Tag Archives: microsoft

12 March 2015
News

EXCLUSIV. Înţelegerea SECRETĂ a fostului ministru Cristian David cu afaceriști cercetați în DOSARUL „Microsoft”. Banca Mondială a dat 7,5 milioane de euro pentru un SISTEM DE SALVARE care nu funcţionează

Sursa: Evz.ro

Fostul ministru de Interne, Cristian David FOTO: RĂZVAN PETRESCU

Printr-un ordin al fostului ministru de Interne, arestat, acum, pentru șpagă, au fost secretizate, în 2008, detaliile legate de implementarea sistemului informațional pentru situații de urgență.

Printre beneficiarii banilor se numără Călin Tatomir, fost director Microsoft, Dan Roman și Bogdan Cocora, reprezentanții S&T Romania. Cei trei sunt cercetați de DNA pentru trafic de influență și dare de mită.

Pe lista lungă a celor care sunt cercetați în dosarul „Microsoft” se numără și re prezentanții firmei S&T Romania, Dan Roman și Bogdan Cocora. Societatea este una și aceeași care trebuia să implementeze, încă din anul 2008, Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU). Pentru acest sistem național pentru intervenții în caz de calamități sau accidente aviatice, care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan, în tragedia din Munții Apuseni, Banca Mondială a alocat 7,5 milioane de euro Guvernului României, iar principalul beneficiar este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

„Strict confidențiale”

Interesant este că, după tragedia din 20 ianuarie 2014, oficiali IGSU declarau, pentru HotNews, că valoarea proiectului este de 6,5 milioane de euro, cu un milion mai puțin decât anunțase S&T Romania, în anul 2008, însă datele legate de contract sunt „strict confidențiale”.

 

 

Implementarea SMISU este parte a acordului de împrumut semnat, în anul 2004, de Guvernul României și Banca Mondială, privind o finanțare de 150 de milioane de dolari, în Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență. „Afacerea SMISU” a fost pusă în aplicare printr-un ordin semnat de fostul ministru de Interne, Cristian David.

Desemnat să acorde asistență tehnică proiectului a fost consorțiul format din firmele asociate: AAM Management Information Consulting Ltd., Intech AS și Societatea Comercială „Cabinetul Călin Tatomir” – SRL. Călin Tatomir a devenit, în același an, directorul Microsoft România. Anul trecut, în referatul DNA, un martor preciza că, „în 2008, Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piață că a acceptat această funcție doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică (pion principal în dosarul Microsoft – n.r.) de reînnoirea contractului de licențiere cu Guvernul României. De altfel, Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract.”

Sistemul care salvează vieți, în mâna unor corupți

Contractul privind construirea Sistemului a fost atribuit, în 2008, către S&T Romania și APD Communica tions Ltd. (Marea Britanie). Pentru implementarea proiectului a fost emis Ordinul nr. 612 din 11 septembrie 2008, semnat de fostul ministru al Afacerilor Interne, Cristian David.

● Din Comitetul de coordonare a implementării SMISU, denumit CCI, au fost desemnați să facă parte Victor Paul Dobre – președinte, fost secretar de stat MIRA (fosta denumire a MAI), alături de membrii: Ionel Sorinel Vasilca, adjunct tehnic al directorului STS; Valentin Oniciu, director adjunct MIRA; Vladimir Secară, inspector general IGSU, utilizator; Aurel Bilanici, director Unitatea de Management al Proiectului (UMP-MIRA).

● Conform articolului 7 din ordinul semnat de Cristian David reiese că „documentele au caracter de confidențialitate” și „accesul la aceste documente este permis numai personalului nominalizat în prezentul ordin”. Printre aceste persoane se numără Cristian David – arestat pentru luare de mită, Victor Paul Dobre – cercetat în dosarul fraudării referendumului privind suspendarea fostului președinte, Traian Băsescu, sau generalul Vladimir Secară – trimis în judecată pentru angajări ilegale la IGSU.

FOTO: Tragedia din Munții Apuseni, din ianuarie 2014, în care și-au pierdut viața studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan, ar fi fost evitată dacă se implementa sistemul SMISU

Am căutat să vedem care sunt explicațiile date de IGSU, principalul beneficiar al SMISU, pentru perioada lungă scursă de la alocarea fondurilor de la Banca Mondială. Am găsit un raport al ISU Teleorman care făcea referire, în octombrie 2014, la acest sistem, pe site-ul prefecturii.

Explicațiile țin, mai mult, de o birocrație tipic românească: pregătire de personal, amenajarea unor spații, organizarea în raport cu consiliile județene etc. Abia în aprilie 2012, sistemul a fost testat, iar acum proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial.

România riscă să piardă banii

Oficiali din MAI ne-au precizat că țara noastră poate fi nevoită să înapoieze banii alocați acestui proiect din cauza neîndeplinirii clauzelor contractuale. Printre piedicile invocate în implementarea sistemului se numără lipsa actelor normative de care IGSU avea nevoie pentru a funcționa la parametrii optimi, implicit evitarea birocrației. Spre exemplu, lipsa unei legi unitare a pompierilor. IGSU s-a înființat în anul 2004, prin fuziunea Corpului Pompierilor Militari și a Inspectoratului Protecției Civile. După 11 ani, instituția funcționează prin ordonanțe de Guvern, în baza legilor celor două instituții care au fuzionat, Legea 307/2006 a pompierilor și Legea 481 a protecției civile.

În perioada scursă de la semnarea acordului cu Banca Mondială, în 2004, timp de șapte ani la șefia IGSU s-a aflat generalul Vladimir Secară. În anul 2011, el a părăsit instituția, după ce a fost acuzat, și apoi trimis în judecată de Parchetul General pentru fraudă la angajări. Din anul 2007, SMURD-ul, înființat prin fundația doctorului Raed Arafat – pe atunci subsecretar de stat în Ministerul Sănătății -, a luat o amploare nebănuită: s-a extins la nivel național, la inspectoratele pentru situații de urgență.

În anul 2011, atunci când a demisionat de la șefia IGSU, generalul Vladimir Secară a fost numit vicepreședintele Fundației SMURD.

MEGAINVESTIGAȚIE ANTICORUPȚIE

Dosarul „Microsoft” este unul din cele mai mediatizate cazuri de la DNA. Totul a început pe 26 septembrie 2014, atunci când procurorii DNA au cerut începerea urmării penale în cazul a nouă foști miniștri: Dan Nica, Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Gabriel Sandu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Mihai Tănăsescu, Alexandru Athanasiu și Adriana Țicău.

Primele rețineri din acest dosar au fost pe 28 octombrie 2014: afaceriștii Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan (singurul arestat) și Sandu Gabriel. Pe 10 februarie au reținut-o în acest caz pe Elena Udrea – a fost arestată câteva zile, în prezent are mandat în dosarul „Gala Bute”.

Curtea de Conturi: „Implementarea a început în 2008

Iată principalele momente ale implementării SMISU și conexiunile cu oamenii implicați în dosarul Microsoft:

FOTO: Sistemul care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan în tragedia din Munții Apuseni nu funcționează nici astăzi, deși trebuia realizat în 12 luni

● Pe data de 8 august 2008, S&T Romania anunța lansarea oficială în România a proiectului SMISU, de aproximativ 7,5 milioane de euro ce urma să fie implementat, în termen de 12 luni, de către un consorțiu format din companiile S&T Romania și APD Communications Ltd. (Marea Britanie). Dacă funcționa, sistemul ar fi reprezentat un avantaj decisiv în operațiunea de salvare a victimelor din Apuseni. După tragedie, Raed Arafat a fost numit secretar de stat în cadrul MAI pentru a gestiona situațiile de urgență. La mai bine de un an de la tragedie, SMISU este încă nefuncțional.

● Pe data de 30 septembrie 2014, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis Camerei Deputaților și Senatului referatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin care se solicită declanșarea procedurilor de efectuare a urmăririi penale în cazul foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu și Valerian Vreme, în celebrul caz „Microsoft”.

● Pe 1 octombrie 2014, „Evenimentul zilei” dezvăluia date din referatul DNA, în dosarul „Microsoft”. Printre persoanele implicate în traficul de influență și darea de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct sunt Dan Roman și Bogdan Cocora – S&T Romania – și Călin Tatomir, fost director general Microsoft România. DNA preciza că toate firmele menționate sunt implicate oficial în contractul cu Ministerul Educației, „făcând fiecare la rândul său trafic de influență și dare de mită pentru a-și maximiza cota din contract și a-și proteja rămânerea lor în acest contract.”

● În ianuarie 2015, „Evenimentul zilei” prezenta raportul Curții de Conturi care arăta: „Sistemul SMISU nu este operațional, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deși finanțarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008”.

Sistemul a fost testat abia în aprilie 2012. Acum, proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial

Cum poate localiza SMISU locul unei prăbușiri

Sistemul este conceput să permită o mai bună coordonare și comunicare între toate componentele ISU din țară, într-un caz de urgență, și este prevăzut să ajute autoritățile ca să acționeze eficent în caz de inundații, ninsori puternice, cutremur sau accidente aviatice.

FOTO: Aura Ion

Așa cum reiese din documentele intrate în posesia „Evenimentul zilei”, prin acest sistem se poate localiza pe hartă locul unei tragedii și trimise la fața locului toate forțele operaționale aflate în zonă. Numai că, deși trebuia să fie gata într-un an, el nu funcționează nici astăzi. Mulți specialiști în situații de urgență susțin că, dacă SMISU era operațional, avionul care s-a prăbușit, pe 20 ianuarie 2014, în munții Apuseni – și în care au pierit studenta la medicină Aura Ion și pilotul Adrian Iovan – ar fi fost găsit mult mai repede.

FOTO:Adrian Iovan

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
8 March 2015
News

Tenis pe bani – DNA versus GMP

Sursa: EVZ
Felix Tătaru

Consultantul politic Felix Tătaru, s-a prezentat miercuri la Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind citat pentru a fi audiat, în calitate de martor, în dosarul Gala Bute. Numele său apare în declaraţiile date procurorilor de către un martor, potrivit cărora, în vara anului 2011, Tudor Breazu i-ar fi cerut să meargă la Ştefan Lungu să ia bani pe care urma să îi ducă lui Felix Tătaru.

UPDATE – Felix Tătaru a postat, pe contul său de Facebook, un comentariu cu privire la audierea sa de către procurorii DNA, în legătură cu dosarul Gala Bute. “Nu am lucrat pentru acest proiect. Într-adevăr, în 2011, am avut o colaborare cu PDL București (condus atunci de Elena Udrea) pentru proiectul Legea Capitalei. Contractat, facturat, plătit (târziu, dar plătit). Restul sunt speculații. Despre cum asta a devenit o știre, eventual alături de numele unuia dintre președinții țării pentru care am avut onoarea să lucrez, arată cât de mare poate fi diversiunea în spațiul public românesc. Detalii în presă“, a comentat Tătaru.

“Sunt obișnuit cu atâtea prostii care s-au spus despre noi”

La intrarea în DNA, Tătaru a fost întrebat dacă știe ceva despre “Gala Bute”. ”Nu, nu am avut nicio treabă cu dosarul. (…) Nu pot să spun că suntem amici (cu Elena Udrea — n.r.). Da, ne-am întâlnit pentru că era la PDL și am lucrat pentru PDL”, a fost răspunsul acestuia.

La ieșirea de la audieri, acesta a declarat că citarea sa la DNA îl afectează. ”Eu sunt obișnuit cu atâtea prostii care s-au spus despre noi. Văd titluri de genul Felix Tătaru a luat șpagă. De ce să ia șpagă? Eu am firma mea, iau bani pe firmă..”, a răspuns Felix Tătaru la întrebările jurnaliștilor.

Totodată, el a precizat că trebuie să trimită documente care să ateste plățile.

Dosarul ”Gala Bute”

Directorul agenţiei de publicitate GMP Felix Tătaru a fost consultant în peste 20 de campanii electorale, naţionale şi locale, numai pentru candidaţi şi partide de dreapta.

În dosarul “Gala Bute”, Elena Udrea a fost arestată preventiv în 25 februarie, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a emis pe numele ei mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia nu este definitivă, contestaţia Elenei Udrea urmând să se judece în 5 martie, tot la instanţa supremă.

Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”. În 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”, după ce anchetatorii au .

În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PNL Ion Ariton (ales din partea PDL) este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

Elena Udrea a transmis recent pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

Circuitul denunţurilor, potrivit mediafax.ro:

• Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia.

• După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu.

• Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea.

• Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus.

• După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , ,
23 February 2015
News

Guvernul din …Umbra

Sursa: Adevarul

Premierul Adrian Năstase, vicepremierul George Copos, ministrul Relu Fenechiu şi ultimul membru al guvernului corupţiei, Miron Mitrea COLAJ FOTO Adevărul Citeste mai mult: adev.ro/njtu4s

 

Un fost premier, secondat de un viceprim-ministru şi o suită de miniştri pot oricând alcătui un guvern al corupţiei „validat“ de judecători. Guvernul „propus“ de DNA a fost „votat“ de Curtea Supremă. Şi mai mulţi sunt cei care sunt acum anchetaţi sau judecaţi. Doi au statut special în acest guvern: nu pot fi anchetaţi pentru că lipsesc avizele pentru începerea urmării penale împotriva lor.

După Revoluţie, dar mai ales în ultimii cinci ani, judecătorii au trimis la închisoare nu mai puţin de 13 politicieni care au făcut parte din diferite guverne. Practic, Justiţia a creat în spatele gratiilor un guvern de uniune naţională, miniştrii având culori politice diverse. Funcţia de premier al guvernului corupt creionat de Justiţie este ocupată, desigur, de Adrian Năstase. Fost prim-ministru al guvernului României în perioada 2000 – 2004, Adrian Năstase pare liderul perfect şi pentru guvernul din spatele gratiilor. Condamnat în două dosare penale, Trofeul Calităţii şi Zambaccian, acesta a fost liberat condiţionat în 2014. Năstase a fost şi ministru de Externe la începutul anilor ’90, astfel că în guvernul corupt poate ocupa şi această funcţie.

Vicepremierul Copos: două condamnări Un politician cu o istorie scurtă ca vicepremier (2004-2006) poate face carieră dacă ar ocupa aceeaşi funcţie în guvernul din închisoare. George Copos are la activ două condamnări: una de 4 ani şi opt luni în Dosarul Transferurilor de jucători şi 4 ani în Dosarul Loteria 1. Postul de la Agricultură este asigurat. Fostul ministru Ioan Avram Mureşan are cea mai mare condamnare dată unui fost ministru pentru corupţie: şapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri. Are şi trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“.

Recordul pedepsei pentru corupţie este însă disputat cu Sorin Pantiş, fost ministru al Comunicaţiilor, un membru de nelipsit în guvernul corupţilor. Pantiş a primit tot şapte ani de închisoare în dosarul privatizării ICA, acelaşi în care a primit 10 ani şi fostul lider PC, Dan Voiculescu. La Ministerul Comunicaţiilor se poate face oricând o remaniere. Zsolt Nagy  (ministru în perioada decembrie 2004 – iulie 2007) este pregătit să preia comanda ministerului din guvernul penal. Nagy este condamnat la patru ani de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar a fost condamnat Codruţ Şereş.

Acesta poate ocupa cu succes Ministerul Economiei şi Comerţului. Ministru nou: Miron Mitrea Ministerul de Finanţe din guvernul corupt este ocupat de Decebal Traian Remeş. Condamnat la trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul“, el şi-a executat deja pedeapsa. Guvernul penal şi-a mărit numărul miniştrilor şi săptămâna trecută. Fost ministru al Transporturilor, Miron Mitrea tocmai a fost încarcerat după ce a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Concurenţa este însă mare la acest minister,  Relu Fenechiu fiind şi el pe lista miniştrilor în acest guvern trimis după gratii de judecători.

Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor în guvernarea USL, execută cinci ani de închisoare în dosarul Transformatorul. Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, face şi el parte din acest guvern penal. Condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri Becali – MApN, el a executat deja pedeapsa. Pe acelaşi minister poate fi inclus şi Victor-Atanasie Stănculescu, ministrul Apărării Naţionale în perioada 1990 – 1991. Deşi nu a fost închis pentru corupţie, el a executat aproape 6 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, dosar în care fusese condamnat la 15 ani. Se pregăteşte Ridzi? Monica Iacob-Ridzi, ministrul Tineretului şi Sportului între decembrie 2008 şi iulie 2009, a fost condamnată în primă instanţă de ÎCCJ la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul „2 Mai“.

Judecătorii au anunţat pentru azi sentinţa finală, astfel că Ridzi poate intra în acest guvern de uniune naţională, fiind singurul fost ministru PDL cu o condamnare, fie ea şi nedefinitivă. Nu a scăpat nici Ministerul Justiţiei. Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei în 2007, are o pedeapsă definitivă de trei ani si jumătate de închisoare cu suspendare în dosarul Poşta Română.  Foşti miniştri, aflaţi sub lupa procurorilor sau în aşteptarea primei sentinţe În afara miniştrilor deja condamnaţi definitiv sau în primă instanţă, o serie înteagă de alţi foşti demnitari se află în diverse stadii de anchetă sau de judecată. Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Boc, aflată în arest preventiv, este acuzată de multiple fapte de corupţie în dosarele „Gala Bute“ şi „Microsoft“.

Ion Ariton, fost ministru al Economiei în Guvernul Boc II, acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite în dosarul „Gala Bute“.   Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru Dezvoltării Regionale în trei dintre cele patru Guverne Ponta, a fost trimis în judecată, în dosarul „Referendumul“, pentru că a pus la punct un sistem la nivel naţional prin care ar fi fraudat referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2012. Adriean Videanu, ministru al Economiei  în ambele Guverne Boc, cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz – Interagro“.

În cel de-al doilea dosar al Alinei Bica, Adriean Videanu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, a fost eliberat din arest, fiind cercetat sub control judiciar. Dan Şova, ministru în trei dintre cele patru Guverne Ponta, este urmărit penal pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, în legătură cu contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. Cristian David, fost ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Tăriceanu, aflat în arest preventiv din 22 ianuarie pentru luare de mită. Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, acuzată pentru abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,  cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul „Microsoft“.

Şerban Mihăilescu, fost ministru coordonator al SGG, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cercetată pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor, acuzat de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani, a fost plasat în arest la domiciliu după ce a dat declaraţii care să-i ajute pe procurori în ancheta din dosarul „Microsoft“.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării, cercetat pentru abuz în serviciu, în dosarul „Microsoft“. Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei, acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“. Mihai Tănăsescu, fost ministru al  Finanţelor, acuzat pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, în dosarul „Microsoft“.

Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul „Microsoft“, încă aşteaptă avizul colegilor din Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale pe numele său. Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul „Romgaz-Interagro”, a fost protejat de votul colegilor senatori de două ori în faţa cererii de începere a urmăririi penale.

Tagged , , , , , , , , , , , ,