Tag Archives: florian coldea

Scatofagii media…

Sursa: Comisarul

,,Căcat chiompaliu și prost ca o râmă…”

Animalul de la Antena 3 a scăpat iar din cocină. El a lansat un atac aproape neverosimil de dur la unul dintre cei mai talentați și echilibrați editorialiști din România.

“Ieri a fost acea zi în care Mircea Badea şi Traian Băsescu au fost de acord unul cu celălalt. A fost nevoie doar ca Stăpânul şi Duamna să fie amândoi, în acelaşi timp, la puşcărie. Hai că n-a fost atât de greu”, a scris Mixich pe Facebook.

Atacul scelerat al lui Mircea Badea a venit în doar câteva minute, cu o duritate şocantă.“Cacatul asta chiompaliu si prost ca o rama este si exagerat de ticalos. Cacatule, lua-te-ar dracu plus moartea, lucrurile pe care a ajuns aseara sa le spuna Basaul, eu le emit public, zilnic, de vreo zece ani. Deci pur si simplu m-a citat.Nu te mai lasa Coldea sa-l lingi in cur pe Basau, asa cum ai facut-o zece ani? Sleahta de acoperiti imputiti ce sunteti…”, a scris Mircea Badea pe pagina personală de Facebook.

Mircea Badea a comentat, luni, in interventia sa de la “Sinteza Zilei”, atacul lui Traian Basescu la adresa justitiei. “Este tragic, dupa 10 ani in care un personaj al statului sa vina sa spuna ca nu se poate in Romania, trebuie sa existe o lege a magistratilor. Noi, cand spuneam asta la Antena 3, spuneau ca atacam statul de drept. A spus ca exista ofiteri acoperiti in randul magistratilor. El a formulat-o, incercand sa se exonereze pe sine” a spus Mircea Badea, citat de Antena3.ro.

“Avand in vedere ce spune, toti oamenii astia de care acum ii e scarba, eu ma bucur mult ca le este sila de ei. Din doua puncte de vedere. Odata ca iti dai seama in ce chinuri interioare se zvarcoleste. Si doi, ma pun in pielea alora care l-au slugarit si acum aud de la televizor ca le e sila de ei” a mai spus Mircea Badea.

Reamintim ca Traian Basescu a lansat luni, intr-un interviu pentru Sabin Orcan si Ion Cristoiu la B1 TV, un atac dur la adresa justitiei. Basescu a declarat in legatura cu arestarile preventive din ultima perioada, ca “justitia trebuie sa aplice legea si nu abuzul. In timpul mandatului meu au fost condamnati 9-10 ministri, unul nu a fost arestat (preventiv – n.red.). De ce trebuie arestat?”.

Basescu a subliniat ca nu face referire la cazul Elenei Udrea. Intrebat de moderatorul emisiunii de ce nu i-a sunat pe Florina Coldea, pe Codruta Kovesi si pe Livia Stanciu – cele din urma numite de el in functie, fostul sef al statului a raspuns ca: “Din sila nu ii sun. Ei sunt artizanii acestui mod ravasit de a face justitie.”

Tagged , , , , , , , , , , ,

4 milioane mai putin… Suma totala 25 milioane euro – spun sursele – platite de Patriciu

Sursa: Luju.ro

DEZVALUIREA FOSTULUI DIRECTOR AL ZIARULUI ZIUA– Sorin Rosca Stanescu: “Faimoasa rapire din Irak s-a transformat intr-o frumoasa afacere financiara. Florian Coldea a preluat banii necesari rascumpararii… M-a sunat Basescu. Mi-a sugerat ca as putea inlocui cuvantul ‘bani’ cu ‘pistoale Kalasnikov’… Acolo au fost multe milioane de dolari, dintre care, patru milioane nu au mai fost predate rapitorilor, ci au fost ‘retinute la sursa’. La cel care avea sa devina, ulterior, generalul Florian Coldea”

Dupa retinerea de catre DNA a doctorului Mohamad Yassin, fostul director al ziarului ZIUA, ex-senatorul PNL Sorin Rosca Stanescu, face o dezvaluire exploziva despre rapirea jurnalistilor romani in Irak. Intr-un editorial intitulat “Triunghiul vinovat: Yassin, Basescu, Coldea” si aparut pe site-ul corectnews.com, Rosca Stanescu acuza ca rapirea s-a transformat intr-o afacere financiara la care au participat, in grup organizat, Traian Basescu, doctorulMohamad Yassin si actualul prim-adjunct al Serviciului Roman de Informatii, generalulFlorian Coldea.

Sorin Rosca Stanescu povesteste ca, in 2005, a aflat ca Florian Coldea ar fi plecat din tara cu o “voluminoasa geanta diplomat”, in care s-ar fi aflat banii necesari pentru rascumpararea jurnalistilor. SRS dezvaluie ca a pregatit aparitia unui articol in ziarul ZIUA pe aceasta tema, dar ca imediat ar fi fost sunat de purtatoarea de cuvant a Administratiei Prezidentiale de la acea vreme, Adriana Saftoiu, care i-ar fi cerut sa nu publice stirea. Rosca sustine ca a refuzat, astfel ca ar fi fost sunat de presedintele Traian Basescu, acesta cerandu-i la randul sau sa nu dea stirea pentru ca viata jurnalistilor ar fi pusa in pericol. Potrivit lui SRS, Basescu i-ar fi sugerat sa prezinte in mod fals ca in geanta dusa de Coldea s-ar fi aflat pistoale si nu bani.

Fostul director al ziarului ZIUA acuza ca in realitate in respectiva geanta s-ar fi aflat multe milioane de dolari si ca nu toti banii ar fi ajuns la rapitori. Rosca dezvaluie ca patru milioane de dolari ar fi fost “retinute la sursa”, adica la “cel care avea sa devina, ulterior, prin mai multe ridicari in grad, la ‘exceptional’, generalul cu doua stele, Florian Coldea“. De altfel, Sorin Rosca Stanescu spune ca in momentul in care jurnalistii rapiti au fost adusi in tara, din aeronava Hercules se vede cum un mascat coboara cu o geanta diplomat si dispare din cadru.

Iata editorialul lui Sorin Rosca Stanescu de pe corectnews.com:

Cei trei au pus la cale un dublu jaf, camuflat in spatele unei actiuni criminale. De terorism. Asa-zisa rapire a jurnalistilor romani, petrecuta in Irak, a fost pusa la cale in laboratoarele de la Bucuresti. Desigur, cu implicarea constienta si inconstienta a lui Omar Hayssam. Cel care a fost condamnat definitiv la multi ani de inchisoare, pentru terorism. Faimoasa rapire din Irak, initiata la Bucuresti, s-a transformat, pentru ‘triunghiul vinovat”, intr-o frumoasa afacere financiara. La care au participat, intr-un grup organizat,Traian Basescu, in calitate de presedinte al Romaniei si de sef al asa-zisei celule de criza, ‘cinstitul’ doctor Yassin si un ofiter specialist in actiuni antitero, practic, necunoscut opiniei publice la acea vreme, pe nume Florian Coldea. Care, de mai mult timp, sta la butoanele Serviciului Roman de Informaţii, sub doi presedinti.

In timp ce opinia publica nationala si internationala se dadea de ceasul mortii, extrem de ingrijorata de soarta ziaristilor rapiti in Irak, cei trei puneau la cale operatii, pe care au incercat sa le secretizeze – si, in parte, au si reusit – pentru cincizeci de ani si care aveau drept finalitate jefuirea unor sume de bani, apartinand unor persoane ori, in mod direct, cetateanului roman. Cum anume au procedat, voi prezenta, succint, in cele ce urmeaza.

Sursele de bani nemunciti au fost doua. Iar marele dirijor, in ambele operatiuni, a fost Traian Basescu.

Primul jefuit, in ordine cronologica, a fost Omar Hayssam. Prin intermediul ‘cinstitului doctor Yassin’. Doctorul Mohamed Yassin facea parte din anturajul lui Omar Hayssam. Ca si el, a servit, sub tricolor, in calitate de colaborator al Securitatii, daca nu cumva, chiar de ofiter acoperit, ambii fiind recrutati sub comunism. Ca si Traian Basescu de altfel. Apartinator mai nou al serviciilor secrete, era, in aceasta ecuatie, doar Florian Coldea. Omar Hayssam, acuzat, pe buna dreptate, ca a pus la cale rapirea jurnalistilor pentru a obtine astfel o rascumparare din partea statului roman, care ar fi putut intregi averea sa, a fost priponit dupa gratii, printr-o dispozitie data de Traian Basescu, la scurt timp dupa ce acesta isi consumase cea de-a doua intrevedere cu Omar Hayssam, petrecuta in umbra zidurilor de la Cotroceni. Acolo, in arestul politiei capitalei, unde, in principiul, nu patrunde nici musca fara stirea si aprobarea procurorilor de caz, a ajuns, si nu o singura data, un particular. Si anume ‘cinstitul si bunul doctor Yassin’. Care a purtat conversatii inregistrate cu Omar Hayssam, in cursul carora ii promitea acestuia o ‘extragere’ de dupa gratii, cu ajutorul ‘profesorului’. Un nume de cod pentru Traian Basescu. In schimbul a ce? In schimbul a jumatate din averea sa pentru care, tot in arestul politiei, a si dat o semnatura. Aceasta a fost doar prima parte a operatiunii. Finalizata, in scurt timp, prin disparitia stranie, din tara, a lui Omar Hayssam, dar, in mod cert, cu sprijinul unor ofiteri superiori din SRI.

A doua operatie financiara a fost initiata la Bucuresti, s-a desfasurat in Irak si a fost finalizata, in mod simetric, tot la Bucureşti. In mod concret, s-a negociat cu cea de-a doua echipa de rapitori, cei, de data aceasta, autentici, pentru o suma de bani de mai multe milioane de dolari si, la capatul negocierilor, Traian Basescu a trimis o aeronava militara, de tip Hercules, in Irak, pentru recuperarea ziaristilor. La plecare, domnul Florian Coldea, intr-o voluminoasa geanta diplomat, a preluat, din avutia publica, banii necesari rascumpararii. Asa-zisa suma de bani ceruta de cea de-a doua echipa de rapitori. In acel moment, unul dintre reporterii de investigatie ai ziarului ‘Ziua’, care traieste bine mersi si poate oricand depune marturie, care a insotit echipa deplasata in Irak, mi-a relatat, printr-un telefon iridium, care permitea comunicatiile prin satelit – cu care fusese dotat de catre redactie – ca in respectiva geanta se afla o suma mare de bani. Am preluat aceasta informatie si am transformat-o, imediat, intr-o stire de presa, care urma sa apara pe prima pagina a ziarului ‘Ziua’. Nu mai stia nimeni, cu exceptia redactorului sef al ziarului, a paginatorului si a secretarului general de redactie, despre ce este vorba. Si, foarte interesant, in scurt timp, am primit un telefon de la Palatul Cotroceni. Mi-a telefonat doamna Adriana Saftoiu. Aceasta era purtatoarea de cuvant a Palatului Cotroceni. M-a rugat, in numele presedintelui, sa nu public informatia. Am refuzat. Imediat m-a sunat insusi presedintele Traian Basescu. I-am spus ca este o informatie de interes public. Mi-a comunicat ca daca voi publica aceasta informatie, viata ostaticilor va fi pusa in pericol. M-a somat sa nu-mi asum aceasta responsabilitate. Si mi-a sugerat ca daca vreau sa dau, totusi, o stire bomba, as putea inlocui cuvantul ‘bani’ cu ‘pistoale Kalaşnikov’. Asadar, domnul Florian Coldea ar fi plecat in Irak, o tara inarmata pana in dinti, cu mai multe pistoale Kalasnikov, intr-o geanta diplomat, pentru a-i convinge, cu ajutorul acestora, pe teroristi sa-i cedeze pe ostatici. Marturisesc ca, din teama de a nu le face acestora rau, m-am pretat scenariului propus de Traian Basescu. si, o stire bomba s-a transformat, astfel, intr-o stire falsa.

In realitate, acolo au fost multe milioane de dolari, dintre care, patru milioane nu au mai fost predate rapitorilor, ci au fost ‘retinute la sursa’. Adica, la cel care avea sa devina, ulterior, prin mai multe ridicari in grad, la ‘exceptional’, generalul cu doua stele, Florian Coldea. Cand a sosit aeronava Hercules, cu ostaticii la bord, in momentul in care acestia au parasit aeronava, dupa deschiderea portilor din spate ale acesteia, toata lumea a putut observa un mascat parasind, in graba, „puntea”, cu o geanta diplomat, de culoare negrea in mana si disparand apoi total din cadru. Era cea de-a doua parte a prazii vizate de Traian Basescu.

Atentie, despre ambele operatiuni financiare, precum si despre stenogramele in care s-a vorbit insistent despre faimosul ‘profesor’ s-a referit, pe larg, in dezvaluirile sale, prezentate pe toate televiziunile, precum si in cartea sa, procurorul Ciprian Nastasiu, cel care l-a anchetat pe Omar Hayssam, cel care, sub presiunea lui Basescu, i-a permis acestuia sa paraseasca arestul, din motive de sanatate, cel care, apoi, a fost sanctionat de Basescu, prin demiterea din inalta functie pe care a detinut-o la Parchetul General, cel care, in fine, a incalcat ‘legea tacerii’ si, la cererea lui, s-a prezentat autoritatilor din Statele Unite ale Americii, la Washington, pentru a face numeroase dezvaluiri, intr-o ‘operatiune de printing’, care a durat mai multe zile.

Astazi, Omar Hayssam, dupa ce, in urma sentintei definitive, a inteles ca protectia care i-a fost promisa nu mai exista si nici nu mai poate exista, a rupt, la randul sau, ‘legea tacerii’. Cine urmeaza? Nu cumva ‘cinstitul doctor Yassin’?”.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Turnatorul din Banat

Sursa: Cotidianul

Alina Bica: ”Adjunctul șefului SRI, Florian Coldea, mi-a cerut în 2013 ca, ”din rațiuni de securitate națională”, Tender să nu facă închisoare”. Declarația bombă a fostei șefă a DIICOT, prezentată ieri, în premieră, de GSP, a fost preluată apoi de alte instituții media, dar receptată cu normala doză de neîncredere, generată de situația în care se află Bica.

Atenție însă: Tender este membru într-un grup de afaceri/interese constituit la jumătatea anilor 90, din care mai fac parte numeroase persoane care au avut cele mai diverse legături cu fosta Securitate. Mai mult, fostul director SRI Radu Timofte apela la Tender pentru a obține favoruri de la fostul șef al SIE Ioan Talpeș, fapte recunoscute într-o anchetă DNA, care arată cât de apropiat era afaceristul de ambii foști șefi de servicii secrete.

Coldea a fost numit de Traian Băsescu adjunct al SRI în timpul șefiei lui Radu Timofte și și-a păstrat funcția sub George Maior, cel din urmă apropiat și el al afacerilor inițiate de Ovidiu Tender. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Coldea era considerat om de încredere al lui Băsescu, iar acum este atacat de Alina Bica, după ce l-a atacat și Elena Udrea, ambele, la rândul lor extrem de apropiate de fostul președinte.

***

Declarațiile făcute în timpul anchetelor DNA de către principalii suspecți în cazurile majore de corupție sunt privite, pe bună dreptate, cu o anumită doză de suspiciune, scrie jurnalistul Mihai Goţiu pe site-ul romaniacurata.ro. Fie pentru că inculpații vor să scape, fie că vor să arunce vina pe umerii altora. Astfel, e de la sine înțeles gradul de neîncredere cu care a fost primită dezvăluirea fostului șef DIICOT, Alina Bica, legată de presiunile pe care le-ar fi făcut prim-adjunctul directorului SRI, Florin Coldea, pentru a-l scăpa de pușcărie pe Ovidiu Tender din motive de ”securitate națională”. Doar că mărturia Alinei Bica nu e o noutate, ci o confirmare a faptului că Tender și grupul din care face parte a beneficiat de protecția serviciilor în ultimele decenii. Iar povestea acestui grup a început încă în prima parte a anilor 80, cu fapte aparent fără nicio legătură: 1) că din motive umanitare, Australia și-a relaxat politicile de emigrație față de români, 2) invitarea de către Ceaușescu a unui afacerist canadian în România.

O poveste care a început în Australia, în anii 80

Controversat șef în Securitatea comunistă (în cadrul DIE), azilant în SUA după 1978, Ioan Mihai Pacepa relatează în numeroasele lui dezvăluiri și de o operațiune externă a fostei poliții politice. Este vorba de înființarea unor filiere de traficanți de droguri în diferite țări ale lumii, nu atât pentru profitul financiar direct al unor astfel de activități (deși nici acesta nu poate fi neglijat), cât, mai ales, ca parte a unei strategii de luptă cu ”dușmanul” (țările și societățile de tip capitalist) chiar pe teritoriul acestora (prin ”subminarea lor din interior”).

Filiera traficanților români de droguri din Australia este cunoscută încă din anii 80. În ciuda a numeroase scandaluri, arestări și căderi, rețeaua nu este anihilată nici astăzi. Periodic, agențiile de știri difuzează informații despre arestări și condamnări ale unor traficanți și capturi de droguri în Australia în care sunt implicate și persoane cu origine română. De altfel, persoanele de origine română implicate în traficul de droguri din Australia dețin și un trist record: cele mai mari pedeapse aplicate după abolirea condamnării la închisoarea pe viață în această țară, de 18, respectiv 20 de ani (Constantin Francisc Onea, respectiv Nana Pușcaș, în 1994). Într-o interpelare din același an, senatorul liberal Ken Alfred confirma scenariul descris de Ioan Mihai Pacepa: ”În afară de îngrozitoarea povară și cruzime pe care Ceaușescu a impus-o propriului său popor timp de un sfert de secol, guvernul său a exportat, continuu, în democrațiile vestice, terorismul, asasinatul și drogurile (…) Cea mai mare a acestei activități criminale a fost organizată eficient și brutal de serviciul român de spionaj, Departamentul de Informații Externe (DIE)”.

Acesta e mediul (al traficanților români de droguri) din care provine Frank Timiș, emigrant și el în Australia în 1981. Frank Timiș, ”părintele” Afacerii Roșia Montana, a fost cercetat și amendat de trei ori pentru posesie de droguri (1982, 1989, 1991). De două ori a reușit să convingă poliția și pe judecători că ar fi consumator, nu și traficant, iar o dată (în 1989) că, de fapt, n-ar fi intenționat să-i vândă droguri unui ofițer de poliție aflat sub acoperire, ci să-l înșele. Viorel Borșa, complicele lui din 1989 și viitorul tată vitreg al lui Frank Timiș, are un lung istoric de arestări și condamnări pentru trafic de droguri. La începutul anilor 90 și-a încercat ”norocul” în mai multe afaceri din Australia (transporturi și minerit), pe care fie le-a falimentat, fie au fost lichidate pentru nerespectarea standardelor legale. Astfel arată CV-ul și portofoliul care l-au ”recomandat” pe Frank Timiș să preia cele mai importante zăcăminte de aur ale României, din Munții Apuseni. Dar nu singur.

”Întâlnirea” de la Toronto

Frank Timiș a devenit președinte al Gabriel Resources. Prim vice-președinte al companiei a fost canadianul Stephen G. Roman, fiul unui magnat al cuprului și titanului, Stephen B. Roman, venit pentru prima dată în România în 1983, la invitația lui… Nicolae Ceaușescu. Conform declarațiilor lui Roman jr., făcute pentru The Globe and Mail, în octombrie 2010, Ceaușescu le-a solicitat sprijin canadienilor pentru dezvoltarea exploatării resurselor de uraniu și cărbune ale țării. De asemenea, Ceaușescu le-a cerut să facă lobby pe lângă Guvernul Canadian pentru accelerarea dezvoltării reactorului nuclear de la Cernavodă, proiectat de canadienii de la CANDU. În cadrul aceluiași interviu, Roman jr. spune că l-a întâlnit pe Timiș la Toronto printr-o cunoștință comună.

Să fi fost doar o întâlnire întâmplătoare între aventurierul provenit din rețelele de traficanți de droguri din Australia ”lansate” de fosta Securitate și fiul unui afacerist din Canada care știa despre resursele minerale ale României de la Ceaușescu și apropiații lui? Și la fel de ”întâmplătoare” întâlnirea lui Frank Timiș cu Ovidiu Tender, cel care deținea hărțile resurselor naturale ale României, și care se vor lega ulterior nu doar în afaceri, ci și familial (Timiș devenind nașul de cununie al lui Tender)?

Turnătorul din Banat

Ovidiu Tender a fost cooptat și el în conducerea companiei care viza aurul de la Roșia Montană. Principalul lui atu consta în faptul că devenise ”norocosul” câștigător al privatizării fostei Întreprinderi de Prospecțiuni Geologice și Geofizice, rebotezată după 1990 Întreprinderea de Prospecțiuni și Laboratoare, apoi Prospecțiuni SA. Astfel, Tender intra în posesia cercetărilor legate de resursele naturale subterane ale României desfășurate pe parcursul mai multor decenii! Ce îl recomanda pe Tender în domeniu? Teoretic, pregătirea lui de inginer miner. Cu toate acestea el n-a profesat în domeniu; Revoluția din 1989 l-a prins ca șef al unei unități hoteliere din Jimbolia, iar apoi șef de unitate al fostului hotel al Partidului Comunist Român din Timișoara. Primele lui afaceri după 90 au fost în industria hotelieră, apoi în agricultură, embargoul impus Iugoslaviei și afacerile cu petrol fiind însă cele care i-au grăbit ascensiunea spre topul miliardarilor români.

Mult timp, Ovidiu Tender a negat vreo legătură cu fost Securitate. În 2010, în cadrul unei anchete realizate de EVZ, Tender a fost identificat însă de către scriitorul William Totok ca fiind unul dintre informatorii care l-au turnat la Securitate. Pus în fața acestei dezvăluiri, Tender a declarat că, după 36 de ani de la acele evenimente, nu-și mai amintește…

Caracatița Tender & Co: Roșia Montană, gazele de șist, Oltchim, Petrom, Africa…

Să recapitulăm: la începutul anilor 90, situația se prezenta astfel: în Australia, cu puternice conexiuni cu rețelele de traficanți de droguri înființate de fosta Securitate, își începea primele afaceri (falimentare) Frank Timiș. La Toronto trăia Stephen G. Roman, fiul lui Stephen B. Roman, care ajunsese în România la invitația lui Ceaușescu și care avea informații despre resursele minerale ale țării chiar de la regimul comunist. La Timișoara, debuta în afaceri, ca șef al fostului hotel PCR, Ovidiu Tender, despre care există suspiciuni mai mult decât rezonabile că a fost turnător al Securității. Să fi fost, absolut întâmplătoare întâlnirea celor trei și implicarea lor în câteva dintre cele mai controversate afaceri din România ultimelor decenii?

Câteva exemple:

  1. Aurul Apusenilor, de la Roșia Montană dar și, în prima fază, cel de Certej și din alte zone din Hunedoara, despre asta am tot scris, nu mai insist (nu insist nici asupra implicării lui Tender în afacerile RAFO, Carom etc., mult mai mediatizate).
  2. Exall Resources, controlată de Stephen G. Roman, a câștigat în 2001, prima licitație legată de privatizarea Oltchim. Doar că Exall nu avea banii cu care licitase, ci spera să-i obțină din listarea la Bursă a combinatului de la Vâlcea (era aceeași schemă ca și în cazul Roșia Montană: Timiș a intrat cu buzunarele goale în afacere, banii obținându-i DUPĂ listarea proiectului la Bursă). Stephen G. Roman nu a fost la fel de norocos, piața fiind în scădere, n-a obținut banii de pe Bursă și licitația s-a anulat.
  3. Prin Regal Petroleum, Tender și Timiș au concesionat aproximativ 4-5% din teritoriul României, în special perimetre cu posibile resurse de gaze de șist. Concesiunea perimetrelor din Moldova (zona Bârladului) au vândut-o în 2011 către Chevron (ca fapt divers: la Regal Petroleum îl vom regăsi ca director pe Mihail Ianaș, fostul director al ANRM în perioada în care ANRM a făcut numeroase concesiuni către firmele lui Tender și Timiș – dar ăsta e alt subiect).
  4. Tentativa de preluare a Petrom. Cea mai spectaculoasă operațiune a fost însă încercarea de a pune mâna pe Petrom. În acest scop, Tender și Timiș au creat un concern cu gigantul petrolier american Halliburton (și alte firme mai mici din Arabia Saudită, Cipru și România), cu care, la începutul anului 2003, s-au înscris la licitația pentru privatizarea Petrom. Un punct forte al combinației era prezența în concern și a ofițerului de rang înalt al NATO, Willem Matser. În cele din urmă, acesta s-a dovedit și punctul slab: pe 7 februarie 2003, Willem Matser a fost arestat în Olanda și acuzat de spălare de bani proveniți din traficul cu droguri columbiene. În caz a fost cercetat și Ovidiu Tender, sub acuzația că firmele lui ar fi fost folosite ca paravan pentru operațiune. În ciuda căderii lui Matser, la începutul anului 2003, concernul lui Tender și Timiș cu Halliburton era văzut de către mass-media ca mare favorit la câștigarea perlei Petrom, dar, surprinzător, nu a intrat nici măcar pe lista scurtă a licitației câștigate în cele din urmă de OMV. Explicația vine din scăderea influenței pe care o avea Ioan Talpeș (apropiat al lui Ion Iliescu), pe fondul conflictului din 2003 dintre Iliescu și Năstase (dar să nu anticipăm – vom reveni la Talpeș).
  5. În ultimii ani, Tender și Timiș au debarcat în Africa, unde dețin concesiuni impresionante de zăcăminte minerale din țări ca Senegal sau Sierra Leone. Coincidență (sau nu?) sunt țări în care fostul DIE din fosta Securitate a desfășurat ample acțiuni de spionaj înainte de 1990.

”Frumoasele prietenii”. Timofte și Talpeș

La fel cum nu este întâmplătoare (să nu fim naivi), întâlnirea dintre Tender, Timiș, Stephen G. Roman și ”frumoasa prietenie” care a urmat (mai ales între primii doi), nu e întâmplătoare nici vasta operațiune de preluare a resurselor României (minerale și/sau industriale). Operațiuni de o asemenea anvergură nu se puteau desfășura însă fără alte ”frumoase (și periculoase) prietenii”. Iar pe lista de prieteni îi vom regăsi (ah, coincidențele!), la loc de frunte, pe șefii serviciilor de informații din România. Exact cei care ar fi trebuit să vegheze la modul în care sunt privatizate și înstrăinate asemenea resurse!

Căutând absolut aleatoriu pe internet, vom găsi conexiunile lui Ovidiu Tender (în mod special), cu fostul șef al SRI Radu Timofte și cu fostul șef al SIE Ioan Talpeș. E interesant că într-un dosar instrumentat de DNA, există declarații conform cărora Radu Timofte ar fi apelat la Tender pentru a-i cere lui Ioan Talpeș avansarea la gradul de general (în rezervă) al tatălui generalului SRI Ovidiu Soare. Atât Tender, cât și Talpeș au confirmat în fața procurorilor DNA episodul petrecut înainte de 2004. Talpeș a declarat însă că a refuzat avansarea. Procurorii nu au reușit să probeze că generalul SRI Ovidiu Soare i-ar fi oferit informații secrete lui Tender pentru serviciul făcut (chiar dacă nu și-a atins scopul, Tender a intervenit la Talpeș – detalii aici). Ancheta DNA îi viza pe pe ofițerii SRI Soare și Dumitrache, dar procurorii par să fi ignorat marea miză. Până la urmă, declarațiile arată că Tender nu-i făcuse un serviciu lui Soare, ci lui… Radu Timofte. Mai exact, Radu Timofte își permitea să-i ceară lui Tender astfel de servicii. O făcea doar în temeiul ”frumoasei prietenii” (despre care puteți găsi alte numeroase relatări în presa vremii) sau și a altor servicii ce țineau de funcția lui Radu Timofte?

Despre ”frumoasa prietenie” a lui Tender cu Ioan Talpeș vorbesc chiar cei doi. Un scurt fragment dintr-un interviu realizat de Robert Turcescu la Europa FM în 2004, și publicat și în revista 22.

”Robert Turcescu: Dar cu dl Talpeș de când vă cunoașteți?

Ovidiu Tender: Cu dl Talpeș mai recent, din anii 90, însă în primul rând este bănățean, este un om de mare valoare, după părerea mea, și profesională, și umană. Și dacă dumnealui a declarat că îmi este prieten, îmi permit și eu să fac publică această chestiune”.

Prieteniile au fost cimentate însă și prin sponsorizări generoase suportate de firmele lui Timiș și Tender în timpul evenimentelor NATO organizate de către… Ioan Talpeș la București, în 2002. Acest ”amănunt” îl regăsim atât într-un CV trimis unui jurnalist de la Rise Project de către Frank Timiș, dar și într-un comunicat trimis presei de către… Willem Matser, de care și-a amintit istoricul Marius Oprea în toamna lui 2013, într-un interviu acordat lui Orlando Balas.

”În luna iunie 2002 a avut loc la Snagov reuniunea șefilor de servicii secrete din țările membre NATO. Toate cheltuielile au fost suportate de patru sponsori, printre care figurează Frank Timiș și Ovidiu Tender. Cel care a comunicat presei lista de sponsorilor a fost Willem Matser, directorul pentru studii avansate din cadrul Biroului Consilierului Special pentru Europa Centrală și de Est al Secretarului General al NATO, spunând că respectă inițiativa și curajul de aducere a acestor sponsori a domnului Talpeș. (…) Apariția lui Frank Timiș ca sponsor, la o reuniune NATO de rang înalt poate să indice faptul că Ioan Talpeș, responsabilul cu organizarea acestui eveniment, este unul dintre protectorii din umbră ai lui Frank Timiș. Sau ar fi trebuit să facă asta, ceea ce și mai grav. Ca sponsor al reuniunii NATO de la Snagov apare și ”Tender Holding, grup de firme deținut de Ovidiu Tender împreună cu familia sa”. (Marius Oprea)

Tot în toamna lui 2013, fostul procuror militar în rezervă Gheorghe Oancea afirma că a existat un dosar la DNA al Afacerii Roșia Montană, dosar blocat la nivel politic de Adrian Năstase. Spusele fostului procuror militar seamănă destul de mult cu ceea ce afirmă acum Alina Bica (cu mențiunea că Oancea le-a făcut unui jurnalist de la Cotidianul.ro, nu în fața procurorilor, și neavând nimic ”de salvat”). Și atunci, ca și acum, e vorba de o protecție a afacerilor lui Tender la nivel înalt, și atunci, ca și acum, ar fi fost vorba de un ”interes strategic al României” (acum afacerile lui Tender în Africa, atunci aderarea României la NATO).

”Mă duc într-o zi la ANRM să discut tot ceva legat de dosar cu doamna președintă Stratulat, prilej cu care mi-am dat seama că hârtia mea ajunsese pe biroul domnului prim-ministru. Doamna președintă îmi spune următorul lucru… Vă reproduc textual, am încă o memorie bună: ”Domnule procuror, am primit de la domnul prim-ministru o notă vis-à-vis de modul de inițiere și derulare a contractului cu Gabriel Resources, unde primul ministru printr-o rezoluție pe nota respectivă spune că oprirea contractului cu Gabriel Resources va constitui un impediment major pentru intrarea României în NATO. Mi-a spus că s-a întâlnit la Londra cu prim-ministrul canadian Chretien, care i-ar fi declarat acest lucru domnului Adrian Năstase. Când am auzit așa ceva am rămas perplex!”. (Gheorghe Oancea)

Că ”impedimentul major” nu îl reprezenta o politică oficială a NATO în acest sens, ci, după cum s-a văzut mai sus, influența unui personaj important în ierarhia NATO, Willem Matser, care avea propriile interese oneroase cu grupul lui Tender și Timiș, are relevanță doar pentru a nu cădea într-o teorie a conspirației și pentru a înțelege cum funcționează sistemul (Willem Matser nu a fost singura influență de acest fel: compania americană de lobby Dutko a prestat atât pentru România, ca țară, în campania de aderare la NATO și pentru Adrian Năstase personal – chiar dacă pe bani publici -, cât și pentru Gabriel Resources).

George Maior, alt lobby-st pentru Gabriel Resources

După cum am amintit, în 2003-2004, influența lui Ioan Talpeș a scăzut, fiind prins la mijloc în războiul dintre Ion Iliescu și Adrian Năstase, fiind un apropiat (și consilier) al primului. După 2004 Talpeș va schimba luntrea și îl vom regăsi în preajma lui Traian Băsescu. Tender și Timiș au ieșit din Afacerea Roșia Montană, mai mult de nevoie, decât de voie (e un lucru pe care Tender l-a recunoscut în mod indirect de mai multe ori), fără a încasa marele pot din afacere. Cu toate acestea, n-au ieșit fluierând a pagubă. Fostul aventurier Timiș a intrat cu buzunarele goale și a ieșit cu 70 de milioane de dolari (din vânzarea acțiunilor pe care le deținea). Dincolo de bani, atât Tender, cât și Timiș, și-au făcut numeroase relații și au avut acces la informații care le-au permis să-și dezvolte afacerile fie în România, fie în Africa sau Asia.

Afacerea Roșia Montană a rămas însă apropiată de serviciile de informații. Din 2006, în fruntea SRI și șef al lui Florian Coldea, a fost, până mai ieri, George Maior, cel care, în 2005, pe când era senator de Alba și șef al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, apărea în listele acțiunilor de lobby organizate de Ambasada Canadei în România pentru Gabriel Resources. Maior a recunoscut că a participat la asemenea acțiuni. Să ne mire că, în toamna lui 2013, în timpul protestelor pentru Roșia Montană, George Maior vorbea doar despre ”anarhiștii” și ”eco-teroriștii” care ar fi vrut să monopolizeze protestele, dar nu avea absolut nicio informație despre culisele reale ale afacerii?

Despre implicarea directă a lui Florian Coldea în protejarea lui Tender (în încercarea de a-l scăpa de o pedeapsă cu executarea) există doar declarația fostei șefe DIICOT Alina Bica, aflată, la rândul ei, sub urmărire penală. Despre relațiile privilegiate pe care Tender și cei din grupul lui cu șefii serviciilor secrete există însă numeroase alte mărturii și dovezi. Fie că a fost vorba de sponsorizarea unei reuniuni NATO organizată de un fost șef al SIE, fie de favorurile (ce aduc a trafic de influență) pe care un fost șef al SRI i le solicita lui Tender.

Război între favoriții lui Băsescu

Florian Coldea a fost avansat la gradul locotonent-colonel și avansat adjunct al șefului SRI în 2005, pe când Radu Timofte conudcea încă instituția. Cel care l-a numit în funcție a fost, însă, președintele Traian Băsescu. Coldea a fost cel care s-a ocupat din partea SRI de criza ostaticilor din Irak (în 2005), iar în 2007 a fost acuzat de către Mircea Geoană că ar fi urmărit să-i șantajeze pe judecătorii CCR care au dat verdict favorabil suspendării lui Traian Băsescu. Faptul că, acum, două foste protejate ale lui Traian Băsescu, Elena Udrea și Alina Bica, arată cu degetul către Florian Coldea face ca povestea să devină și mai interesantă.

La final, doar o remarcă: să nu ne jucăm cu cuvintele. În diferite forme, se invocă de prea multe ori, în mod abuziv, sintagme precum ”rațiuni de securitate națională”, ”interes național”, ”interes strategic” pentru a justifica fapte care, de fapt, țin de Codul Penal. La un moment dat, când ar avea o justificarea deplină utilizarea lor, s-ar putea să nu mai însemne nimic.

***

*Notă: o parte importantă a informațiilor folosite în redactarea acestui articol le-am prezentat pe larg în cartea Afacerea Roșia Montană (ed. Tact, 2013); sursele informațiilor sunt trecute în carte, aici utilizând doar o sinteză a acestora

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

DNA: “Ai vrut să-l scapi pe Tender!”. Bica: ”Așa mi-a cerut Coldea la SRI”

Sursa: Tolo.ro

Detalii spectaculoase din dosarul împotriva Alinei Bica! O declarație a fostei șefe DIICOT, rătăcită în volumul de aproape 400 de pagini, descrie mecanismul prin care ”rațiunile de securitate națională” ar interveni în deciziile justiției.

Unul dintre dosarele în care DNA o cercetează pe Alina Bica (659/P/2014) vizează modul în care, susțin procurorii, ”după preluarea funcției de procuror șef al DIICOT, Alina Bica a acționat în urmărirea intereselor inculpatului Ovidiu Tender de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare”.

Există la dosar o declarație a Alinei Bica despre care nu s-a vorbit pînă acum. Bica susține că prim adjunctul SRI Florian Coldea e cel care i-a cerut în 2013 ca ”din rațiuni de securitate națională” Tender să nu facă închisoare. Și, chiar dacă va fi condamnat, să găsească o soluție ca să pedeapsa să fie fără executare.

Cadrul este următorul. În vara lui 2013 se apropia momentul sentinței pentru Ovidiu Tender, într-un dosar investigat de DIICOT și trimis în judecată în 2006, chiar de către Alina Bica.

Omul de afaceri era acuzat de înșelăciune și de spălare de bani în cazul Carom, un nume coborît direct din piesele lui Mihail Sebastian.

Presiunea era mare. Într-un dosar disjuns din Carom, Marian Iancu, fostul patron al lui Poli Timișoara, primise 10 ani de închisoare în instanța de fond. Cum acuzele la adresa lui Tender erau similare, procurorii din DIICOT se așteptau la o pedeapsă comparabilă. Iar Tender știa asta.

DNA susține că, după ce a fost numită șefă a DIICOT în martie 2013, Bica și-a determinat subordonații să ceară în fața instanței o pedeapsă de ”suspendare sub supraveghere” pentru Ovidiu Tender. La dosar sînt mai multe declarații ale unor angajați ai DIICOT împotriva lui Bica.

Întîi de toate, Bica l-a schimbat, în august 2013, pe procurorul de ședință, Mirel Rădescu, după ce îi luase pulsul și simțise, spune procurorul, că nu-l poate îndoi.

Rădescu pledase mai bine de 5 ani în acest caz. I s-a transmis că se va ocupa în continuare de celelalte dosare, ”mai puțin de Tender”. Totuși, Rădescu a mai participat la termenul din septembrie 2014. Chiar a doua zi a fost chemat de Bica, cea care i-a zis în față că nu se mai ocupă de cazul Carom.

Procurorii DNA afirmă că, pentru a fi sigură că Rădescu este ținut departe de Tender, Bica l-a mutat pe magistrat de la ”Judiciar” la ”Economico-Financiar”. Șefa lui Rădescu, Silvia Ștefănescu, susține însă că ei Rădescu nu i-a spus nimic și că ”în principiu, el își exprimase opțiunea de a pleca de la Judiciar”.

În octombrie 2014, procurorul Claudia Curelaru, cea numită în locul lui Rădescu, a anunțat-o pe șefa serviciul Judiciar, Silvia Ștefănescu, despre iminența pronunțării verdictului în îmbătrînitul caz Carom.

Pe 27 octombrie 2014, Bica le cheamă pe Ștefănescu și pe Curelaru la ea. Le cere să semneze un proces verbal prin care să fie de acord să ceară instanței ca pedeapsa care urma să fie dată în cazul lui Ovidiu Tender să se execute prin ”suspendare sub supraveghere”. Să nu facă închisoare.

Silvia Ștefănescu povestește că i-a spus lui Bica să-l lase pe judecător să decidă și că Marian Iancu încasase 11 ani într-un dosar asemănător. ”Ce Silvi, nu ești de acord cu mine?”, a întrebat-o Bica pe Ștefănescu. Și cele două procuroare din fața șefei au fost de acord.  Au semnat chiar cu stiloul întins de Bica.

Mai tîrziu, ieșite din cabinet, Ștefănescu i-a spus lui Curelaru să nu depună referatul care-l ajuta pe Tender la dosar. În declarația ei, Ștefănescu mărturisește că i-a fost teamă ”că referatul devine public” și că , la un prejudiciu de 300 de miliarde, se poate naște un scandal. Plus că nu mai putea face apel.

Pe 5 noiembrie, are loc ultima înfățișare în dosar. Curelaru spune că nu a acționat așa cum i-a cerut Bica.

Procurorul DNA o întreabă dacă, atunci cînd a văzut că DIICOT nu e clement, Tender a reacționat în vreun fel. Curelaru răspunde: ”Mi s-a părut suspect că, în ultimul cuvînt, inculpatul Tender a spus că să nu uităm că, așa cum el a fost victima unei schimbări de regim în urmă cu 8 ani, și acum se va schimba regimul și va fi o victimă sau mai multe victime”.

Curajul a revenit integral la DIICOT nici o lună mai tîrziu. Pe 20 noiembrie 2014, procurorul șef de birou Ștefănescu află că Alina Bica este luată de pe stradă de DNA. ”În chiar dimineața în care Alina Bica a fost reținută de către DNA am mers la adjunctul procurorului general, Codruț Olaru, să-i spun ce greșeală am făcut”, scrie Ștefănescu în declarație.

Olaru o ceartă, îi cere să vină cu actele și cu cealaltă procuroare, Curelaru, la el. Și refac hîrtiile. Apoi se adresează instanței și cer pedeapsă cu executare pentru toți cei judecați, inclusiv pentru Tender.

Aceasta este versiunea DNA. Dar mai există încă una.

Audiată pe 29 ianuarie 2015, Alina Bica susține că s-a cerut, într-adevăr, protejarea lui Ovidiu Tender, dar nu de către ea, ci de către Florian Coldea, prim adjunctul șefului SRI.

”Lucrurile nu sînt adevărate în forma prezentată, ci au stat într-o cu totul altă manieră”, declară ea și detaliază.

Ea spune că a făcut într-adevăr niște redistribuiri de dosare la DIICOT, cerută de Hosu, adjuncta ei, și chiar de Rădescu, cel care se ocupa de cazul Carom. Articolul e plin de ”a spus” pentru că e o relatare a ceea ce susțin părțile în dosarul DNA.

”Ulterior acestei redistribuiri” nu-și mai aduce aminte exact cînd, Bica spune a fost chemată de Florian Coldea la SRI.

Coldea i-a dat o ”informare” potrivit căreia, ”din rațiuni de securitate națională”, legate de exploatările pe care Tender le deține în Africa, ar fi bine să reanalizeze dosarul omului de afaceri. Astfel încît acesta să nu facă închisaore.

Motivul lui Coldea? Prin firma lui Tender, Prospecțiuni SA, ”urmau să se deruleze anumite contracte”. Bica nu spune mai mult. Ce contracte? Tăcere.

În schimb, șefa DIICOT pretinde că i-a explicat lui Coldea că ”dosarul e foarte bine făcut” și ”că e imposibil ca Tender să primească 3 ani cu suspendare”. La care adjunctul șefului SRI ar fi devenit ”vizibil deranjat” și a amenințat-o: ”că s-ar putea să o sfîrșesc rău că atunci cînd se discută chestiuni de stat nu am căderea necesară să aplic rațiuni de cenzură”. 

Tender are afaceri în mai multe țări africane, printre care Guineea Bissau, Gambia și Senegal.

Bica i-ar fi replicat lui Coldea că degeaba cere procurorul, pentru că judecătorul nu va fi de acord. Șeful din SRI a replicat că nu e treaba ei asta și că să-și îndeplinească partea, adică să facă actele ”la vedere”, în forma cerută. Bica lasă să se subînțeleagă faptul că resutul jobului l-ar fi rezolvat judecătorii.

Mai departe, Bica nu spune explicit că s-a supus. Dar afirmă că a considerat că ceea ce i s-a cerut, și ce rezultă că a cerut mai departe procurorilor din subordinea sa!, nu avea nici un efect juridic, pentru că oricum legea nu o permitea și instanța ar fi refuzat.

Reformulînd ceea ce afirmă Bica: lasă de înțeles că s-a acoperit cu hîrtii în fața lui Coldea, acele hîrtii pe care le-a solicitat subordonaților. Dar că, în mod real, n-a intervenit în favoarea lui Tender.

Ea declară că, după această întîlnire, SRI le-a trimis celor de la DIICOT numai rapoarte ”neserioase” și că i s-a transmis de către diverse persoane că e bine să părăsească funcția, că i s-au pus microfoane în birou și că Laura Kovesi s-ar fi lăudat ”frecvent” că-i va face dosare penale.

Mai mult, ea a spus procurorilor DNA că nu i-a părut normală pretenția din alte cazuri a lui Florian Coldea ca DIICOT să lucreze așa cum dorește SRI. După această declarație, Bica a mai spus cîteva lucruri despre SRI înrăspunsurile către jurnalista Adina Anghelescu pe 19 februarie. Iar de atunci este în arest și tace.

Ovidiu Tender a fost, conform unor dezvăluiri făcute de Evenimentul Zilei în 2008, informator al Securității. El negase în 2004 acest lucru.

În dosarul Carom, pe 16 decembrie 2014 prima instanță l-a condamnat la 11 ani și 4 luni cu executare pe Ovidiu Tender.

Tagged , , , , , , , , , ,

“Tinta piept Florian Coldea”

Nu-i așa, chiar de loc, adică nu Florian Coldea este ținta. Nu știu dacă șefii serviciului – SRI, Coldea și Maior sau adjuncții lor responsabili de securitatea internă a instituției – sunt sau nu vinovați de încălcarea legii în România, dar cred că acest email, ca mai toate celelalte apărute peste noapte după ce-a vorbit blonda – în paranteză fie spus, cine se-aștepta să vorbească? toată lumea credea că-i șmecheră – face parte dintr-un efort uriaș de-al salva pe faimosul “embattled-general”, pe Coldea și chiar pe Maior, care-a intrat (sau au intrat) pe ultima sută și căruia, sau cărora, nu le vine să creadă ce de altfel știu foarte foarte bine – cu americanii ești bine atât timp cât nu te expui…
După greșeala expunerii publice pentru ei, pentru americani, este un doar un fair-game și își iau distanța cuvenită – doar n-or fi proști să cadă împreună cu veșnic-nemuritorii care nu au educația de-a face un pas lateral, de-a ieși din scena pătată de neatenția lor, a celor expuși… de-a-și asuma și-a ieși din scenă – imediat, nu cât mai curând. Pentru că una este “damage control” – că doar se știe de cine trebuie cât de mult s-a lucrat de joi și până marți… și alta este să te agăți ca innecatul de-un pai…
Degeaba se alimentează tot felul de surse interne și externe cu intoxicări genul “evreii sunt de vină, sunt la comandă – știm noi, noi ăștia care nu mai facem parte dar am fost pe-acolo și de’ – știm noi mai bine decât serviciul – SRI. Și degeaba se trimit asigurări Washington-ului cum că am fi curați lacrimă și este doar o problemă de timp… “Don’t worry, we’ll fix it”…
Iar chestia asta cu Mosadul e de-a dreptul ridicolă – serviciul ăla știe să facă cu mult mai mult și infinit mai bine decât descrieri și titluri luate de pe NET – să fim serioși, chiar crede cineva că serviciile noastre de contrainformații au nevoie de sfaturi la nivelul piticilor? Pentru toți cei ce mai cred încă în Moș Crăciun și-n veșnica superioritate a educației informative din fosta securitate – adică rusești cu ceva Accente Moldovo-Olteano-Ardelenești-Țigănești – România prin serviciile de informații dar mai ales prin acest SRI care astăzi este scuipat de toți “foștii” – a reușit săfacă posibil ce vedem astăzi în justiție, inclusiv să facă posibil această extraordinară sarabandă de turnătorii pe bandă a la “Ba pe-a Mătii” – altfel imposibil dacă acești “șmecheri” nu ar fi văzut și auzit ce știau doar ei… și care în final va duce la recuperarea țării din mâinile “Foștilor”, pentru că nu cred că există nici măcar un singur băiat-deștept care să nu fi fost el însuși parte din aparatul superior al PCR / UTC or să nu fi fost susținut de-un fost tovarăș de partid – pentru că este partidul comunist care-a condus România și noi toți uităm acest lucru…
Oricum, ținta, dacă este una, este Băsescu și Bâlciul nu se va termina nici cu Coldea nici cu alții până nu se va ajunge la Băsescu – premisele audierii lui cu celeritate au fost deja create de Udrea care-a vorbit special în acest sens, dar și de ceilalți…
Cum e să existe o întâlnire – una singură, nu zece sau o suta zece, o întâlnire a președintelui cu șefii serviciilor de informații în prezența civililor? Cum este ca civili să aibă acces și să sune șefii serviciilor sau președintele direct fără ca o instituție a statului să nu se sesizeze?? Astea-s întrebări care așteaptă răspuns imediat și nu dacă nu-știu-cine este evreu sau chinez… Hahaha… dacă încă mai credem în Moș Crăciun atunci ne merităm soarta – soartă pentru care întotdeauna-i facem responsabili pe alții…

Tagged , , , , , , ,

Biografia romantata a generalului SRI Florian Coldea

Sursa: Adevarul

Florian Coldea, foto: Mediafax

Generalul Florian Coldea, actual şef interimar al SRI, a devenit într-o săptămână unul dintre cele mai discutate personaje din România, în urma declaraţiilor Elenei Udrea . „Adevărul“ vă prezintă biografia celui care a ajuns, în câteva zile, dintr-un profesionist discret al serviciilor, personajul principal al unei drame politice.

Florian Coldea (44 de ani) s-a născut în localitatea Târnova, din judeţul Arad. Înainte de a ajunge în prima linie a Serviciului Român de Informaţii,  avea să fie poreclit „Agentul 007“ pentru participarea sa la operaţiunea de salvare a jurnaliştilor răpiţi în Irak.

Biografia sa de pe site-ul SRI ne spune că acesta a absolvit, în 1996, deci la vârsta de 25 de ani, cursurile Facultăţii de Psihosociologie din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul“.

Coldea, potrivit aceleiaşi biografii, are un titlu de doctor în domeniul „Ştiinţe militare – Informaţii“ , cu teza intitulată „Managementul schimbării în serviciile de informaţii“. Ulterior, Coldea „a participat la misiuni, acţiuni şi operaţiuni complexe derulate în special pe profil antiterorist, în cooperare cu parteneri străini ai SRI“, se precizează în prezentare.

A lucrat o perioadă, însă nu se ştie cât, în Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului din SRI, iar la doar 33 de ani a devenit prim-adjunct al directorului Serviciului, George Maior.

Agentul 007

Numirea lui Coldea în funcţia de prim-adjunct al SRI în 2005, pe când avea 33 de ani, pare a fi în strânsă legătură cu rolul pe care l-a jucat în operaţiunea de salvare a jurnaliştilor răpiţi în Irak. Cu doar patru luni înainte de numirea lui Coldea în prima linie a SRI, ziariştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, împreună cu ghidul lor, Mohammad Munaf, au fost răpiţi. Presa l-a identificat pe Coldea ca fiind unul dintre şefii operaţiunii de salvare şi tot atunci a fost poreclit „Agentul 007“.

Acuzat de „poliţie politică“

În 2007, Mircea Geoană, care era pe atunci preşedintele PSD, l-a acuzat pe Traian Băsescu că ar fi cerut informaţii compromiţătoare despre judecătorii CCR. El a venit în faţa presei cu două bilete fotocopiate pe o hârtie A4, despre care a spus că ar fi fost scrise de Coldea.

Geoană a spus că biletele sale arată că Florian Coldea ar fi solicitat căutarea de informaţii compromiţătoare despre Ion Predescu, Nicolae Cochinescu şi Aspazia Cojocaru, care erau judecători la CCR, în contextul în care Curtea tocmai dăduse un aviz negativ unei propuneri de suspendare a fostului preşedinte Traian Băsescu.

Geoană s-a arătat convins că pe bilete era scrisul lui Coldea şi a cerut demisia de onoare a lui Băsescu, demisia conducerii SRI şi punerea sub acuzare a lui Coldea. Ulterior, în Parlament s-a înfiinţat o comisie de anchetă care a investigat cazul. Verificările au arătat că materialul prezentat de Geoană este o notiţă de pe biroul lui Coldea, care a apărut după ce SRI fusese acuzat de şantaj la adresa judecătorilor CCR.

De asemenea, CCR a dezminţit într-un comunicat că ar fi fost făcute presiuni asupra judecătorilor. În schimb, Coldea a admis că notele îi aparţineau şi că s-au rătăcit. Surse din instituţie au precizat atunci, în presă, că la  momentul la care a redactat notele respective, Coldea nu avea de întocmit vreun raport despre judecătorii CCR, aşadar a rămas sub semnul întrebării destinaţia acelor informaţii.

Maior a demarat o anchetă la acea dată, iar Coldea a fost suspendat pe perioada investigaţiei.  concluziile au fost scurte: „nu a existat poliţie politică în cadrul SRI“. La cinci luni după izbucnirea scandalului, a fost repus în funcţie.

În 2008, lui Coldea i-a fost acordat gradul de general de brigadă, în 2012 a fost înaintat la gradul de general-maior, iar în 2014  a devenit general-locotonent.

Udrea, denunţ la adresa lui Coldea

Elena Udrea l-a acuzat pe Florian Coldea că i-ar fi cerut fostului său soţ, Dorin Cocoş, jumătate de milion de euro pentru finanţarea televiziunii patronate de Sebastian Ghiţă. „Am făcut un denunţ la DNA. Fostul soţ mi-a spus că la solicitarea domnului Coldea a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiţă, în cash, pentru a-şi finanţa televiziunea, RTV“, a dezvăluit Udrea, care a mai oferit câteva amănunte despre implicarea serviciilor în campania electorală.

„Undeva spre ziua de naştere a lui Victor Ponta (n.r- 20 septembrie), într-o adunare neoficială, fiind de faţă şi domnul Ponta şi domnul Coldea. Domnul Ponta i-ar fi spus domnului Coldea, «domnule general, dacă ajung preşedinte, căutaţi-vă de lucru». Şi a continuat spunând «ţineţi cont că am curaj să vă spun lucrul acesta în conditţile în care încă nu am ajuns preşedinte». În mod cert, în opinia mea, domnul Coldea l-a susţinut pe domnul Iohannis“, a spus Udrea.

Florian Coldea va fi audiat luni, 9 februarie, la Comisia de control parlamentar a SRI.

Tagged , , , , , , , , ,