul a fost facut de firmele care au cistigat licitatia, la fel cred si autoritatile, la fel cred si cei care mai vin in control (pot fi si de la Bruxelles). Banii sunt apoi plimbati pana in buzunarele celor pe care ii vedem la televizor, politicieni, primari, directori prin ministere, se cumpara pe proiect telefoane, tablete, laptopuri care ajung si la cateii din administratia publica, fara nici o logica, dar cine verifica?

Bun, dar pana la urma care e treaba? Pai treaba e ca 75% sunt bani negri, furati, plimbati, care nu se vad in nimic, de aia nu avem nici drumuri, nici spitale, ce zic este peste tot, sa nu credeti ca (…) este singurul grup de firme care lucreaza asa, asta e sistemul, domnilor, dar e ala ascuns, pe care nu il vedem si de care nu stim, degeaba ne bucuram ca a picat guvernul, bunastarea nu va veni, sistemul va continua.

Asa se fura, legal, e nevoie de inca 5 DNA-uri ca sa ii prinzi pe toti si sa schimbi sistemul. Si sa nu credeti ca se pierd 7 milioane din 10, care sunt bani negri. Mai sunt 3 milioane costuri, ca noi codam, zi, noapte, in weekend, si primim salarii, platim taxe. Dar, intr-un caz din doua, ce rezulta e zero, nu e folosit de nimeni la nimic, deci in multe cazuri, oameni buni, statul pierde toti cei 10 milioane de euro  fara sa obtina nimic, din care 7 milioane sunt bani negri, si 3 milioane bani care se duc in salarii, taxe, caci s-a muncit si oamenii au fost platiti.

Multiplicati de mai multe ori, pe mai multe proiecte, calculul, si va iese bugetul unui minister. De asta nu se vede nimic, nici spitale, nici scoli, nimic, caci banii pur si simplu dispar, in spate sunt multe documente, multe servere si softuri, dar multe stau degeaba, caci de la bun inceput s-a pornit gresit, nu le-a cerut cineva care avea nevoie de ele, nu, le-am cerut noi, (…), ca sa furam niste bani si i-am luat in barca pe niste domni si doamne care au primit pentru implicarea lor parte din bani.

Asa functioneaza sistemul, nu, nu se va schimba, nu va imbatati cu apa rece, si sunt multi ca noi, foarte multi. Asta e clasa privilegiata care se hraneste din furt si au format o haita care se sustine. Sa ma cautati, sefi de la (…), caci n-am obligatii, pot sa plec in America, si acolo voi cu toti securistii vostri infipti de ani de zile peste tot, cu care tineti o atmosfera de panica in toata firma, de nu misca nimeni, n-o sa ma gasiti.

Ii incurajez pe toti care pot spune ceva, sa o faca, daca tacem si inghitim mizeria lor sa nu ne mai plangem cand mor oameni nevinovati si, poate data viitoare, vor fi cunoscuti de ai nostri. Vorbiti si schimbati si voi sistemul, toti care nu va temeti, oriunde ati lucra. Altfel, mai trec 25 de ani si nu mai ramine nimic, doar ei cu jeepurile lor din bani furati, si noi cu firimiturile si speranta ca va veni o schimbare de nu stiu unde.”

Tagged , , , , , , , , , ,
2 August 2015
News

16 milioane euro pierdute…

Sursa: Comisarul

Fara indoiala, intre procurorii anticoruptie si parlamentarul miliardar Sebastian Ghita se desfasoara una devarat razboi pe viata si pe moarte, mai ales dupa ce acesta din urma a facut dezvaluiri publice fara precedent, de-a dreptul socante, privind faptul ca ar fi victima unei anchete strict politice. Apoi acesta a inregistrat si mai multe victorii in justitie obtinand, rand pe rand, din partea instantelor, ridicarea sechestrelor asiguratorii puse pe firmele sale.  

Insa situatia s-ar putea schimba radical, procurorii pregatind un veritabil contraatac la baioneta, dupa ce ar fi primit informatii privind implicarea „inamicului public numarul unu” in „deturnarea” unor importante fonduri acordate pentru cercetare. Practic, anchetatorii deschid astfel noi fronturi impotriva lui Sebastian Ghita, cel suspectat ca s-ar afla in spatele acestor „combinatii” cu fonduri pentru cercetare, in care ar fi implicat 50 de firme controlate direct sau din umbra, pentru a pune mana pe „potul” cel mare.

Inchiriaza inventatori! 

Totul ar fi pornit dupa ce Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stintifica si Inovare (ANCSI) a lansat cereri de finantare pentru sesiunea 2014 – 2020. Iar in lumea academica a inceput sa se tot vorbeasca despre faptul ca, pentru a pune mana pe fondurile deloc de neglijat acordate, unii „potentati” politici ar fi ajuns chiar sa plateasca doctoranzi si inventatori, ca sa cesioneze lucrari de doctorat si brevete. Iar cum printre numele vehiculate se afla si cel al lui Sebastian Ghita, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca a IT-ului, aceasta „barfa” nu avea cum sa nu atraga atentia structurilor informative. Sau cel putin a unei parti din acestea.
Cert este ca, apoi, a aparut ghidul solicitantului „Sectiunea D – Intreprinderi nou-infiintate inovatoare”, unde se poate lua 1.000.000 de euro de proiect daca solicitantul este din Bucuresti sau Ilfov si 1.500.000 de euro daca este din orice alt judet. Inclusiv Prahova, „fief” unde procurorii suspecteaza ca s-ar fi pus la cale o adevarata „suveica” de firme care sa garanteze succesul obtinerii fondurilor pentru cercetare.

In acest scandal apar si numele ministrilor Eugen Teodorovici, Rovana Plumb, Marius Nica si Nicolae Banicioiu

Numai ca reprezentantii unor prestigioase institute de cercetare, dar si alti specialisti care activeaza de o viata, cu rezultate remarcabile, in acest domeniu, au inceput sa susoteasca intre ei ca „sprijinul” acordat de la stat nu este decat o cacealma si ca, de fapt, ar fi vorba de un apel personalizat. Si totul a pornit dupa introducerea in ghidul solicitantului, la pagina 10 a buclucasei prevederi „n”, care prevede ca „proiectul este insotit de documente pre-contracte a caror valoare cumulata pentru perioada proiectului si perioada de durabilitate este cel putin egala cu valoarea asistentei nerambursabile solicitate prin proiect”.
Adica s-a impus conditia sa ai deja contracte de valoarea finantarii pe care o primesti, toata lumea din piata cercetarii stiind ca acest lucru favorizeaza vadit un jucator ca Sebastian Ghita, care are atatea zeci de firme.

Dintr-un buzunar in altul

Dupa cum sustin sursele noastre, suspiciunea anchetatorilor s-ar baza pe faptul ca, astfel, apelul ar fi putut fi unul personalizat pentru Sebastian Ghita, care astfel s-ar putea folosi de multele sale firme pentru ca acestea sa se garanteze intre ele, obtinand astfel fondurile bugetare.
Mai ales ca, de exemplu, institutele nationale sau alti solicitanti nu ar avea timpul necesar sa-si gaseasca precontracte ca sa indeplineasca aceasta stranie conditie, pentru ca nimeni nu investeste intr-un produs aflat in faza de cercetare pana ce nu se fac analize de rentabilitate sau studii de piata pentru desfacere. In schimb, conform rationamentului celor care monitorizeaza acest caz, un solicitant ca Sebastian Ghita, avand la dispozitie infrastructura de firme si apropiati, inclusiv din domeniul IT sau farmaceutic, societati cu bugete impresionante, are cum sa ruleze aceste pre-contracte. Adica o anume firma X declara ca are contract de 1.500.000 de euro cu firma Y – aflata tot sub controlul sau! –, aceasta declarand ca are pre-contract cu firma Z si tot asa, pana ce se inchide cercul.

Cercetare fara… cercetare

In acest fel ar fi practic eliminate din start, in mod neloial, multe institute si  societati care fac cercetare pe bune, acestea nepermitadu-si sa depuna acum proiecte. Si care sunt astfel eliminate tocmai pentru ca fac cercetare pentru cercetare, fara ca target-ul lor principal sa fie planul de afaceri, adica sa aiba pre-contracte. Mai mult, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, in acest scandal pe cale sa fie detonat mai apar numele ministrilor Rovana Plumb, Marius Nica, Eugen Teodorovici si, nu in ultimul rand, cel al lui Nicolae Banicioiu, Sanatatea fiind domeniu prioritar! Iar cum bugetul total al apelului este de 107 milioane de lei si termenul limita expira pe 11 august, ramane de vazut daca „cercetarile” anchetatorilor vor da roade si acestia vor reusi sau nu sa stranga destule probe pentru a intocmi zeci de noi dosare pentru… „cercetare”, cate unul pentru fiecare solicitare considerata a fi frauduloasa. Cătălin TACHE

Caz CONCRET/De citit cu MARE ATENȚIE

In cadrul unuia dintre cele mai importante institute de cercetare si dezvoltare in tehnologia informatiei si comunicatiilor din Romania, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Informatica, prescurtat ICI, se afla in desfasurare un contract cu finantare europeana, avand valente clare de ilegalitate si inoportunitate, contract prin care se va realiza o fraudare de proportie a banilor europeni.

Mai exact, in anul 2014 a fost demarata o procedura de achizitie publica pentru proiectul „Infrastructura de tip cloud pentru institutiile publice”. Obiectivul proiectului, finantat prin FERD, este modernizarea, dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice oferite catre cetateni prin intermediul unei infrastructuri de tip Cloud Computing, care sa aduca imbunatatiri in achizitia si utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor la nivelul institutiilor publice, sa sporească transparenta activitatilor institutiilor publice si sa faciliteze interoperabilitatea intre serviciile electronice publice.

În primul rând există o problemă privind competentele legale ale ICI de a dezvolta un astfel de proiect. Astfel, conform legii nr. 161/2003 ICI nu are atributii sau responsabilitati in ceea ce priveste domeniul guvernarii electronice (e-guvernare, e-administratie) si de asigurarea a interoperabilitatea serviciilor de e-guvernare sau e-administratie. De asemenea, implementarea Directivei nr. 123/2006 privind Serviciile nu intra în zona de competenta a institutului, evident cu exceptia serviciilor proprii.

Drept urmare, nu exista fundamentarea legala a utilitatii si necesitatii realizarii unui proiect de Cloud Computing pentru administratia publica de catre ICI si nicio obligatie legala pentru orice institutie în a utiliza infrastructura ce va fi implementata.
Ca sa nu mai amintim de costurile ridicate ale unui astfel de proiect, ce se amortizeaza foarte greu si in timp indelungat. Totodată, proiectele implementate din fonduri europene trebuie mentinute in stare de functionare pentru minimum 5 ani, timp in care costurile privind mentenanta, licentierea si administrarea sunt suportate de la bugetul de stat, rezultand astfel riscul prejudicierii suplimentare a bugetului de stat, inclusiv in faza post-implementare a proiectului.

Cu toate acestea, pe 1 aprilie 2014, a fost lansata procedura de achizitie publica aferenta proiectului iar pe 19 decembrie 2014, autoritatea contractanta a desemnat drept castigatoare a licitatiei o asociere formata din Uti, Ymens Teamnet (Sebastian Ghita) si CP Consultant Services, care, la randul lor, au ca subcontractanti firmele Siveco Romania si Romsys.
Prima propunere financiara facuta la OIPSI de catre ICI a fost de 10 milioane de euro, ulterior ajungand la 16 milioane de euro, fara vreo justificare si fara sa fie modificata documentatia proiectului, adica dintr-un foc 6 milioane de euro in plus fara sa fie cazul.
Ca sa nu mai vorbim de faptul ca Nicolae Andrei, directorul tehnic de la ICI, care trebuia sa realizeze documentatia de proiect, nu detinea cunostintele necesare pentru a duce la bun sfarsit o asemenea sarcina, situatie in care a intervenit Doina Banciu iar documentatia a fost realizata de catre Ymens Teamnet, bineinteles, ilegal, firma introducand specificatii care sa o avantajeze la licitatie.

O parte din tehnologiile propuse (mai ales cele bazate pe Microsoft) puteau fi furnizate si de alti ofertanti. Totusi, acestia nu ar fi putut deveni competitivi pentru ca pretul la care le-ar fi achizitionat ar fi fost mult superior preturilor practicate de catre Microsoft pentru grupul Ymens – Teamnet intrucat acestia au avantajul implementarii a numeroase proiecte pe tehnologie Microsoft si beneficiaza de discounturi preferentiale din partea Microsoft, cu mult mai mari fata de cele oferite firmelor concurente.

Miza realizarii proiectului de cloud de la ICI pe tehnologie Microsoft o constituie faptul ca volumul de vanzari al tehnologiei Microsoft de catre Ymens – Teamnet va atinge, odata cu implementarea proiectului, pragul la care Microsoft acorda dreptul prioritate in livrarea produselor, insotit de mari discounturi pentru România firmei Teamnet, anterior definirii documentatiei pentru cloudul ICI, fiind discutati termenii si conditiile pentru acordarea acestui drept.

Pe de alta parte, documentatia de atribuire si cea care a stat la baza obtinerii finantarii proiectului prezinta numeroase lacune, fapt care va face ca proiectul sa nu atinga indicatorii de performanta pe care ICI si-i asuma prin contractul de finantare semnat cu MCSI. Printre problemele existente se numara faptul ca nu sunt definite servicii concrete, utile atat pentru cetateni, cat si pentru institutiile publice sau guvernamentale ori mediul economic, nu sunt mentionate, in mod concret, institutiile guvernamentale care vor beneficia de cloudul guvernamental si nici aplicatiile curente ale institutiilor care urmeaza a fi migrate in cloud, nu a fost realizata o analiza de impact, care sa prezinte concluzii clare cu privire la oportunitatea migrarii serviciilor institutiilor guvernamentale in cloud, mai ales in conditiile in care, mai mult ca sigur, o mare parte din aceste servicii sunt asigurate ca urmare a derularii unor alte proiecte finantate din fonduri europene. In plus, lipsesc din arhitectura unele componente majore, precum serverul de aplicatie sau definirea modului de asigurare a interoperabilitatii si securitatii iar solutia tehnica aleasa pentru infrastructura necesara realizarii proiectului este supradimensionata in raport cu necesitatile de natura functionala si obiectivele proiectului.

O problema grava este ca in documentatie au fost inserate specificatii tehnice care restrang caracterul concurential al procedurii de atribuire si favorizeaza asocierea Uti, Ymens Teamnet si CP Consultant Services si care conduc catre un grup unitar de sisteme de operare de tip server, baze de date si aplicatii, fiind evidente similaritatile cu platforma de cloud Microsoft Azure (Ymens Teamnet detine si gestioneaza in prezent un cloud privat construit pe aceasta platforma, care asigura in intregime tipurile de servicii proiectate a fi dezvoltate in cadrul proiectului ICI).

Conform legislatiei din domeniul achizitiilor publice, impunerea in documentatia de atribuire sau in anuntul de participare a unor criterii restrictive, ce privilegiaza un anumit operator economic, poate atrage corectii financiare de 25 % din totalul sumei alocate proiectului sau de pana la 100 % daca se dovedeste utilizarea intentionata a criteriilor ilegale sau discriminatorii.
In aceasta ultima situatie, statul roman va pierde 16 milioane de euro, bani aruncaţi pe apa Sambetei doar pentru ca o mare parte din ei sa fie recuperati in buzunarele incapatoare ale unor oportunisti ai ultimilor ani care, cica, informatizeaza societatea romaneasca.
În ciuda acestor evidente, Doina Banciu sustine public ca obiectivele asumate ale proiectului ICI ar fi destinate zonei de cercetare, specifica institutiei pe care o coordonează, si nu pentru a servi administratiei publice. Desi afirmatia sa nu are sustinere in documentatia aferenta proiectului, acest aspect a fost sustinut de catre Doina Banciu in cadrul discutiilor avute cu reprezentantii MCSI, pentru a raspunde intrebarilor Guvernului referitoare la proiect.

Aşa s-a ajuns la situaţia anormala, in care se va realiza un cloud guvernamental, fara asumarea proiectului de catre Guvern – unica institutie ce are atributele necesare pentru a impune (pe baza de HG) utilizarea unui astfel de cloud pentru entitati din domeniul administratiei publice.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , ,
20 February 2015
News

CE-A UITAT GABRIEL MARIN-OMNILOGIC SĂ POVESTEASCĂ LA DNA

Sursa: Curentul

Devenit vedetă în urma mega-dosarelor de corupție ale momentului, Gabriel Marin s-a consacrat în presă ca fiind denunțătorul perfect. O imagine falsă atât timp cât domnia sa nu a denunțat toate faptele de corupție la care a participat. Abia atunci Gabriel Marin va atinge perfecțiunea în delațiune și se va putea mândri cu titlul conferit de presă. Cu articolul de azi începem seria dezvăluirilor faptelor de corupție ale lui Gabriel Marin necunoscute încă de procurorii DNA.

Gabriel Marin, proprietarul firmei Omnilogic este fericitul câștigător al proiectului INTERNET ÎN ȘCOALA TA în valoare de  34 milioane de euro. Scopul proiectului constă în facilitatea accesului public al instituțiilor de învățământ “în zonele de eșec ale pieței – zone rurale și mici urbane dezavantajate din punct de vedere al accesului la mijloacele modern de comunicații”, prin creșterea utilizării IT&C, susținerea conectării la broadband, precum și prin consolidarea infrastructurii IT&C. Obiectivul general va fi atins prin conectarea a 2446 scoli din mediul rural și mic urban la Internet prin conexiunea broadband, creșterea utilizarii IT&C și facilitarea accesului la Internet pentru 714339 elevi și 56203 profesori din mediul rural și mic urban, creșterea utilizării IT&C și facilitatea accesului la resursele educaționale în inspectoratele școlare județene și reducerea decalajului educațional dintre mediile urban-rural în domeniul utilizării IT&C și al accesului conexiunilor Internet” se arată în anunțul de participare la licitație.
În 2 decembrie 2013 se semnează contractul dintre Ministerul Educației și firma Omnilogic. Ministrul Educației era la acel moment celebrul Remus Pricopie care a încurcat lupul cu vulpea. Nu a încurcat însă Omnilogic cu altă firmă. Așa cum era prevăzut Omnilogic a trebuit să câștige și a câștigat. Ceilalți concurenți nici nu au contat, nici nu au contestat.
Rezultatele acestui contract ne fac să ne gândim la un nou dosar MICROSOFT.
În urma investigațiilor întreprinse am aflat că în multe din școli echipamentele nu sunt livrate, că au fost livrate echipamente în școli ce aveau deja conexiune la Internet și că aceste scoli nu folosesc echipamentele din noul contract , ci tot din cel vechi, că au fost semnate procese verbale fără ca echipamentele să fie livrate în școli. Verificările le-am realizat într-un număr suficient de școli ca să putem să tragem o concluzie jurnalistică.
Nenumărate semnale au fost date în acest sens . Directorii a peste 60 scoli din Gorj au fost chemați de urgență la Inspectoratul Școlar pentru a depune note contabile legate de proiectul INTERNET ÎN ȘCOALA TA. Cu sau fără dotări, directorii au semnat, cu teamă, și și-au asumat existența dotărilor în valoare de 55000 lei în fiecare școală. Și multe alte școli au pațit la fel.
Directorii de la 78 de scoli ieșene trebuiau să transmită către Inspectoratul Școlar Iași nota contabilă a investiției realizate în ultimele 12 luni în unitățile de învățământ pe care le conduc.  În acest context, “Ziarul de Iași “ a realizat un demers jurnalistic inedit : a luat echipamentele și serviciile de pe nota de plată, a cerut oferte pentru echipamente și servicii similare de la mai multe firme IT locale și centrale, a comparat prețurile și a ajuns la diferențe de 300%!!.
Au existat și școli care nu aveau sediu, nu aveau curent electric dar au trebuit să semneze recepția echipamentelor INTERNET ÎN ȘCOALA TA, echipamente inutile și care, oricum, nu au mai sosit.

L-am fi întrebat pe Gabriel Marin pe cine a mituit ca să obțină acest contract și mai apoi să-i asigure spatele dar Gabriel Marin e un mincinos și nu vrem să dezinformăm opinia publică. Omnilogic ne-a trimis la începutul lunii un drept la replică mincinos în care spunea că Marin nu a făcut niciun denunț la DNA. Asta după ce povestise procurorilor cum i-a dat șpagă lui Udrea câteva milioane de euro pentru proiectul e-Romania, denunț ce i-a asigurat blondei primul mandat de arestare, cel din dosarul Microsoft.

Tagged , , , , , , , , ,