Tag Archives: gsp

9 milioane de euro platiti pentru curatenie in Spitalul Universitar unde MOR pacientii datorita infectiilor intraspitalicesti

Sursa: Riseproject.ro

Pentru serviciile de curățenie prestate de personalul firmei Universal Med Cleaning, spitalele bucureștene plătesc sute de mii de euro într-un an. Banii nu sunt însă îndeajuns pentru crearea unor medii aseptice – după cum o dovedesc decesele răniților de la Colectiv. FOTO: Pagina web a Universal Med Cleaning.

În ultimii cinci ani, o singură firmă a drenat milioane de euro din bugetul spitalelor bucureștene, în contul unor servicii de igienizare și dezinfecție. Printre acestea, și spitalele în care au murit cu zile, doborâți de septicemie, răniții focului de la clubul Colectiv.
Unitățile sanitare din București cheltuiesc bani mulți pentru curățenie, însă o fac în așa fel încât de pe urma acestor investiții profită în primul rând o companie privată, căreia i se pun în brațe contracte uriașe, fără filtrul unor licitații care să asigure o competiție reală de piață.


Ferestre, uși, noptiere, paturi, podele  și orice altceva peste care poate aluneca un mop sau o lavetă au fost lustruite, pe sume mari de bani, de societatea Universal Med Cleaning (UMC), din 2010 încoace.

Toate obiectele și instrumentele dintr-un spital care intră în contact doar cu pielea pacienților – nu și cu sângele lor –  sunt igienizate, pe scară mare, la nivelul Bucureștiului, de această companie privată.

9 milioane de euro în cinci ani

Reporterii RISE Project au inventariat aproximativ 20 de acorduri cadru încheiate între unități sanitare din București și UMC. Totalul sumelor stipulate în aceste contracte este amețitor: aproximativ 38 de milioane de lei – circa 9 milioane de euro, în ultimii cinci ani.

Cea mai mare parte a licitațiilor pe care UMC le-a câștigat la spitalele din București au fost adjudecate fluierând, din poziția de unic ofertant. A participat singură la licitații și, fără emoții, le-a câștigat.

În câteva cazuri, în care a avut, totuși, concurenți, aceștia au fost descalificați de către organizatorii licitațiilor, fiindcă nu îndeplineau criteriile impuse în caietul de sarcini.

Câteva exemple de acorduri cadru, încheiate pe sume foarte mari între UMC și unitățile sanitare din Capitală:

–  cu Institutul de Oncologie Fundeni, Ianuarie 2013, pentru de 7,16 milioane de lei. Licitație cu un singur participant. Perioada de derulare a acordului: 3 ani. Anunțul de atribuire, AICI.

– cu Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu”, Februarie 2015, pentru 6,3 milioane de lei. Licitație cu un singur participant. Perioada de derulare a acordului: 3 ani. Anunțul de atribuire, AICI.

– cu Spitalul „Sfântul Ioan”, Iulie 2014, pentru 5,17 milioane de lei. Licitație cu doi participanți. Al doilea a fost descalificat. Perioada de derulare a acordului: 3 ani. Anunțul de atribuire, AICI.

UMC face curat inclusiv în spitalele în care victime ale incendiului de la clubul Colectiv au fost ucise de infecțiile dobândite după internare.

Spitalul Universitar, de exemplu – locul de unde Alexandru Hogea a contractat bacteria care i-a provocat un șoc septic, după cum a dezvăluit Gazeta sporturilor – este unul dintre clienții acestei companii de igienizare.

Cu o lună înainte de incendiul de la clubul Colectiv, Spitalul Universitar a angajat, invocând „situația de urgență extremă” – adică fără să organizeze licitație, ci doar o negociere directă – serviciile UMC, contra 100.000 de lei. La fel se întâmplase și cu trei luni în urmă, în iulie, când, făcând tapaj tot de „o situație de urgență extremă”, spitalul a încheiat cu UMC un contract asemănător.

ACTUALIZARE: Într-un răspuns transmis RISE, conducerea de la Universitar spune că a apelat la serviciile UMC, în maniera descrisă mai sus, pentru a suplini lipsa acută de îngrijitoare de la unitatea de primiri urgențe (UPU) a spitalului.

Cu excepția situației de la UPU, curățenia și igienizarea sunt făcute de personalul propriu al spitalului, nu prin angajarea unor servicii externe, spun cei din conducerea unității sanitare. Răspunsul integral al Spitalului Universitar, referitor la relația comercială cu UMC, AICI.

Spitalul de Arși – locul unde trei victime ale focului de la clubul Colectiv au fost omorâte de infecțiile intraspitalicești, potrivit mărturiei pe care doctorii au făcut-o în Gazeta sporturilor – este, de asemenea, în portofoliul de clienți ai UMC.

La Spitalul de Arși, UMC face curățenie și astăzi. Captură video: Sergiu Brega.

La Spitalul de Arși, Universal Med Cleaning face curățenie și astăzi. CAPTURĂ VIDEO: Sergiu Brega.

În Octombrie 2013, Spitalul de Arși a semnat un acord cadru în valoare de 1,69 milioane de lei cu UMC, pentru livrarea unor servicii de curățenie și dezinfecție, în decursul a doi ani.

NOTĂ: Banii care apar în acordurile cadru nu sunt neapărat aceiași cu cei virați, în final, în contul UMC. Ei reprezintă plafonul maxim până la care spitalele pot să contracteze servicii de curățenie de la această firmă, într-o perioadă delimitată de timp.

Banii propriu-ziși, plătiți la umbra acestor acorduri cadru, sunt virați prin niște contracte care se numesc „subsecvente”, însă acestea nu sunt mereu făcute publice de spitale – de aici, greutatea urmăririi lor.

De exemplu, Spitalul de Arși a anunțat contracte subsecvente de circa 1,05 milioane de lei, în contul acordului cadru de 1,69 milioane de lei, semnat în Octombrie 2013 cu această firmă.

Contractele subsecvente, decurgând din acordul cadru de 1,69 milioane de lei, pe care Spitalul de Arși le-a publicat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Contractele subsecvente, decurgând din acordul cadru de 1,69 milioane de lei, pe care Spitalul de Arși le-a publicat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Dezinfectarea blocurilor operatorii și a secțiilor de ATI, unde au fost îngrijite victimele incendiului de la Colectiv cade, de asemenea, în sarcina UMC.

Prin caietul de sarcini al licitației pe care UMC a câștigat-o la Spitalul de Arși i s-a trasat obligația inclusiv de a dezinfecta secția de Anestezie și Terapie Intensivă. FOTO: Captură din caietul de sarcini al licitației.

Prin caietul de sarcini al licitației pe care UMC a câștigat-o la Spitalul de Arși, în Octombrie 2013, i s-a trasat obligația inclusiv de a dezinfecta secția de Anestezie și Terapie Intensivă. FOTO: Captură din caietul de sarcini al licitației.

Patronul UMC: „În general, ca idee, nu am de comentat”

RISE Project a luat legătura telefonic cu directorul și co-asociatul UMC, Andrei Valoschi-Nencescu, pentru a-i solicita să descrie, detaliat, în ce constă activitatea pe care o prestează în spitale și felul în care ajunge să câștige aproape toate licitațiile de igienzare organizate de unitățile sanitare din Capitală.

Andrei Valoschi-Nencescu: Ce să vă zic? Eu nu pot să comentez treburile astea. Mai ales, fiind vorba de presă, m-am obișnuit ca să nu comentez pentru că orice aș spune iese altceva în presă. M-au tot sunat de-a lungul timpului tot felul de oameni. Nu știu nici cu cine vorbesc, vorbesc doar la un telefon. Doar v-ați prezentat și-atâta tot. N-aș putea să vă dau niciun fel de detalii.

Reporter: Putem să vorbim prin e-mail, dacă vă deranjează să vorbim la telefon.

Din punctul meu de vedere, dacă vreți să comunicăm, puteți să-mi trimiteți și pe e-mail. Dar, în general, ca idee, nu am de comentat vizavi de activitatea mea.  

Luați foarte mulți bani de la spitalele de stat.

De obicei, spitalele sau unitățile care au contract ar trebui să comenteze ele. Eu nu fac decât să-mi treaba. Eu nu am contracte doar cu spitalele publice.

Pe site-ul firmei dvs. scrie că aveți doar contracte cu spitalele de stat.

E posibil să nu fie actualizat la minut site-ul.

I-am trimis lui Andrei Valoschi-Nencescu câteva întrebări, pe e-mail, puțin mai târziu. Patronul UMC a rămas pe poziții: „Politica firmei noastre nu ne permite să comentăm aspecte contractuale legate de clienții noștri”.

Una dintre întrebările pe care Valoschi le-a lăsat nerăspunse era aceasta: „Cum comentați faptul că mai mulți pacienți internați la două dintre spitalele cu care firma dumneavoastră are contract de igienizare- Spitalul Universitar și Spitalul de Arși – au decedat, luna trecută, din cauza unor infecții intraspitalicești? ”.

Acordul cadru pe care Spitalul de Arși l-a încheiat, în Octombrie 2013, cu Universal Med Cleaning. Trei dintre firmele care au concurat UMC la această licitație au depus oferte consideraate inadmisibile de spital. ILUSTRAȚIE: Sergiu Brega.

Acordul cadru pe care Spitalul de Arși l-a încheiat, în Octombrie 2013, cu Universal Med Cleaning. Trei dintre firmele care au concurat UMC la această licitație au depus oferte considerate inadmisibile de spital. ILUSTRAȚIE: Sergiu Brega.

Purtător de cuvânt de la Spitalul de Arși: „Fir-ar a dracului de viață!”

RISE Project a luat legătura și cu Adrian Stănculea, medic anestezist și purtător de cuvânt al Spitalului de Arși, pentru a-i cere informații despre contractul pe care unitatea sa sanitară îl are cu UMC.

Stănculea e cel care a declarat public, la începutul acestei luni, că trei dintre răniții de la clubul Colectiv, îngrijiți la acest spital, au murit din cauza mediului infestat în care au fost ținuți.

La auzul întrebărilor legate de firma UMC, doctorul a explodat: „Chiar nu știu! Eu sunt medic până una alta, fir-ar a dracului de viață! De dimineață, stau numai pe telefoane și nu mai am timp să-mi văd bolnavii. (…) M-au sunat cinci ziariști de astăzi dimineață. (…) Faceți, vă rog, cerere la spital și vi se va răspunde!”.

Ulterior, am trimis întrebările, prin e-mail, către conducerea Spitalului de Arși. Până la această oră, nu am primit răspuns. Întrebări similare am trimis și la Spitalul Universitar, la Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu”, la Spitalul „Sfântul Ioan” și la Institutul Oncologic Fundeni – în încercarea de afla de ce serviciile prestate de UMC sunt considerate atât de utile și recompensate cu sume uriașe de bani, în ciuda ratei ridicate a îmbolnăvirilor intraspitalicești. Nici de aici nu am primit încă răspunsuri. 

Profituri de până la 30 la sută pentru patronii UMC

Universal Med Cleaning a fost înființată în 2004, sub numele de Pharma Global Expert. Și-a luat numele actual în 2009, când și-a și schimbat obiectul de activitate în cel de astăzi: curățenie generală a clădirilor.

Acesta este mențiunea din Monitorul Oficial referitoare la transferul firmei Extremis Agroserv 2001, de pe numele lui Predescu și Valoschi pe numele unor persoane de condiție foarte modestă, potrivit dezvăluirilor Adevărul. FOTO: Monitorul Oficial.

Acesta este mențiunea din Monitorul Oficial referitoare la transferul firmei Extremis Agroserv 2001, de pe numele lui Predescu și Valoschi pe numele unor persoane de condiție foarte modestă, potrivit dezvăluirilor Adevărul. FOTO: Monitorul Oficial.

Storcând bani de la spitalele de stat din București, UMC a obținut, în anumiți ani, rate ale profitului de 30 la sută.

În 2014, de exemplu, din încasări totale de 7,8 milioane de lei, 2,3 milioane de lei a reprezentat partea patronilor.

UMC este deținută azi de Andrei Valoschi-Nencescu și Florian-Cătălin Predescu, ambii în vârstă de 37 de ani.

Despre Valoschi și Predescu, Adevărul a scris că, în 2009, pentru a scăpa de datoriile unei firme pe care o dețineau împreună – Extremis Agroserv 2001 – ar fi trecut-o pe numele unor persoane de condiție foarte modestă, care nu făcuseră afaceri în viața lor.

Una dintre ele, tânăr crescut la casa de copii, care abia avea ce mânca și care tocmai își pierduse actele de identitate.

Potrivit Adevărul, pe numele aceluiași amărât fuse trecută și o firmă de curățenie deținută de italianca Giannina Veneruzzo (60 ani) – acționară și ea, până în 2009, a UMC.

Giannina Veneruzzo este asociată la grupul de firme Magipi, care face curat în numeroase mall-uri și hipermarket-uri din țară. Patronul de astăzi al UMC, Andrei Valoschi-Nencescu, este asociat și el, alături de Veneruzzo, la una dintre firmele grupului Magipi.

Centrul de Investigații Media a publicat, anul trecut, o anchetă despre felul în care UMC ar fi primit contracte, fără licitație, de la Spitalul „Sfântul Ioan” din Capitală.

Calculele RISE Project spun că acest spital este pe primul loc în topul unităților sanitare abonate la serviciile UMC, cu contracte de circa 10,5 milioane de lei semnate între 2011 și 2014.

P.S.: Până ne alfabetizăm cu limba bolilor terminale, o cititoare ne-a atras atenția că se spune „infectare” și nu „infestare”, în cazul bacteriilor care provoacă septicemia și, mai apoi, moartea. Am verificat, are dreptate, așa că am făcut cuvenita rectificare în titlu.

Ionuț Stănescu

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,

Digul de larg

Sursa: Dobrogea TV

Cel mai mare proiect finanţat cu bani europeni din România are probleme. Executantul lucrării, compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors nu a reuşit să termine construcţia la termenul specificat în contract- 1 februarie 2015. La trei săptămâni de la expirarea termenului specificat, nu s-a luat nicio decizie

200.000 de euro la fiecare 24 de ore. Atât primeau olandezi din fondurile europene şi bugetul de stat pentru a extinde cu un kilometru digul de larg care apără portul Constanţa de furia Mării Negre. Din păcate, deşi au în spate tehnică modernă, o vastă experienţă în domeniu şi un vraf de recomandări, olandezii nu au terminal la timp lucrarea. Şi asta nu ar fi până la urmă o capăt de ţară, dacă astăzi, la aproape trei săptămâni de la expirarea termenului limită, constructorul ar mai avea doar de bătut în cuie poarta şantierului desfiinţat după finalizarea lucrării. Situaţia este însă mult mai complicată întrucât în prezent o treime din proiect nu a fost îndeplinită. Potrivit Companiai Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Van Oord a dus la capăt doat două treimi din angajamentele sale.

santier van oord (5)

<Executantul lucrărilor la investiţia „Prelungirea digului de larg în Portul Constanţa”, Van Oord Dredging and Marine Contractors, a solicitat prelungirea termenului de execuţie.
Solicitarea este în analiză la consultantul lucrărilor – Haskoning DHV Netherlands BV, urmând ca acesta să stabilească oportunitatea prelungirii termenului.
Stadiul fizic certificat al investiţiei „Prelungirea digului de larg în Portul Constanţa” este de 65%> a comunicat CNAPMC

Contactaţi telefonic, reprezentanţii companiei olandeze ori nu răspund, ori dacă răspund, nu doresc să comenteze subiectul. Ni s- a solicitat întocmirea unor întrebări punctuale, la care au promis că vor răspunde. Acestea sunt:

1. Care este stadiul fizic al lucrărilor la digul de larg din Portul Constanţa?
2. În prezent se lucrează?
3. Exista riscul să se piardă finanţarea europeană pentru acest proiect, total sau parţial, şi dacă da, de ce?
4. În cazul în care nu se aprobă prelungirea termenului de execuţie, solicitat de dv, ce se intamplă?

Aşteptăm cu interes răspunsurile şi le vom publica imediat.

santier van oord incercuit(2)

Telenovela digului: început prost, final şi mai prost, dar pe bani grei

Reamintim că licitaţiile pentru adjudecarea acestui proiect s-au transformat într- un scandal de proproţii. Demarată în februarie 2010, procedura de selectare a executantului proiectului „Finalizarea Digului de Larg din Portul Constanţa, extindere cu 1.050 metri“, evaluat la 642.487.000 de lei, s-a sfârşit urât la tribunal. Imediat după finalizarea licitaţiei, câştigată iniţial de Möbius Bau GmbH, ceilalţi ofertanţi au făcut contestaţii. Printre nemulţumiţi se aflau S.C. Grup Servicii Petroliere S.A., firmă controlată de către omul de afaceri Gabriel Comănescu, şi Van Oord Dredging and Marine Constractors. Un al patrulea ofertant, Jan de Nul NV, s-a aliat cu GSP în demersurile în instanţă pentru câştigarea licitaţiei.

Din cauza deciziilor contradictorii date de instanţe, dar şi a faptului că, până la urmă, câştigătorul iniţial al licitaţiei, Möbius Bau, a făcut pasul înapoi sub pretextul că oferta iniţială de 80 de milioane de euro pentru finalizarea digului nu mai este de actualitate. S- au refăcut evaluările ofertanţilor. Iniţial, Van Oord s- a clasat pe locul al doilea, însă restul ofertanţilor au atacat, iarăşi, în instanţă deciziile statului român şi tot aşa până când Curtea de Apel Bucureşti a pus punct scandalului, cu puţin timp înainte ca statul român să piardă finanţarea.

santier van oord incercuit(7)

Corpul de control al Ministerului Transporturilor: s- au dat ilegal bani şi s-au modificat clauze

Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a efectuat verificări la administraţia portului la scurt timp după semnarea acestui contract, cu rezultate care incriminează conducerea de la acea dată aCNAPMC. Potrivit raportului, acordurile contractuale au fost modificate după adjudecare, în favoarea firmelor olandeze și în dauna statului. „Controlul Corpului de Control s-a desfășurat în perioada 27 mai 2013-11 iunie 2013, în vederea verificării activității Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța din perioada ianuarie 2010 până în iunie 2013 (…) Echipa Corpului de Control consideră că deficiențele constatate au implicații financiare asupra bugetului de stat și asupra fondurilor europene (… )”, arată specialiştii. Concluziile Corpului de Control au fost următoarele:
1. S-au modificat și s-au adăugat, în defavoarea CN APM SA Constanța, clauze contractuale obligatorii în acordul contractual „Prelungirea digului de larg al Portului Constanța” după desemnarea câștigătorului procedurii de achiziție publică, respectiv firma olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV.
2. Conducerea executivă a CN APM SA Constanța a aprobat plata avansului prevăzut de acordul contractual în sumă de 52,4 milioane de lei, aproximativ 12,4 milioane de euro, către Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, fără respectarea legii și a condițiilor contractuale
3. Prin modificarea unor clauze din acordul contractual, în favoarea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, acesta beneficiază de mărirea valorii contractului fără a fi respectate prevederile legale
4. Modificarea prețului contractului “Servicii de consultanță de supervizare a execuției lucrărilor aferente proiectului- Finalizarea Digului de larg din Portul Constanța” care favorizează ofertantul câștigator Royal Haskoning cu suma de 1,2 milioane de lei, aproximativ 288.265 euro.
„Având în vedere deciziile luate după stabilirea ofertelor câștigătoare, precum și condițiile dezavantajoase pentru companie, în care au fost încheiate contractele, echipa de control apreciază că aspectele prezentate constituie indicii ale săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, conform Codului Penal”, mai arată raportul. CNAPMC a atacat imediat raportul, însă o parte dintre directori au zburat din funcţii.

Darius Martinescu

Dobrogea TV a invitat reprezentanţii companiei Van Oord să participe la emisiunea News Desk, programată pentru luni după- amiază, începând cu ora 17 şi unde va fi analizată situaţia digului de larg şi sperăm ca aceştia să dea curs invitaţiei.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,

Cutremur fiscal la GSP Constanta.Comanescu strans cu usa de ANAF

Sursa: Mediafax

Grup Servicii Petroliere (GSP) susţine că este ţinta a numeroase abuzuri din partea angajaţilor ANAF subordonaţi vicepreşedintelui instituţiei Florin Tunaru, ANAF derulând o inspecţie fiscală la GSP care durează de aproape doi ani, mult peste termenul legal, şi continuă abuziv deşi a fost suspendată.

Grup Servicii Petroliere acuză ANAF de abuzuri (Imagine: Bogdan Baraghin/ Mediafax Foto)

“Începând cu luna noiembrie, GSP a fost ţinta unor numeroase abuzuri săvârşite de funcţionari publici ai statului, angajaţi ai ANAF, aflaţi în subordinea domnului Florin Tunaru, vicepreşedinte ANAF, coordonator al inspecţiei fiscale”, arată compania deţinută de omul de afaceri Gabriel Comănescu, într-un comunicat.

Comănescu a declarat vineri într-o conferinţă de presă că abuzurile ANAF au pornit de la suspiciunea că GSP nu a plătit TVA pentru o tranzacţie de 96 milioane de dolari derulată în 2008 între două firme din grup privind vânzarea-cumpărarea a trei platforme marine de foraj petrolier.

“GSP România a vândut în 2008 către GSP Malta trei platorme marine de foraj petrolier, respectiv Prometeus, Saturn şi Jupiter. Scopul tranzacţiei a fost accesarea unor fonduri de la bănci internaţionale necesare unui program de modernizare a platformelor companiei. Compania nu avea posibilitatea de a accesa acele fonduri din România”, a afirmat Comănescu.

Potrivit lui Comăneascu, legislaţia în vigoare asimilează platformele marine de foraj petrolier navelor, iar tranzacţiile cu nave sunt scutite de la plata TVA.

“Pe de o parte, o direcţie din ANAF zice că nu se aplică scutirea de la plata TVA. Pe de altă parte, o altă direcţie din ANAF zice că se aplică scutirea de la plata TVA. Este o divergenţă internă a ANAF. Este un blocaj făcut intenţionat cu scopul de a deteriora imagina companiei. Este un abuz. În 2008, când am vândut platformele, nu am avut nicio problemă (…) Aţi văzut abuzurile. Va începe prăpădul. (…) Se pare că instituţiile statului funcţionează la ordinul unor băieţi deştepţi, la ordinul unei găşti. (…) Tripleta din Constanţa, Mazăre şi gaşca lui sunt supăraţi că au pierdut Portul Constanţa. Ei nu mai ştiu ce să inventeze. În instanţă, statul va păţi ce a păţit cu fraţii Micula”, a spus Comănescu în conferinţa de presă.

În urma unei sesizări anonime formulată în 2011, ANAF a declanşat în 2012, prin Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), o inspecţie fiscală la nivelul GSP.

După un an şi jumătate, în august 2014, ANAF a suspendat inspecţia, invocând primirea unor informaţii solicitate unor autorităţi fiscale din afara ţării şi emiterea unei decizii a Comisiei Fiscale Centrale, privind intrepretarea unor dispoziţii legale cu privire la regimul taxării operaţiunilor efectuate cu platforme marine în zona Mării Negre.

“Comisia Fiscală Centrală nu a formulat până în prezent niciun răspuns, activitatea acesteia fiind obstrucţionată constant de către domnul Vicepreşedinte ANAF Florin Tunaru, aducând grave acuzaţii membrilor Comisiei. Desi inspecţia era suspendată, în data de 9.12.2014 inspectorii DGAMC s-au prezentat la sediul GSP, cu un proces verbal de control deja întocmit, care concluziona că societatea nu ar fi avut «drept de deducere din impozitul pe profit» rezultat din relaţiile de afaceri cu parteneri externi. Sesizând abuzurile, am formulat punct de vedere bazat pe convenţiile de evitare a dublei impuneri, motiv pentru care inspectorii DGAMC au întocmit un nou proces verbal, la data de 11.12.2014, prin care nu au mai reţinut vreo încălcare a legii”, conform comunicatului.

În aceeaşi perioadă inspectorul DGAMC Adriana Bour a solicitat “printr-o fiţuică”, nesemnată, nedatată, neînregistrată conform procedurilor legale, ca societatea să pună la dispoziţie o serie de documente, conform sursei citate. Ulterior, Bour a solicitat printr-un email, trimis de pe o adresă personală, completarea listei de documente.

GSP a formulat plângere penală la DNA împotriva inspectorului ANAF.

“Abuzurile au continuat, şi în data de 16.12.2014 s-a prezentat la sediul GSP domnul inspector Burduja Doria, care ne-a transmis un document care face referire la o adresă emisă de Ministerul Finanţelor Publice şi înmânată personal de domnul vicepreşedinte ANAF, Florin Tunaru, echipei de control. Prin acest document se solicită ca GSP să pună la dispoziţie aceleaşi informaţii cerute anterior de dna Bour. Acest document, tipărit pe o foaie A4, nu poartă antet oficial, nu are număr de înregistrare al emitentului, nu este ştampilat şi nu este avizat de către conducătorul activităţii de inspecţie fiscală, conform legii. Mai mult, informaţiile solicitate exced perioada supusă inspecţiei, referindu-se la o perioada care fusese deja verificată, inspecţia finalizându-se fără constatări de încălcare a legislaţiei fiscale”, se mai arată în comunicat.

GSP concluzionează că demersurilor abuzive ale inspectorilor DGAMC au paralizat buna desfăşurare a activităţii companiei în raport cu partenerii interni şi externi.

Grupul susţine că inspectia fiscală se desfăşoară într-un cadru ilegal, întrucât deşi trebuia să dureze conform legii maxim şase luni s-a prelungit nejustificat timp de aproape doi ani, şi deşi controlul a fost suspendat se deruleaza în continuare, în mod abuziv.

Compania va continua demersurile legale deja iniţiate, respectiv formularea de noi plângeri penale pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, la adresa tuturor funcţionarilor responsabili.

GSP cere de asemenea instituţiilor statului să intervină ferm pentru oprirea abuzurilor.

Grup Servicii Petroliere a fost înfiinţată în 2003 ca o companie de servicii în zona forajului pe mare (offshore). În decembrie 2005 GSP a achiziţionat de la OMV Petrom şase platforme de foraj marin, cinci vapoare şi o macara plutitoare. Acestea au fost cumpărate printr-un credit bancar, rambursat integral. După achiziţionarea acestora, GSP a început un proces de modernizare şi de extindere a activităţilor pe pieţele internaţionale. În ultimii zece ani, GSP a investit în modernizarea şi extinderea flotei şi a bazelor logistice peste un miliard de euro.

În prezent, GSP are 3.000 de angajaţi şi trei baze operaţionale în porturile Constanţa, Agigea şi Midia, operând opt platforme de foraj marin, 13 vapoare multifuncţionale, trei vapoare destinate construcţiilor marine şi două macarale marine. GSP a avut sau are operaţiuni în Marea Neagră, Marea Nordului, Marea Mediterană, Golful Mexic, Golful Persic şi Marea Peciora.

Potrivit GSP, 90% din cifra de afaceri este realizată exclusiv în afara Românei, iar 10% se realizează în România numai cu societăţi private. GSP notează de asemenea că de la înfiinţare nu a obţinut venituri din contracte cu societăţi de stat din România.

Tagged , , , , , , ,