Tag Archives: portul constanta

Companiile Hidroelectrica, Aeroporturi București, Portul Constanța și Salrom ar trebui să ajungă pe bursă cât mai repede cu putință, a declarat, luni, Greg Konieczny, vicepreședinte executiv Templeton Emerging Markets Group și manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, într-o conferință de presă

Sursa:Sfin.ro

,,Am avut o creștere a activelor nete de 1%, iar principala contribuție a venit de la companiile nelistate controlate de stat: Hidroelectrica, Aeroporturi București și Portul Constanța, urmată de Salrom.

Sunt patru companii pe care le promovăm și vom continua să le promovăm ca fiind companii care ar trebui să ajungă la bursă cât mai repede cu putință. În ciuda faptului că suntem acționari minoritari putem adăuga valoare acestor companii și am dovedit că suntem administratori activi. Cele care au contribuit negativ au fost companiile nelistate Petrom și Romgaz, ca urmare a căderii prețurilor la petrol și gaze, și Nuclearelectrica, de asemenea, bănuiesc pentru că au continuat să vorbească despre reactoarele 3 și 4″, a spus Konieczny.

Listată în 2017

Potrivit acestuia, calendarul arată că Hidroelectrica ar urma să fie listată în cel de-al doilea trimestru din 2017.”Din punct de vedere al performanței operaționale, Hidroelectrica a avut o situație foarte bună în acest an. Putem să spunem că pe ansamblu pentru Hidroelectrica ar trebui să fie un an record pentru profit. În prezent, există un consiliul interimar și un consiliu de supraveghere interimar. Este bine că procesul de selecție conform codului de guvernanță corporativă a început, Ministerul Energiei a început acest proces iar termenul limită de depunere a fost în 30 octombrie și după cum s-a raportat există 84 de candidați. Observăm o șansă mare de a avea în final un consiliul foarte profesionist și cu o reputație bună înainte de alegeri, ceea ce ar trebui urmat de încă un proces pentru comitetul de supervizare să numească management executiv, ceea ce ar trebui să dureze 2-3 luni, după alegerea acestui nou consiliu. Procesul de listare avansează deși încet potrivit standardelor noastre, iar în prezent țintele de calendar sunt al doilea trimestru al anului următor”, a mai arătat managerul de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

Tagged , , , , , , ,

Pirelli, Comtim-Smithfield, Kazmunai Gaz intra in proprietatea chinezilor… noii stapani ai economiei roamesti – Austriecii si Chinezii

Sursa: Adevarul.ro

Rompetrol deţine în România rafinăriile Petromidia şi Vega şi a doua reţea de benzinării ca mărime, după Petrom FOTO Rompetrol Group

Achiziţia Rompetrol Group de către un conglomerat din China este ultima dintr-un lung şir de tranzacţii prin care o serie de grupuri din statul asiatic au devenit, indirect, investitori în România, după ce au cumpărat o serie de mari companii prezente şi pe piaţa locală.

Între acestea, cele mai mari sunt achiziţiile producătorului de anvelope Pirelli sau a producătorului de carne Smithfield. În schimb, marile proiecte româno-chineze propuse de Guvern trenează.   În timp ce marile proiecte ale statului în parteneriat cu China bat pasul pe loc, investitorii din ţara Mătăsii „invadează“ România, prin cumpărarea unor mari companii care deţin deja unităţi în ţara noastră.    Pirelli virează spre China.

Compania de stat China National Chemical a anunţat ]n primăvara acestui an preluarea producătorului italian de anvelope Pirelli, într-o tranzacţie evaluată la 7,1 miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari). Aceasta este una dintre cele mai mari achiziţii ale unei companii chineze din ultimii ani.

Pirelli are două fabrici în România, una de anvelope la Slatina, în judeţul Olt, şi alta de filtre pentru motoare, aflată la Bumbeşti-Jiu, din judeţul Gorj. Pirelli mai avea o fabrică la Slatina, unde producea sârmă, dar aceasta a fost vândută la finele anului trecut către grupul belgian Bekaert.   Porcul românesc de la Comtim a devenit chinezesc.

Producătorul de carne de porc Smithfield este un alt exemplu. Shuanghui Group, cel mai mare procesator de carne din China, anunţa în mai 2013 un acord de preluare a Smithfield Foods pentru 7,1 miliarde de dolari. Grupul american deţine în România fostul combinat Comtim din Timişoara, achiziţionat în 2004. Tot atunci, Smithfield a preluat şi Agrotorvis. Ulterior, compania a cumpărat şi 50% din capitalul firmei de distribuţie a produselor alimentare Agroalim Distribution Bucureşti, precum şi un pachet de 50% la Depozitul Frigorifer din Tulcea.   La începutul acestui an, fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin anunţa că o companie din România a primit acceptul Autorităţii Sanitar-Veterinare din China pentru exportul de carne de porc. Aceasta este Smithfield.

Export de cereale prin Constanţa   Exportul de cereale româneşti este o altă activitate importantă pentru partea chineză. Consiliul Concurenţei tocmai a avizat la începutul lunii ianuarie preluarea integrală a două companii româneşti: United Shipping Agency – proprietara unui terminal de cereale şi United Shipping and Chartering – care deţine un depozit, ambele în Portul Constanţa.   Cele două au fost preluate de către traderul olandez Nidera de la oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Numai că, mai departe, Nidera este deţinută în proporţie de 51% de către COFCO, unul dintre cele mai mari grupuri din industria alimentară din China, cu peste 60.000 de angajaţi în întreaga lume. Potrivit revistei „Fortune“, COFCO este în topul celor mai mari 500 de corporaţii de pe mapamond, cu venituri de 30 de miliarde de dolari şi active de 46,9 miliarde.

Marile proiecte ale statului cu chinezii bat pasul pe loc   În schimb, Marile investiţii energetice anunţate acum doi ani cu surle şi trâmbiţe de chinezi în România bat pasul pe loc.    Principalele proiecte sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa, un nou grup la Rovinari, mondernizarea Complexului Energetic Hunedoara şi o nouă hidrocentrală pe Dunăre. Alte proiecte anunţate cu tam-tam au fost o posibilă cale ferată pe ruta Arad-Bucureşti-Constanţa, dar şi un tren de mare viteză Bucureşti-Iaşi-Chişinău. În fine, pentru achiziţia Oltchim s-au anunţat interesate grupurile Baota Petrochemical şi Junlun Petroleum, dar acestea nu au depus oferte în cadrul licitaţiilor efectuate de către administratorii judiciari.   Reactoarele au nevoie de ajutor de stat   Nuclearelectrica a selectat China General Nuclear Power Corp drept investitorul de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, investiţie în valoare de 6,5 miliarde de euro. Companiile au semnat în data de 9 noiembrie memorandumul de înţelegere pentru construcţia unităţilor, însă proiectul nu este rentabil la actualele preţuri ale electricităţii de pe OPCOM, bursa specializată de energie, astfel că are nevoie de ajutoare de stat.

Guvernul vrea să folosească un mecanism inventat de Marea Britanie pentru finanţarea centralei de la Hinkley Point. Numit „contract pentru diferenţă“, acesta presupune ca statul să garanteze un anumit preţ al energiei şi să compenseze investitorul dacă electricitatea vândută pe bursă se va situa sub acest nivel. În acest moment, autorităţile nu au precizat care este valoarea ajutoarelor de care are nevoie proiectul.   Tarniţa şi Rovinari, în aşteptare   Un alt mare proiect este hidrocentrala pe pompaj de la Tarniţa, însă compania de proiect – Hidro Tarniţa – nici măcar nu a selectat un investitor final până acum.

Hidrocentrala de la Tarniţa are un cost estimat între 1 şi 1,3 miliarde de euro şi ar trebui să echilibreze sistemul energetic naţional din cauza fluctuaţiilor induse de energiile regenerabile, intermitente.   Concomitent, Complexul Energetic Oltenia dezvoltă un grup de 600 MW la Rovinari cu grupul China Huadian, investiţia ridicându-se la 847 de milioane de euro. Lucrările la acesta ar trebui să demareze în prima parte a anului 2016, dar Complexul Oltenia vine după câţiva ani de pierderi masive, numai în 2014 raportând o gaură de 700 de milioane de lei. Nu este clar dacă acest proiect necesită ajutoare de stat, însă în acest moment România înregistrează excedent de electricitate.   Proiecte anulate   De asemenea, Complexul Energetic Hunedoara dorea modernizarea termocentralei Mintia şi a minelor din Valea Jiului cu investitori din China, dar proiectul a fost abandonat din cauza situaţiei financiare catastrofale a companiei, aceasta aflându-se cu un picior în groapă.

În fine, China National Electric Engineering, aceeaşi companie care dorea modernizarea centralei Mintia, era interesată în 2013 să realizeze şi un grup de 300 MW la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) Turnu Severin. Între timp, RAAN a intrat în insolvenţă şi va fi închisă controlat.   Trenuri de mare viteză   În domeniul infrastructurii, fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, anunţa la finele lui 2013 proiectul unui tren de mare viteză, pe ruta Viena-Bucureşti-Constanţa. Numai că acesta avea un cost estimat la 11 miliarde de euro şi a fost abandonat. Anul trecut însă, la vizita fostului premier Victor Ponta în China, autorităţile au anunţat un alt proiect de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Iaşi-Chişinău. Acesta ar costa mai puţin, „doar“ 7,6 miliarde de euro, fără a socoti şi achiziţia trenurilor care trebuie să circule pe această rută.   Oltchim, de la interes major la zero oferte   Combinatul chimic Oltchim este un alt punct pe agenda întâlnirilor cu investitorii chinezi.

Dacă în luna noiembrie 2013 consorţiul chinez Baota Petrochemical-Junlun Petroleum îşi anunţa intenţia de a cumpăra Oltchim, în 2014 grupul de companii din China nu a depus nicio ofertă, deşi Oltchim a fost scos la licitaţie de patru ori. Recent, Junlun a anunţat din nou că vrea să cumpere Oltchim.   Cartierul din Craiova, în impas   Primăria municipiului Craiova a devenit prima din România care a încheiat direct un contract cu o societate chineză. Acesta a fost semnat în luna septembrie 2014 de către Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, şi Yang Gencai, preşedintele companiei Shandong.

Compania urma să investească 35 de milioane de euro pentru ridicarea a zece blocuri la Craiova. În total, 1.800 de locuinţe ar urma să fie construite. Mai mult, apartamentele urmau să fie vândute sub preţul pieţei, la 400 de euro pe metrul pătrat, potrivit Olguţei Vasilescu.   Numai că, în luna august, Digi24 scria că proiectul este în impas deoarece constructorul nu a mai primit finanţare de la Banca de Dezvoltare a Chinei, astfel că 1.700 de craioveni aşteaptă acum cu sufletul la gură deoarece s-au înscris pe listele pentru apartamente. Proiectul trebuia terminat în 2017.

Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lupa Curtii de Conturi pe Portul Constanta

Sursa: Realitatea.net

Raportul Corpului de Control din cadrul Ministerului Transporturilor, prezentat în EXCLUSIVITATE de REALITATEA.NET, privind neregurile din Portul Constanţa, îi scoate în faţă pe Valeriu Ionescu, şeful Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPMC) şi Decebal Şerban, directorul adjunct al CNAPMC, ambii apropiaţi ai fostului primar, Radu Mazăre. Peste zece contracte au fost găsite cu probleme, dintre care cel puţin şase implică posibile fapte de natură penală.

Peste 270 de contracte încheiate de Compania Națională Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta (CNAPMC) din 2012 până în 2014, din care câteva zeci, mai ales cele de achiziții publice, au fost găsite cu probleme și implică posibile fapte de natură penală, indică cel mai recent raport al Corpului de Control trimis de Ministerului Transporturilor în perioada aprilie-mai să verifice activitatea companiei. Tot potrivit textului raportului, faptele incriminate sunt de compentența DNA și ar putea fi încadrate de procurori drept “abuz în serviciu” comis de conducerea executivă a CNAPMC.

Documentul MT de aproape 200 de pagini a fost finalizat pe 9 iunie și nu-i menajează deloc pe cei doi șefi executivi ai  Companiei – Valeriu Ionescu și Decebal Șerban -, care și-au îndeplinit defectuos obligațiile și atribuțiile. Cel mai frapant aspect descoperit de actualul raport este decizia conducerii CN APMC de a angaja resurse umane și financiare importante pentru a ataca în instanță verificările anterioare și de a da în judecată principalul acționar al companiei  – Ministerul Transporturilor.

În concluzii au mai fost evidențiate următoarele: modul necorespunzător în care CN APMC a încheiat și derulat contracte de achiziție publică, de concesiune și de închiriere, de modul în care a fost urmărite și recuperate creanțele, de activitatea de control financiar sau de procesul de angajare și promovare a angajaților.

Numeroase contracte ilegale de achiziții publice

La data de 19 martie, se constata că CNAPMC avea în derulare 468 de contracte de închirieri si concesiuni. În cazul multora dintre aceste contracte, s-au constatat deficiente privind atribuirea lor, astfel că echipa corpului de control recomandă la măsuri “sesizarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), in vederea constatării contraventiilor si aplicarii sanctiunilor prevazute de O.U.G. nr. 34/2006.” Mai mult, șefii CNAPMC nu au luat masuri de eficientizare a contractelor in perioada de derulare a acestora, iar “prin actele juridice semnate ulterior au intarit pozitia concesionarilor in defavoarea interesului CN APM S.A. si implicit a statului.”

La loc de frunte din punct de vedere al abuzurilor comise stau însă în continuare contractele cu constructorul Van Oord pentru prelungirea Digului de larg și cu consultantul lucrării, Royal Haskoning, care au mai fost de altfel obiectul unei anchete a Corpului de Control al MT și în 2013. Valoarea lor inițială  –  429.528.628 de lei (97, 6 mil. euro), potrivit cifrelor prezentate de noul raport.

Pe locul doi în topul abuzurilor ar putea fi contractul de achiziție a serviciilor de auditare care implică una dintre cele mai mari firme de audit din Big Four. În august 2013, CNAPMC a încheiat un contract cu Deloitte România, în asociere cu casa de avocatură “Reff și Asociații”, care activează sub umbrela Deloitte Audit SRL. Obiectul contractului era tocmai auditul legal cu privire la eventualele aspecte de nelegalitate la contractele cu Van Oord și Royal Haskoning. Din analiza clauzelor, livrabilelor și facturii reiese în mod cert, susține actualul raport al Corpului de Control, că CNAPMC a achiziționat de fapt servicii de asistență și consultanță juridică și nu de auditare. Altfel spus, conducerea CNAPMC a schimbat cu bună știință codul serviciilor achiziționate pentru a da aparența de legalitate – serviciile de auditare sunt incluse la servicii de contabilitate, de audit și gestionare a registrelor contabile.

Raportul arată că tot ilegal au fost achiziționate și serviciile juridice, cu încălcarea cerințelor OUG 26/201 și fără ca în prealabil să fie obținută aprobarea de la ordonatorul principal de credite Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia funcționează CNAPMC. Conform anchetei MT, în noiembrie 2013, conducerea executivă a companiei a achiziționat direct și fără respectarea prevederilor legale referitoare la achizițiile publice. În plus, potrivit aceleiași OUG 26/2012, companiile naționale si societățile comerciale cu capital de stat, care au în structura organizatorică departament juridic – CNAPMC are un serviciu juridic cu 5 oameni -, nu pot să achiziționeze servicii juridice de consultanță. Comisia de control a Ministerului recomandă și sesizarea ANRMAP în acest caz și atrage atenția asupra indiciilor de săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu. Iar potrivit prevederilor OUG 43/2002 privind activitatea DNA, aceste fapte încadrabile în legea 78/2000 sunt de competența DNA, concluzionează raportul.

Cel mai frapant aspect din acest contract ține de faptul că CNAPMC a folosit serviciile casei de avocatură și a direcționat astfel resurse financiare ale companiei pentru a-și acționa în instanță Ministerul principalul acționar – Ministerul Transporturilor, dupp cum reiese din rapoartele de activitate ale firmei de avocatură consultate de comisia de anchetă.

Actuala verificare a activității CNAPMC, dispusă de fostul ministru al transporturilor, Ioan Rus, s-a făcut în urma mai multor sesizări și memorandumuri trimise de la jumătatea anului trecut încoace de către operatorii portuari și sindicate nemulțumiți de politicile manageriale și deciziile abuzive ale conducerii executive a Administrației Portuare.

Tagged , , , , , , ,

Digul de larg

Sursa: Dobrogea TV

Cel mai mare proiect finanţat cu bani europeni din România are probleme. Executantul lucrării, compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors nu a reuşit să termine construcţia la termenul specificat în contract- 1 februarie 2015. La trei săptămâni de la expirarea termenului specificat, nu s-a luat nicio decizie

200.000 de euro la fiecare 24 de ore. Atât primeau olandezi din fondurile europene şi bugetul de stat pentru a extinde cu un kilometru digul de larg care apără portul Constanţa de furia Mării Negre. Din păcate, deşi au în spate tehnică modernă, o vastă experienţă în domeniu şi un vraf de recomandări, olandezii nu au terminal la timp lucrarea. Şi asta nu ar fi până la urmă o capăt de ţară, dacă astăzi, la aproape trei săptămâni de la expirarea termenului limită, constructorul ar mai avea doar de bătut în cuie poarta şantierului desfiinţat după finalizarea lucrării. Situaţia este însă mult mai complicată întrucât în prezent o treime din proiect nu a fost îndeplinită. Potrivit Companiai Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Van Oord a dus la capăt doat două treimi din angajamentele sale.

santier van oord (5)

<Executantul lucrărilor la investiţia „Prelungirea digului de larg în Portul Constanţa”, Van Oord Dredging and Marine Contractors, a solicitat prelungirea termenului de execuţie.
Solicitarea este în analiză la consultantul lucrărilor – Haskoning DHV Netherlands BV, urmând ca acesta să stabilească oportunitatea prelungirii termenului.
Stadiul fizic certificat al investiţiei „Prelungirea digului de larg în Portul Constanţa” este de 65%> a comunicat CNAPMC

Contactaţi telefonic, reprezentanţii companiei olandeze ori nu răspund, ori dacă răspund, nu doresc să comenteze subiectul. Ni s- a solicitat întocmirea unor întrebări punctuale, la care au promis că vor răspunde. Acestea sunt:

1. Care este stadiul fizic al lucrărilor la digul de larg din Portul Constanţa?
2. În prezent se lucrează?
3. Exista riscul să se piardă finanţarea europeană pentru acest proiect, total sau parţial, şi dacă da, de ce?
4. În cazul în care nu se aprobă prelungirea termenului de execuţie, solicitat de dv, ce se intamplă?

Aşteptăm cu interes răspunsurile şi le vom publica imediat.

santier van oord incercuit(2)

Telenovela digului: început prost, final şi mai prost, dar pe bani grei

Reamintim că licitaţiile pentru adjudecarea acestui proiect s-au transformat într- un scandal de proproţii. Demarată în februarie 2010, procedura de selectare a executantului proiectului „Finalizarea Digului de Larg din Portul Constanţa, extindere cu 1.050 metri“, evaluat la 642.487.000 de lei, s-a sfârşit urât la tribunal. Imediat după finalizarea licitaţiei, câştigată iniţial de Möbius Bau GmbH, ceilalţi ofertanţi au făcut contestaţii. Printre nemulţumiţi se aflau S.C. Grup Servicii Petroliere S.A., firmă controlată de către omul de afaceri Gabriel Comănescu, şi Van Oord Dredging and Marine Constractors. Un al patrulea ofertant, Jan de Nul NV, s-a aliat cu GSP în demersurile în instanţă pentru câştigarea licitaţiei.

Din cauza deciziilor contradictorii date de instanţe, dar şi a faptului că, până la urmă, câştigătorul iniţial al licitaţiei, Möbius Bau, a făcut pasul înapoi sub pretextul că oferta iniţială de 80 de milioane de euro pentru finalizarea digului nu mai este de actualitate. S- au refăcut evaluările ofertanţilor. Iniţial, Van Oord s- a clasat pe locul al doilea, însă restul ofertanţilor au atacat, iarăşi, în instanţă deciziile statului român şi tot aşa până când Curtea de Apel Bucureşti a pus punct scandalului, cu puţin timp înainte ca statul român să piardă finanţarea.

santier van oord incercuit(7)

Corpul de control al Ministerului Transporturilor: s- au dat ilegal bani şi s-au modificat clauze

Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a efectuat verificări la administraţia portului la scurt timp după semnarea acestui contract, cu rezultate care incriminează conducerea de la acea dată aCNAPMC. Potrivit raportului, acordurile contractuale au fost modificate după adjudecare, în favoarea firmelor olandeze și în dauna statului. „Controlul Corpului de Control s-a desfășurat în perioada 27 mai 2013-11 iunie 2013, în vederea verificării activității Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța din perioada ianuarie 2010 până în iunie 2013 (…) Echipa Corpului de Control consideră că deficiențele constatate au implicații financiare asupra bugetului de stat și asupra fondurilor europene (… )”, arată specialiştii. Concluziile Corpului de Control au fost următoarele:
1. S-au modificat și s-au adăugat, în defavoarea CN APM SA Constanța, clauze contractuale obligatorii în acordul contractual „Prelungirea digului de larg al Portului Constanța” după desemnarea câștigătorului procedurii de achiziție publică, respectiv firma olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV.
2. Conducerea executivă a CN APM SA Constanța a aprobat plata avansului prevăzut de acordul contractual în sumă de 52,4 milioane de lei, aproximativ 12,4 milioane de euro, către Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, fără respectarea legii și a condițiilor contractuale
3. Prin modificarea unor clauze din acordul contractual, în favoarea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, acesta beneficiază de mărirea valorii contractului fără a fi respectate prevederile legale
4. Modificarea prețului contractului “Servicii de consultanță de supervizare a execuției lucrărilor aferente proiectului- Finalizarea Digului de larg din Portul Constanța” care favorizează ofertantul câștigator Royal Haskoning cu suma de 1,2 milioane de lei, aproximativ 288.265 euro.
„Având în vedere deciziile luate după stabilirea ofertelor câștigătoare, precum și condițiile dezavantajoase pentru companie, în care au fost încheiate contractele, echipa de control apreciază că aspectele prezentate constituie indicii ale săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, conform Codului Penal”, mai arată raportul. CNAPMC a atacat imediat raportul, însă o parte dintre directori au zburat din funcţii.

Darius Martinescu

Dobrogea TV a invitat reprezentanţii companiei Van Oord să participe la emisiunea News Desk, programată pentru luni după- amiază, începând cu ora 17 şi unde va fi analizată situaţia digului de larg şi sperăm ca aceştia să dea curs invitaţiei.

Tagged , , , , , , , , , , , , , ,