Tag Archives: ministerul finantelor publice

Media Consulta Internaţional – promotorul campaniei de implementare a emisiunii de titluri de stat CENTENAR

Sursa: Sfin.ro

Media Consulta Internaţional este promotorul campaniei de implementare a emisiunii CENTENAR (Programul de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, FIDELIS), organizată de Ministerul Finanţelor Publice, care se desfăşoară pe parcursul a două săptămâni, în mediul online şi pe posturile de televiziune.

Ministerul Finanțelor Publice a reușit în primele cinci zile, de la startul vânzării titlurilor de stat, să atragă un număr de 7.951 investitori, persoane fizice, realizând astfel o creştere de șase ori mai mare față de întreaga perioadă de subscriere din anul 2015. Valoarea totală a subscrierilor se apropie de valoarea de 280 de milioane de lei, de aproape trei ori mai mare față de suma anunțată inițial.

Până în acest moment, suma minimă subscrisă a fost de 100 de lei (valoarea unui titlu de stat) iar cea maximă, 100 de mii de lei. Media zilnică de subscriere înregistrată săptămâna trecută s-a ridicat la valoarea de 55,3 milioane de lei încasată de la un număr de 1.590 investitori.

Ministerul Finanțelor Publice își reafirmă intenția de a suplimenta emisiunea de titluri de stat pentru acest an, în funcție de nivelul cererii. Scopul declarat este acela de a răsplăti încrederea investitorilor persoane fizice în statul român.

Campania a înregistrat un adevărat succes, atingând cifre record de vizualizări după prima săptămână care s-a scurs de la debut, respectiv 50.489 de vizualizări ale clipului pe pagina de facebook şi 12.744 vizualizări pe youtube.

Derularea campaniei continuă, atât în mediul online cât și pe posturile de televiziune.

Tagged , , , , , , , , ,

Ciudateniile unui ex premier cercetat

O  ciudățenie care vine în siajul discuțiilor despre fundația Penalului este postarea subită și neprovocată a unui fost ministru penelist cu tată fost general SIE, Lucian Isar. Dacă nu este o dare în gât pentru avizați, este o atenționare din partea băieților interesați?

„Grupul de firme de consultanță guvernamentală al fostului premier Blair anunță triplarea profitului și extinderea echipei. Această perioadă se suprapune cu gestionarea echipei de la București pentru fostul premier Ponta. În aceeași perioadă fostul premier Ponta a făcut un cadou frumos grupului Rompetrol” și „moneda din Kazakhstan, Tenge a avut o cădere spectaculoasă.”, a scris sâmbătă, netam-nesam, economistul Lucian Isar, fost ministru delegat pentru relația cu mediul de afaceri în primul Guvern Victor Ponta, pe blogul său.

„În rezumat consultanța fostului premier Blair pentru Kazakhstan a adus un tichet, beneficiu cert de 600 de milioane de euro prin dealul Rompetrol dar și instabilitate macro. Excelarea în tichete pe seama anumitor premieri Romani a dovedit-o fostul premier Blair si pe axa Mittal sustinator in campanie- privatizarea Sidex Galati. Probabil că aceasta este specializarea firmei. Serviciile de consultanță sunt scumpe și sunt dificil de achitat de la bugetul de stat. În consecință o poză pe stadion în Africa de Sud care să ascundă realitatea poate să coste un stat capturat o companie, o ștergere majoră de datorii … “Noroc” că au intrat la pachet simultan și altele că prea era dată țara pe nimic. Este în continuare de mare interes cât ar plăti Gazprom at large pentru prelegerea unui fost premier care poate explica cum a amânat resetarea redevențelor timp de 4 ani.” a completat Isar ciudata postare.

A dracu’ ”POTRIVIRE”/Cronologia ștergerea datoriei Rompetrol:

3 octombrie 2010: Guvernul Boc mandatează ANAF-ul condus de Sorin Blejnar să acționeze Rompetrol în judecată pentru plata datoriei.

1-2 decembrie 2010: Traian Băsescu i-a solicitat direct lui Nazarbaev “onorarea integrală a creanței bugetare a Companiei Rompetrol-Rafinare față de statul roman”.

Noiembrie 2011: Tony Blair devine consultant al presedintelui Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev.

27 martie 2012: Prima vizita la Bucuresti a lui Tony Blair. Prima intalnire cu Victor Ponta.

7 mai 2012: Victor Ponta devine premier.

12 iunie 2012: Ordonanta de urgenta a Guvernului, actiunile detinute de stat la SC Rompetrol Rafinare SA trec din administrarea Ministerului Finantelor Publice in administrarea Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie.

1 septembrie 2012: Ordonanta de urgenta prin care se modifica atributiile OPSPI

15 februarie 2013: Memorandum de intelegere intre OPSPI si Rompetrol Group N.V. Privind anularea datoriei de 400 milioane de dolari

21-28 mai 2013: Camera Deputatilor si Senatul adopta legea privind aprobarea Memorandumului

9 iunie 2013: Tony Blair, vizita neanuntata la Bucuresti. Intalnire cu Victor Ponta.

27 iunie 2013: Victor Ponta viziteaza Kazahstanul. Intalnire cu Nursultan Nazarbaev.

3 octombrie 2013: Tony Blair, vizita la Bucuresti. Intalnire cu Victor Ponta.

16 octombrie 2013: Senatul, camera decizionala, respinge cererea de reeexaminare inaintata de Presedintele Traian Basescu privind legea de aprobare a Memorandumului Rompetrol

21 noiembrie 2013: Traian Basescu sesizeaza CCR si Legea de aprobare a Memorandumului Rompetrol este declarata neconstitutionala.

14 decembrie 2013: Intalnire Tony Blair – Victor Ponta in Africa de Sud.

22 ianuarie 2014: Memorandumul Rompetrol este adoptat prin hotarare de guvern.

Tagged , , , , , , , , , ,

Halal..Halalai…Si securistii de la Eximbank

Sursa: Comisarul.ro

 

Înainte de a fi NUMIT de Ponta la EximBank, Halalai a ÎMPRUMUTAT UN MILION de EURO!

,,La fel cum vă pot spune că la EximBank s-a făcut un trafic de influență uriaș cu privire la numirile care s-au făcut acolo și va trebui să vedem evoluția Exim Asigurărilor și a Eximbank ca urmare a acestor numiri”, spunea Traian Băsescu în iulie 2014.

Procurorii DNA verifică o serie de coincidențe între numirea lui Traian Sorin Halalai la șefia EximBank și împrumuturi mari ale acestuia de la persoane fizice străine, în tranșe de sute de mii de euro cu puțin timp înainte de a fi numit.

Actionarul majoritar al EximBank este statul român care deține, prin Ministerul Finanțelor Publice, 95,37% din capitalul social. Prin EximBank sunt garantate unele operațiuni de export-import ale statului român. Ca urmare, situația de la EximBank este una care privește siguranța națională.

Practic, există suspiciuni privind posibila cumpărare a unor funcții de conducere la EximBank, procurorii având informații că „taxa” ar fi ajuns la un milion de euro.

Ori, persoana care l-a propus direct pe Halalai la conducerea băncii a fost primul-ministru Victor Ponta.

Iar această variantă este întărită și de faptul că mai multe persoane sprijinite de PSD au ajuns șefi la EximBank, deși nu întruneau condițiile legale, după cum reiese și din informările oficiale care au fost trimise șefului Cancelariei primului ministru, Vlad Stoica.

Din câte se pare, Vlad Stoica a fost persoana care s-a luptat pentru ca Halalai să ajungă în fruntea EximBank, postul cu cea mai mare leafă de la stat. În acest fel s-ar explica și cooptarea lui Stoica în conducerea Consiliului Director al EximBank, procurorii suspectând că la mijloc ar putea fi vorba de un „troc”.

 În 2012, când se pregătea schimbarea conducerii EximBank, Traian Sorin Halalai a împrumutat 250.000 de euro și, apoi, alți 550.000 de euro, fără perceperea vreunei dobânzi și pentru care a gajat cu unele terenuri deținute în Sectorul 4. Interesant este că în această perioadă în care părea să aibă nevoie disperată de bani cash, Halalai împrumută la rândul său 250.000 de euro, tot fără dobândă, unui alt cetățean român. Anchetatorii încearcă acum să reconstituie  „suveica”  împrumuturilor, pentru a verifica informațiile privind destinația finală a banilor împrumutați de cel care a fost impus la șefia EximBank.

În noiembrie 2012, Traian Sorin Halalai a devenit șeful EximBank, iar după puțin timp preia și frâiele Companiei de Asigurări – Reasigurări Exim România, unde EximBanc era acționar. După două săptămâni, Halalai deja își plătește din datoriile către creditorul grec, prin virament bancar.

Tagged , , , , , , , ,

SRI intre Ghita si Teszari

Sursa: Comisarul.ro

Generalii SRI își mută BAGAJELE de la Ghiță la Teszari. Prin CESIUNE

Generalii SRI își mută bagajele de la Ghiță la Teszari. RCS&RDS este începând de joi, 20 august, posesorul unei licențe 4G in banda de 2600 MHz (TDD) si va furniza tuturor clienților săi, fără costuri suplimentare și la orice tip de abonament, servicii de date 4G, la viteze de transfer de până la 150 Mbps, în 25 de orașe din tara, pana la finalul anului 2015, a anuntat joi operatorul de cablu. Compania detinuta de oradeanul Zoltan Teszari precizeaza ca a dobandit licenta 4G/LTE in urma unui proces de cesiune cu 2K Telecom, firma controlata de Alexandru Ghita, fratele lui Sebastian Ghita, cu acordul Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM). 

Prin această tranzacție toate părțile sunt mulțumite. De aceea era și disperarea foarte mare în urma operațiunilor DNA de blocare a firmelor deținute de Ghiță prin interpuși. Așa că, pentru a nu se mai înregistra astfel de surprize provocatoare de stres și eventuale pierderi, generalii care se află în spatele acestor personaje, Ghiță și Teszari, au căzut la pace pentru un schimb de gajuri. Că așa pare această tranzacție.

***Ce licente au castigat 2k Telecom si RCS&RDS in anul 2012 – la cea mai mare licitatie de telefonie mobila care a avut loc vreodata in Romania

Compania 2K Telecom, controlata de familia deputatului Sebastian Ghita, a castigat in anul 2012, in cadrul celei mai mari licitatii de telefonie mobila organizate vreodata in Romania, 2 blocuri de 15 MHz in banda de 2600 MHz (TDD), valabile pentru perioada 2014 – 2029 si pentru care a achitat suma de 6.601.000 euro, reprezentand taxa de licenta.

Actionariatul 2K Telecom
2K Telecom este controlata de Alexandru Ghita – 67,12% (fratele deputatului Sebastian Ghita), Vasile Domente – 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghita) si Vasile Radu – 24,83%.

La aceeasi licitatie din 2012 a participat si RCS&RDS, care si-a adjudecat 1 bloc in banda de 900 MHz, valabil pentru perioada 2014-2029 si pentru care a achitat suma de 40.000.000 euro, reprezentand taxa de licenta. Odata cu intrarea in banda de 900 MHz, RCS & RDS si-a majorat portofoliul de spectru cu 29%.

***Teszari nu este la prima operațiune de acest fel cu un apropiat al unui prim-ministru în funcție. A cumpărat și de la Remus Truică, TotalNet

Remus Truică a deschis în 1999 firma TotalNet (care furniza servicii de internet), alături de mai experimentaţii Alexandru Bittner, Adrian Petrache, Viorel Jianu şi Emil Nell Cobar. După un început timid, firma a cunoscut o creştere a cifrei de afaceri spectaculoasă: în doar doi ani, profitul firmei s-a majorat de 25 de ori. Bunăstarea firmei a coincis cu venirea la guvernare a PDSR. Aşa se face că TotalNet a primit foarte multe contracte, pe bani grei, de la instituţii publice. La începutul anilor 2000, printre clienţii firmei se numărau: Ministerul Finanţelor Publice, Televiziunea Română, PETROM şi Guvernul României. În 2001 şi 2002, firma TotalNet a încheiat cu Secretariatul General al Guvernului contracte în valoare de peste 20.000 de euro, pentru furnizarea de servicii de internet. Aceeaşi firmă a montat în sala de şedinţe a Guvernului sistemul de videoconferinţă cu prefecţii.

După obţinerea numeroaselor contracte cu instituţii publice, TotalNet a obţinut din partea guvernului condus de Adrian Năstase menţionarea numele său în Strategia Naţională pentru Implementarea Societăţii informaţionale, document aprobat prin hotărâre de guvern în decembrie 2002. TotalNet a fost nominalizată ca firmă care a primit licenţă pentru instalarea, operarea şi întreţinerea unor reţele publice pentru comunicaţii de date.
Aflată în topul firmelor de profil, acţionarii au decis să vândă o parte din societate, în aprilie 2002, la câteva luni după numirea lui Remus Truică în funcţia de şef de cabinet al premierului Năstase. Astfel, 70% din acţiunile firmei au fost achiziţionate de către Romanian Data System SA (RDS), pentru o sumă imensă pentru acea perioadă: în jur de 1,5 milioane dolari. În urma acestei tranzacţii de amploare, se spune că Truică ar fi făcut primul milion de dolari.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Statul roman primeste NIMIC

Sursa: Hotnews

Guvernul Ponta s-a luptat aproape un an sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, “unui mare proiect de investitii”.

Chiar daca sustinea memorandumul la nivel de declaratii, la inceput a pasat Parlamentului responsabilitatea adoptarii unei legi, insa aceasta a fost declarata neconstitutionala. Guvernul nu a renuntat si, in ianuarie 2014, invocand necesitatea unor investitii de 1 miliard de euro, a aprobat renuntarea la creanta de 600 milioane de euro. De atunci au trecut 8 luni, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul a caror miza erau cele 600 milioane dolari. In rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici cu fond de investitii de 1 miliard de dolari. Dimpotriva, doar a pierdut sansa de a recupera, la un moment dat, 600 milioane dolari.

E adevarat ca memorandumul nici nu prevede un termen anume ca actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan- sa-si indeplineasca promisiunile. Practic, statul poate astepta mult si bine ca Rompetrol sa plateasca 200 de milioane de dolari promisi contra ca 26,69% din actiuni, asa cum prevede memorandumul. Despre fondul de investitii nici nu se pune problema atata vreme cat nu s-a realizat acea tranzactie de 200 milioane de euro. Memorandumul prevedea ca intr-o perioada de 7 ani, Rompetrol sa realizeze o investitie de 1 miliard. Ar putea sa investeasca, la fel de bine cum ar putea sa nu investeasca.

  • UPDATE Departamentul pentru Energie sustine ca a primit, saptamana trecuta, mandat din partea Guvernului sa infiinteze compania de stat care va participa in numele statului in fondul de investitii. “Asa cum era planificat, Guvernul a adoptat saptamana trecuta un memorandum prin care Departamentul pentru Energie a primit mandat din partea Executivului pentru a infiinta compania de stat care va participa in numele statului in fondul de investitii de circa 1 miliard de dolari. Dupa ce in urmatoarele saptamani fondul va fi functional, se va lansa si anuntul de privatizare”.

Memorandumul prevedea cativa pasi. Doar primul a fost indeplinit: renuntarea din partea statului roman la toate litigiile pe care le are cu Rompetrol.
Al doilea pas era plata din partea Rompetrol a 200 de milioane de dolari contra a 26,69% din actiuni. Dupa vanzarea a 26,7% din actiuni, statul ar ramane cu 18%. Amintim ca statul, prin Departamentul pentru Energie, este detine 44,69% din actiunile Rompetrol Rafinare. Statul roman a ajuns sa detina aceste actiuni in 2010, in urma unei conversii in actiuni a unor obligatiuni in valoare de 600 milioane dolari pe care ar fi trebuit sa le rascumpere Rompetrol. A fost o actiune controversata, statul dovedindu-se neputincios in fata Rompetrol. Atunci au aparut si litigiile. In urma memorandumului aprobat in ianuarie, statul a renuntat la litigii, una dintre conditii fiind aceasta: Rompetrol sa rascumpere, totusi, 26,69% din actiuni. Insa, rascumpararea nu se putea face pur si simplu, ci printr-o procedura de privatizare. Compania petroliera ar avea  Gabriel Dumitrascu, director de privatizare in cadrul Departamentului pentru Energie, spunea in ianuarie ca prin luna iulie va fi demarata procedura. Pana acum, nu s-a intamplat nimic.

Ar fi de comentat si despre valoarea de 200 milioane dolari cu care va fi rascumparat pachetul de 26,69%, acesta in cazul in care procedura chiar va avea loc vreodata. 200 milioane dolari ar fi peste valoarea actuala de piata in conditiile in care o actiune se tranzactioneaza cu 0,04 lei, in medie, in timp ce valoarea nominala este de 0,1000 lei. Pe de alta parte, este mult sub valoarea obligatiunilor pe care Rompetrol nu le rascumparase si care au fost transformate intr-un pachet de actiuni de 44,69% cu care statul roman s-a vazut nevoit sa intre in actionariatul Rompetrol. Culmea este ca pana si autoritatile statului recunosc ca tranzactia nu este certa, folosind expresii precum “in cazul in care”. “Esenta tranzactiei complexe dintre statul romnan si Rompetrol Group este ca, in cazul in care actiunile sunt achizitionate de catre acesta din urma, atat statul roman cat si Rompetrol Group sa actioneze pentru urmatorii ani intr-un parteneriat efectiv si eficient, caracterizat prin mentinerea de catre statul roman a unei participatii reziduale nediluate de 18% din capitalul social al Rompetrol Rafinare si constituirea si operarea Fondului”, se arata intr-o expunere de motive a proiectului de lege privind memorandumului care s-a aflat in 2013 in Parlament.

Un alt pas este infiintarea unui un fond de investitii. In fondul de investitii va avea o participatie de 20% si statul roman, adica Departamentul pentru Energie, printr-o societate nou creata. Restul va fi detinut de Rompetrol Group. Deocamdata, societatea nu exista. Dupa ce va fi infiintat fondul, statul roman nu va avea niciun cuvant de spus, totul va fi decis de Rompetrol Group. In aceste conditii, o alta prevedere din memorandum care ramane sub semnul intrebarii este cea referitoare la realizarea unei investitii de pana intr-un miliard de dolari intr-o perioada de 7 ani. In primul rand, nu este precizat niciun termen pentru demararea acestor investitii, iar in al doilea rand Rompetrol Group este cel care decide cum si unde se vor face investitiile. In al treilea rand, Rompetrol are planuri de afaceri pe cinci ani realizate inca din 2012 pentru perioada 2013-2017 in care sunt incluse investitii in alte state (Moldova, Turcia).

Premierul Victor Ponta a promis de nenumarate ori in numele Rompetrol ca va fi investit un miliard de dolari. Argumentul acesta a fost folosit ori de cate ori a avut ocazia si mai ales atunci cand si-a manifestat nemultumirea fata de decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitionala legea prin care fusese aprobat initial memorandumul.

In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei  Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. Potrivit memorandumului, Rompetrol Group ar cumpara de la stat 26,69% din actiuni, in schimbul a 200 de milioane de dolari. Practic, in contul datoriei de 600 milioane dolari, Rompetrol ar plati, daca va plati, doar 200 milioane dolari. In acest fel, Rompetrol se alege si cu actiuni si cu dreptul de a adopta orice decizie in legatura cu Rompetrol Rafinare. Adica, rolul statului in adoptarea deciziilor va fi lipsit de orice importanta. Dupa tranzactie, statul se obliga sa nu instraineze restul de actiuni, adica 18%, pe o perioada de trei ani.

Memorandumul cu Rompetrol a fost semnat de statul roman si grupul Rompetrol inca de pe 15 februarie 2013. In forma convenita, a fost criticat pentru ca nu prevedea existenta unor instrumente prin care statul roman sa se asigure ca Rompetrol face investitia de 1 miliard de dolari. In 2013, Guvernul a incercat sa paseze responsabilitatea la Parlament pentru adoptarea prin lege a memorandumului. Insa Curtea Constitutionala a decis la sfarsitul lui 2013 ca este neconstitutionala adoptarea prin lege a unui memorandum care priveste o companie, aratand ca acest lucru este in atributia Guvernului.

Victor Ponta a acceptat greu infrangerea in fata Curtii Constitutionale, sustinand initial ca nu agreeaza ideea aprobarii memorandumului prin Hotarare de Guvern. De altfel, intrebat in luna decembrie de jurnalisti de ce nu ia in calcul aceasta posibilitate, Ponta a raspuns: Noi luam decizii, dupa aceea noi raspundem pentru ele, ceea ce dvs aveti marele beneficiu ca nu raspundeti pentru asta si am facut un proiect de lege care a fost aprobat de parlament.

Hotararea de Guvern prevede mandatarea ministerului finantelor sa indeplineasca toate procedurule pentru stingerea, prin renuntarea la judecata, a tuturor litigiilor aflate pe rol cu Rompetrol. Altfel spus, renunta la toate procesele prin care statul roman cerea companiei petroliere plata unei datorii de 600 milioane de dolari.

Teoretic, actul normativ ar fi trebuit sa impuna garantii si termene pentru demararea investitiei de 1 miliard de dolari promisa de premierul Victor Ponta in nenumarate randuri. Hotararea de Guvern nu prevede nimic in acest sens. Exista doar un articol care spune ca in cazul in care, dupa stingerea tuturor litigiilor, Rompetrol Group nu indeplineste angajamentele prevazute in memorandum referitoare la un fond de investitii, Ministerul Finantelor este mandatat sa “efectueze toate demersurile prevazute de lege pentru instituirea unor masuri asiguratorii/executorii, respectiv prin promovarea unor actiuni judiciare/arbitrale”.

Motivul incheierii acestui memorandum este ca “partile doresc solutionarea pe cale amiabila a litigiului existent in prezent intre statul roman si  Rompetrol Rafinare”. In urma conversiei obligatiunilor emise in 2003, statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei  Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%. In 2003, statul a subscris obligatiuni emise de Rompetrol Rafinare in valoare totala de 2.177.699.871,86 lei  (circa 660 milioane dolari), prin anularea obligatiilor bugetare reprezentand TVA, accize, contributia la Fondul special al drumurilor publice, precum si  majorari de intarziere, dobanzi datorii si neachitate de catre societate. Scadenta pentru rascumpararea obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010. Insa,  Adunarea Generala a Actionarilor a decis atunci  majorarea capitalului societatii cu 1,971 miliarde de lei. Astfel, Statul a devenit actionar in urma unei  majorari de capital realizate de companie in contul datoriei. In 2011, Ministerul Finantelor Publice a fost inregistrat in calitatea de actionar al Rompetrol  Rafinare, iar in 2012, actiunile au fost transferate la Ministerul Economiei.

Tagged , , , , , , , , , , , , ,