mihai tanasescu | Mihai Craiu

28 December 2015

News

MIcrosoft face pui

In niciun alt caz nu au fost mai terfeliti procurorii anticoruptie decat ca in ancheta privind traficul de influenta la nivel guvernamental pentru prelungirea si cumpararea de noi licente „Microsoft” pentru institutiile de stat. Si, intr-adevar, la prima vedere poate parea ca oamenii Laurei Codruta Kovesi ar fi dat dovada de slabiciune pe parcursul instrumentarii acestui dosar, nereusind sa fructifice la maximum aceasta pista. Nimic mai fals insa, dupa cum sustin sursele noastre, pentru ca DNA a extras tot ce se putea din aceasta „pepita” informationala.

Astfel ca, dupa ce au stors cat au putut numele grele din acest dosar, devenite pe parcursul anchetei „surse autorizate informative”, procurorii pot disjunge acum pe banda rulanta zeci de alte dosare penale. Mai ales ca oameni ca Dorin Cocos, Gabriel Sandu sau Dumitru Nicolae „NIRO”, ca sa-i amintim doar pe ultimii trei inculpati care si-au recunoscut integral vina si au facut denunturi cu lux de amanunte, au fost implicati, de-a lungul vremii, si in alte „tunuri” de miliarde date bugetului de stat. Iar toti cei care au facut combinatii cu acestia, au profitat de pe urma afacerilor derulate impreuna sau i-au manipulat discret din umbra au acum toate motivele sa se teama, intrucat dosarul „Microsoft” va face pui, cat de curand, in incubatorul DNA!

Lotul „pocaitilor”

„Bomba” a fost detonata de catre DNA in 2014, prin audierea fostului secretar general al guvernului, Ioan Morar. A urmat apoi o mutare fara precedent a Laurei Codruta Kovesi, care a cerut oficial ridicarea imunitatii pentru nu mai putin de noua ministri deodata. Astfel ca Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Serban Mihailescu, Dan Nica, Adriana Ticau, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu si Mihai Tanasescu au intrat la randul lor in hora audierilor. Concomitent, in timp ce descindeau si la personaje ca miliardarul Remus Truica si fostul sef al SIE, Catalin Harnagea, procurorii au reusit sa obtina „spovedania” totala a afaceristilor Claudiu Florica si Dinu Pescariu. Astfel ca tavalugul DNA devenise oricum de neoprit in acest caz, numai ca, dupa ce „lotul pocaitilor” din dosar s-a imbogatit cu Dorin Cocos, Gabriel Sandu si, mai ales, Dumitru Nicolae „NIRO”, procurorii par sa fi fost nevoiti sa faca o schimbare majora de strategie. Si, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, sa reziste tentatiei de a finaliza in graba ancheta, preferand sa fructifice denunturile pur si simplu uluitoare facute, cu privire la alte spete, cu mult mai spectaculoase decat „Micrsoft”, de catre „pocaiti”.

Practic, este ca si cum, inaintand pe o galerie principala, au continuat sapaturile in nenumarate alte directii. Strategie usor de inteles, daca ne gandim la influenta pe care oameni ca „Niro” sau Cocos au avut-o vreme indelungata la varful statului, indiferent de ce formatiune politica s-a aflat la putere.

Au furat startul!

Desigur, principalii beneficiari ai prevederilor noului cod penal, care se aplica inculpatilor care pun pe tava anchetatorilor probe care pot fi exploatate in cursul investigatiei, au fost Dinu Pescariu si Claudiu Florica. Iata insa ca, dupa ce au cugetat intens, din „Beciul Domnesc”, la strategia de aparare a celor doi afaceristi care „au furat startul” in acest sens, si alte nume grele din lotul „Microsoft” au decis ca este mult mai avantajos, juridic vorbind, sa se puna cu totul la dispozitia procurorilor. Iar cei mai silitori dintre noii „scriitori” au fost Dorin Cocos, Gabriel Sandu si Dumitru Nicolae „NIRO”. Care, recent, au cerut instantei sa fie judecati prin procedura simplificata, solicitare acceptata de catre magistrati. Astfel ca, pentru ca si-au recunoscut in totalitate faptele inca din aceasta faza a anchetei, cei trei pot beneficia de reducerea cu o treime a pedepselor.

Au „varsat” tot!

Insa acestea nu sunt singurele avantaje de care pot beneficia Cocos, Sandu si „NIRO”. Pentru ca ei se mai pot alege cu inca o reducere de o treime a pedepsei, in urma intocmirii unor denunturi care sa-i conduca pe procurori la deschiderea unor noi dosare penale. Lucru pe care, dupa stiinta noastra, cei trei l-au si facut, ei „varsand” tot ce stiau. Si chiar stiau! Pentru ca aceasta retea transpartinica specializata in „ungerea rotitelor” a fost folosita si in nenumarate alte cazuri de trafic de influenta. Astfel ca, din „dosarul anului”, cazul „Microsoft” se poate transforma acum intr-un bulgare de zapada care va provoca avalansa care va ingropa deopotriva in dosare o mare parte din clasa politica si din mediul de afaceri. Inclusiv pe adevaratii nababi care se retrasesera din schema, sperand ca au scapat cu bine din „ghearele” DNA… Cătălin TACHE

Galerie foto

Tagged Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Catalin Harnagea, catalin tache, Claudiu Florica, cocos, dan nica, daniel funeriu, dinu pescariu, dna, dosarul microsoft, Ecaterina Andronescu, gabriel sandu, interceptari dosar microsoft, laura codruta kovesi, mihai tanasescu, nicu niro, niro, noul cod penal, procurori dna, sandu, sef sie, Serban Mihailescu, Valerian Vreme

5 June 2015

News

50 de romani cu conturi in Elvetia sunt verificati de ANAF

Sursa: B1

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va verifica 50 de români care dețin conturi secrete deschise la HSBC Elveția, după ce a primit o serie de date de la instituția similară din Franța, informează B1 TV.

Inspectorii ANAF vor verifica dacă există diferențe între suma declarată de către respectivele persoane în România și sumele găsite în conturile din Elveția. În cazul bunurilor nedeclarate, acestea vot fi impozitate cu 16%.

Cele 50 de persoane vor fi chemate în fața inspectorilor fiscali pentru a da declarații referitoare la conturile secrete. Întreaga operațiune se va desfășura sub coordonarea unei structuri speciale, alcătuită din cinci insspectori, desemnată de șeful ANAF.
Daniela Florentina Ganea, soția fostului ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu, Ionuț Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, celebrul medic Gabriel Hanganu, dar și Vladimir Cohn, fost acționar al clubului Diamo, sunt doar câteva dintre numele care apar pe această listă, conform riseproject.ro

Controalele vin în urma suspciunilor că filiala elvețiană a bancii britanice HSBC ar fi ajutat peste 100.000 de persoane să păcălească Fiscul, ascunzând identitatea deponenților.
În urma solicitărilor venite din partea autorităților fiscale străine, Elveția va publica numeșe, datele de naştere şi naţionalităţile persoanelor respective în gazeta federală în care sunt publicate textele oficiale. Astfel, cei identificați vor avea posibilitatea de a beneficia de un avocart și a lua măsuri legale.

În luna martie, Elveţia a semnat un acord pentru schimb automat de informaţii cu Australia, acorduri similare urmând să intre în vigoare cu Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Tagged actionariat dinamo, anaf, australia, autoritati fiscale straine, conturi ascunse, elvetia, Gabriel Hanganu, hsbc, hsbc elvetia, inspectori fiscali, ionut costea, mihai tanasescu, mircea geoana, offshore, riseproject, romani cu cont in elvetia, seful anaf, statele unite, uniunea europeana, Vladimir Cohn

12 March 2015

News

EXCLUSIV. Înţelegerea SECRETĂ a fostului ministru Cristian David cu afaceriști cercetați în DOSARUL „Microsoft”. Banca Mondială a dat 7,5 milioane de euro pentru un SISTEM DE SALVARE care nu funcţionează

Sursa: Evz.ro

Fostul ministru de Interne, Cristian David FOTO: RĂZVAN PETRESCU

Printr-un ordin al fostului ministru de Interne, arestat, acum, pentru șpagă, au fost secretizate, în 2008, detaliile legate de implementarea sistemului informațional pentru situații de urgență.

Printre beneficiarii banilor se numără Călin Tatomir, fost director Microsoft, Dan Roman și Bogdan Cocora, reprezentanții S&T Romania. Cei trei sunt cercetați de DNA pentru trafic de influență și dare de mită.

Pe lista lungă a celor care sunt cercetați în dosarul „Microsoft” se numără și re prezentanții firmei S&T Romania, Dan Roman și Bogdan Cocora. Societatea este una și aceeași care trebuia să implementeze, încă din anul 2008, Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU). Pentru acest sistem național pentru intervenții în caz de calamități sau accidente aviatice, care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan, în tragedia din Munții Apuseni, Banca Mondială a alocat 7,5 milioane de euro Guvernului României, iar principalul beneficiar este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

„Strict confidențiale”

Interesant este că, după tragedia din 20 ianuarie 2014, oficiali IGSU declarau, pentru HotNews, că valoarea proiectului este de 6,5 milioane de euro, cu un milion mai puțin decât anunțase S&T Romania, în anul 2008, însă datele legate de contract sunt „strict confidențiale”.

Implementarea SMISU este parte a acordului de împrumut semnat, în anul 2004, de Guvernul României și Banca Mondială, privind o finanțare de 150 de milioane de dolari, în Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență. „Afacerea SMISU” a fost pusă în aplicare printr-un ordin semnat de fostul ministru de Interne, Cristian David.

Desemnat să acorde asistență tehnică proiectului a fost consorțiul format din firmele asociate: AAM Management Information Consulting Ltd., Intech AS și Societatea Comercială „Cabinetul Călin Tatomir” – SRL. Călin Tatomir a devenit, în același an, directorul Microsoft România. Anul trecut, în referatul DNA, un martor preciza că, „în 2008, Tatomir a fost numit director general la Microsoft. El a declarat în piață că a acceptat această funcție doar pentru a se ocupa împreună cu Claudiu Florică (pion principal în dosarul Microsoft – n.r.) de reînnoirea contractului de licențiere cu Guvernul României. De altfel, Tatomir a părăsit Microsoft în 2010, după semnarea acestui contract.”

Sistemul care salvează vieți, în mâna unor corupți

Contractul privind construirea Sistemului a fost atribuit, în 2008, către S&T Romania și APD Communica tions Ltd. (Marea Britanie). Pentru implementarea proiectului a fost emis Ordinul nr. 612 din 11 septembrie 2008, semnat de fostul ministru al Afacerilor Interne, Cristian David.

● Din Comitetul de coordonare a implementării SMISU, denumit CCI, au fost desemnați să facă parte Victor Paul Dobre – președinte, fost secretar de stat MIRA (fosta denumire a MAI), alături de membrii: Ionel Sorinel Vasilca, adjunct tehnic al directorului STS; Valentin Oniciu, director adjunct MIRA; Vladimir Secară, inspector general IGSU, utilizator; Aurel Bilanici, director Unitatea de Management al Proiectului (UMP-MIRA).

● Conform articolului 7 din ordinul semnat de Cristian David reiese că „documentele au caracter de confidențialitate” și „accesul la aceste documente este permis numai personalului nominalizat în prezentul ordin”. Printre aceste persoane se numără Cristian David – arestat pentru luare de mită, Victor Paul Dobre – cercetat în dosarul fraudării referendumului privind suspendarea fostului președinte, Traian Băsescu, sau generalul Vladimir Secară – trimis în judecată pentru angajări ilegale la IGSU.

FOTO: Tragedia din Munții Apuseni, din ianuarie 2014, în care și-au pierdut viața studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan, ar fi fost evitată dacă se implementa sistemul SMISU

Am căutat să vedem care sunt explicațiile date de IGSU, principalul beneficiar al SMISU, pentru perioada lungă scursă de la alocarea fondurilor de la Banca Mondială. Am găsit un raport al ISU Teleorman care făcea referire, în octombrie 2014, la acest sistem, pe site-ul prefecturii.

Explicațiile țin, mai mult, de o birocrație tipic românească: pregătire de personal, amenajarea unor spații, organizarea în raport cu consiliile județene etc. Abia în aprilie 2012, sistemul a fost testat, iar acum proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial.

România riscă să piardă banii

Oficiali din MAI ne-au precizat că țara noastră poate fi nevoită să înapoieze banii alocați acestui proiect din cauza neîndeplinirii clauzelor contractuale. Printre piedicile invocate în implementarea sistemului se numără lipsa actelor normative de care IGSU avea nevoie pentru a funcționa la parametrii optimi, implicit evitarea birocrației. Spre exemplu, lipsa unei legi unitare a pompierilor. IGSU s-a înființat în anul 2004, prin fuziunea Corpului Pompierilor Militari și a Inspectoratului Protecției Civile. După 11 ani, instituția funcționează prin ordonanțe de Guvern, în baza legilor celor două instituții care au fuzionat, Legea 307/2006 a pompierilor și Legea 481 a protecției civile.

În perioada scursă de la semnarea acordului cu Banca Mondială, în 2004, timp de șapte ani la șefia IGSU s-a aflat generalul Vladimir Secară. În anul 2011, el a părăsit instituția, după ce a fost acuzat, și apoi trimis în judecată de Parchetul General pentru fraudă la angajări. Din anul 2007, SMURD-ul, înființat prin fundația doctorului Raed Arafat – pe atunci subsecretar de stat în Ministerul Sănătății -, a luat o amploare nebănuită: s-a extins la nivel național, la inspectoratele pentru situații de urgență.

În anul 2011, atunci când a demisionat de la șefia IGSU, generalul Vladimir Secară a fost numit vicepreședintele Fundației SMURD.

MEGAINVESTIGAȚIE ANTICORUPȚIE

Dosarul „Microsoft” este unul din cele mai mediatizate cazuri de la DNA. Totul a început pe 26 septembrie 2014, atunci când procurorii DNA au cerut începerea urmării penale în cazul a nouă foști miniștri: Dan Nica, Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Gabriel Sandu, Valerian Vreme, Daniel Funeriu, Mihai Tănăsescu, Alexandru Athanasiu și Adriana Țicău.

Primele rețineri din acest dosar au fost pe 28 octombrie 2014: afaceriștii Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan (singurul arestat) și Sandu Gabriel. Pe 10 februarie au reținut-o în acest caz pe Elena Udrea – a fost arestată câteva zile, în prezent are mandat în dosarul „Gala Bute”.

Curtea de Conturi: „Implementarea a început în 2008

Iată principalele momente ale implementării SMISU și conexiunile cu oamenii implicați în dosarul Microsoft:

FOTO: Sistemul care putea salva viața studentei Aura Ion și a pilotului Adrian Iovan în tragedia din Munții Apuseni nu funcționează nici astăzi, deși trebuia realizat în 12 luni

● Pe data de 8 august 2008, S&T Romania anunța lansarea oficială în România a proiectului SMISU, de aproximativ 7,5 milioane de euro ce urma să fie implementat, în termen de 12 luni, de către un consorțiu format din companiile S&T Romania și APD Communications Ltd. (Marea Britanie). Dacă funcționa, sistemul ar fi reprezentat un avantaj decisiv în operațiunea de salvare a victimelor din Apuseni. După tragedie, Raed Arafat a fost numit secretar de stat în cadrul MAI pentru a gestiona situațiile de urgență. La mai bine de un an de la tragedie, SMISU este încă nefuncțional.

● Pe data de 30 septembrie 2014, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a transmis Camerei Deputaților și Senatului referatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin care se solicită declanșarea procedurilor de efectuare a urmăririi penale în cazul foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu și Valerian Vreme, în celebrul caz „Microsoft”.

● Pe 1 octombrie 2014, „Evenimentul zilei” dezvăluia date din referatul DNA, în dosarul „Microsoft”. Printre persoanele implicate în traficul de influență și darea de mită, în acest contract, în colaborare cu Claudiu Florică sau în mod direct sunt Dan Roman și Bogdan Cocora – S&T Romania – și Călin Tatomir, fost director general Microsoft România. DNA preciza că toate firmele menționate sunt implicate oficial în contractul cu Ministerul Educației, „făcând fiecare la rândul său trafic de influență și dare de mită pentru a-și maximiza cota din contract și a-și proteja rămânerea lor în acest contract.”

● În ianuarie 2015, „Evenimentul zilei” prezenta raportul Curții de Conturi care arăta: „Sistemul SMISU nu este operațional, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deși finanțarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008”.

Sistemul a fost testat abia în aprilie 2012. Acum, proiectul s-ar afla în faza de acceptanță finală – echipamente hardware și software comercial

Cum poate localiza SMISU locul unei prăbușiri

Sistemul este conceput să permită o mai bună coordonare și comunicare între toate componentele ISU din țară, într-un caz de urgență, și este prevăzut să ajute autoritățile ca să acționeze eficent în caz de inundații, ninsori puternice, cutremur sau accidente aviatice.

FOTO: Aura Ion

Așa cum reiese din documentele intrate în posesia „Evenimentul zilei”, prin acest sistem se poate localiza pe hartă locul unei tragedii și trimise la fața locului toate forțele operaționale aflate în zonă. Numai că, deși trebuia să fie gata într-un an, el nu funcționează nici astăzi. Mulți specialiști în situații de urgență susțin că, dacă SMISU era operațional, avionul care s-a prăbușit, pe 20 ianuarie 2014, în munții Apuseni – și în care au pierit studenta la medicină Aura Ion și pilotul Adrian Iovan – ar fi fost găsit mult mai repede.

FOTO:Adrian Iovan

Tagged 75 milioane euro, AAM Management Information Consulting Ltd., adrian iovan, Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, APD Communica tions Ltd, aura ion, Aurel Bilanici, banca mondiala, Bogdan Cocora, Cabinetul Călin Tatomir, calin tatomir, Camera Deputaţilor, Claudiu Florica, cristian david, curtea de conturi, Dan Roman, daniel funeriu, dare de mita, directorul Microsoft România, dna, dosar dna, dosarul microsoft, Ecaterina Andronescu, gabriel sandu, guvern, igsu, implementare sistem isu, inspectoratul general pentru situatii de urgenta, Intech AS, Intech AS și Societatea Comercială, intelegere secreta cristian david, isu, ISU Teleorman, luare de mita, mai, Marea Britanie, microsoft, Microsoft Romania, mihai tanasescu, MIRA, mita, muntii apuseni, procurori dna, raed arafat, Robert Cazanciuc, S&T Romania, s&t romaniaministrul afacerilor interne, smisu, smurd, sts, trafic de influenta, Valerian Vreme, Victor Paul, Victor Paul Dobre, Vladimir Secara

20 January 2015

News

Geoana il uraste pe Ponta inca din 2002. O afacere de 16 milioane de marci germane. Cu documente prezentate in exclusivitate!

Sursa: Turcescu.ro

In 1997, statul roman a contractat un imprumut de 600 de milioane de marci germane prin lansarea de obligatiuni in valuta. De operatiunea respectiva s-a ocupat Ministerul Finantelor condus la acea vreme de Mircea Ciumara. In fapt,Ciumara l-a imputernicit pe secretarul de stat Ionut Costea (cumnatul luiMircea Geoana) sa se ocupe de aceasta operatiune. Costea a contractat imprumutul, dar, asa cum vom vedea din documentele prezentate mai jos, a facut-o in conditii cel putin dubioase: statul roman a platit un nejustificat comision de subscriere, o dobinda majorata si cheltuieli generale de tranzactie cu mult peste cele prevazute in oferta initiala a bancilor prin care s-a desfasurat operatiunea (Deutsche Bank Morgan Grenfell si Credit Suissse First Boston). Paguba in sarcina statului roman: aproape 16.000.000 de marci germane!

Aceasta suma calculata ca fiind platita nejustificat de statul roman in urma derularii respectivei emisiuni de obligatiuni apare intr-un raport intitulat “Nota preliminara” intocmit in anul 2002 de Corpul de Control al Primului Ministru. La acea vreme, prim-ministru era Adrian Nastase, iar sef al Corpului de Control era Victor Ponta. Controlul in sine a fost facut de directorul Cristian Carausu in perioada 8-15 martie 2002. Documentele de mai jos vorbesc de la sine.

In 2002, cind Ponta ancheta speta prezentata mai sus, Ionut Costea era director adjunct la BERD, iar cumnatul lui, Mircea Geoana, facea parte din cabinetul lui Adrian Nastase, fiind ministru de Externe.

Ionut Costea, asa cum rezulta si din raportul intocmit de oamenii lui Ponta in 2002, n-a lucrat singur. A fost ajutat in 1997 sa desemneze bancile cistigatoare si de Mihai Tanasescu, care la acea vreme era director in Ministerul Finantelor, iar in 2002 era ministru de Finante in cabinetul lui Adrian Nastase! Se nasc aici citeva intrebari:

1. Era Victor Ponta in calitate de sef al Corpului de Control un personaj atit de independent in 2002 incit nu avea teama sa ancheteze matrapazlicurile facute in 1997 de colegul lui de guvern Mihai Tanasescu (Finante) si de cumnatul unui alt coleg de guvern, adica Mircea Geoana (Externe)?

2. Ce s-a intimplat cu acel raport intocmit de oamenii lui Ponta din care rezulta ca Ionut Costea si Mihai Tanasescu facusera o afacere paguboasa pentru statul roman (paguba, va reamintesc, era de aproape 16 milioane de marci germane)?

3. A fost initiativa lui Ponta sa declanseze acele verificari sau era o solicitare facuta chiar de Adrian Nastase care putea in felul acesta sa-i tina “cuminti” pe Mihai Tanasescu si pe Mircea Geoana?

Pina aflam un punct de vedere din partea actualului premier Ponta in legatura cu aceasta speta, e bine sa mai vedem si alte documente. Mai jos, doua pagini dintr-o corespondenta prin fax purtata in 15 ianuarie 1997 intre firma “Danubius Securities” (patronata de Dan Fischer) si secretarul de stat Ionut Costea, prin care cei de la Danubius trimiteau o analiza privind modalitati de finantare pentru proiectul Bell Helicopter. Deci,Costea si “Danubius” se cunosteau, colaborau si corespondau:

In fine, ca sa legam lucrurile, puteti citi mai jos, integral, contractul dintre firma “Danubius Securities” si “Credit Suisse First Boston”. Pentru ca, da, a existat un contract, asa cum preciza si controlul facut de Ponta, intre aceasta firma, “Danubius”, si una dintre bancile de la care s-a imprumutat statul roman. Ce preciza contractul? Care era obiectul lui? Era… “fara obiect”, spunea nota de control intocmita de oamenii lui Ponta. Era pentru ca “CSFB (Credit Suisse First Boston) si Danubius Securities sa lucreze impreuna cu ocazia apropiatei emisiuni de DM Eurobond a Ministerului de Finante […] Ca parte a acestui protocol, fiecare dintre parti va furniza celeilalte parti orice gen de informatie, analiza, sfat sau suport uman pe care il va considera rezonabil“, scrie la “natura serviciilor prestate” in protocolul intocmit intre Danubius si CSFB.

Pentru aceste “servicii” CSFB s-a angajat prin contract si a si platit catre “Danubius Securities” un comision de 15% din totalul sumelor primite de CSFB in urma operatiunilor cu eurobonduri. In raportul lui Ponta din 2002 scria ca acest comision a reprezentat aproximativ 15,15 milioane de marci germane. Adica aproape toata paguba pe care a “incasat-o” in aceasta afacere statul roman!

Paginile de mai sus reprezinta traducerea legalizata a documentului original din limba engleza. Pentru conformitate, atasez si ultima pagina din documentul original in care apar si semnaturile:

Bonus, domnilor Ionut Costea si Mihai Tanasescu le ofer spre aducere aminte documentele pe care le-au semnat in 1997 si care au produs statului roman o paguba de aproape 16 milioane de euro, asa cum rezulta din nota de control intocmita in 2002 de Corpul de Control al Primului Ministru, condus la acea vreme de actualul premier Victor Ponta: