Tag Archives: licitatii false

O LICITAŢIE PUBLICĂ CU IZ DE PRAZ

Abia s-au stins ecourile ultimelor alegeri locale şi constat că deja au început să fie plătite datoriile acumulate în campania electorală. Formele prin care se realizează plata acestor datorii îmbracă forme din cele mai diverse, mergând până la acordarea unor contracte prin licitaţii, aparent corecte, publicate pe site-ul oficial e-licitatie.ro.

Întâmplător, găsesc în dimineaţa zilei de 14 iulie 2016, săptămâna trecută, o licitaţie organizată de Consiliul Judeţean Dolj pentru achiziţia „Servicii de publicitate în presa scrisă şi audio vizuală”, conform CPV 79341000-6. Frumos, îmi spun, foarte frumos, iată că noua conducere a Consiliului Judeţean Dolj a înţeles cât este de importantă comunicarea cu cetăţenii judeţului.

Licitaţia avea drept obiect achiziţionarea de servicii de publicitate în presa scrisă şi audio-vizuală împărţit şi cuprindea două loturi:

  • Lot nr. 1 – Servicii privind producţia audio-video a evenimentelor şi manifestărilor CJ Dolj şi difuzarea materialului pe un post de televiziune local. Valoarea estimată 48.387 lei, fără TVA
  • Lot nr. 2 – Servicii de producţie audio-video în vederea difuzării anunţurilor de interes general ale CJ Dolj şi difuzarea pe un post de televiziune local. Valoarea estimată 48.387 lei, fără TVA.

Durata contractului de servicii: 12 luni de la semnare.

Una peste alta, aproximativ 20.000 de Euro, o sumă nu foarte mare raportată la cerinţele Caietului de Sarcini dar provenită din bani publici.

Parcurgând textul Invitaţiei de participare, mi-au atras atenţia câteva aspecte.

În primul rând, nu am înţeles cum cele două loturi au putut fi echivalate la fix acelaşi preţ în condiţiile în care în caietul de sarcini al lotului 1 se face vorbire despre reportaje de minim 8 minute care ar fi trebuit difuzate în fiecare joi şi vineri, în intervalul 18.30-19.00, maxim 8 apariţii pe lună iar caietul de sarcini al lotului 2 face referire la „producţii audio-video care vor fi difuzate sub forma unui calup format din minim 30 difuzări, minim 4 calupuri pe lună”.

O a doua nedumerire a fost legată de termenul extrem de scurt dintre dată publicării anunţului, 13 iulie 2016, după-amiază şi data depunerii ofertelor, 18 iulie 2016. Deci doar 5 zile dintre care două, 15 şi 16 iulie nelucrătoare, (sâmbătă şi duminică). Puteţi să credeţi că problema comunicării Consiliului Judeţean Dolj, pe un an întreg, poate fi rezolvată în doar 3 zile?

Frapant, a fost pentru mine, modul de întocmire al invitaţiei de participare la licitaţie, total ambiguu şi evaziv. Am simţit de la prima lectură a caietului de sarcini, aprobat de Preşedintele CJ Dolj, dl Ion Prioteasa, că, fie avem de-a face cu o crasă incompetenţă din partea celor care l-au întocmit, şef serviciu Larisa Raducan şi Loredana Neagoe, fie această licitaţie este una cu câştigător prestabilit pentru care, toate ambiguităţile strecurate în conţinut, urmau să lucreze din plin.

Drept urmare, joi, 14 iulie, cu revenire vineri dimineaţă, 15 iulie, am transmis CJ Dolj o cerere în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, în cuprinsul căreia am formulat 6 întrebări, după cum urmează:

  • Periodicitate: în ce constau cele „maxim 4 apariţii pe lună”?
  • De ce şi cum consideraţi că cele „maxim 4 apariţii pe lună” capătă ulterior formă a„minim 30 difuzări, minim 4 calupuri pe lună”?
  • Vorbim despre maxim în limite de minim?
  • La ce vă referiţi atunci când vorbiţi despre „apariţii” şi la ce vă referiţi când faceţi vorbire despre „difuzări”?
  • Vorbim despre „maxim 4 apariţii” sau despre „4 calupuri a câte minim 30 de difuzări fiecare”, deci despre 120 de difuzări pe lună?
  • Cum se face că acesta licitaţie, consider de importanţă pentru comunicarea CJ Dolj cu populaţia judeţului, timp de un an, a fost publicată în data de 13.07.2016, în a doua parte a zilei, având termen de depunere a ofertelor în data de 18.07.2016, în condiţiile în care zilele de 16 şi 17 sunt sâmbătă, respectiv duminică?

Răspunsul a sosit vineri, 15 iulie, spre sfârşitul programului şi sună astfel:

“Ca urmare a cererii formulate de un operator economic (?) conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 24/15.07.2016, a fost solicitată detalierea următoarelor informaţii existente în Caietul de Sarcini…”

Urmează cele 6 întrebări formulate, iar la final se specifică: “Autoritatea contractantă analizând aspectele ce fac obiectul Caietului de Sarcini, a constatat neconcordanţe privind cerinţele din Caietul de Sarcini, drept pentru care se impune anularea achiziţiei directe şi reluarea acesteia cu documentaţia refăcută.”

În răspunsul semnat de această dată de un alt Şef Serviciu, Cristian Ungureanu, nu se face nicio referire al faptul că presa, publicaţia Săptămâna Financiară este cea care a sesizat inadvertenţele din Caietul de sarcini. Suntem numiţi “operator economic”.

Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă “operatorul economic” nu sesiză cele de mai sus?

Sursele noastre spun că acest Caiet de Sarcini ar fi fost unul cu dedicaţie pentru televiziunea alege.tv, membră a grupului Gazeta de Sud, care ar fi intervenit la Regia de publicitate Arbomedia pentru a nu fi ofertată, întrucât vă participa direct la licitaţie.

Acum eu nu ştiu cât de aproape a fost alege.tv în campanie de nouă echipă învingătoare în alegeri, cu siguranţă cetăţenii Judeţului Dolj ştiu mai bine, dar începutul este promiţător… La doar o lună de la alegeri şi imediat după instalarea noii conduceri să ţi se ofere premizele câştigării unui prim contact ne arată că băieţii nu pierd timpul. Au în faţă un mandat de 4 ani pe parcursul cărora se pot înfăptui lucruri cu adevărat “măreţe”, pentru toată lumea.

De această dată nu le-a ieşit dar sunt convins că se vor replia repede şi vor reveni, sper mai bine pregătiţi, mai transparenţi şi mai corecţi. Toţi cei care muncesc în acest domeniu ştiu cât de greu se întocmesc documentaţiile necesare participării la o licitaţie, cât de multe şi restrictive sunt condiţiile. Multe dintre companii depind de aceste licitaţii pentru aşi putea plăti salariaţii, taxele şi impozitele împovărătoare. Ar fi de preferat şi tocmai în acest sens a fost creat SEAP-ul, ca “jocul” să se desfăşoare transparent, după reguli care să nu avantajeze niciuna dintre părţi iar câştigătorul să fie cel care merită, cinstit, pe măsura muncii depuse.

Fenomenul, din păcate, continuă… Această licitaţie ne-a intrat în vizor dar putea foarte bine să ne scape. Noi, ca publicaţie economică de specialitate veghem, atât cât putem, la cheltuirea corectă a banilor publici. Important ar fi ca această misiune să fie însuşită de toată societatea civilă, de fiecare cetăţean în parte, pentru că altfel ne vom fura singur căciula şi în final vom rămâne păcăliţi. Oare de unde era originar Păcală?

Tagged , , , ,

Consumul excesiv de bani publici poate provoca INSOLVENŢA!

Sursa: Saptamana-Financiara.ro

După ce s-a înfruptat din plin din bani publici, câştigând sute de milioane de euro în schimbul furnizării unor sisteme informatice nefuncţionale, INTRAROM SA, companie controlată de grecii de la INTRACOM TELECOM, intră în INSOLVENȚĂ.

Cunoscută pentru multiplele „tunuri” date la licitaţiile organizate de Loteria Română, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi nu numai, pentru achiziţia de sisteme informatice în valoare de milioane de euro, compania Intrarom S.A. intră în insolventă. Romsoft SRL, firmă românească, integrator de sisteme informatice, a cerut în instanţă intrarea în insolvenţă a Intrarom SA, pentru o datorie de aproximativ 3 milioane de euro. Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti pe data de 02.11.2015.

Un lung şir de eşecuri

În pofida sumelor uriaşe încasate, Intrarom S.A. s-a consacrat în piaţă datorită eşecurilor răsunătoare, aceasta nereuşind livrarea în parametrii funcţionali a sistemelor implementate, beneficiarii fiind nevoiţi să lucreze fără multe dintre facilităţile pe care de tehnologia de vârf achiziţionată, ar fi trebuit să le ofere. Este cazul proiectului atât de mediatizat de la Loteria Română.

Prin Acordul Cadru de Împrumut încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional, s-a stabilit că punerea în funcţiune a unui serviciu informatic performant, pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice, să reprezinte unul dintre elementele de control ale realizării obligaţiilor asumate.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să aplice standardele clasificaţiei economice a activităţilor guvernamentale COFOG nivel 2 pentru raportarea execuţiei bugetare, standarde care solicită informaţii mult mai detaliate din partea instituţiilor publice. De asemenea, în cadrul raporturilor cu instituţii financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială), Ministerului Finanţelor Publice i se solicită informaţii de detaliu privitoare la situaţia financiară a instituţiilor publice. În acest context, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, este necesară cunoaşterea execuţiei bugetare şi a angajamentelor bugetare detaliate, la nivel primar, în profil funcţional şi economic, a tuturor celor aproximativ 15.000 de instituţii publice şi operatori economici. În plus, este necesară consolidarea tuturor acestor informaţii într-o bază de date accesibilă atât Ministerului Finanţelor Publice, cât şi altor părţi interesate.

Pentru realizarea acestor angajamente, Ministerul Finanţelor Publice implementează proiectul “Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice (FOREXEBUG)”, cod SMIS 34952, co-finanţat din Fondul Social European, respectiv din Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui termen de finalizare a fost amant de nenumărate ori datorită lipsei de funcţionalitate şi performanţă.

Proiectul a avut ca perioadă de implementare intervalul 16 ianuarie 2012 – 15 iulie 2014. Valoarea totală eligibilă a proiectului (fără TVA) este de 7.878.860,00 lei (6.697.031,00 lei- valoare eligibilă nermabursabilă din Fondul Social European şi 1.181.829,00 lei – cofinanţarea eligibilă a Ministerului Finanţelor Publice).

Un alt proiect din portofoliul de eşecuri le multinaţionalei abonată la „ţepe din bani publici” pare a fi şi cel de la Ministerul Justiţiei – „Procurement of a Comprehensive Resource Management System (RMS) for the Romanian JudicialSector (IFB No. IBRD4811RO-MoJ/G-3-1/1)”. Ca toate celelalte proiecte “implementate” şi acesta se bucură de finanţare generoasă (Buget proiect 22,224,640.28 LEI + 933,463,196.00 USD + 3,963,761.68 EURO) din partea Băncii Mondiale având ca obiectiv Reforma Sistemului Judiciar din România. Este proiectul cel mai mare din istoria Băncii Mondiale, ca valoare şi impact, dedicat strict unui sistem judiciar şi totodată singura iniţiativă de tip ERP, de o asemenea complexitate şi impact, aplicată la nivel mondial, strict legată de sistemul judiciar eterogen al vreunui stat. Şi finalizarea acestui proiect pare a fi o “fata morgana”.

Părerea pieţei IT

Eşecul acestor proiecte nu este surprinzător pentru specialiştii din piaţă care le consideră mai degrabă o consecinţă firească a semnării şi asumării unor contracte fără a avea la dispoziţie specialişti IT, certificaţi în implementarea proiectelor de o asemenea anvergură.

Piaţa IT este acaparată în acest moment de firme cu resurse „fantomă”, care prin modalităţi mai mult decât îndoielnice reuşesc să câştige licitaţii în sectorul public, aducând grave prejudicii utilizării fondurilor publice.

Mai multe firme din piaţa IT, printre care Novensys, Total Network Solution, Software Development & Consulting, au intrat în imposibilitatea de derulare a business-ului din cauza relaţiilor contractuale cu Intrarom SA. Ar fi interesant de analizat, în acest context, modul în care profitul înregistrat de Intrarom SA este distribuit între sucursala din România şi firma mamă, Intracom.

Întrebări care aşteaptă răspuns

Rămân foarte multe întrebări dar la unele dintre ele răspunsurile ar trebui găsite cât mai curând. Cum poate fi explicat faptul că o firmă câştiga contracte de o asemenea anvergură şi importanţă, pentru proiecte de interes naţional, finanţate de instituţii de renume, neavând de fapt resursele umane necesare? Cine analizează lipsa de performanţă a corporaţiilor locate în România, în proiectele de interes naţional?

Conform Risco.ro INTRAROM SA, CUI 4879159, este deţinută de următorii acţionari:

INTRACOM TELECOM: 66,70%

Tsoukalidis Konstantinos: 9,99%

Gherman Mihai Liviu: 2,74%

Dumitru Florin Victor: 0,79%

Arnaoutou Valentin: 0,26%

Turcu Carmen: 0,23%

Constantinescu Cătălin Iulian: 0,23%

Rusu Anca Daniela: 0,23%

Chiriţă Ionel Marian: 0,23%

Bârlea Teodor: 0,23%

Bolohan Mihai: 0,13%

INTRAROM SA: 9,47%

INTRALOT SOCIETATE ANONIMĂ – SISTEME

COMPLETE DE INFORMATICĂ ŞI SERVICII

JOCURI DE NOROC (T.D.) INTRALOT: 4,38%

MORTON FININVEST HOLDING SA: 4,36%

Tagged , , , , , , , , , , ,