Tag Archives: intrarom

Intrarom/Intracom groparii Proiectului de reforma al Ministerului Justitiei…Pierderi de milioane de euro pentru sistemul de justitie din Romania

Sursa: Sfin.ro

În luna martie a acestui an vă supuneam atenţiei stadiul implementării proiectului RMS pentru Ministerul Justiției (Implementation of a comprehensive Resources Management System (RMS) for the Judicial Sector), care face parte din cadrul Proiectului Reforma Sistemului Judiciar din România, finanțat de Banca Mondială, cu joint-venture-ul Intracom IT Services, Grecia/Intrasoft Luxembourg – Intrarom SA, România.

În cele două articole, publicate prezentam un set de întrebări adresate Ministerului Justiţiei şi răspunsurile primite exprimându-mi îndoială că proiectul va putea fi implementat în termenul prevăzut în contract.

Citeşte şi:

http://www.sfin.ro/recomandari/intrarom-succesul-unui-esec-rasunator-la-ministerul-justitiei/

http://www.sfin.ro/recomandari/intracomintrasoft-intrarom-definitia-suficientei-bazate-pe-incompetenta-unor-functionari-din-ministerului-justitiei/

http://www.sfin.ro/recomandari/13-milioane-de-euro-incasati-in-avans-de-intracomintrasoft-intrarom-definitia-suficientei-bazate-pe-incompetenta-unor-functionari-din-ministerului-justitiei-continuare-cu-final/

Iată că, în pofida asigurărilor primite cum că proiectul va fi finalizat la timp, se pare că în realitate acesta s-a blocat aproape total. Vă reamintesc că valabilitatea acordului de împrumut pentru Proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar expiră la 31.03.2017 deci peste doar 4 luni şi jumătate.

În aceste condiţii, în luna iunie, Intrarom reziliază contractul subsecvent cu unul dintre furnizorii de servicii, blocându-i accesul la baza de date a Ministerului Justiţiei, pe motiv că subcontractantul nu este demn de încredere în legătură cu obligaţiile de confidenţialitate asumate folosindu-se tocmai de ceea ce acesta îi semnalase în repetate rânduri, anume semnarea unui protocol de confidenţialitate pentru accesul la datele critice ale MJ. Menţionez că unul dintre piloni, în speţă ANP, gestionează conform spuselor oficialilor de instituţiei, date cu un nivel înalt de secretizare. Această reziliere survine la doar două săptămâni după ce fusese semnat un protocol de prioritizare a activităţilor şi acţiunilor imediate legate de implementarea Subsistemului 6 Resurse Umane şi Salarizare, datorită constrângerilor contractuale impuse de Banca Mondială care prevedeau ca până Ia sfârşitul Iunii August să fie derulat cu succes UATul pentru Pilonul 2 ANP, să fie obţinute şi încărcate în sistem nomenclatoarele de tip „Master Data” şi configurat mediul de producţie pentru acest Pilon.

De ce îşi permite Intrarom să facă acest lucru? Foarte simplu… Între timp şeful de proiect al furnizorului

de servicii pe subsistemul de Resurse Umane şi Salarizare pare să fi fost racolat şi convins să să lucreze pentru Intrarom, pentru acelaşi proiect, prin intermediul propriei firme. Nu este mai simplu aşa? Decât să plătim conform obligaţiilor asumate prin contract, găsim sau fabricăm motive de care ne legăm pentru a invoca rezilierea unilaterală şi ne continuăm treaba, pe bani mult mai puţini, cu aceiaşi oameni.

În esenţă, este vorba despre o altă ilegalitate atâta timp cât furnizorul de servicii subcontractant are semnat cu fiecare angajat, un contract de confidenţialitate prin care acesta, timp de 5 ani, nu poate utiliza informaţiile şi documentele elaborate în timpul cât au avut statutul de angajaţi.

Mă întrebam retoric, oare cum acceptă Ministerul Justiţiei o astfel de abordare? Cum acceptă să fie încălcate cele mai elementare reguli de etică concurenţială? Am găsit repede răspunsul chiar printre cele formulate la precedenta interpelare… “Contractul nu prevede transmiterea acordurilor de disponibilitate ale specialiștilor implicați în proiect, dar prevede în schimb obligativitatea Furnizorului de a mobiliza toate resursele necesare pentru respectarea planului de implementare.” Un fel de „băieţi, pe noi nu ne interesează cum faceţi sau ce faceţi, pe noi ne interesează să faceţi cumva ca să fie bine”.

Se pare că nici aşa nu va fi deloc bine pentru că întârzierea este uriaşă iar ceea ce se încearcă acum prin racolări disperate de angajaţi de la foştii furnizori de servicii sau cu ajutorul unor angajaţi Oracle, în afara programului de lucru, nu este decât o încercare de peticire a sacului care mai mult pierde decât cară… Pentru cine? Evident pentru Statul Român care va înregistra toată această pierdere şi în situaţia în care proiectul nu va fi implementat integral, conform graficului, până la data de 31.03.2017, va trebui să ramburseze Bănicii Mondiale toţi banii primiţi.

Conform informaţiilor oficiale publicate pe site-ului mfinante.ro, Intrarom înregistra la data de 31.12.2015, pierderi în valoare de, 25.296.030 lei şi datorii în valoare de 143.391.377 lei. Această companie este cea care, teoretic şi practic, ar trebui să livreze şi alte proiecte extrem de importante pentru Statul Român şi mă refer aici la Loteria Romană şi Ministerul de Finanţe.

Din surse oficiale ştim că până în acest moment a fost încasată aprox. 90% din valoarea proiectului RMS pentru Ministerul Justiţiei. Revin cu aceleaşi obsesive întrebări… Va acoperi scrisoarea de bună execuţie de 10% din valoarea contractului riscul de neexecutare a proiectului, egal cu valoarea acestuia de peste 13 milioane de euro? Va avea Statul Român de unde să recupereze pierderea în cazul unui eşec?

Zilele trecute instanţa s-a pronunţat favorabil în vederea instituirii unui sechestru asiguratoriu pentru o datorie pe care Intrarom o are faţă de Romsoft, de peste 10 milioane de lei, datorie care a împins firma românească până în pragul falimentului. Pe ici, pe colo, iată, se mai face şi dreptate… dar un lucru se simte tot mai puternic în piaţă, anume ofensiva multinaţionalelor de a intra pe segmentele pe care activează dezvoltatorii români pe care încearcă să-i scoată din joc. Unul surd şi extrem de dur care, din păcate, se joacă fără arbitru.

Tagged , , , , , , ,

INTRACOM/INTRASOFT + INTRAROM – definiţia suficienţei bazate pe incompetenţa unor funcţionari din Ministerului Justiţiei

Sursa: Sfin.ro

Urmare articolului publicat în data de 14 Martie 2014, în care aduceam în atenţia dvs. stadiul implementării unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură informatică destinat reformei sistemului judiciar din România, am considerat de cuviinţă să solicit un punct de vedere din partea responsabililor din Ministerul Justiţiei prin intermediul unei solicitări în baza Legii 544/2001, Actualizată în 2016, privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Citeşte si  INTRAROM – SUCCESUL UNUI EȘEC RĂSUNĂTOR LA MINISTERUL JUSTIȚIEI

Pentru că analiza răspunsurilor primite din partea Ministerului Justiţiei necesită atenţie şi dezvoltare pe pe marginea fiecăruia, articolul de faţă va avea două părţi. Cea de-a doua parte, în zilele următoare… Cu siguranţă.

Departe de a avea darul să mă liniştească, răspunsurile primite din partea departamentului de presă al ministerului, au adâncit şi mai mult „ceaţă” în care se află acest proiect şi a născut noi controverse. Îmi pun în mod firesc întrebarea, cine, pe cine, încearcă să acopere?

CEAŢĂ SAU PERDELE DE FUM?

În primul rând mi se confirmă faptul că la data de 14.12.2010 a fost semnat contractul pentru implementarea proiectului RMS pentru Ministerul Justiției (Implementation of a comprehensive Resources Management System (RMS) for the Judicial Sector), care face parte din cadrul Proiectului Reforma Sistemului Judiciar din România, finanțat de Banca Mondială, cu joint-venture-ul Intracom IT Services, Grecia – Intrarom SA, România. Ori acest contract iniţial prevedea ca perioada de implementare să se întindă până în 2017, inclusiv cei trei ani de garanţie şi suport tehnic (asistenţă tehnică). Aşa cum arătam în precedentul articol, în acest moment termenul de finalizare a contractului s-a rostogolit până în anul 2020. Într-o primă fază au fost achiziţionate echipamentele şi licenţele software necesare care nu au fost instalate şi folosite pentru că sistemul funcţionează doar pe câteva dintre aplicaţiile sale: HR & Payroll pentru patru beneficiari, buget pentru 4 beneficiari și aplicația ER & DR (gestionare a petițiilor și registratură documente) specifică exclusiv beneficiarului Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Ne punem firesc întrebarea, încă odată, chiar dacă în anul 2017 tot sistemul va fi funcţional, cum va fi acesta instalat pe echipamente uzate moral, vechi de aproape 7 ani, depăşite din punct de vedere al performanţei?

Halucinant mi se pare însă răspunsul legat de momentul în care Ministerul Justiţiei a luat la cunoştinţă despre schimbarea majoră intervenită în componenţa joint-venture-lui furnizor: “Notificarea referitoare la modificarea structurii Furnizorului a fost transmisă Ministerului Justiției ulterior operațiunii de absorbție, contractul fiind modificat în acest sens prin act adițional, fără a fi însă revizuite responsabilitățile Furnizorului în dezvoltarea RMS. La momentul amendării contractului, proiectul se află în faza de planificare și design.” Despre ce vorbim aici? Este posibil ca într-un proiect finanţat de Banca Mondială în cadrul unui program elaborat de reformare a sistemului judiciar, să nu fie anunţat ministerul a priori despre o modificare de substanţă, o absorbţie, în structura furnizorului dar mai ales să nu fie revizuite responsabilităţile din acel moment şi îndeosebi să nu fie analizat stadiul implementării proiectului? În contractul iniţial, la “Annex 1 “Implementation Schedule Table” termenul pentru obţinerea Acceptanţei Operaţionale pentru întreg sistemul (Operaţional Acceptance of the RMS) este săptămâna 206 – 15.03.2015, iar perioada de garanţie şi suport tehnic (Technical Support Services) este Săptămâna 361 – 31.05.2018. La data la care s-a semnat actul adiţional de modificare a contractului, în Septembrie 2013, conform aceluiaşi plan de implementare, aprobat în luna Mai 2011, sistemul ar fi trebuit să aibă, inclusiv Pilonul 4 – Consiliul Superior al Magistraturii, implementat şi acceptat operaţional.

ÎNTRE OGLINZI PARALELE

Întrebând despre termenul de finalizare a contratului care este menţionat şi pe site-ul just.ro, 20.03.2017 ministerul răspunde “Termenul 20.03.2017 reprezintă dată până la care toate modulele sistemului RMS trebuie să primească acceptanța operațională din partea tuturor beneficiarilor (MJ, CSM, ICCJ, MP și ANP) – dată de la care tot sistemul judiciar va utiliza RMS. Perioada de 3 ani de suport/mentenanță post-implementare începe de la data la care toate modulele primesc acceptanță operațională.” De ce ar trebui menţionat în mod explicit termenul de acceptanţă operaţională de la care începe perioada de suport/mentenanţă post implementare şi nu termenul de finalizare a contractului? Simplu, pentru că se feresc să spună că acest contract va fi finalizat, dacă va fi finalizat, în anul 2020. Acest joc al umbrelor în răspunsuri şi al datelor mai mult sau mai puţin exacte confirmă faptul că termenul a fost decalat cu trei ani fără să se precizeze cine şi-a asumat răspunderea pentru tot ce atrage în mod firesc acest decalaj şi mă refer aici la costuri cu resurse umane alocate de către Ministerul Justiţiei, plata pentru echipamente fără ca acestea să fie utilizate în conformitate cu scopul achiziţiei, etc. Mai mult decât atât, ambiguitatea răspunsului confirmă faptul că, în fond, contractual iniţial a fost amendat cu noi termene fără a se fi făcut o serioasă analiză de impact. Cred că este important să informăm plătitorii de taxe şi impozite că vor avea de suportat din buzunarul propriu eventualul eşec al acestui proiect, deoarece banii consumaţi până la data indicată, vor fi returnaţi către Banca Mondială, conform prevederilor stipulate în toate contractele de acest tip.

Dar să mergem pe încredere în răspunsurile primite de la oficialii Ministerului de Justiţie şi să acceptăm termenul pe care aceştia l-au înaintat de 20.03.2017 ca fiind “dată până la care toate modulele sistemului RMS trebuie să primească acceptanța operațională din partea tuturor beneficiarilor (MJ, CSM, ICCJ, MP și ANP) – dată de la care tot sistemul judiciar va utiliza RMS”… Nu pot să nu îmi pun firesc întrebarea cum este posibil să fie finalizat un proiect de o asemenea anvergură dacă până la această dată nu au fost acceptate funcţional, decât aproximativ 20% din ariile incluse, conform documentelor publice prezentate atât pe site-ul Băncii Mondiale cât şi pe cel al Ministerului Justiţiei? Dacă aplicaţiile de HR & Payroll, aplicațiile de Buget și aplicația ER & DR acceptate funcţional (au fost testate) nu au fost încă acceptate operaţional, din 2014 până în prezent, ce şanse de finalizare şi acceptare operaţională au aplicaţiile, care nu sunt încă definitivate din punct de vedere funcţional, până în martie 2017?

CINE, PE CINE, ÎNCEARCĂ SĂ ACOPERE?

Ceea ce urmează este aiuritor… Întrebaţi despre motivele reale care au dus la întârzierea implementării sistemului RMS, oficialii Ministerului Justiţiei răspund: În anii 2012, 2013 și 2014, Proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar, în cadrul căruia este finanțat și acest contract, a fost afectat de o alocare bugetară deficitară, cauzată de limite bugetare severe impuse de Ministerul Finanțelor Publice. În consecință, în această perioadă, Ministerul Justiției nu a putut aloca integral pentru acest contract sumele solicitate anual de Furnizorul RMS pentru respectarea graficului de implementare. Această alocare bugetară deficitară a condus la diminuarea resurselor de către Furnizor și implicit a determinat revizuirea graficului de implementare.”

Înţeleg că proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar derulat cu finanţare de la Banca Mondială, nu a fost implementat în conformitate cu termenul contractual datorită faptului că Ministerul Justiției nu a putut aloca integral, pentru contractul RMS, sumele solicitate anual de furnizorul Intracom/Intrasoft + Intrarom, menţionând că sursa de influenţă asupra rezultatului a fost limita bugetară severă impusă de Ministerul Finanțelor Publice. Decriptat, răspunsul ne induce idea că întârzierea în implementarea acestui proiect se datorează beneficiarului, adică Ministerului Justiţiei. Pe cale de consecinţă înţeleg, că furnizorul, în speţă Intracom/Intrasoft + Intrarom, a livrat faze de proiect, pe care din lipsă de fonduri, autoritatea contractantă nu a reuşit să le achite. Acest proiect are, aşa cum rezultă din documentele prezentate pe site-ul Băncii Mondiale, praguri de plată în funcţie de atingerea unor obiective clare, stipulate în contract nu plăţi anuale.

Se afirmă că alocarea bugetară deficitară a condus la diminuarea de către furnizor (Intracom/Intrasoft + Intrarom) a resurselor umane implicate în procesul de implementare din cauza limitelor bugetare severe impuse de Ministerul Finanțelor Publice”. Este extrem de greu de crezut că, dintre sutele de mii de programe finanţate de Banca Mondială, din 1944 până în prezent, tocmai acesta să fi fost subfinanțat. Vorbim totuşi despre singura iniţiativă de tip ERP la nivel mondial strict legată de sistemul judiciar eterogen al vreunui stat. România a primit aproximativ 100 de milioane de euro pentru cele 100 de contracte/proiecte care fac parte din Program. Printre acestea se numără şi implementarea sistemul RMS.

Prin răspunsul de mai sus am putea înţelege că Ministerul Justiţiei a ales să-şi asume responsabilitatea sacrificării Reformei Sistemului Judiciar din România în încercarea de a acoperi derapajul în implementarea celui mai important proiect din Program şi implicit a Consorţiului Intracom/Intrasoft + Intrarom, furnizorul care nu a reuşit să obţină acceptanţa operaţională pe niciun pilon, în decursul a 6 ani.

Să înţelegem că în acest moment furnizorul Intracom/Intrasoft + Intrarom poate percepe Ministerului Justiţie penalităţi pentru întârzierea plăţilor pentru serviciile efectuate? În acest caz ar fi interesant de aflat dacă există o notificare oficială către furnizor, de stopare a procesului de implementare sau de solicitare a unei perioade de relaxare a termenelor, din lipsă de fonduri.

Vom continua în zilele următoare încercând să descâlcim toate iţele acestui proiect extrem de încâlcit.

Tagged , , , , , , , , , ,

INTRAROM – SUCCESUL UNUI EȘEC RĂSUNĂTOR LA MINISTERUL JUSTIȚIEI

Sursa: Sfin

Managementul sistemul judiciar românesc, se afla la mâna grecilor… Vă veţi întreba, desigur, care greci? Păi, tot ăia de la Intracom, Intrarom, Intrasoft şiIntra… ce-o mai vrea muşchiul lor, pentru că, veţi vedea, au intrat adânc în toate locurile de unde puteau „trage” cât mai mulţi bani publici.

UN PROGRAM ISTORIC 

În anul 2010 pe la sfârşit, înainte de Crăciun, mai precis pe data de 14 decembrie, se semnează un contract între Ministerul Justiţiei şi asocierea Intracom IT Services, Grecia – Intrarom SA, România, cu acţionar majoritar Intracom Telecom tot din Grecia, companie care în 2006 a vândut 51% din acţiuni holdingului rus Sistema. Obiectul contractului, generos dealtfel, implementarea unui sistem informatic complex de management al resurselor (RMS) pentru Ministerul Justiţiei (Implementation of a comprehensive Resources Management System (RMS) for the Judicial Sector), care face parte din Proiectul Reforma Sistemului Judiciar din România, finanţat de Banca Mondială cu aproximativ 15 milioane de Euro.

Aici trebuie menţionat faptul că programul Reforma Sistemului Judiciar din România, este cel mai mare ca valoare, complexitate şi impact, dedicat strict unui sistem judiciar, din istoria Băncii Mondiale. Din acest program complex fac parte nu mai puţin de 100 de contracte/proiecte iar implementarea sistemul RMS este singura iniţiativă de tip ERP, la nivel mondial. Pornind de la aceste considerente putem spune că ne aflăm în faţa unui proiect istoric, în cadrul unui program istoric, chiar dacă elementele sale de vizibilitate sunt reduse, cel puţin în acest moment.

 UN SUCCES SAU UN EŞEC RĂSUNĂTOR?

Termenul de finalizare şi de predare a RMS, 100% funcţional, prevăzut în contract, este 15 martie 2015 după ce, nu mai târziu de sfârşitul lunii aprilie 2014 ar fi trebuit să fie predate toate cele 8 subsisteme componente. Tot prin contract se stipulează că, între 2014-2017, deci timp de 3 ani se va derula perioada de întreţinere şi garanţie, hardware şi software, a sistemului. Mâine se împlineşte un an de la această dată care ar fi trebuit să fie, la rândul ei, istorică şi peste numai o lună, ar fi trebuit să se consume al doilea an de garanţie. Pe cale de consecinţă, sistemul ar trebui să ruleze la întreaga capacitate iar funcţionarii Ministerului de Justiţie să fie extrem de mulţumiţi pentru că au la dispoziţie un instrument de lucru performant. Ce credeţi că se întâmplă? Păi, nu prea se întâmplă nimic, sau aproape nimic… De ce? Pentru că au avut grijă grecii!

MOMENTELE UNUI EŞEC AŞTEPTAT

Dar să revenim la contract… În perioadă mai – octombrie 2011, se negociază asiduu planul proiectului care în final este aprobat după ce toate observaţiile beneficiarului sunt însuşite de către furnizorul de servicii. Ar fi trebuit ca din acest moment totul să se desfăşoare conform acestui plan aprobat, nu? Ei bine nu! Inventivii parteneri greci ai asocierii, Intracom IT Services, în septembrie 2013, pun de o fuziune transfrontalieră prin care Intrasoft Internaţional SA din Luxembourg, preia, prin absorbţie, firma mamă. Un fel de pui care îşi înghite mama. Urmare, preia locul firmei mamă în asocierea semnatară a contractului cu Ministerul Justiţiei.

Asta nu ar fi însemnat mare lucru dacă oamenii şi-ar fi însuşit contractul şi l-ar fi dus mai departe respectând pas cu pas planul proiectului aprobat. Noua asociere constată în septembrie 2013 că are de-a face, în acest contract, cu o altă realitate, în care ei ca furnizori de fapt implementează 5 sisteme de management diferite, pentru 5 beneficiari diferiţi şi independenţi nu un singur sistem integrat, unificat, aşa cum era stipulat în contractul iniţial. Au trebuit să treacă aproape 3 ani ca să se „lumineze” celebrii integratori grci, ce au de făcut. Noua realitate, evident, generează alte „realităţi” contractuale care rostogolesc termenele până aproape în 2020. Inteligent sau şmecheresc? Nu ştiu dar cu siguranţă specific Intra… ce-or fi ei, greci, luxembrughezi, cine mai ştie…

PÂNĂ LA URMĂ, CINE PLĂTEŞTE?

În acest moment se nasc multe, foarte multe întrebări… În ce stadiu se află proiectul în momentul transferului de responsabilitate dintre Intracom IT Services, Grecia şi Intrasoft Internaţional S.A., Luxembourg? Oare se derula după programul iniţial aprobat? Se află în grafic şi noua realitate, constatată de noua asociere. a anulat toate rezultatele înregistrate până atunci? Ce se întâmplă cu tehnica de calcul achiziţionată? Va mai fi aceasta funcţională? Licenţele software vor mai fi de actualitate? Suportul tehnic este public, ca fiind 22 % din preţul licenţelor şi trebuie asigurat, pe cale de consecinţă plătit, încă trei ani de la acceptanţa finală. Din informaţiile publice termenul până la care trebuie asigurat suportul tehnic al licenţelor Oracle, achiziţionate conform contractului, este anul 2020. Cine îşi asumă această cheltuială, extra-contractuala, generată de impasul în care se găseşte în acest moment programul şi de decalarea termenului de acceptanţa finală a sistemului?

Sunt multe, foarte multe întrebări însă dintre toate ne interesează cel mai mult, cine va plăti pentru toate aceste întârzieri? Cine îşi va asuma preţul eşecului, pentru că există, în mod real, posibilitatea ca Banca Mondială să anuleze împrumutul, în cazul neîndeplinirii obiectivelor?

Sunt opinii sceptice care estimează că acest contract va fi rupt, banii vor fi returnaţi Băncii Mondiale şi se va organiza o nouă licitaţie pentru implementarea RMS. Chiar dacă nu dorim acest lucru, este şi asta o posibilitate dar pentru timpul pierdut şi resursele irosite, PÂNĂ LA URMĂ, CINE PLĂTEŞTE?

Tagged , , , , , , , , ,

Capusa Sokrates Kokkalis si contractele cu statul roman. Din Braila la Loteria Romana. Insolventa Intrararom sau cum au fost protejate corporatiile IT straine in fata celor romanesti

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Intrarom, beneficiara contractului de 22 milioane de euro cu Ministerul Justitiei, pentru informatizarea instantelor si parchetelor, ii are ca actionari majoritari pe grecul Socrates Kokkalis si pe fiul fostului presedinte al PDSR, Oliviu Gherman.

Din 93 incoace Intrarom a fost permanent conectata la borcanul cu bani publici, fiind beneficiara unor contracte publice de zeci de milioane de euro. Loteria Romana, SNCFR, Transelectrica, Romtelecom si acum Ministerul Justitiei sunt doar cativa de la care Intrarom a „stors” bani in schimbul unor servicii.

Magnatul grec, Socrates Kokkalis, situat pe locul 421 in topul celor mai bogati oameni din lume, s-a nascut in Atena in 1939, a emigrat impreuna cu familia sa in Iugoslavia si apoi in Romania, unde si-a petrecut o buna parte din viata.

Kokkalis a fost actionat in justitie sub acuzatiile de „spionaj in favoarea STASI, spalare de bani si insusire de bunuri date spre pastrare”. Kokkalis este cunoscut mai degraba ca presedinte al clubului sportiv Olympiakos.

Intrarom, societate controlata in tandem de Mihai Liviu Gherman, fiul lui Oliviu Gherman, si de un magnat grec deferit justitiei pentru spionaj in favoarea Stasi, a reusit din 93 incoace sa beneficieze de mai toate contractele publice grase ale statului roman.

Fie ca vorbim despre terminalele sau sistemele de supraveghere ale Loteriei Romane, despre sistemul informatic al CFR Calatori, Transelectrica sau despre telefoanele publice instalate de Romtelecom, in discutie intra una si aceeasi societate beneficiara a contractelor.

Este vorba despre Intrarom, societate ce apartine de Intracom Grecia, patronata de grecul Socrates Kokkalis.

Mai mult, in ciuda scandalului iscat in statele membre ale UE odata cu procesul deschis pe numele lui Kokkalis sub acuzatia comiterii infractiunilor de spionaj, spalare de bani, escrocherie si insusire de bunuri date spre pastrare, Intrarom a cazut din nou in picioare.

Si asta intrucat, contractul pentru informatizare a instantelor si parchetelor din Romania i-a fost atribuit, de Ministerul Justitiei, la inceputul acestui an. In joc sunt peste 22 de milioane de dolari ce vor intra in conturile societatii.

Un contract pentru informatizarea instantelor si parchetelor a fost semnat la inceputul lunii ianuarie 2006. Ministerul Justitiei va avea echipamente IT in valoare de 22 de milioane de euro. Contractul de furnizare de echipamente IT necesare in sistemul judiciar a fost incheiat cu firma Intrarom.

Produsele software urmeaza sa fie livrate catre instantele si parchetele din tara pana in data de 20 martie.

Banii pentru achizitionarea echipamentelor IT provin dintr-un proiect Phare, suma totala fiind de 22 de milioane de euro, din care 12 milioane pentru informatizarea instantelor si zece milioane pentru parchete, potrivit declaratiei ministrul Justitiei, Monica Macovei.

Contractul – semnat de ministrul Monica Macovei, procurorul general al Romaniei, Ilie Botos si directorul Intrarom, Nikolaos Doukakis – prevede ca livrarea echipamentelor IT sa se faca in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a contractului, punerea in functiune a retelelor urmand a fi realizata pana la 30 aprilie 2006.

Ministerul Justitiei va primi, conform contractului, 9.000 de calculatoare, 200 de laptopuri, 524 de servere si 2.000 de imprimante, care vor fi distribuite instantelor din Capitala si din tara. Tribunalul Capitalei va primi 190 de statii, iar Curtea de Apel Bucuresti 225.

Ministerul Public va primi 4.300 de statii, 450 de laptopuri, 453 de servere si 3.190 de imprimante.

Potrivit informatiilor oferite de Ministerul Justitiei, Intrarom a castigat licitatia publica – amanata de doua ori, anul trecut – privind atribuirea contractului de furnizare in leasing a echipamentelor de tehnica de calcul necesare procesului de informatizare a sistemului judiciar si penitenciar din Romania.

Pretul oferit de Intrarom pentru un computer a fost de 620 de euro. Finantarea proiectului, derulat de Intrarom, impreuna cu firmele HP Romania, Omnilogic, Flamingo, Softwin – este asigurata de Unicredit Leasing.

In iunie 2005, costurile procesului de informatizare a sistemului judiciar erau estimate la 130-150 de milioane de euro, pentru derularea acestuia urmand sa fie aplicate mai multe programe de finantare incheiate cu Uniunea Europeana si Banca Mondiala.

Intrarom, magnetul banilor publici

Fericitul beneficiar al contractului de 22 milioane de euro cu Ministerul Justitiei, societatea Intrarom este inregistrata in Bucuresti si are ca domeniu de activitate fabricarea masinilor de birou.

Intracom este controlata de grecul Socrates Kokkalis, magnatul grec situat pe locul 421 in topul celor mai bogati oameni din lume, iar firma sa, Intracom este principalul furnizor de tehnica si echipamente pentru OTE (compania care a preluat controlul RomTelecom).

In 1993, Socrates Kokkalis a deschis in Capitala societatea Intrarom, in care Intracom detine peste 50% din actiuni, iar cel mai mare actionar persoana fizica este Mihai Liviu Gherman. Mihai Gherman este fiul fostului presedinte al PDSR si fost ambasador al Romaniei la Paris, un cunoscut apropiat al fostului presedinte Ion Iliescu.

Alaturi de fiul lui Oliviu Gherman, in Intrarom apar ca actionari si fosti angajati ai RomTelecom, taranistul Petrisor Peiu – fost membru in CA al RomTelecom, iar ca administrator, senatorul PSD de Dambovita Virgil Popa.

Ca urmare a acestui parteneriat, Intrarom a ajuns in topul societatilor care au obtinut contracte cu institutii publice, companii nationale sau societati la care statul este actionar majoritar.

Printre clientii pe care Intrarom i-a servit pe bani grei de la infiintare si pana in prezent se afla Loteria Romana, CFR Calatori, Romtelecom si nu in ultimul rand, Ministerul Justitiei.

Asocierea dintre CFR Calatori, Intrarom si SC Informatica Feroviara SA este un exemplu elocvent pentru modul in care compania patronata de grecul Kokkalis isi desfasoara afacerile in Romania.

Astfel, un contract de milioane de euro a fost initial atribuit printr-o hotarare de guvern unor entitati, fara respectarea legii achizitiilor publice, pentru ca ulterior sa fie predat catre Intrarom fara nici un fel de licitatie.

Presa centrala a relatat pe larg faptul ca, in august 2003, Societatea Nationala CFR Calatori era autorizata de Guvernul Romaniei sa contracteze un credit de 25 milioane de euro pentru realizarea sistemului informatic folosit la vanzarea biletelor.

Conform HG 936/2003, de realizarea sistemului urma sa se ocupe o societate comerciala si SC Informatica Feroviara.

In martie 2005, Intrarom SA cesiona catre Alpha Bank Romania drepturile de creanta „pana la concurenta sumei de 8 milioane de euro, nascute din contractul privind extinderea sistemului informatic „Vanzare de bilete si rezervare locuri la trenurile de calatori” incheiat intre Intrarom SA si CFR Calatori SA”, conform descrierii existente la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Documentul demonstreaza ca Intrarom a ajuns sa fie furnizor pentru CFR Calatori, fara sa fi participat la vreo licitatie.

O alta afacere ciudata servita Intrarom face trimitere la Loteria Nationala. Astfel, in 1994, societatea patronata de Kokkalis si Gherman a produs si livrat peste 1.500 terminale loto pentru toate sucursalele din tara. Relatia preferentiala dintre Intrarom si Loteria a continuat si in anii urmatori.

Astfel, in 2001, Intrarom a mai livrat echipamente video pentru Loterie, iar in 2003 a inceput implementarea unui sistem informatic integrat.

Demn de subliniat faptul ca, potrivit unui cetatean evreu, patronul unei societati care a avut o relatie contractuala cu Loteria, intre cele doua companii (Loteria si Intrarom) exista un contract de exclusivitate pe timp de 10 ani.

Intrarom a beneficiat si de un contract important atribuit in 1996, in valoare de peste 3 miliarde de drahme (aproximativ 10 milioane de dolari), cu Romtelecom. Toate telefoanele publice, cu cartela si monede, impreuna cu sistemele de transmisie si adaptare la tehnologia romaneasca au fost instalate de Intrarom in toata tara.

Tot atunci , Intrasoft, societate subsidiara lui Intracom, a castigat proiectul finantat de Banca Mondiala privind reteaua de date a SNCFR, in valoare de 7 milioane de dolari. De asemenea, Intrarom a prins si contractul cu Transelectrica privind dezvoltarea unei infrastructuri de telecomunicatii intre companiile de electricitate din Bulgaria si Romania.

Succesul Intrarom, pus in mare parte pe seama legaturii societatii cu PSD gratie lui Oliviu Gherman, nu a incetat odata cu schimbarea puterii.

Astfel, asa cum am aratat, Intrarom a reusit sa mai incaseze peste 20 de milioane de euro in urma unui contract semnat cu Ministerul Justitiei ce vizeaza tocmai realizarea unui sistem informatic al justitiei romane.

Aspect intr-o oarecare alarmant daca luam in discutie acuzatiile ce i se aduc actionarului majoritar al societatii Socrates Kokkalis.

Un grec pe jumatate roman

Socrates Kokkalis este unul dintre cei mai bogati oameni din Balcani si ocupa un loc important pe lista miliardarilor publicata de revista „Forbes”. Nascut in Atena, in 1939, Kokkalis a emigrat impreuna cu familia sa in Iugoslavia si apoi in Romania, unde si-a petrecut o buna parte din viata.

Dupa ce a absolvit liceul „I.L.Caragiale” din Bucuresti, a plecat in Rusia unde si-a inceput studiile universitare, pe care le-a continuat la Universitatea Humboldt din Berlin, obtinand masteratul in fizica si electronica. El a infiintat societatea Intracom in 1967, iar Intrarom a fost prima filiala a acestei societati.

Kokkalis este si presedinte al clubului sportiv Olympiakos. Numarul doi al grupului Intracom, Konstantinos Tsoukalidis, s-a nascut la Braila, si-a petrecut tineretea in Romania si vorbeste perfect romaneste. Numele multimilionarului Kokkalis este implicat intr-un amplu scandal legat de spionaj in favoarea STASI.

Socrates Kokkalis a fost actionat in justitie sub acuzatiile de „spionaj in favoarea STASI, spalare de bani si insusire de bunuri date spre pastrare”.

Kokkalis, spion STASI

In instrumentarea cazului au prevalat acuzatiile parlamentarului Panayioti Kammenou, care a prezentat procurorului documente din care reiese ca Socrates Kokkalis a fost agent al Stasi si a venit in Grecia pentru a aduce tehnologie occidentala in tarile din blocul rasaritean.

Acuzatiile de spalare de bani, escrocherie si insusire de bunuri date spre pastrare sunt legate de cazul jocului de loto organizat in Rusia. Cazul va fi analizat de un anchetator mandatat.

Scandalul in care este implicat acum patronul Intracom, atinge deocamdata doar Germania si Rusia, insa s-ar putea propaga si in Romania si Armenia, unde Intracom (societatea mama a Intrarom) s-a implicat in afaceri cu societatile nationale de telefonie.

Socrates Kokkalis a fost recrutat de STASI in 1965 si a fost folosit, de atunci, sub numele de cod „Rocco”.

Potrivit unor dezvaluiri aparute inca din 1992 in presa germana, Kokkalis a infiintat firma „Intracom” la ordinul lui Alexander Schalk – Golodkovski, un demnitar al fostei RDG devenit ulterior important om de afaceri si acuzat, dupa 1996, ca ar fi deturnat fonduri ale fostei RDG.

In Grecia, numele de cod „Rocco” a fost inlocuit cu „Kaskadeur”, Socrates Kokkalis devenind, se pare, unul dintre cei mai importanti agenti STASI care au participat la infiltrarea Greciei si structurilor NATO. Potrivit presei internationale, Kokkalis a folosit Intracom pentru a transfera tehnologie din tarile capitaliste spre fosta RDG.

Tagged , , , , , ,

Opinia Intrarom cu parere la Insolventa sa

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

Intrarom ne trimite un drept la replica. Ne pare bine si-l publicam. Nu pentru ca noi credem ca are dreptate ci pentru ca asa e jocul democratic in lumea presei.
Ne ameninta Intrarom ca ne dau in judecata. Iarasi e foarte bine. E dreptul lor. Asa cum e dreptul nostru de a ne aprofunda investigatiile si de a reveni -dupa ce publicam opinia Intrarom- cu noi si incendiare amanunte despre afacerea Intrarom, Intralot , rolul lui Copos si al lui Voiculescu in aceasta afacere, rolul Intrarom in Loteria Romana- aproape falimentata de distinsul personaj Socrates Kokkalis- cel care conduce din umbra interesele grupului Intrarom/Intralot… si… cine credeti ca e avocatul intermediar al acestui grup?

Distinsul domn Bostina… cum care ? Doru Bostina. Un proprietar al unei case celebre de avocatura din Romania.

Mihai Craiu


In continuare cititi opinia grupului Intrarom. Da’ e doar o opinie. A lor. Asa cum si a noastra e doar o opinie. A noastra.
Vom reveni…


1

2

3

4

5

Tagged , , , , , ,

Consumul excesiv de bani publici poate provoca INSOLVENŢA!

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

După ce s-a înfruptat din plin din bani publici, câştigând sute de milioane de euro în schimbul furnizării unor sisteme informatice nefuncţionale, INTRAROM SA, companie controlată de grecii de la INTRACOM TELECOM, intră în INSOLVENȚĂ.

Cunoscută pentru multiplele „tunuri” date la licitaţiile organizate de Loteria Română, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi nu numai, pentru achiziţia de sisteme informatice în valoare de milioane de euro, compania Intrarom S.A. intră în insolventă. Romsoft SRL, firmă românească, integrator de sisteme informatice, a cerut în instanţă intrarea în insolvenţă a Intrarom SA, pentru o datorie de aproximativ 3 milioane de euro. Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti pe data de 02.11.2015.

Un lung şir de eşecuri

În pofida sumelor uriaşe încasate, Intrarom S.A. s-a consacrat în piaţă datorită eşecurilor răsunătoare, aceasta nereuşind livrarea în parametrii funcţionali a sistemelor implementate, beneficiarii fiind nevoiţi să lucreze fără multe dintre facilităţile pe care de tehnologia de vârf achiziţionată, ar fi trebuit să le ofere. Este cazul proiectului atât de mediatizat de la Loteria Română.

Prin Acordul Cadru de Împrumut încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional, s-a stabilit că punerea în funcţiune a unui serviciu informatic performant, pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice, să reprezinte unul dintre elementele de control ale realizării obligaţiilor asumate.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să aplice standardele clasificaţiei economice a activităţilor guvernamentale COFOG nivel 2 pentru raportarea execuţiei bugetare, standarde care solicită informaţii mult mai detaliate din partea instituţiilor publice. De asemenea, în cadrul raporturilor cu instituţii financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială), Ministerului Finanţelor Publice i se solicită informaţii de detaliu privitoare la situaţia financiară a instituţiilor publice. În acest context, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, este necesară cunoaşterea execuţiei bugetare şi a angajamentelor bugetare detaliate, la nivel primar, în profil funcţional şi economic, a tuturor celor aproximativ 15.000 de instituţii publice şi operatori economici. În plus, este necesară consolidarea tuturor acestor informaţii într-o bază de date accesibilă atât Ministerului Finanţelor Publice, cât şi altor părţi interesate.

Pentru realizarea acestor angajamente, Ministerul Finanţelor Publice implementează proiectul “Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice (FOREXEBUG)”, cod SMIS 34952, co-finanţat din Fondul Social European, respectiv din Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui termen de finalizare a fost amant de nenumărate ori datorită lipsei de funcţionalitate şi performanţă.

Proiectul a avut ca perioadă de implementare intervalul 16 ianuarie 2012 – 15 iulie 2014. Valoarea totală eligibilă a proiectului (fără TVA) este de 7.878.860,00 lei (6.697.031,00 lei- valoare eligibilă nermabursabilă din Fondul Social European şi 1.181.829,00 lei – cofinanţarea eligibilă a Ministerului Finanţelor Publice).

Un alt proiect din portofoliul de eşecuri le multinaţionalei abonată la „ţepe din bani publici” pare a fi şi cel de la Ministerul Justiţiei – „Procurement of a Comprehensive Resource Management System (RMS) for the Romanian JudicialSector (IFB No. IBRD4811RO-MoJ/G-3-1/1)”. Ca toate celelalte proiecte “implementate” şi acesta se bucură de finanţare generoasă (Buget proiect 22,224,640.28 LEI + 933,463,196.00 USD + 3,963,761.68 EURO) din partea Băncii Mondiale având ca obiectiv Reforma Sistemului Judiciar din România. Este proiectul cel mai mare din istoria Băncii Mondiale, ca valoare şi impact, dedicat strict unui sistem judiciar şi totodată singura iniţiativă de tip ERP, de o asemenea complexitate şi impact, aplicată la nivel mondial, strict legată de sistemul judiciar eterogen al vreunui stat. Şi finalizarea acestui proiect pare a fi o “fata morgana”.

Părerea pieţei IT

Eşecul acestor proiecte nu este surprinzător pentru specialiştii din piaţă care le consideră mai degrabă o consecinţă firească a semnării şi asumării unor contracte fără a avea la dispoziţie specialişti IT, certificaţi în implementarea proiectelor de o asemenea anvergură.

Piaţa IT este acaparată în acest moment de firme cu resurse „fantomă”, care prin modalităţi mai mult decât îndoielnice reuşesc să câştige licitaţii în sectorul public, aducând grave prejudicii utilizării fondurilor publice.

Mai multe firme din piaţa IT, printre care Novensys, Total Network Solution, Software Development & Consulting, au intrat în imposibilitatea de derulare a business-ului din cauza relaţiilor contractuale cu Intrarom SA. Ar fi interesant de analizat, în acest context, modul în care profitul înregistrat de Intrarom SA este distribuit între sucursala din România şi firma mamă, Intracom.

Întrebări care aşteaptă răspuns

Rămân foarte multe întrebări dar la unele dintre ele răspunsurile ar trebui găsite cât mai curând. Cum poate fi explicat faptul că o firmă câştiga contracte de o asemenea anvergură şi importanţă, pentru proiecte de interes naţional, finanţate de instituţii de renume, neavând de fapt resursele umane necesare? Cine analizează lipsa de performanţă a corporaţiilor locate în România, în proiectele de interes naţional?

Conform Risco.ro INTRAROM SA, CUI 4879159, este deţinută de următorii acţionari:

INTRACOM TELECOM: 66,70%

Tsoukalidis Konstantinos: 9,99%

Gherman Mihai Liviu: 2,74%

Dumitru Florin Victor: 0,79%

Arnaoutou Valentin: 0,26%

Turcu Carmen: 0,23%

Constantinescu Cătălin Iulian: 0,23%

Rusu Anca Daniela: 0,23%

Chiriţă Ionel Marian: 0,23%

Bârlea Teodor: 0,23%

Bolohan Mihai: 0,13%

INTRAROM SA: 9,47%

INTRALOT SOCIETATE ANONIMĂ – SISTEME

COMPLETE DE INFORMATICĂ ŞI SERVICII

JOCURI DE NOROC (T.D.) INTRALOT: 4,38%

MORTON FININVEST HOLDING SA: 4,36%

Tagged , , , , , , , , , , ,