Tag Archives: guvernator bnr

20 July 2016
News

Guvernatorul Mugur Isarescu are venituri lunare de 40.000 euro

Sursa: Sfin

Exista o campanie asidua de a dezinforma in legatura cu veniturile lunare ale Guvernatorului BNR Mugur Isarescu.

Acestea ating 40 de mii de euro pe luna.

Aici nu ma refer la venituri de tip “Mar SRL” or la “tranzactii anterioare” or la atentii ci doar la Pensie plus Salariu plus Bonusurile de performanta plus Participari la sedinte, toate legate de pozitia de Guvernator BNR.

Acesta este motivul pentru care Guvernatorul BNR refuza publicarea veniturilor in declaratia de avere.

Legea ANI se aplica fara exceptie la toti cetatenii romani aflati in pozitii publice. Nu face exceptie Presedintele Romaniei, nu fac exceptie de la lege sefii serviciilor secrete, nu face exceptie Presedintele ASF (echivalentul direct al BNR).

Mai mult se cunoaste pachetul Guvernatorului FED, ECB etc. Nu e o rusine chiar daca e dublu cat a fiecaruia din cei 2 mentionati.

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a devenit pensionar cu 2 luni inainte de a castiga in parlament un nou mandat la BNR.

Incepand cu dezbaterile legate de salariile astronomice de la CSA, CEC, Eximbank diferiti consilieri BNR au lansat pe surse sau au declarat direct diferite nivele de salarizare pentru Guvernatorul BNR, ba ca salariul de baza este de 10 mii de euro fara a preciza extra-urile, ba ca nu depaseste 12 mii de euro cu tot cu sporuri, ba ca este pana in 15 mii de euro.

Link-urile in progresie aici

http://m.capital.ro/isarescu-are-un-salariu-de-baza-de-10000-de-euro-pe-luna.html

aici
http://www.conso.ro/asigurari/adrian-vasilescu-bnr-salariul-cu-sporuri-al-guvernatorului-nu-depaseste-12.000-euro

si aici

http://m.zf.ro/banci-si-asigurari/conducerea-bnr-sta-pe-depozite-si-conturi-de-economii-in-valoare-de-6-5-mil-lei-iar-creditele-reprezinta-mai-putin-de-jumatate-viceguvernatorul-bogdan-olteanu-este-dator-la-banci-cu-un-milion-de-lei-15531958

In acest ritm al declaratiilor se va ajunge la un moment dat si la valoarea reala a veniturilor de 40 de mii de euro pe luna.

Cresterea accelerata a veniturilor Guvernatorului BNR, provenite direct de la BNR, a inceput in 2009 cand a aflat ce bonusuri se practicau in bancile comerciale. Cresterea nu s-a bazat pe convingerea intima ca s-ar fi calificat chiar el pentru o pozitie in mediul privat remunerata la respectivul nivel ci pentru ca asa a simtit ca e normal sa fie platit de catre stat (exista un reper in mediul privat ce trebuia depasit).

Desi Consilieru’ Croitoru de la BNR a cerut taierea pensiilor si salariilor in 2010, veniturile Guvernatorului nu au fost taiate ci au crescut pe tot parcursul crizei economice.

Nu este o rusine sa castige cineva 40 de mii de euro pe luna la stat in Romania desi BNR a ratat obiectivul de inflatie in 11 din ultimii 12 ani.

Este in schimb o rusine sa tii veniturile ascunse doar pentru a dezinforma in voie.

Tagged , , , , , , , ,
12 May 2016
News

Dupa optimismul nejustificat din 2009 Isarescu se da azi „Guru Bancar” si e ironic sau neinspirat avertizandu-ne ca… nu suntem pregatiti pentru o noua corectie…Cu contul plin e usor sa fii ironic, nu-i asa domnule Guvernator?

Sursa: Sfin.ro

“Aceasta tara nu are nevoie sa repete in mai putin de 10 ani o noua corectie… Nu cred ca societatea romaneasca s-a pregatit suficient pentru a intelege substanta acestei dezbateri.” (Mugur Isărescu)

Avertismentele guvernatorului BNR sună cam ironic dacă le comparăm cu optimismul debordant de care dădea dovadă înainte de criza din 2009. De fapt, dat fiind că afirmațiile au fost făcute la o întânire cu FMI, sună chiar hazliu. FMI care, țin să menționez, afirmă înultimul Fiscal Monitor (aprilie), că România are destul spațiu fiscal… deci care e problema?!

Spatiu fiscal

Mă rog, problema ar putea fi că analizele FMI sunt pe arătură, ca mai întotdeauna, dar nu ăsta e subiectul asupra căruia vreau să-mi îndrept acum atenția.

Problema (mă repet) este că economia globală merge înainte ca un maratonist epuizat, după ce a fost stors de energie de “stimulentele” aplicate în neștire de înțelepții de la putere și care se poate prăbuși în orice moment. Din ce în ce mai multe țări au dus dobânzile la zero (sursa) și nu au de gând să se oprească.

dobanzi globale

Ieri discutam cu un coleg “Pentru ce motiv nu se renunță la politica asta iresponsabilă,complet ineficientă și care provoacă pierderi societății? De ce bancherii centrali continuă să tipărească bani deși numărul celor care îi critică tot crește?” Răspunsul primit a fost: Because they can. La o întâlnire cu Daniel Dăianu, Valentin Lazea, Lucian Croitoru, Florin Cîțu am replicat reprezentantului ministerului de Finanțe, care punea aceeași întrebare: “Pentru că este profitabil.”

Este profitabil să-ți bați joc de societate. De fapt, este firesc să faci asta, aceasta e natura puterii politice. Because they can. Pentru că nu-i poate opri nimeni, pentru că în democrațiile noastre moderne de care suntem atât de mândri politica monetară este discreționară, nu este îngrădită de nimic – de nimic altceva decât de stopul cardiac al pacientului căruia îi tot livrează “stimulente”. Ceea ce înseamnă că politica monetară este iresponsabilă. Păi ce pățesc cei de la guvernarea producției de bani dacă greșesc? Pățesc la fel ca cei care guvernează sănătatea? Sau finanțele? Sau fondurile europene? Deloc. Ei rămân acolo, la butoane, formând un fel de dinastie.

Iar stopul cardiac al economiei globale aflată pe supradoză de bani ieftini va afecta inevitabil România. Exact la fel cum s-a întâmplat în 2008-2009, deși deocamdată nu ne paște riscul de a repeta o asemenea cădere. Că veni iar vorba de România, o altă chestie ironică este afirmația guvernatorului potrivit căreia “rezerva internationala a BNR este cu peste 6 miliarde euro mai mare decat era inainte de accesa acel imprumut” [de la FMI]. De parcă creșterea rezervei valutare ar însemna altceva decât importul politicii expansioniste din Occident, exact la fel ca în 2004-2008. Dacă mă gândesc doar la faptul că atunci BNR a intervenit pe piață cumpărând 20 de miliarde de euro și punând în circulație 60 de miliarde de lei, nu am cum să ratez concluzia că, din păcate, nu am învățat nimic din criză.

Este evident că băncile centrale nu învață nimic. Nici nu au de ce. Este păcat că publicul nu învață nimic. Ar fi trebuit să ceară încorsetarea politicii monetare, limitarea puterii acestor instituții. Este normal ca masa monetară (M1) să crească cu 25% pe an, așa cum se întâmplă acum în România? De diluarea dezinfectanților din spitale vorbește toată lumea, de diluarea banilor nu vorbește nimeni. 

Să fim sănătoși, atunci.

***

Sâmbătă voi ține un curs despre Boom-uri și crize, pentru cei interesați să rupă vălul ignoranței și aburii manipulării care ne înconjoară. Voi explica rădăcinile crizelor (toate seamănă între ele mai mult decât vă imaginați). Ca să descoperim ce trebuie să facem pentru a nu lua țeapă la viitoarea corecție, inevitabilă, de altfel.

Tagged , , , ,
26 August 2015
News

De fapt economia nu prea merge…avem bani pentru ca nu facem nimic in investitii si consum

Sursa: Zf

România se confruntă în acest moment cu o deflaţie, adică scăderea preţurilor, cu date macroeconomice bune, dar cu un climat la nivel microeconomic în continuare destul de dificil. Companiile mari şi-au revenit din criză, dar companiile mici continuă să sufere. Scăderea TVA propusă de premierul Ponta, de la 24% la 19%,  ar vrea să rezolve problemele din microeconomie, dar va crea probleme la nivel macro, dacă ar fi să-i ascultăm pe economişti.

Paradoxal, scăderea preţurilor din economie, care a intervenit ca urmare a reducerii TVA la alimente şi ar urma să aibă un impact major dacă se reduce TVA pentru toate bunurile şi produsele, ajută companiile mari şi mai puţin pe cele mici. Firmele mari pot susţine căderea preţurilor pentru că vor avea volume de vânzare mai mari, dar firmele mici nu pot face acest lucru. Deflaţia şi reducerea TVA vor întări şi mai mult poziţia companiilor mari şi vor slăbi poziţia financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În acest moment, România are nevoie de mai multe companii mici şi mijlocii pentru că firme mari are îndeajuns. Pe datele din 2014, România avea cel mai scăzut ritm de înfiinţare de noi locuri de muncă din economie. Asta înseamnă că firmele mari şi-au consolidat poziţia, nu mai investesc deloc ca să-şi conserve lichidităţile. Pentru că firmele mari nu mai investesc, nici firmele mici şi mijlocii nu mai au comenzi şi, în consecinţă, nu mai angajează oameni.

Guvernul Ponta aici ar trebui să intervină prin măsuri de relaxare reale, nu prin scoaterea ştampilei, cea mai mare realizare la nivel micro.

Creşterea economică cu care ne lăudăm toţi vine din strângerea curelei la nivel macro şi nu din relaxarea la nivel microeconomic, la nivel de antreprenori  mici şi mijlocii.

Sistemul bancar românesc, care a marcat pierderi în perioada de criză, începe să-şi revină, dar mai puţin din îmbunătăţirea semnificativă a activităţii microeconomice şi mai mult din jocul provizioanelor şi revenirea pieţei imobiliare.

Guvernul Ponta mizează pe reducerea taxelor pentru a susţine economia, dar se uită mai puţin la reducerea birocraţiei din administraţie, care continuă să fie o frână în creşterea afacerilor. Companiile mari se descurcă bine în această birocraţie pentru că au pârghiile necesare de a fi în antecamera guvernului. În schimb, firmele mici şi mijlocii trebuie să cerşească pe la uşile administraţiei. Vicepremierul Oprea întăreşte aparatul de forţă al statului pe care se sprijină partidul lui, dar premierul Ponta şi niciun alt ministru nu susţin afacerile micro. Iar liberalii, cei care vor să vină la putere, nu pun nimic pe masă decât “Jos Ponta!”.

Guvernatorul BNR s-a apucat să arate cu degetul lista reformelor de pe piaţa muncii, lipsa de noi locuri de muncă în economie, programa şcolară care scoate numai manageri. Dar între timp a înfinţat un comitet de macroprudenţialitate, care ar trebui să vadă din timp  apariţia altor crize, în loc să înfinţeze un comitet de microeconomie, mai ales că antreprenorii sunt primii care simt pe pielea lor că vine o criză.

 

Tagged , , , , , , , , , , , ,