Tag Archives: presedintele romaniei

Un presedinte de tara …incorect

Sursa: Gandul.info

Între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declaraţiile de avere, în perioada 2004-2007, şi sumele care figurează în contractele semnate pentru închirierea proprietăţilor sale imobiliare este o diferenţă de 115.000 de euro, scriu jurnaliştii de la Rise Project.

Conform declaraţiei de avere depuse de preşedintele Klaus Iohannis la începutul acestui an, acesta şi soţia sa obţin venituri anuale din chirii de 228.132 de lei, această sumă figurând în toate declaraţiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.

Jurnaliştii de la Rise Project susţin că, în perioada 2004-2007, Klaus Iohannis ar fi declarat venituri din chirii mai mici, iar acest lucru ar rezulta din câteva contracte de chirie semnate între Iohannis şi firme care şi-au deschis puncte de lucru în imobile deţinute de acesta, obţinute de la Registrul Comerţului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcţionează legal în imobilele închiriate de la actualul preşedinte.

Conform sursei citate, în perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obţinute de Rise Project, diferenţa dintre sumele din contracte şi cele menţionate de Iohannis în declaraţiile de avere este, în total, de 115.000 de euro. Astfel, din contracte ar reieşi că în această perioadă Iohannis ar fi încasat din chirii suma de 150.000 de euro, în timp ce în declaraţiile de avere acesta consemnează venituri totale din chirii de 35.000 de euro.

Primul dintre contractele de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen, iar potrivit acestuia, soţii Iohannis şi Ioan Baştea, proprietari în cote egale ai unui spaţiu comercial situat în centrul Sibiului (strada Nicolae Bălcescu nr. 29), au luat în chirie, pentru cinci ani, o agenţie a băncii Raiffeisen, contra unui preţ de 20.000 de dolari pe an. În 29 decembrie 2006, contractul a fost reînnoit, printr-un act adiţional, fiind prelungit cu zece ani, iar atunci Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.

Jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 de lei, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis şi soţiei sale, însă această sumă nu s-a regăsit în declaraţia de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008, fiind consemnată o sumă mult mai mică – 16.278 de lei. De altfel, aceeaşi sumă, de 16.278 de lei, s-a regăsit şi în declaraţiile de avere din anii 2005 şi 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de dolari pe an (28.800 de lei, în 2005 şi 29.800 de lei, în 2006).

Contactată de Rise Project, Raiffeisen Bank a spus că face întotdeauna plata chiriei în acord cu datele financiare menţionate în contract: “Agenţia din Sibiu îşi desfăşoară activitatea în spaţiul din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din anul 2002 (n.red. – contractul a fost încheiat în noiembrie 2001, dar a intrat în vigoare de la 1 februarie 2002), pe baza unui contract de închiriere care a fost actualizat periodic atât sub aspectul rediscutării preţului, cât şi în privinţa altor clauze. Nu putem comenta informaţiile privind chiria datorată de bancă proprietarului imobilului, fiind parte dintr-un contract comercial, în care confidenţialitatea trebuie păstrată. În toate situaţiile însă, banca face plăţile în suma şi cu frecvenţa prevăzute în contractele în vigoare în acel moment. (…) Apreciem că preţul chiriei pentru acest spaţiu a evoluat în linie cu piaţa”.

Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că diferenţe între veniturile menţionate în declaraţia de avere a lui Iohannis şi cifrele consemnate în contractele de chirie apar şi în cazul cedării folosinţei unui alt imobil, respectiv un apartament cu şase camere, pe care şeful statului îl deţine împreună cu soţia sa, pe strada Someşului din Sibiu.

Astfel, în 25 iunie 2003, Klaus şi Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, cu sediul în Timişoara, iar din contractul de închiriere ar reieşi că actualul preşedinte şi soţia sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005) şi 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006), însă în declaraţia de avere Iohannis a menţionat, în aceşti ani, o singură sumă – 19.424 de lei.

Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că declaraţiile de avere ale lui Klaus Iohannis, atât cele din perioada 2005-2008, cât şi cele ulterioare, conţin şi alte neconcordanţe sau date care, prin extrapolarea unor informaţii cunoscute, pot fi puse sub semnul întrebării.

Tagged , , , , , ,

Kovesi-atac de nedescris asupra drepturilor omului

Sursa: B1

Analistul politic Cristian Pârvulescu este de părere că Direcția Națională Anticorupție și Consiliul superior al Magistraturii își depășesc uneori prerogativele constituționale.  În contextul în care,  în cursul zilei de luni, Laura Codruța Kovesi a cerut ca arestul preventiv să fie mărit de la 24 la 72 de ore și limitarea imunității parlamentare să se aplice doar la declarații politice, președintele Pro Democrația a declarat că există o problemă serioasă în ceea ce privește principiul separației puterilor în stat și s-a întrebat dacă în România există ”puteri sau autorități”.

”Totul este drastic, nu numai propunerile DNA pe care nu știu în ce calitate le face, dacă mă întrebați. Dar și propunerile CSM care, din punctul meu de vedere, își depășește binișor prerogativele constituționale arată că în România avem, în momentul de față, o dezechilibrare a raporturilor între puteri, o dezechilibrare care a fost evidențiată și de ultima decizie a Curții Constituționale publicată vineri și care de atunci a făcut prima pagină a presei. De ce? Pentru că acolo este evident o tensiune constituțională între puteri și autorități în stat.

Dacă veți citi decizia Curții Constituționale, veți vedea că, deși începe prin citarea art. 1 alin. 4 din Constituție care introducea în 2003 principiul separației puterilor în stat, în momentul în care se pune problema conflictului dintre Justiție, Înalta Curte și ministerul Public și Senat, se vorbește despre autorități”, susține Pârvulescu într-un interviu acordat PSnews.

Profesorul afirmă că puterile și autoritățile sunt diferite, iar în țara noastră nu sunt bine delimitate: “Autoritatea se exercită în numele unei puteri iar în 1991 în viziunea constituționaliștilor de atunci, a adunării constituante, puterea era emanată la popor și era exercitată de președinte, prin intermediul autorităților. Din 2003 lucrurile s-au schimbat. Există separația puterilor în stat. Ei, și dacă există separația puterilor în stat, DNA ce putere reprezintă? DNA reprezintă puterea executivă. Parchetul reprezintă Justiția. Ministerul Public, așa cum îl veți găsi în Constituție, reprezintă interesul Executivului și după cum foarte bine știți, DNA funcționează în cadrul ministerului Public, nu este puterea judecătorească.”

Cererile DNA pun în discuție drepturi esențiale ale omului, spune Pârvulescu: “ Unul dintre ele este dreptul la libertate.

De asemenea, Cristian Pârvulescu a punctat că în condițiile ”mizarabile și nedemne” existente în aresturile preventive din România 24 de ore este un timp suficient.

”Deci, 24 de ore, știți foarte bine că am scăzut de la 48 de ore la 24 ore, mi se pare un timp suficient. Dacă mă întrebați pe mine, arestul preventiv în condițiile mizerabile și nedemne din România vreme de 6 luni de zile, cât se poate prelungi maximum, este deja foarte mult și că aceste metode ar trebui să fie aplicate cu, mă rog, respectarea prezumției de nevinovăție și protejarea drepturilor omului, ceea ce nu se întâmplă.

Deci, mie mi se pare că asistăm la un asalt asupra drepturilor omului de nedescris, făcut în numele luptei împotriva corupției, pe care pe mine nu mă convinge”, mai spune președintele Pro Democrația.

DNA vrea să desființeze imunitatea, susține politologul. Totodată, acesta este de părere că se dorește interzicerea mandatului imperativ.

“De aceea, există două instituții esențiale care definesc Parlamentul: imunitatea, pe care DNA vrea s-o desființeze, aici să știți că suntem într-o situație foarte gravă, pentru că sunt obligați să respecte Constituția în vigoare iar Constituția în vigoare prevede imunitatea. Mai mult decât atât, dacă îmi dați exemplu o simplă Constituție democratică din lume care nu prevede imunitatea, eu mă retrag din viața publică. N-o să găsiți așa ceva. Al doilea element important este interzicerea mandatului imperativ. Nimeni, DNA, CSM, partid politic, președintele României, oameni de pe stradă nu pot impune unui parlamentar sau Parlamentului în întregime, ideile lui”, mai spune Cristian Pârvulescu.

Un parlamentar este om în același timp și are aceleași drepturi ca orice ființă umană și în plus el este trimis acolo pentru a ne reprezenta, nu pentru a devein un simplu instrument. Deci, ceea ce vor cei de la DNA, unii de la DNA, e să transforme Parlamentul într-un fel de .. Oricum, există suspiciunea de vinovăție parlamentară. Ați văzut, dacă cineva, o procuroare, poate să spună că trebuie desființată imunitatea și nicio instituție din țara asta nu sesisează că suntem în plină neconstituționalitate”, a punctat Cristian Pârvulescu pentru sursa citată.

Tagged , , , , , , , , , , ,