Tag Archives: fisc

In sfarsit Fiscul publica lista datornicilor

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Atat persoanele juridice care inregistreaza datorii mai mari de 50.000 ron catre stat cat si persoanele fizice cu datorii mai mari de 100 ron vor fi cunoscute de toata lumea intrucat conform celor publicate in Monitorul Oficial-vezi mai jos- aceste detalii vor fi publice.

Toate aceste lucruri vin in directia normalizarii unei discipline financiare necesare oricarui stat…Fiecare dintre „deontologi” isi va aminti astfel inainte sa ridice piatra…ca are o tona de balast in propria curte.

Democratia fiscala si bratul luuuuuung al legii urmeaza.


OpANAF nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii Având în vedere prevederile art. 162 alin. (2) lit. a) şi ale art. 342 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2 Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de planificare, monitorizare şi sinteză, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, precum şi organele fiscale centrale din subordinea acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Mihai Gogancea-Vătăşoiu Bucureşti, 29 ianuarie 2016. Nr. 558. ANEXĂ PROCEDURA de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii 1. În vederea descurajării acumulării de arierate bugetare de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, organele fiscale centrale publică pe pagina de internet proprie a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, pentru fiecare buget administrat de organele fiscale centrale. Listele se publică separat pentru debitori – persoane juridice, conform anexei nr. 1, şi debitori – persoane fizice, conform anexei nr. 2.

Obligaţiile fiscale restante sunt cele existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate la data publicării listei. 2. Prin obligaţii fiscale restante se înţelege: a)obligaţii fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată; b)diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală.

3. Nu sunt considerate obligaţii fiscale restante: a)obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în actul de acordare a înlesnirii; b)obligaţiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare; c)obligaţiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară aprobat în condiţiile legii.

4. Nu fac obiectul publicării potrivit pct. 1 obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane: a)1.500 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; b)1.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; c)500 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere; d)100 lei, în cazul debitorilor persoane fizice, altele decât cele de la lit. c).

5. Obligaţiile fiscale stabilite prin titluri de creanţă împotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege, până la soluţionarea căilor de atac, fac obiectul publicării potrivit pct. 1, caz în care organul fiscal face menţiuni cu privire la această situaţie, în sensul includerii acestora în coloana „Obligaţii fiscale contestate“ din listă. Ori de câte ori contribuabilul obţine suspendarea executării actului administrativ-fiscal în condiţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile prevederile pct. 13.

6. Lista va cuprinde: denumirea/numele şi prenumele debitorilor, codul de identificare fiscală, cu excepţia persoanelor fizice, caz în care nu se va menţiona codul numeric personal, ci localitatea domiciliului fiscal, potrivit art. 31 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, precum şi cuantumul total al obligaţiilor fiscale restante, din care: a)obligaţii fiscale principale şi obligaţii fiscale accesorii; b)obligaţii fiscale principale şi accesorii necontestate, precum şi cele contestate, respectiv cele asupra cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege. Aceste obligaţii vor fi menţionate în listă până la soluţionarea căilor de atac asupra acestora.

7. Informaţiile referitoare la obligaţiile fiscale restante ale debitorilor se stabilesc pe baza evidenţelor fiscale existente la nivelul organelor fiscale centrale.

8. Informaţiile referitoare la obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor/plătitorilor care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, vor cuprinde atât obligaţiile fiscale restante datorate de contribuabil/plătitor pentru activitatea proprie, cât şi obligaţiile fiscale restante datorate de sediile sale secundare. Publicarea acestor obligaţii fiscale se face pe numele contribuabililor/plătitorilor care au înfiinţate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, conform anexei nr. 1.

9. Organul fiscal central comunică debitorului o notificare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, până în data de 15 a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, cu privire la obligaţiile fiscale restante. Obligaţiile fiscale ale sediilor secundare plătitoare de salarii şi venituri asimilate salariilor se notifică persoanei în structura căreia acestea funcţionează.

10. În cazul în care există neconcordanţe între evidenţa debitorilor şi sumele cuprinse în notificări, punerea de acord asupra acestora se realizează în termen de 5 zile de la data notificării, în caz contrar obligaţiile fiscale restante notificate se consideră recunoaştere a datoriei.

11. Actualizarea şi publicarea listei debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii se face trimestrial până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

12.1. În cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, informaţiile referitoare la obligaţiile fiscale restante vor cuprinde atât obligaţiile fiscale restante datorate de persoana fizică, cât şi obligaţiile fiscale datorate din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercitarea de profesii libere. Publicarea acestor obligaţii fiscale se face pe numele persoanei fizice, conform anexei nr. 2.

Citeste Intreaga lege AICI

Tagged , , , ,

Banul – Ochiul Dracului…Godporatia

Sursa: Gandul.info

Banii nu sunt ochiul necuratului. Cel puţin nu atunci când e vorba de afacerile Bisericii Ortodoxe Române. Vânzările de lumânări, icoane, vin cultic, dar şi donaţiile au făcut ca BOR să aibă un profit de invidiat an de an. În ţara în care s-au construit cinci biserici la o şcoală, veniturile cultelor au rămas tabu până acum. Cu jumătate de gură, ministrul de Finanţe spune că o impozitare este de discutat, însă nu se hazardează să aibă o poziţie tranşantă.

Patriarhia Română şi eparhiile BOR care şi-au declarat la Ministerul Finanţelor bilanţurile contabile pe anul trecut au raportat un excedent financiar de peste 33 de milioane de lei, adică aproximativ 7,5 milioane de euro. Nu toate eparhiile şi-au depus însă aceste bilanţuri, conform site-ului Ministerului de Finanţe, de asemenea neexistând date publice nici despre bilanţurile financiare ale entităţilor strict economice ale BOR. Multe eparhii au obţinut profit şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti), altele însă au declarat profit obţinut doar din activităţi fără scop patrimonial (cotizaţii, donaţii).

Spre exemplu, nu există date publice la Ministerul Finanţelor pentru Trinitas şi Basilica, organele de presă ale Patriarhiei, însă agenţia de turism a Patriarhiei, Basilica Travel (care se ocupă cu organizarea pelerinajelor) a raportat pe 2014 un profit de 513.000 lei, adică aproximativ 115.000 euro.

Cea mai bănoasă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Bucureştilor, condusă de Patriarhul Daniel, cu un excedent financiar obţinut în 2014 de 7,42 milioane lei, adică aproximativ 1,67 milioane euro (în creştere cu peste 270.000 euro faţă de anul precedent). Veniturile acestei eparhii au fost anul trecut de 59 milioane lei, adică în jur de 13,4 milioane euro.

Topul celor mai bănoase 5 eparhii ale BOR este completat de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, care a raportat un profit pe 2014 de 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro), de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, cu un profit pe 2014 de 3,2 milioane lei (aproximativ 700.000 euro), de Arhiepiscopia Timişoarei, cu un profit de 3,11 milioane lei (aproximativ 700.000 euro) şi de Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, cu profit de 2,31 milioane lei (aproximativ 520.000 euro).

Singurele două eparhii care au declarat pierderi în 2014 sunt Arhiepiscopia Craiovei, cu un minus de 2,36 milioane euro, şi Episcopia Severinului şi Strehaiei, cu un minus de 76.000 euro.

Profiturile totale ale Patriarhiei şi eparhiilor în 2014, aşa cum apar declarate la Ministerul de Finanţe (unele nu au depus bilanţurile contabile):

1. Arhiepiscopia Bucureştilor: 7,42 milioane lei (aproximativ 1,67 milioane euro). Eparhia condusă de Patriarhul Daniel a adus un plus de 1,2 milioane lei faţă de anul precedent. Din activităţi economice, eparhia bucureşteană a declarat o pierdere de aproape 200.000 de euro (877.000 lei).

2. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei: 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro). Profitul din activităţile economice ale eparhiei conduse de ÎPS Teofan au fost de 6,33 milioane lei (1,42 milioane euro).

3. Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor: 3,2 milioane lei (aproximativ 700.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Sub conducerea Episcopului Vincenţiu, profitul eparhiei a crescut de aproape trei ori faţă de anul precedent. Eparhia nu a raportat activităţi economice.

4. Arhiepiscopia Timişoarei: 3,11 milioane lei (aproximativ 700.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Ioan a obţinut un profit total aproape similar cu anul precedent, raportând un profit din activităţile economice de 1,28 milioane lei (aproape 290.000 euro).

5. Episcopia Slatinei şi Romanaţilor: 2,31 milioane lei (aproximativ 520.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Eparhia condusă de PS Sebastian a avut un profit aproximativ similar cu anul precedent.

6. Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului: 2,3 milioane lei (aproximativ 500.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Profitul eparhiei conduse de ÎPS Calinic a fost aproximativ similar cu cel din anul precedent.

7. Patriarhia Română (Administraţia patriarhală): 1,43 milioane lei (aproximativ 320.000 euro). Deşi a avut venituri din activităţile economice de 42,9 milioane lei (9,66 milioane euro), Administraţia patriarhală din Bucureşti a ieşit pe minus la acest capitol, cu o pierdere raportată de 106.000 lei (în jur de 24.000 euro).

8. Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului: 1,26 milioane lei (aproximativ 285.000 euro). Fără să aibă activităţi economice, eparhia condusă de ÎPS Ioachim a raportat un profit de aproape 10 ori mai mare ca în anul precedent.

9. Episcopia Alexandriei şi Teleormanului: 1,13 milioane lei (aproximativ 250.000 euro). Eparhia condusă de PS Galaction a raportat profit din activităţi economice de 996.000 lei (aproximativ 224.000 euro).

10. Episcopia Covasnei şi Harghitei: 1,02 milioane lei (aproximativ 230.000 euro). Eparhia lui PS Andrei şi-a dublat profitul faţă de anul precedent. Cu toate acestea, în 2014, nu a reuşit să marcheze întreg profitul obţinut din activităţile economice, de 2,21 milioane lei (aproape 500.000 euro), ieşind pe minus la activităţile nepatrimoniale.

11. Episcopia Oradiei: 656.000 lei (aproximativ 147.000 euro). Fără să raporteze activităţi economice pe 2014, eparhia condusă de PS Sofronie a scos un profit de peste 6 ori mai mare faţă de anul precedent.

12. Arhiepiscopia Sibiului: 620.000 lei (aproximativ 140.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Laurenţiu Streza a reuşit o performanţă financiară negativă: profitul de pe 2014 este de aproximativ 14 ori mai mic decât în anul precedent, în condiţiile în care a raportat un profit din activităţi economice de 3,93 milioane lei (aproximativ 885.000 euro).

13. Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei: 580.000 lei (aproximativ 130.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Ciprian a raportat profit din activităţile economice de peste 5 milioane lei (1,12 milioane euro). Profitul total raportat în 2014 este de 4 ori mai mare ca în anul precedent.

14. Arhiepiscopia Aradului: 442.000 lei (aproximativ 100.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Timotei a raportat un profit dublu faţă de anul precedent, cu 346.000 lei (aproximativ 78.000 euro) profit doar din activităţile economice.

15. Episcopia Caransebeşului: 255.000 lei (aproximativ 57.000 euro). Eparhia condusă de PS Lucian Mic şi-a triplat profitul faţă de anul precedent, fără să raporteze vreo activitate economică.

16. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor (Direcţia Fondului Forestier Bisericesc): 180.000 lei (aproximativ 40.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Pimen nu are bilanţul contabil publicat pe Ministerul Finanţelor.

17. Arhiepiscopia Târgoviştei: 146.000 lei (aproximativ 33.000 euro). Fără să aibă raportate activităţi economice, eparhia condusă de ÎPS Nifon a raportat un profit de aproape 9 ori mai mic faţă de anul precedent, cu o scădere de peste 1 milion de lei.

18. Arhiepiscopia Tomisului: 63.000 lei (aproximativ 14.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Teodosie a scos un profit mai mic decât în anul anterior, deşi a avut venituri de aproximativ 2,5 milioane de euro.

19. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului: 17.000 lei (3.800 euro). Eparhia condusă de ÎPS Andrei a obţinut un profit mult mai mic decât în anul precedent, pierzând în activităţile economice ce a câştigat din cele nepatrimoniale, după cum arată bilanţul contabil de la Ministerul de Finanţe.

20. Episcopia Strehaiei şi Severinului: – 339.000 lei (aproximativ 76.000 euro). Eparhia condusă de PS Nicodim nu a avut venituri din activităţi economice, şi a ieşit pe pierdere în 2014. Anul anterior, reuşise să obţină un profit modest, de aproape 9.000 de lei (2.000 de euro).

21. Arhiepiscopia Craiovei: – 10,5 milioane lei (aproximativ 2,36 milioane euro). Eparhia condusă de ÎPS Irineu a avut mari pierderi în 2014, deşi a obţinut profit din activităţi economice de 3,48 milioane lei (aproximativ 780.000 euro). Anul anterior, obţinuse un profit de peste 300.000 lei.

25 de milioane de euro de la stat, pentru Catedrala Mânturii Neamului şi biserici, în 2014

Guvernul şi autorităţile locale au alocat sume importante de la buget în 2014, pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului şi pentru lăcaşurile de cult. La Bucureşti, pentru proiectul gigantic al Bisericii Ortodoxe Române, au mers în total aproape 12 milioane de euro, strânşi atât de Guvern, cât şi de câteva primării şi consilii judeţene. Pentru restul bisericilor din ţară, autorităţile au scos din bugete, fiecare după posibilităţi, tot cam atât: cel puţin alte 12 milioane de euro, după cum au arătat datele centralizate de gândul, de la autorităţile contactate.

În 2014, BOR a primit de la stat aproape 12 milioane de euro, doar pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. În total, doar Guvernul a alocat în 2014, an electoral cu alegeri prezidenţiale şi europarlamentare, aproape 30 de milioane de euro pentru construirea şi repararea bisericilor, sumă de aproape patru ori mai mare faţă de anul precedent, 2013, lipsit de scrutinuri.

În 2014, cele mai darnice autorităţi locale cu bugetul bisericilor au fost Primăria sectorului 1 din Bucureşti, cu peste 3,2 milioane euro alocaţi bisericilor, Consiliul Judeţean Hunedoara (peste 900.000 de euro), Consiliul Judeţean Cluj (aproape 800.000 de euro), Consiliul Judeţean Harghita (aproape 700.000 de euro) şi Primăria Bacău (peste 630.000 de euro).

Au existat însă şi autorităţi locale care nu au alocat niciun leu bisericilor în 2014 – Braşov, atât Consiliul Judeţean, cât şi Primăria, Primăria Craiova, Primăria Sibiu, CJ Botoşani, CJ Galaţi, CJ Ialomiţa, CJ Vâlcea, CJ Teleorman sau CJ Sălaj.

De ce nu sunt impozitate veniturile Bisericii

Potrivit Codului Fiscal, veniturile realizate de unităţile bisericeşti din donaţii şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti etc. ) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri precise. Este vorba de întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), de  lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, dacă sunt sunt folosite pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase.

Potrivit site-ului Patriarhiei, în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcţionează în prezent 785 de instituţii şi servicii sociale, dintre care: 158 cantine sociale şi brutării, 51 instituţii medicale şi farmacii, 85 centre de zi pentru copii, 63 centre educaţionale, 14 centre de zi pentru vârstnici, 44 centre rezidenţiale pentru vârstnici, 29 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 38 grădiniţe sociale şi after-school, 14 locuinţe protejate, 94 centre de informare, consiliere şi resurse, o instituţie de învăţământ pentru adulţi, 21 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane), 21 campusuri de tabără şi alte 117 de instituţii sociale cu specific diferit.  De asemenea, la nivelul eparhiilor se află în derulare 576 de proiecte şi programe sociale, dintre care 430 finanţate din fonduri proprii, 53 cu finanţare publică, 36 cu finanţare externă şi 57 cu finanţare mixtă.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,